Magicianul Prospero, stăpânul de drept al titlului de duce de Milano, împreună cu fiica

sa Miranda, au fost exilați pentru 12 ani pe o insulă după ce fratele gelos al lui Prospero,
Antonio (ajutat de Alonso, regele de Napoli) l-au detronat pe el și pe Miranda, care avea la
vremea respectivă 3 ani. Gonzalo, consilierul lui Alonso a avut grijă să aprovizioneze barca
cu mancare, apă proaspătă, „țesături bogate, volume și alte lucruri necesare”. Cum poseda
puteri magice datorită învățăturilor sale, Prospero are ca slujitor un spirit, Ariel, pe care acesta
l-a salvat dintr-un copac capcană în care a fost prins de către vrăjitoarea malefică Sycorax,
după ce spiritul a refuzat să o slujească. Prospero are grijă de loialitatea lui Ariel promițându-i
des că o va elibera din servitudine. Sycorax a fost exilată din Algiers pe insulă din cauză că și-
a folosit puterile pentru a crea distrugere în oraș, dar a murit înainte de venirea lui Prospero,
înainte de a elbiera spiritul Ariel. Fiul lui Sycorax , Caliban, un monstru mutilat și singurul
locuitor al insulei ce nu era spirit a fost adoptat și crescut de către Prospero. El l-a învățat pe
Prospero cum să supraviețuiască pe insulă, în timp ce Miranda și Prospero l-au învățat pe
Caliban religia și limba lor natală. În timpul slugii, Caliban a ajuns să îl vadă pe Prospero ca
pe un tiran și a început să își dorească să îi elimine pe el și pe fiica lui. Prospero și Miranda au
rămas dezamăgiți de Caliban, privindu-l cu dispreț. Prospero realizează un singur act de
magie pe scenă, îl dezarmează pe Ferdinand. Restul magiei lui este prezentă în spiritele pe
care acesta le controlează, acesta fiind modul de practicare a magiei pentru care magicienii
timpului erau cunoscuți.

La porunca lui Prospero, spiritele stârniră o furtună teribilă, ce prinse la mijloc o

corabie mare și frumoasă.[2] Pe corabia respectivă se afla Antonio, fratele lui Prospero
împreună cu Regele Alonso de Napoli, fiul lui Alonso și consilierul „de încredere”, Gonzalo.
Pasagerii se întorceau de la nunta fiicei lui Alonso, Claribel cu regele Tunisiei. Prospero
împarte supraviețuitorii naufragiului în grupuri folosindu-se de blestemele lui, astfel încât
Alonso și Ferdinand ajung separați, fiecare crezând despre celălalt că este mort.

Trei fire narative încep atunci în piesă. În primul Caliban se îndrăgostește de Stephano
și Trinculo, doi bețivi, care cred că Stephano este un „zeu curajos” ce are „liquor celest”. Ei
încearcă să comploteze împotriva lui Prospero, iar într-un final eșuază. Al doilea fir narativ,
Prospero muncește să încurajeze o relație romantică între Miranda și Ferdinand, cei doi se
îndrăgostesc de îndată, dar Prospero este îngrijorat că „un câștig prea rapid poate face premiul
să își piardă din valoare” și încearcă să îl facă pe Ferdinand să îi devină slujitor, pretinzând că
îl vrea ca spion.

În cel de-al treilea fir narativ, Antonio și Sebastian complotează să îi ucidă pe Alonso
și pe Gonzalo, ca Sebastian să fie numit rege. Ariel le distruge planul, la comanda lui
Prospero. Ariel apare în fața celor „trei oameni ai păcatului” (Alonso, Antonio și Sebastian)
sub forma unei harpii, pedepsindu-i pentru trădarea față de Prospero. Prospero, care a luat
parte la scenă, pleacă pentru a-i vizita pe Ferdinand și pe Miranda. Cei trei nobili vinovați
profită de șansă și fug.

Prospero explică cum l-a testat pe Ferdinand. El o roagă pe Ariel să aduca mai multe
spirite și să pregătească o scenetă pentru tinerii îndrăgostiți. Spiritele aduc o binecuvântare
asupra celor doi. Prospero își amintește dintr-o dată planul de a-i lua viața, dă drumul
spiritelor și lui Miranda și Ferdinand și pregătește o capcană pentru Caliban, Trinculo și
Stephano. Ei sunt urmăriți în afara scenei de către goblini sub formă de dulăi.

Prospero, cu toți inamicii la degetul mic, descoperă că Ariel ar arăta milă pentru ei
dacă ar fi uman, așa că decide să ierte oamenii ce au încercat să îl ucidă. Îi spune lui Ariel să
aducă nobilii în timp ce punea capăt magiei.

În final, toate personajele principale sunt aduse împreună înaintea lui Prospero, care îi
iartă pe Alonso, Antonio și Sebastian. Ariel are datoria de a pregăti o vreme propice navigării
corabiei înapoi in Napoli, unde Ferdinand și Miranda urmează să se căsătorească. După
această ultimă îndatorire, Ariel avea să fie eliberat. Caliban este trimis să pregătească beciul
lui Prospero, unde Alonso și tovarășii lui au fost invitați pentru un ultim ospăț înainte de
plecare, Caliban urmând să rămână pe insulă. Prospero le povestește viața lui pe insulă, după
care își îngroapă toiagul de vrăjitor și își „îneacă” cartea de magie, urmând să părăsească
insula ca un om lipsit de magie, la aplauzele publicului.