UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA

BRAD” DIN IAŞI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
MASTER: Nutriţia şi alimentaţia animalelor

O ȚARĂ INTELIGENTĂ

Autor,

IAŞI

O țară inteligentă
 Conceptul de orașe/țări inteligente a început în anii 1990, când accentul este pus pe
modul în care noile aplicații TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor) pot îmbunătăți
calitatea și performanța orașelor. Ulterior, au existat critici conform cărora ideea de
inteligență statală a fost prea orientată pe aspectul tehnic, apoi s-au extins si au încercat sa
cuprindă ramura socială. Astăzi, o țară inteligentă are nevoie de șase componente principale:
economie inteligentă, mobilitate inteligentă, mediu inteligent, oameni inteligenți, trai
inteligent și guvernare inteligentă. Guvernul României a aderat la inițiativa
multilaterală Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă în luna septembrie 2011. În prezent,
este în implementare Planul Național de Acțiune OGP 2018-2020 (cel de-al patrulea plan de
acest tip). Instituțiile și autoritățile publice din România publică seturi de date deschise pe
portalul http://data.gov.ro/, aici putând fi regăsite date statistice, date referitoare la bugete, la
proiectele cu fonduri europene, situația plăților etc.
Utilizarea tehnologiei informațiilor și cominicațiilor (TIC) în crearea de noi canale
pentru public a fost cunoscută pe scară largă. În special în zonele în curs de dezvoltare ale
lumii, TIC a fost un factor cheie în aducerea unor schimbări pozitive în diferite sectoare ale
statului și societății. Majoritatea informațiilor dintr-o țară inteligentă sunt date generate de
cetățeni, obținute cu ajutorul numeroaselor aplicații cunoscute. Cetățenii accesează aplicația
prin intermediul telefonului mobil. Mai mult, România este cunoscută la nivel mondial ca
fiind țara cu un număr mare de orașe în care viteza internetului este foarte bună.
Conform unui studiu realizat de SpeedTest în anul 2018, România se afla la acel
moment pe locul 5 în lume, cu o viteză a internetului de 38,6 Mbps. În țara noastră, TIC joacă
un rol important în legarea comunicării dintre guvern și membrii acestuia și cetățeni pentru
îmbunătățirea prestării serviciilor publice. În special, TIC este crucială în îmbunătățirea
inițiativelor privind transparența datelor guvernului. Există un potențial semnificativ de
elaborare a unui program care să poată promova o implicare mai profundă a cetățenilor
pentru a crea servicii publice mai eficiente utilizând tehnologia. În ajutorul unui astfel de
program, pot veni numeroase aplicații utilizate frecvent de către cetățeni, precum aplicația
Qlue și Waze, sau se pot iniția diverse aplicații guvernamentale care au rolul de a trata
aspirațiile, rapoartele și reclamații la nivel national, de a recepționa mai ușor răspunsurile
opiniei publice, toate acestea creând o platformă publică de raportare și informare.
Pe baza Legii nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind trasparența decizională în
administrația publică, fiecare instituție a statului român este obligată să dezvăluie datele lor.

2
Scopul principal al integrării datelor îl reprezintă creșterea capacității de reacție, astfel
îmbunătățindu-se mecanismul de notificare a cetățenilor.
Pentru a explica conceptul de date deschise, se folosesc mai multe teorii care se referă
la acest fenomen în contextul datelor deschise în Romînia. Se pot adopta o serie de abordări
pentru a examina datele deschise. Unul este identificarea părților interesate care sunt
implicate în scopul de a ajuta la înțelegerea activităților instituțiilor publice. Astfel,
perspectivele birocratice și politice sunt importante pentru că guvernul și cetățenii joacă rolul
principal în funcționarea datelor deschise. În mod clar, participarea cetățenilor este piatra de
temelie a inițiativei de transformare a României într-o țară inteligentă, prin urmare, întrebarea
cine participă și cine nu este o problemă îngrijorătoare. Pentru a rezolva această problemă,
este folosită noțiunea de model de participare politică de Carl Benedikt Frey and Michael
Osborne (2013) care au postulat această participare politică tradițională, care online este
influențată de resursele care permit o astfel de participare.
Jen Hawes-Hewitt and Simon Giles (2016) au sugerat patru perspective legate de
datele deschise ale guvernului (DDG):
 Perspectiva birocratică;
 Perspectiva tehnologică;
 Perspectiva politică;
 Perspectiva economică.
Având în vedere acțiunile guvernului din ultima perioadă, aleg să mă concentrez
asupra birocratiei și politicului ca un cadrul analitic pentru cazul România o țară inteligentă.
Inițiativa de date deschise din țara noastră a urmărit să aibă un guvern mai deschis,
participativ și inovator pentru a sprijini furnizarea serviciilor publice în conformitate cu
reglementările, strategiile și procesele de date din sectorul public. Prin urmare, perspectiva
birocratică este adecvată pentru analiză, deoarece se concentrează pe aspecte guvernamentale
care sunt necesare pentru îmbunătățirea furnizării de servicii publice printr-o mai mare
eficiență a gestionării datelor.
Perspectiva tehnologică consider datele deschise ca o inovație tehnologică în cadrul
sistemului de date guvernamentale întreprinsă de personalul TIC. Scopul este de a îmbunătăți
infrastructura de date guvernamentale (de ex. precizie, complexitate, actualitate), precum și
calități distributive (de exemplu, disponibilitate gratuită, reutilizabilitate, interoperabilitate
etc.).
Perspectiva economică consideră ca datele deschise ale guvernului reprezintă un
mijloc de a spori creșterea economică determinată de valoarea economică prin produse noi,
3
servicii, venituri, profituri și locuri de muncă. Bazat pe DDG, noi aplicații și servicii pot fi
realizate, noi modele de afaceri create și modelele de afaceri existente îmbunătățite. Deși pot
exista modificări din punct de vedere economic, create ca urmare a inițiativelor de date
deschise, în acest moment se presupune că aceste impacturi sunt mici și neintenționate.
Există opt factori care trebuie luați în considerare atunci când se examinează
inițiativele guvernelor. Acești factori sunt:
(1) Management și organizare;
(2) Tehnologie;
(3) Guvernare;
(4) Politică;
(5) Oamenii și comunitățile;
(6) Economie;
(7) Infrastructură;
(8) Mediul natural.
Acești factori oferă o bază pentru a putea observa cum își prevede un guvern
inițiativele, serviciile pe care le pune în aplicare și urmările pe care le provoacă crearea
acestora. Vârsta este un alt factor care informează implicarea politică. Studiile au demonstrat
că cetățenii tineri se angajează în politică la niveluri mult mai scăzute în comparație cu
cetățenii în vârstă. Cu toate acestea, în contextul participării digitale, persoanele mai tinere au
mai multe mijloace pentru a se angaja în activități politice online, care ar trebui să crească
probabilitatea participării lor. Putem specula că utilizarea internetului în participarea politică
ar putea înclina balanța spre tineri în comparație cu generațiile mai în vârstă.
Conceptul de țară inteligentă propune utilizarea tehnologiilor deja disponibile în
abordarea acestor provocări cu care se confruntă comunităţile locale. Numeroase studii au
arătat că o țară se dezvoltă accelerat dacă există o infrastructură de calitate, un mediu care
sprijină dezvoltarea afacerilor (în special a celor cu valoare adăugată mare), o administraţie
eficientă şi o colaborare strânsă între mediul privat şi un mediu universitar performant.
Modelele de afaceri pentru comunităţi inteligente, trebuie să aibă dezvoltare modulară,
adaptată la ecosistemul local (administraţie, industrie, cetăţeni, cu obiective locale), produse
şi tehnologii. Finanţarea soluţiilor inteligente este posibilă dacă dotările inteligente reduc
costurile operaţionale, fiind combinate investiţii de la diverşi decidenţi/actori din piaţă, astfel
încât costul să devină rezonabil, iar investiţiile să fie realizate pe termen lung. Cetăţenii
trebuie să fie implicaţi în dezvoltarea soluţiilor inteligente, în condiţiile obţinerii de avantaje
palpabile.
4
 Proiectele implementate pentru a transforma România într-o țară inteligentă sunt
extrem de complexe, necesită expertiză multidiscliplinară, resurse majore şi propun schimbări
fundamentale din punct de vedere tehnologic, dar şi din punct de vedere social, în privinţa
modului cum interacţionează entităţile publice cu cetăţenii.

BIBLIOGRAFIE
1. “Amelia”, Project Information, IPsoft Inc., https://www.ipsoft.com/amelia/
2. Bret Boyd, “The great divide: meeting the challenges of our future workforce”,
Grayline Group, (2017), https://graylinegroup.com/great-divide-future-workforce/
3. C. Turcu, “Re-thinking Sustainability Indicators: Local Perspectives of Urban
Sustainability,” Journal of Environmental Planning and Management 56: 5 (2013), 695–719
4. Carl Benedikt Frey and Michael Osborne, “The Future of Employment: How
Susceptible are Jobs to Computerisation? (2013), Oxford Martin School,
https://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/downloads/academic/The_Future_of_Employment.pdf
5. Duncan Jefferies, “The automated city: do we still need humans to run public
services?”, The Guardian, (2016),
https://www.theguardian.com/cities/2016/sep/20/automated-city-robots-run-public-services-
councils
6. G.L. Cretu, “Smart Cities Design Using Event-driven Paradigm and Semantic Web,”
Informatica Economica 16: 4 (2012) 57–67
7. Helen Dickinson and Helen Sullivan, Imagining the 21st Century Public Service
Workforce, Melbourne School of Government, p. 3, (2014)
8. Kanter, and S.S. Litow, Informed and interconnected: A manifesto for smarter cities,
Harvard Business School General Management Unit, 09-141, (2009)
9. R. Kitchin, “The Real-time City? Big Data and Smart Urbanism,” Geo Journal 79: 1
(2014)
10. C. Klein, and G. Kaefer, “From Smart Homes to Smart Cities: Opportunities and
Challenges from an Industrial Perspective,” Proc. of the 8th International Conference,
NEW2AN and 1st Russian Conference on Smart Spaces, SMART 2008, St. Petersburg,
Russia, (2008)

5
 11. Vito Albino, Umberto Berardi & Rosa Maria Dangelico, “Smart Cities: Definitions,
Dimensions, Performance, and Initiatives”, Journal of Urban Technology, Vol. 22, Iss. 1,
(2015), http://dx.doi.org/10.1080/10630732.2014.942092
12. http://www.opengovpartnership.org/
13. http://ogp.gov.ro/

6
 Vă scriu pentru a-mi exprima dorința de a aplica pentru poziția de Business Account
Manager, în urma postării unui anunț în acest scop, pe pagina de facebook a FabricatinRO.
Am absolvit Facultatea de Zootehnie din cadrul USAMV Iași, iar fiind un adept al
consumului de produse românești, doresc să fac parte dintr-o echipă plină de entuziasm și
dorință puternică de reușită.
Am primit o pregătire academică de înaltă calitate și sunt pregătit pentru un
parteneriat fructuos prin care voi avea posibilitatea să-mi pun în practică cunoștințele și
abilitățile dobândite până în prezent.
În timpul studiilor de licență, am participat la diferite concursuri, având rezultate
deosebite. De aceea eu consider că dorința mea de afirmare, entuziasmul și strategie orientată
spre relizarea eficientă a obiectivelor ca fiind doar câteva dintre elementele necesare pentru
un parteneriat cu dumneavoastră.
Dacă veți considera că motivația și calificarea mea sunt potrivite pentru acest job,
aștept să mă contactați pentru o discuție mai detaliată.