Fişă de lucru

Grupa 1
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
,,Mircea cel Bătrân (1386 – 1418), domn al Ţării Româneşti, urmăreşte să contracareze
tendinţele hegemonice ale Regatelor Ungariei şi Poloniei, precum şi tentativele Imperiului Otoman
de a cuceri Ţările Române, astfel: încheie un tratat, pe poziţii de egalitate, cu Polonia regelui
Vladislav Iagello, tratat semnat la Radom la 10 decembrie 1389 şi ratificat la Lublin (20 ianuarie
1390), tratat care are şi un caracter antiungar; cu Ungaria regelui Sigismund de Luxemburg încheie
un tratat care a reprezentat prima alianţă antiotomană, la 7 martie 1395, la Braşov, prin care Mircea
era recunoscut ca şi domn al Amlaşului şi Făgăraşului, precum şi în Banatul de Severin.
Politica de alianţe, includerea Dobrogei în Ţara Românească (1388) şi participarea la
bătălia de la Kossovopoljie din 1389, când i-a ajutat pe sârbi, sunt motivele principale care
determină Imperiul Otoman să organizeze o expediţie la nordul Dunării, soldată cu victoria lui
Mircea, în urma bătăliei de la Rovine, din 30 noiembrie 1394 sau 17 mai 1395. Deşi boierimea îl
acceptă ca şi domn pe Vlad Uzurpatorul, Mircea reuşeşte să îşi recupereze tronul, iar în 1396 este
prezent alături de forţele creştine la cruciada de la Nicopole, asta demonstrează şi includerea Ţărilor
Române ca factor important în cruciadele târzii.
La începutul secolului al XV lea are loc o schimbare a raportului de forţe, Baiazid, sultanul
turcilor suferind o grea înfrângere la Ankara, în 1402, în faţa lui Timur Lemk.Luptele pentru tron
din interiorul Imperiului Otoman îl determină pe Mircea să se amestece în lupta pentru moştenirea
tronului imperial, ceea ce pentru Ţara Românească a însemnat o perioadă de stabilitate. Învingător
din acest conflict va ieşi Mehmet I, care urmăreşte declanşarea unei campanii împotriva Ţării
Româneşti. Astfel, în 1420 probabil, reuşeşte să ocupe Dobrogea, iar Ţara Românească acceptă
plata tributului, care reprezenta iniţial o răscumpărare a păcii’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
Mircea cel Bătrân (1386 – 1418)
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
 bătălia de la Kossovopoljie (1389)
 bătăliei de la Rovine (30 noiembrie 1394 ;17 mai 1395).
 cruciada de la Nicopole(1396)
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
Secolele-XIV-XV
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
 tratat, pe poziţii de egalitate, cu Polonia regelui Vladislav Iagello, tratat semnat
la Radom la 10 decembrie 1389 şi ratificat la Lublin (20 ianuarie 1390)
 tratat cu Ungaria regelui Sigismund de Luxemburg ( prima alianţă
antiotomană, la 7 martie 1395- Braşov)
 includerea Dobrogei în Ţara Românească (1388)
 implicarea în lupta pentru moştenirea tronului imperial otoman sec.XV)
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
Cruciadele au fost expediții militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri și
coloniza regiuni din Orientul Mijlociu ca Palestina și Ierusalim. ”Cruciada târzie” este
reprezentată de luptele antiotomane din sec. XIV-XVI
6. Menţionaţi spaţiul istoric precizat în sursa dată.
Spațiu istoric precizat este cel al Țării Românești din sec. XIV-XV, care include
Dobrogea(cu mici perioade lipsă), Amlaşul, Făgăraşul precum şi Banatul de Severin sub
domnia lui Mircea cel Bătrân, care urmărea să contracareze tendinţele hegemonice ale
Regatelor Ungariei şi Poloniei, precum şi tentativele Imperiului Otoman de a cuceri
Ţările Române
 Fişă de lucru
Grupa 4

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Mihai Viteazul (1593-1601), devine domn al Ţării Româneşti la sfârşitul secolului al XVI
lea, într-un context internaţional agitat, când, după o perioadă de apogeu, Poarta instaurează în
Principatele Române regimul dominaţiei economice, dar începe să se amestece şi în treburile interne
ale acestora. Pentru a beneficia de sprijinul Transilvaniei în lupta antiotomană, Mihai încheie un
tratat cu Sigismund Bathory, la 20 mai 1595, la Alba-Iulia. Având în vedere faptul că Imperiul
Habsburgic se afirma ca o mare putere în zonă, Mihai încheie un tratat cu împăratul Rudolf al II lea,
la 30 mai 1598, la mănăstirea Dealu. La 23 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni, unde Mihai
obţine victoria, nefructificată însă, deoarece turcii reuşesc să ocupe oraşele Bucureşti,Târgovişte şi
încep transformarea ţării în paşalâc. În octombrie 1595 eliberează oraşele muntene, ajungând la
Giurgiu, unde obţine o strălucită victorie, Sinan-paşa retrăgându-se peste Dunăre.
În 1599 va intra în Transilvania, bătălia cu Andrei Bathory având loc la Şelimbăr, la 28
octombrie 1599, soldată cu victoria lui Mihai, care la 1 noiembrie, intră triumfător în Alba-Iulia.
Datorită politicii potrivnice faţă de Mihai, promovată de Ieremia Movilă, în primăvara lui 1600
oştirile muntene au pătruns şi în Moldova. Ieremia Movilă este alungat şi oraşele moldovene sunt
cucerite. Bătălia dintre forţele muntene şi cele ale nobilimii maghiare a avut loc la Mirăslău, la 28
septembrie 1600, în urma căreia Mihai Viteazul va pierde Ardealul.
În aceeaşi perioadă va fi pierdută şi Moldova în favoarea polonezilor şi a lui Ieremia
Movilă; beneficiind de sprijinul lui Gheorghe Basta, Mihai reuşeşte să învingă forţele nobilimii
maghiare conduse de Sigismund de Luxemburg, revenit între timp în Transilvania, la Guruslău, la 3
august 1601. Însă trei zile mai târziu va fi asasinat.’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
Mihai Viteazul (1593-1601)
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
o bătălia de la Călugăreni- 23 august 1595
o bătălia de la Giurgiu - octombrie 1595
o bătălia de la Şelimbăr, la 28 octombrie 1599
o bătălia de la Mirăslău, la 28 septembrie 1600
o bătălia de la Guruslău, la 3 august 1601.
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
Secolele XVI-XVII
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
 Tratate externe cu Sigismund Bathory, la 20 mai 1595, la Alba-Iulia și
împăratul Rudolf al II lea, la 30 mai 1598, la mănăstirea Dealu.
 Luptele cu Imperiul Otoman (Călugăreni- august 1595, Giurgiu -
octombrie 1595)
 Campanii antiotomane întreprinse la Sud de Dunăre( bătăliile de la
Nicopole, Vidin, Cladova
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
Cruciadele au fost expediții militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri
și
coloniza regiuni din Orientul Mijlociu ca Palestina și Ierusalim. ”Cruciada târzie” este
reprezentată de luptele antiotomane din sec. XIV-XVII.
6. Evidenţiaţi, pe baza sursei date, importanţa actului de la 1600.
Importanța actului de la 6 iulie 1600- Unirea înfătuită- prima unificare a statelor
românești medievale, a apărut pe fondul unor evenimente neprielnice. Mihai Viteazul
(stăpânește pentru scurt timp- 1599-1600- cele trei țări reunite)se proclamă STĂPÂNITOR AL
ȚĂRII ROMÂNEȘTI, AL ARDEALULUI ȘI MOLDOVEI. Unirea realizată de Mihai Viteazul,
reprezenta o formațiune statală puternică, capabilă să schimbe raportul de forțe din regiune-
Habsburgii își pierdeau influența asupra Transilvaniei, Polonia pierdea controlul asupra
Moldovei, iar Imperiul Otoman nu vroia să piardă Țara Românească. Această unire reprezintă
un reper în procesul constituirii națiunii române și statului unitar român
 Fişă de lucru - Imperiul Otoman

Grupa 1

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Osman întemeiază în secolul al XIII-lea, în Asia Mică, un stat turc, nucleul viitorului
Imperiu Otoman şi dinastia care îi va puta numele. Urmaşul său, Orhan (1326-1360) cucereşte de la
bizantini oraşul Bursa (1326), unde îşi va stabili capitala. Orhan a organizat statul, a impus o nouă
monedă, a reformat armata, constituind corpul ienicerilor (copii răpiţi de la populaţia creştină, care
erau crescuţi în spirit musulman). Armata otomană mai cuprindea trupe uşoare (achingii) şi spahii.
În anul 1354, pe fondul războiului civil din Imperiul Bizantin, dintre Ioan V Paleologul şi Ioan VI
Cantacuzino, turcii cucersc Peninsula Galipoli, prima lor posesiune europeană, de unde vor
întreprinde dese atacuri de pradă mai ales în Tracia. La acea dată turcii deveniseră deja stăpânii
Asiei Mici. Imperiul Otoman a fost un stat militar în care sultanul deţinea puterea politică supremă,
precum şi calitatea de calif (şef religios suprem). Cel mai important funcţionar este marele vizir,
care împreună cu ceilalţi funcţionari alcătuiesc marele Divan. Dreptatea este împărţită de cadii,
judecători religioşi, care au jurisdicţie numai asupra musulmanilor’’.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi numele primului conducător al turcilor.- Osman (secolul al XIII-lea)

2. Precizaţi zona de provenienţă a turcilor.- Asia Mică
3. Identificaţi structura armatei otomane.-Structura armatei :
 corpul ienicerilor (copii răpiţi de la populaţia creştină, care erau crescuţi în
spirit musulman)
 trupe uşoare (achingii)
 spahii.
4. Menţionaţi prima posesiune europeană a turcilor.- Peninsula Galipoli
5. Identificaţi atribuţiile sultanului.- Imperiul Otoman a fost un stat militar în care
sultanul deţinea puterea politică supremă, precum şi calitatea de calif (şef religios
suprem).
6. Precizaţi cine era cel mai important funcţionar.- Marele vizir
7. Menţionaţi modul de realizare a justiţiei la turci.- Dreptatea este împărţită de cadii,
judecători religioşi, care au jurisdicţie numai asupra musulmanilor
 Fişă de lucru - Imperiul Otoman

Grupa 3

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Războiul de independenţă al Turciei (19 mai 1919 – 29 octombrie 1923) este astfel numit
deoarece naţionaliştii turci s-au temut în acea perioadă ca ţara lor, învinsă în Primul Război
Mondial, să nu-şi piardă independenţa, fiind împărţită între imperiile coloniale ale învingătorilor.
După înfrângerea suferită de Imperiul Otoman la sfârşitul primei conflagraţii mondiale, activitatea
naţionaliştilor turci din Anatolia a culminat cu formarea Marii Adunări Naţionale, care a mobilizat
majoritatea resurselor naţionale sub conducerea lui Mustafa Kemal Paşa împotriva prevederilor
tratatului de la Sevres, care practic punea Turcia sub tutelă şi atribuia largi teritorii Aliaţilor, Greciei
şi Armeniei. După războaiele cu Grecia, cu Armenia şi cu Franţa, revoluţionarii turci, biruitori la
rândul lor, i-au obligat pe Aliaţi să renunţe la pretenţiile lor, să evacuaze teritoriile lor atribuite, şi să
negocieze un nou tratat: cel de la Lausanne din iulie 1923, care a permis incorporarea Anatoliei şi
Traciei răsăritene în noul stat, Republica Turcia (1923). Crearea Mişcării Naţionale Turce a dus la
prăbuşirea sistemului milieturilor otomane şi, după punerea în practică reformelor lui Atatürk, a
permis apariţia unui stat modern, laic şi naţional’’.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi perioada de desfăşurare a războiul de independenţă a Turciei.

- (19 mai 1919 – 29 octombrie 1923)
2. Identificaţi motivele pentru care a avut loc războiul de independenţă a Turciei.
- Războiul de independenţă al Turciei (19 mai 1919 – 29 octombrie 1923) s-a
declanșat deoarece naţionaliştii turci s-au temut ca ţara lor, învinsă în Primul Război
Mondial, să nu-şi piardă independenţa, fiind împărţită între imperiile coloniale ale
învingătorilor.
3. Menţionaţi prevederile tratatului de la Sevres.
-Activitatea naţionaliştilor turci din Anatolia a culminat cu formarea Marii
Adunări Naţionale, care a mobilizat majoritatea resurselor naţionale sub conducerea
lui Mustafa Kemal Paşa împotriva prevederilor tratatului de la Sevres, care practic
punea Turcia sub tutelă şi atribuia largi teritorii Aliaţilor, Greciei şi Armeniei.
4. Precizaţi prevederile tratatului de la Lausanne.
Tratatul de la Lausanne din iulie 1923 a permis incorporarea Anatoliei şi Traciei
răsăritene în noul stat
5. Menţionaţi anul proclamării republicii Turcia.-
-Republica Turcia (1923)
6. Evidenţiaţi rolul Mişcării Naţionale Turce.
Crearea Mişcării Naţionale Turce a dus la prăbuşirea sistemului milieturilor
otomane şi, după punerea în practică reformelor lui Atatürk, a permis apariţia unui
stat modern, laic şi naţional
7. Precizaţi numele conducătorului Marii Adunări Naţionale.
-Conducătorul Marii Adunări Naţionale, care a mobilizat majoritatea resurselor
naţionale, este Mustafa Kemal Paşa- Atatürk.
 Fişă de lucru – Imperiul Otoman

Grupa 4

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Mustafa Kemal Ataturk, născut Mustafa Kemal (1881, Salonika, azi Salonic, Grecia –
10.11.1938, Istanbul, Turcia). Soldat, om de stat şi reformator, întemeietorul şi primul preşedinte
(1923-1938) al Republicii Turcia. A modernizat sistemul juridic şi educaţional al ţării şi a încurajat
un stil de viaţă occidental, prin adoptarea alfabetului latin şi a sistemului onomastic european. Una
din marile figuri ale sec. XX, Ataturk („Părintele turcilor”) i-a salvat pe turcii supravieţuitori ai
Imperiului Otoman învins la sfârşitul Primului Război Mondial. El şi-a încurajat poporul să lupte
împotriva forţelor invadatoare greceşti care voiau să impună turcilor sleiţi de război ordinea
Aliaţilor şi a respins agresiunea trupelor britanice, franceze şi italiene. În urma acestor eforturi, a
făcut din Turcia o republică modernă pentru care este şi astăzi venerat de poporul turc. A reuşit să
redea conaţionalilor săi mândria de a fi turci, împletită cu un nou sens al împlinirii naţionale în
contextul lumii moderne. În următoarele două decenii, Atatürk a creat un stat modern care avea să
continue să se transforme şi sub conducerea succesorilor săi într-o democraţie viabilă’’.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi numele personalităţii la care face referire textul.

- Mustafa Kemal Ataturk, născut Mustafa Kemal (1881, Salonika, azi Salonic, Grecia
– 10.11.1938, Istanbul, Turcia)
2. Explicaţi numele de Atatürk.
-Ataturk („Părintele turcilor”)
3. Identificaţi funcţiile deţinute de Atatürk.
Soldat, om de stat şi reformator, întemeietorul şi primul preşedinte (1923-1938) al
Republicii Turcia.
4. Menţionaţi reformele lui Atatürk.
A modernizat sistemul juridic şi educaţional al ţării şi a încurajat un stil de
viaţă occidental, prin adoptarea alfabetului latin şi a sistemului onomastic
European, a făcut din Turcia o republică modern.
5. Precizaţi forţele armate care luptau împotriva turcilor.
Forțele armate care luptau împotriva turcilor:
 forţele invadatoare greceşti trupele britanice,
 trupele franceze
 trupele italiene.
6. Evidenţiaţi rolul lui Atatürk.
Ataturk („Părintele turcilor”) -şi-a încurajat poporul să lupte împotriva
forţelor invadatoare greceşti care voiau să impună ordinea Aliaţilor, a respins
agresiunea trupelor britanice, franceze şi italiene. A făcut din Turcia o republică
modernă pentru care este şi astăzi venerat de poporul turc. A redat conaţionalilor săi
mândria de a fi turci, le-a dat speranța împlinirii naţionale în contextul lumii
moderne. În următoarele două decenii, el a creat un stat modern .
7. Menţionaţi tipul de regim politic impus de Atatürk.
Atatürk a creat un stat modern cu o democraţie viabilă.