UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

SPECIALIZAREA CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

MATERIALE CERAMICE

Student
Parvan Vlad-Mihai

BRAȘOV
2020

MATERIALE CERAMICE
A.Generalitati

a) Definitie

          Materialele ceramice se obtin prin fasonarea si arderea formelor crude de argila

(argila caolinitica).

KERAMOS -produse din argila

b)  Clasificarea

 Dupa structura si porozitate:

-poroase: caramida, faianta, gresie, tigla

-compacte: portelan

 Dupa domeniu de utilizare:

-pentru zidarii: caramizi, BCA

-pentru învelitori si acoperisuri

          Alte materiale ceramice: tuburi de drenaj, materiale de instalatii sanitare (faianta,

gresie, portelan).

c)  Procesul tehnologic de obtinere

1. Extragerea argilei -cuprinde pregatirea masei ceramice brute, eliminarea tuturor

impuritatilor existente. Argila e tinuta 6 luni în depozite, perioada în care au loc procese
de macerare, descompunerea substantelor organice.

2. Fasonarea formelor crude -reprezinta formele ce se vor da materialelor. Fasonarea

se face manual sau mecanic folosind mase ceramice de consistente diferite (fluide,
plastice, vartoase).

          Masele fluide se toarna în tipare absorbante de ipsos, masele plastice se

preseaza usor manual sau mecanic, masele vartoase se preseaza puternic mecanic.
Pentru presare se folosesc presele.

3. Uscarea formelor crude

          Dupa fasonare formele se usuca natural sau artificial. Uscarea naturala se face
vara, formele asezandu-se în soproane (rafturi) acoperite si tinute un anumit
timp. Uscarea artificiala se face în zone amplasate în zona cuptoarelor de ardere.

4. Arderea formelor crude fasonate si uscate -se face în cuptoare la temperature

variabile în functie de produs si duce la formarea rezistentelor mecanice.
5. Acoperirea cu substante de protectie -se poate realize în unele cazuri si înainte de
ardere. Materiale de protectie:

          -ANGOBE -argila caolinitica foarte curata din care se realizeza o suspensie

numita barbotina. Formele uscate sunt inmuiate în aceasta suspensie dupa care
urmeaza arderea.

          -GLAZURILE -suspensii apoase de substante ce la încalzire dau sticle

transparente sau opace colorate diferit. Se aplica fie pe formele arse fie pe cele uscate.

          -EMAILURILE -amestecuri de oxizi metalici care prin topire formeazticle usor

fuzibile ce protejeaza produsele ceramice. Se aplica pe formele uscate.

B. Principalele materiale ceramice utilizate în constructii

1.       Materiale pentru zidarii

a) Caramida

          Sunt materiale de zidarie care se obtin din argile fuzibile prin ardere la 900-
1000oC. Sunt produse colorate, poroase avand dimensiuni în functie de necesitate:

l. Caramizi pline, presate pe cale umeda

II. Caramizi cu goluri verticale

III. Caramizi cu lamba si uluc

IV. Caramizi radiale pentru cosuri industriale

V. Caramizi pentru placari

VI. Caramizi usoare termoizolante

I.    Caramizi pline presate la ud

          dim =240*115*6(8) -format normal(F.N.) cu grosimi de 6 si 8.

          Din punct de vedere al structurii caramizile sunt pline.

          Dupa densitatea aparenta se clasifica în :

- foarte usoare 1000<ρa<1300

- usoare 1300<ρa<1500

- obisnuite 1500<ρa<1800

          Dupa rezistenta la compresiune sau marca avem: 50, 70, 100, 150, 200, 250.

          Dupa aspect avem:

-calitatea A

-calitatea 1

-calitatea 2

II.         Caramizi cu goluri verticale -caramizi care au goluri verticale, muchiile fiind

plane sau reliefate

          Fata de prima categorie sunt avantajoase deoarece se reduce greutatea cu 30%

si conlucrarea dintre caramida si mortar se realizeza mai bine.

III.      Caramizi cu lamba si uluc -se folosesc pentru executarea peretilor neportanti

(care nu preiau sarcini). În functie de dimensiuni sunt LU45, LU60, LU90.

IV.                        Caramizi radiale pentru cosuri industriale -se confectioneaza din

argile rezistente la temperaturi înalte si în functie de calitate sunt de 4 tipuri: CRA, CRB,
CRC,CRD.

V.   Caramizi pentru placari -sunt de 2 tipuri: pentru placarea în camp si a colturilor

Sunt realizate din 2 bucati prinse între ele cu mortar.

VI.            Caramizi usoare termoizolante -se obtin din argile(40-50%) la care se

adauga zgura, rumegus, diatomit, iar prin ardere (900oC) rezulta o structura poroasa.

          Se obtin caramizi usoare cu care se pot captusi cuptoare industriale ce se pot
folosi la temperaturi de 12000C.

b) Blocuri ceramice -se realizeaza multiplu de F.N. Din punct de vedere economic sunt
mai avantajoase deoarece consumul de mortar e mai redus în acest caz.

2. Materiale pentru învelit si acoperisuri

a) Ţigle

Pot fi de mai multe tipuri: solzi, jgheab trase, jgheab presate.

Ţiglele solzi realizeaza acoperisuri grele datorita modului de asezare a tiglei.

Ţiglele jgheab trase -prezinta jgheab lateral si 2 ciocuri de prindere.

Ţiglele jgheab presate -au 2 jgheaburi laterale.

b) Coame -se folosesc pentru încheierea muchiilor acoperisurilor. În functie de

tipul de tigla pot fi coame:
-mari -folosite pentru acoperisuri din tigle trase sau presate

-mici -folosite pentru acoperisurile formate din tigle solzi

c) Olane -constituie materiale pentru învelit folosite în zone cu vanturi puternice. Se

monteaza pe acoperis în 2 straturi, primul strat fiind fixat cu mortar

3. Alte materiale ceramice

a) Tub de drenaj -pentru realizarea retelelor de captare a apei substituite. Se fabrica

din argile plastice poroase avand lungimi de 330mm si 40 <D <200mm.

b) Faianta -material pentru placare, cu structura poroasa, protejat cu glazura. Se

foloseste pentru bai (încaperi cu umiditate ridicata). Pasta din care se confectioneaza
faianta contine 50% argila caolinitica, 40% nisip cuartos, 10% fondanti. Acestia au rolul
de a micsora timpul de aparitie a topiturii si de a mari rezistentele mecanice.

Faianta se arde în 2 etape: la 1100oC se obtine un produs brut numit biscuit;

dupa acoperirea cu substanta de protectie (glazura) are loc a doua etapa la o
temperatura mai mica decat prima (aproximativ 600-800oC).

c) Semiportelanul -prezinta o structura compacta fiind obtinut din aceleasi materii

prime ca si faianta, însa cu un adaos mai mare de fondant. La acest material arderea
biscuitelui se face la o temperatura mai mare. Se foloseste pentru obiecte tehnico-
sanitare.

D) Portelanul -se obtine prin arderea pana la vitrifiere (topitura) a unei argile

caolinitice curate.Dupa ardere materialul obtinut ramane alb, compact si translucid.

          Arderea are loc în 2 etape: la 1100oC se formeaza biscuitele; la 1300oC, dupa ce

materialul e introdus în glazura se formeaza smaltul (cu rol de protectie).

Se utilizeaza pentru protectia obiectelor sanitare si cu rol de electroizolant.