Heraclit a devenit cunoscut pentru că a afirmat:

„Nici un om nu poate să intre în apa aceluiași râu de două ori, deoarece nici râul și nici omul nu mai sunt la fel”.
Referitor la limbajul lui Heraclit, Socrate i-ar fi spus lui Euripide:
"Partea pe care am înțeles-o e minunată și îndrăznesc să cred că e la fel și cea pe care n-am înțeles-o; dar este
nevoie de un cufundător din Delos spre a înțelege totul" (Diogene Laerțiu, II, 22)
Taxonomia Revizuită a lui Bloom
Categorii de Verbe
Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Sinteză Evaluare
a cita a clarifica a aplica a analiza a actualiza a aprecia
a defini a confirma a calcula a aprecia a asambla a disputa
a descrie a apăra a desfăşura a aranja a amesteca a evalua
a enumera a discuta a alege a atribui a compune a verifica
a găsi a distinge a calcula a categorisi a pregăti a conchide
a identifica a duplica a demonstra a clasifica a construi a convinge
a lisat a exemplifica a dramatiza a compara a concepe a critica
a eticheta a explica a folosi a conecta a crea critică
a localiza a exprima a estima a contrasta a concepe a deduce
a potrivi a extinde a executa a decide a dezvolta a apăra
a memora a ilustra a a deforma a proiecta a evalua
a numi a deduce experimenta a detecta a formula a emite o
a recita a interpreta a ilustra a determina a genera ipoteză
a a localiza a a schematiza a incorpora a judeca
recunoaşte a parafraza implementa a diferenţia a integra a rândui
a consemna a prezice a face a discrimina a inventa a evalua
a repovesti a relata a modela a diseca a face a recomanda
a repeta a raporta a modifica a distinge a modifica a revizui
a raporta a reproduce a opera a examina a iniţia a scruta
a remedia a declara din a îndeplini a generaliza a plănui a susţine
a specifica nou a practica a grupa a produce a evalua
a declara a spune din a programa a emite o a propune a cântări
a cataloga nou a arăta ipoteză a rearanja
a revedea a simula a imagina a înlocui
a alege a schiţa a inspecta a
a traduce a rezolva a inventaria transforma
a înţelege a folosi a ordona
a organiza
a prezenta
a examina
a întreba
a alege
a separa
a rezuma
a testa
2007, to reflect these changes, Andrew Churches further developed and refined Blooms Taxonomy to create
Blooms Digital Taxonomy. A taxonomy more aligned with 21st century learning. Here is a diagram that
Andrew used to summarise Bloom’s digital taxonomy:

TAXONOMIA OBIECTIVELOR EDUCAŢIONALE A LUI B. BLOOM PENTRU DOMENIUL

COGNITIV
1 . Cunoştinţe; de reţinut: „Ce înseamnă reciclare?”
 Observarea şi memorarea informaţiei
 Cunoaşterea datelor, evenimentelor, locurilor
 Cunoaşterea ideilor principale
 Stăpânirea subiectului
Verbe – elevul va: înregistra, defini, povesti, descrie, identifica, arăta, eticheta, reuni, examina, cataloga, cita, numi, cine, când,
unde, etc.
2 Înţelegere; de înţeles: „Explicaţi reciclarea cu cuvintele voastre”
 Înţelegerea informaţiei
  Surprinderea sensului
 Traducerea cunoştinţelor într-un nou context
 Interpretarea faptelor, compararea, punerea în opoziţie
 Ordonarea, gruparea, inducerea cauzelor
 Anticiparea consecinţelor
Verbe – elevul va: rezuma, descrie, interpreta, compara, anticipa, asocia, distinge, estima, diferenţia, discuta, extrapola.
3 Aplicare; de aplicat: Cum faceţi reciclarea?
 Utilizarea informaţiei
 Utilizarea metodelor, conceptelor, teoriilor în noi situaţii
 Rezolvarea problemelor utilizând cunoştinţele şi abilităţile solicitate
Verbe – elevul va: aplica, demonstra, calcula, concluziona, ilustra, rezolva, examina, modifica, asocia, schimba, clasifica,
experimenta, descoperi.
4 Analiză; de analizat: Formulaţi argumente pt a susţine că reciclarea este importantă în ţara voastră.
 Organizarea părţilor
 Surprinderea unor sensuri ascunse
 Identificarea părţilor componente
Verbe – elevul va: analiza, despărţi, ordona, explica, asocia, clasifica, sistematiza, împărţi, compara, selecta, explica, induce.
5 Sinteză; de creat: Evaluaţi beneficiile programului de reciclare aplicat acasă şi la şcoală.
 Utilizarea vechilor idei pentru crearea unor noi idei
 Generalizare pornind de la faptele date
 Asocierea cunoștințelor provenite din mai multe domenii
 Anticiparea concluziilor, concluzionarea
Verbe – elevul va: asocia, integra, modifica, reorganiza, înlocui, planifica, crea, proiecta, inventa, şi dacă?, compune, formula,
pregăti, generaliza, reformula. Va compara şi distinge idei.
6 Evaluare; de evaluat: Realizaţi un program de reciclare pe care să îl aplicaţi la şcoală şi acasă.
 Evaluarea importanţei teoriilor, prezentărilor
 Adoptarea unor decizii fondate pe raţionamente
 Verificarea valorii faptelor
 Recunoaşterea subiectivităţii
Verbe – elevul va: evalua, decide, ordona, grada, tesata, măsura, recomanda, convinge, selecta, judeca, explica,
distinge, argumenta, concluziona, compara, rezuma.
Pentru a asigura o marjă cât mai largă de acoperire a obiectelor de studiu, s-a pornit de la o
diferenţiere cât mai fină a etapelor unui proces de înv ăţare. Astfel, s-au avut în vedere urm ătoarele
şase etape vizând structurarea operaţiilor mentale: percepţie, interiorizare, construire de structuri
mentale, transpunere în limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Competenţele generale ce se
urmăresc a fi formate la elevi pe parcursul treptei liceale de şcolaritate precum şi competen ţele
specifice fiecărui an de studiu, derivate din acestea, se stabilesc pornind de la structura opera ţiilor
mentale şi sunt grupate în jurul unor verbe:
Receptare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte opera ţionale:
• identificarea de termeni, relaţii, procese
• observarea unor fenomene, procese
• perceperea unor relaţii, conexiuni
• nominalizarea unor concepte
• culegerea de date din surse variate
• definirea unor concepte.
Prelucrarea primară (a datelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte
operaţionale: compararea unor date, stabilirea unor rela ţii
• calcularea unor rezultate parţiale
• clasificări de date
• reprezentarea unor date
• sortarea-discriminarea
• investigarea, descoperirea, explorarea
• experimentare.
Algoritmizare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte opera ţionale:
• reducerea la o schemă sau model
• anticiparea unor rezultate
• reprezentarea datelor
• remarcarea unor invarianţi
• rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare.
Exprimarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte opera ţionale:
• descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene
• generarea de idei argumentarea unor enun ţuri,
• demonstrarea.
Prelucrarea secundară (a rezultatelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte
operaţionale:
• compararea unor rezultate, date de ieşire, concluzii
• calcularea, evaluarea unor rezultate
• interpretarea rezultatelor
• analiza de situaţii
• elaborarea de strategii
• relaţionări între diferite tipuri de reprezentări, între reprezentare şi obiect.
Transferul, care poate fi concretizat prin următoarele concepte opera ţionale:
• aplicarea în alte domenii
• generalizarea şi particularizarea
• integrarea unor domenii
• verificarea unor rezultate
• optimizarea unor rezultate
• transpunerea într-o altă sferă
• negocierea
• realizarea de conexiuni între rezultate
• adaptarea şi adecvarea la context.
3. Obiective operaţionale - stabilite de cadrele didactice pentru fiecare activitate în parte, în
funcţie de particularităţile clasei de elevi şi particularităţile individuale ale elevilor. Dup ă
natura achiziţiei, obiectivele operaţionale sunt:
• Obiective cognitive (care se referă la transmiterea şi asimilarea cunoştin ţelor),
• Obiective afective (vizează formarea convingerilor, atitudinilor, sentimentelor),
• Obiective psihomotorii (vizează formarea operaţiilor şi conduitelor motrice).
Din punct de vedere axiologic, în ultimele decenii s-a produs o r ăsturnare a priorit ăţilor :
ierarhia tradiţională a finalităţilor educaţionale (Cuno ştin ţe, Aptitudini, Atitudini) s-a r ăsturnat,
accentul mutându-se pe formarea atitudinilor şi a aptitudinilor (cf. G.V ăideanu, 1998).
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

B.2.Metodele de explorare indirectă (demonstraţia, modelarea)

cu proiecţiilor fixe sau dinamice ( diapozitive, diafilme, filme-documentar, soft educaţional etc. ) şi cu documente
autentice; cercetări de specialitate arată că elevii reţin 20% din ceea ce ascultă, 30% din ceea ce văd şi 65% din ceea ce
văd şi aud);

Observarea sistematică a elevilor: poate fi făcută pentru a evalua performanţele elevilor, dar, mai ales,
pentru a evalua comportamente afectiv - atitudinale.
Caracteristicile ce pot fi evaluate sunt: concepte şi capacităţi (organizarea şi interpretarea datelor,
selectarea şi organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru, descrierea şi generalizarea unor
procedee, tehnici, relaţii; utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva; identificarea
relaţiilor; utilizarea calculatorului); atitudinea elevilor faţă de sarcina dată: (concentrarea asupra sarcinii
de rezolvat, implicarea activă în rezolvarea sarcinii, punerea unor întrebări pertinente profesorului,
completarea / îndeplinirea sarcinii, revizuirea metodelor utilizate şi a rezultatelor); comunicarea
(discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia).

SINELG= sistem interactiv de notare pentru eficientizarea

lecturii și gândirii.