De ce iubim să bârfim și ce putem face ca să

ne oprim

Scris de: Oana Antonescu

Bârfele incită, captivează și ademenesc pe oricine, indiferent că ești femeie sau bărbat
ori că ai un statut social sau profesional mai bun sau nu. Blamate de mulți, dar
practicate de toți, bârfele sunt o formă de socializare la îndemână, dar motivele care ne
împing către acest obicei pot spune multe despre noi. 

Cu toții avem o curiozitate naturală și greu de controlat cu privire la viața oamenilor din
comunitatea noastră. Oricât de mult am vrea să credem că toate conversațiile noastre zilnice
sunt un schimb productiv de idei, realitatea este că discutăm adesea despre persoane care nu
sunt prezente. De altfel, unele dintre cele mai bune cărți sunt biografii care dezvăluie secretele
și intimitățile unor oameni. Fie că au o bază reală sau că sunt invenții menite să distrugă o
reputație, bârfele incită și ademenesc.  

Zi de zi, pierdem nu mai puțin 52 de minute bârfind, după cum au calculat specialiștii
departamentului de psihologie din cadrul Universității din California, SUA, în urma unui
studiu publicat în revista medicală Social Psychological and Personality Science. 

În cea mai mare parte din acest timp, arată cercetarea americană, împărtășim cu cei apropiați
informații inofensive și chiar plictisitoare despre alte persoane din viața noastră, cum ar fi, de
pildă, faptul că verișoara se va căsători luna viitoare și are invitați care  mai de care. Bârfa nu
se reduce, așadar, la denigrări și calomnii despre persoane care nu sunt de față, cum ne duce
adesea cu gândul acest cuvânt. 

Cine, ce și cât de mult bârfește ne spune același studiu, care demontează câteva mituri despre
acest obicei mai mult sau mai puțin inofensiv:

 Oamenii care bârfesc cel mai mult nu sunt preponderent femei, nu au mai puține studii
și nici nu provin dintr-o clasă socială inferioară;
 Bârfele femeilor sunt într-o mai mare măsură neutre, comparativ cu cele împărtășite de
bărbați;
 Persoanele extrovertite au tendința să bârfească mai mult;
 Bârfele tinerilor au mai adesea conotații negative, față de cele ale persoanelor mai în
vârstă.

De ce ne pierdem atât de mult timp din viață bârfind? Sunt multe motivele pentru care
oamenii aleg să vorbească despre alții în absența lor. „Deși pare un simplu comportament aflat
perfect sub controlul nostru voluntar, cred că este un fenomen cu un «background» complex
și, de aceea, atât de dificil de oprit”, crede psihoterapeutul Bogdana Bursuc, de la cabinetul de
psihologie Mind Institute, din București.

Bârfa. Un instinct puternic, care ține de supraviețuire

În medii informale – la bar, cafenea sau în restaurante – oamenii sunt mai predispuși la a
diseca viața personală a apropiaților.

Bârfa este un instinct uman esențial care, oricât de exagerat ar părea, a avut și încă mai are un
rol în evoluția omenirii. Trăim în grupuri sociale și viața noastră depinde adesea de indivizii
care formează aceste grupuri. „Oamenii au nevoie de cât mai multă informație despre cei din
jur, despre cât de diferiți sunt, dacă sunt sau nu de încredere, dacă cineva încalcă regulile
grupului, cine cu cine este prieten, ce personalitate și ce perspective au ceilalți membri ai săi
și așa mai departe”, explică Mark Leary, profesor de psihologie și neuroștiințe în cadrul
Universității Duke. 

Obiceiul de a bârfi este adânc înrădăcinat în istoria umanității. Oamenii preistorici se bazau pe
membrii tribului pentru a obține mâncare, un acoperiș deasupra capului și protecția grupului.
Dacă cel care vâna pentru grup s-ar fi îmbolnăvi brusc și nu ți-ar fi spus nimeni acest lucru, ai
fi murit prin înfometare.  Când vestea se răspândește, vei afla în timp util că trebuie să găsești
o altă cale de a-ți asigura mâncarea. 

Rolul bârfelor în grupul social se poate raporta la zilele noastre într-un mod similar. Fiecare
dintre noi depinde de familie pentru a primi iubire și compasiune (alteori depindem de familie
și din punct de vedere material), de prieteni pentru interacțiunea socială de care avem nevoie,
iar de angajator pentru banii necesari supraviețuirii. Dacă un coleg îți spune în secret că a
auzit de concedieri în firma la care lucrezi, vei ști că trebuie să cauți cât mai repede un alt loc
de muncă. Dacă mama îți spune în secret că tatăl tău și-a pierdut serviciul, vei ști că trebuie să
te descurci singur de acum cu facturile sau cu mâncarea. În acest mod, bârfa – adică
diseminarea unei informații – capătă un rol în supraviețuirea noastră.