După cum se observă din situaţia întocmită în tabelul nr.

3, alternativa de a
……………..cele 300 de bucăţi de semifabricat N este mai ieftină cu ……………lei
(………lei – ……….. lei) decât alternativa de a…………………. Ca urmare, ea va
reprezenta alegerea cea mai bună.
Alternativa 3. Dacă, managerul ar trebui să estimeze costul aferent deciziei înainte
ca firma să fi produs vreodată semifabricatul N, atunci el ar trebui să includă în costul
aferent deciziei atât cheltuielile cu……………………., cât şi cheltuielile ………. (vezi
tabelul nr. 2, adică un total de ………………. lei), deoarece în această situaţie aceste
cheltuieli sunt evitabile, adică devin costuri relevante. În acest caz, alternativa de a
……………………….ar fi cea mai bună, fiind mai ieftină cu …………….. lei
(……………..lei – ……………… lei).
 proces decizional pe termen lung:
Datorită faptului că procesele decizionale pe termen scurt (3 luni în exemplul
prezentat) decurg în mod firesc din cele pe termen lung, vom extinde orizontul temporal din
exemplul de mai sus la 5 ani. Concret, presupunem că:
 în primul caz (adică al achiziționării), firma analizată a negociat un contract pe
termen lung cu furnizorul la costul de 1.500 lei/semifabricat, cu livrarea a 1.200
bucăţi de semifabricat N pe an;
în cel de-al doilea caz (adică al fabricării), în afara cheltuielilor cu materiile prime şi
materialele directe şi a cheltuielilor variabile indirecte ce reprezintă costurile relevante
de .............. lei/buc. (............... lei/300 buc. - vezi tabelul nr. 3) şi cheltuielile cu manopera
directă de .................. lei pe an (1.200 buc./an * ........... lei/buc.) cât şi cheltuielile fixe
de .............. lei pe an (1.200 buc./an * ....... lei/buc.) devin costuri ................. şi vor trebui
luate în calculul costurilor aferente luării deciziei de a produce semifabricatul N în cadrul
firmei. În schimb, managerul trebuie să elimine din procesul decizional costurile care deja au