Anula II.
BISERICA si SCOLI
Foia bisericésea, scolastica, literaria si economica.
Ese o data in septemana:
Pretiulu abonamentului:
Pentru Austro-Ungari'a pe ano . . . 5 fl.— cr.
P e n t r u publicatiunile de trei ori ee contienu J
i institutulu pedagogicu-teologicu, 6ra banii la
* r , / ì aou . . 2 „ 50 „ c a m 150 cuvinte 3 fl., panii la 200 cuvinte j stcretariatulu consistoriului romanu ortodoxii
Pentru Romaui'a si strainetate pe a m i . 7 „— „
4 fl. si mai sus 5 fl. v.
„ % „ 3 r 50 „
Invitare la abonamentu
pentru
pe anulu 1879.
Pretiulu abonamentului remane si pentru viitoriu
celu de mai nainte, adecă:
Pentru Austro-Ungaria 5 fl. v. a. pe anu, si
2 fl. 50 cr. pe diumatate de anu.
Pentru Eomania si străinătate 7 fi. v. a. pe anu,
si 3 fl. 50 cr. pe diumatate de anu.
Abonamentele se potu face mai eu inlesnire prin
asemnatiuni poştale.
Rugamu dara pe on. abonenti veebi câtu si pe
cei noi se-si insinue de timpuriu abonamintele loru,
ca se nu intrerupemu espediarea foiei si se ne
putemu orienta in privinti'a tiparirei esemplarieloru.
Redactiunea.
Nru 825 B .
1878.
I O A I U
din indurarea lui Domnedieu Episcopulu bisericei
resaritene dreptu maritare in Eparchi'a romana
ortodocsa a Caransebesielui.
Iubita p r e o ţ i m e parochiala si s c u m p i i mei fii sufletesci !
O a r u , b i n e c u v e n t a r e si pace dela D o m n e d i e u
n o s t r u , c a r e l e este i n c e r i u r i !
Apropiandu-se érasi sântele serbatori ale nas-
cerei Domnului nostru Is. Cbr. me simtu chiamatu
ca Archiereulu D. Vostra, a Ve tramite o noua
euventare, ca asie cercetandu-Ve si petrecendu si de
asta data cu dubulu in midiloeulu D. Vostra, se Ve
facu, ea se petreeeti aceste sante dile cu mai mare
bucuria si cu mai multu folosu sufletescu. Santulu
apostolulu Pavelu scrie catra Titu c. 2. v. 1 1 — 1 4 :
„Aratatu-s'a darulu lui Ddieu celu mantuitoriu tutu­
Nr. 52.
Duminec'a.
Pretiulu insertiuniloru: Corespundintiele se se adreseze Redactiunei
dela „ B I S E R I C A si SCOL'A" in Aradu, la
din Aradu.
rora ómeniloru, care ne invétia pe noi, ca lepadandu
necurati'a si poftele lumesci, se vietiuimu cu trezia,
cu dreptate si cu buna credintia in véculu, de acumu,
asteptandu ferieit'a nădejde si arătare a marelui
Domnedieu si Mantuitoriului nostru Is. Chr., carele
s'a datu pre sine pentru noi, ea se ne mantuésea
de tòta fărădelegea si se-si curatiésca lui-si poporu
alesu urmatoriu de fapte bune."
Veseliti-ve ceriuri, saltati marginile pamentului,
cà Ddieu se pléca a se impacâ cu pecatosii, astadi
ni se vestesce noua pace si bucurie mare, bucurati-
ve pastoriloru si tuxmeloru ! !
Asia, bucurati-ve, iubiţi ascultători ! Serbatórea
de astadi este cea mai mare serbatóre de bucuria
in ceriu si pe pamentu, pentru preoţi, si poporeni,
pentru betrani si tineri, pentru saraci si bogaţi. Tòte
celelalte serbatori ale sântei nostre biserici suntu
de a se cinsti : Vinerea patimiloru cu sântele ei fiori,
pascile cu vesel'a loru nadejede de inviere, inaltiarea
la ceriuri cu adierea raiului asupra nostra celoru
de pre pameutu, rosaliile cu pogorirea sântului dubu
asupra invetiaceiloru Domnului, si printr'ensii asupra
lumei intregi, dar dintre tòte serbatorile nascerea
Domnului este serbatórea cea mai plăcuta si mai
vesela cu bucuriile ei cele de ierna, este serbatórea
cea mai vesela, pentru cà ea este izvorulu tuturora
celoralalte serbatori, farà nascerea Domnului Chr. nu
este Vinere mare, nici pasci, nici inaltiare, nici
rosalii.
Serbatórea de asfadi este cea mai mare serba­
Tatalu
tóre de bucuria pre pamentu. Si intr'adeveru, daca
mai este vre-o di, de bucuria pre acestu pamentu
plinu de griji si necasuri, plinu de nemultiumiri si de
plângeri; daca mai este vre-o di, in care se străbată
ceva bucuria adeverata si in palaturi, ai cărora locui­
tori de multele desfătări se tempeseu pentru bucuria ;
de mai este vre-o di, in care se pătrundă ceva bucu­
ria si in colibe, in care grijile si lipsele vietiei nu
lasa se resara bucuri'a; cu unu cuventu, daca mai
este vre-o di de bucuria pe acestu ticalosu si intu-
necosu pamentu, apoi acést'a este numai diu'a de
astadi, diu'a nascerei Domnului Chr., in care salta
de bucuria nu numai pruncii pentru darurile ce li
se facu, dar si noi cesti mari ne bucuramu pentru
cerescile daruri, ce ni s'au impartesitu la nascerea
Domnului Chr.
Veniţi dar, iubiţi ascultători, spre mai mare
laud'a Domnului si spre bucuri'a nostra, se priviniu
la ceresculu daru alu nascerei D M Chr., de care
se bucura creştinii, ca fii lui Ddieu, si se vedemu:
cumu este darulu, ce ni s'a impartesitu la nascerea
D M Chr.? si cumu avemu noi de a multiumi pen­
tru acestu daru!
Respunsulu la aceste doue intrebari este mate-
ri'a cuventarei mele de astadi ; luaţi aminte !
I. Cum este darulu, ce ni s'a impartesitu noua
la nascerea Domnului nostru I. Chs. ?
Acestu daru este celu mai pretiosu. — D-dieulu
bunatatiloru prin nascerea Aiului seu ne-a datu, ce
a avutu mai scumpii. Aratatu-s'a darulu lui D-dieu
celu mantuitoriu. Darulu, bunătatea si indurarea mare­
lui D-dieu s'a aratatu in trupu colo in Vitleemu
intru tòta strălucirea, culcatu in iesle, deasupra căreia
stau scrise cuvintele: „Asia a iubitu D-dieu lumea,
câtu si pre fiiulu seu celu, unulu nascutu lu-a datu,
ca totu celu ce crede intru densulu, se nu péra, ci
se aiba viéti'a de veci (Joanu 3 . , 16).
Multu a avutu lumea de a aştepta, pana candu
a sositu mantuitoriulu celu fagaduitu, vecuri intregi
au trebuitu se tréca, pana candu prébunulu si pré-
intieleptulu D-dieu a pregatitu pe omeni pentru
diu'a cea mare a darului! Dar in cele din urma s'a
implinitu cursulu dileloru, despre care s'a disu : veniţi,
acumu tote suntu gata ; aratatu-s'a darulu lui D-dieu
celu mantuitoriu
O ! nepretiuitu trebue se fia darulu ce ni s'a
impartasitu la nascerea D. Christosu, candu D-dieu
da bietei omeniri, ce are mai scumpu in vistieri'a
atotu poterniciei, intieleptiunei si dragostei sale! —
Aratatu-s'a darulu lui D-dieu. Vedeţi, iubiţi ascultă­
tori, in aceste cuvinte se afla intielesulu serbatorei
de astadi celu aduncu si necuprinsu de mintea nos­
tra. Prunculu ce sta culcatu colo in iesle la Vitleemu,
acest'a este darulu lui D-dieu, ce ni s'a impartesitu
in aceste sante dile, acest'a este zalogulu dragostei
si indurarei celei vecinice a lui D-dieu, care nu voiesce
ca se péra nici unu sufletu, ci toţi omenii se aiba
viéti'a veciloru. Precumu părinţii privescu cu inim'a
plina de dragoste la pruncii si pruncele loru cumu
se bucura ei la serbatórea nascerei D M Chs., asia
si D-dieu, părintele celu cerescu, din inaltimea sa
cea santa, privesce cu ochiu plinu de nemărginita dragoste
la ieslea din Vitleemu, la prunculu ce piange, la pré
sant'a Maria ce sta spaimentata, la pastorii, cari se
inchina, la angerii carii stau impregiurulu pesterei
cantandu si prémarindu; asia privesce si D-dieu cu
ochiu plinu de nespusa indurare la miile de milióne
de creştini carii aprópe de doue mii de ani se aduna
impregiurulu ieslei dela Vitleemu si se inchina ei.
] O ! si in acestu ochiu alu părintelui cerescu stau
| intiparite cuvintele: „Eu te-am iubitu pre tine cu
\ iubire vecinica." (Jerem. 3 1 . , 3 ) .
| Inse acestu daru este si celu mai mantuitoriu.
| D-dieu ne-a daruitu noua la nascerea fiului seu nu
| numai ce are mai pretiosu, dar si ce ne este noua
| mai de lipsa.
Astadi s'a aratatu darulu lui D-dieu celu man­
tuitoriu, astadi ni s'a aratatu unu rescumperatoru
carele este unu riu de mântuire, ce-si incepe curge­
rea sa dela Vitleemu si se revarsă preste tota lumea
cea insetata de mântuire!
Asia! pasiesce inainte cu indrasnela tu omenire!
apropiate de acestu pruncu si vedi, cumu sta culcatu
] in iesle Mantuitoriulu teu, „care s'a datu pre sine
i insusi pentru tine, ca se te mantuiesca." Desi ti-se
pare elu acumu slabanogu si fora ajutoriu, dar elu
< este Mantuitoriulu teu. —• Din aceşti ochi de pruncu
ţ va resari odiniora cuvinte pline de duhu si de ade-
| veru, care voru face fericiţi pe toti, cei ce voru
j crede intr'ensele; aceste mani gingăşie voru binecu-
{ ventâ odiniora pre toti cei osteniţi si insarcinati,
| carii flamendieseu si insetosieza de dreptate; din
\ acesta inima de pruncu va esi odiniora unu izvoru
| de sânge, ce se va varsâ pentru mântuirea multor'a,
; aceste piciore crude, ce sunt acum de abia invelite
] in scutece, vor face ordiniora pre pamentu o cala-
| torie plina de binecuventare, astfeliu incâtu urmele
acestora piciore se voru cunosce si voru străluci si
) dupa mii de ani, si sub paşii loru voru cresce
j resaduri de mântuire, ce voru aduce roduri de dreptate
\ si dragoste si pentru lumea acest'a si pentru cea viitore.
5 O ! câtu de tare ni se mişca inim'a, candu pri­
viniu ca si betranulu Simeonu la nou nascutulu
\ pruncu Is., ca la lumin'a si mântuirea lumei, candu
\ ne aducemu aminte de cuvintele botezatoriului J o a n u :
\ „Eta mielulu lui D-dieu, care rădica pecatele lumei";
| cum ni se bate inim'a candu ne intorcemu ochii dela
| iesle, patulu lui celu d'anteiu, si-i indreptamu la
cruce, patulu lui celu din urma, si candu gandimu:
< acumu prunculu Is. suge titia dulce dar sus in sfatulu
| părintelui cerescu i se pregatesce paharulu celu
; amarii alu patimiloru; acumu pastorii-'lu lauda si-lu
premarescu, magii-i aducu d a r u r i : auru, smirna si
\ tamîe, dar angerulu celu posomorîtu i pune pe nesim-
\ tite pruncului langa leaganu o cununa de spini si
\ pironele crucei.
\ O ! varsă si asupra nostra binecuventarea Ta,
Tu celu ce vei rădica pe umeri Tei pecatele lumei!
\ Intr'adeveru ce ar fi de pamentulu nostru, daca
< ar lipsi acestu pruncu din Vitleemu? Ar fi o tierina
| plina de spini si de polomida. Ce ar fi de vieti'a
omenesca fara de acel'a, care este calea, adeverulu
\ si vieti'a? Ar fi o cale plina de rătăcire intr'ondpte
\ fara stele. Ce ar fi de săraca inim'a omului cu frie'a
ei de pecate, cu groz'a ei in minutele morţii, fara
de numele celu dulce alu lui Is ? Ar fi o cămara
5 intunecosa, plina de griji si de chinuri, ar fi o tem-
nitia incuiéta farà lumina si farà mangaere. Dar
multiumita ceriului, cà s'a aratatu darulu lui D-dieu
celu mantuitoriu ! Multiumita lui D-dieu cà a esitu
din ieslea dela Vitleemu totu ce multiumesce lipsele
némului omenescu si ale inimiloru nostre; totu ce
implinesce dorintiele nòstre pentru luminarea, man-
gaerea si mântuirea nòstra si aici pre pamentu si
in viéti'a cea vecinica. O! câtu este de pretiosu si
mantuitoriu darulu, ce ni s'a impartesitu la aceste
sante serbatori ale nascerei Dlui Chs. ! Astadi ni s'a
daruitu unu Mantuitoriu, care se da pe sine pentru
noi, ca se ne mantuésca de tòta nedreptatea siosend'a
pecatului. Primesce dar multiumit'a nòstra, cerescule
Părinte, pentru acestu daru pretiosu si mantuitoriu,
primesce multiumit'a nostra tu care esti izvorulu
bunatatiei si alu dragostei. Bucurate si tu omenire
de acestu daru mare si pretiosu, ce ti s'a datu in
aceste s. dile.
IL Acum, dupa ce amu intielesu ce feliu de
daru nepretiuitu si mantuitoriu ni s'a impartesitu la
serbatórea nascerei Dlui Cbs. veniţi se vedermi cumu
avemu se multiumimu pentru acestu daru?
Precumu unu pruncu burnì multiumesce parin-
tiloru pentru darulu, ce i l'au facutu la serbatorile
nascerei Dlui C h s , nu numai din gura ci si cu pur­
tarea sa, asia si noi creştinii, ca fii ai lui D-dieu
avemu se multiumimu cerescului părinte pentru nas-
cerea Dlui Chs. nu numai cu gur'a ci si cu viétia
nostra. Si eum se facemu acést'a, ne-o spune Apos-
tolulu Pavelu prin cuvintele puse in capulu predicei
de astadi, unde dice : „Aratatu-s'a darulu lui D-dieu
celu mantuitoriu tuturorn ómeniloru, cari ne invétia,
ca se lepadamu necurati'a si poftele lumesci si se
vietiuimu cu trezia, cu dreptate si cu buna credintia
in lumea acést'a.*' Éta cumu trebue se fia multiu­
mit'a, ce suntemu noi datori a o aduce lui D-dieu
astadi la serbatórea nascerei Dlui Is. Chs. Adeca
noi avemu se morimu pecatului si se traimu Domnu­
lui Christosu. A mori pecatului insemnéza a lepăda
necurati'a si poftele lumesci. Langa fiulu lui Dom-
nedieu, ce sta culcatu in iesle, la Vitleemu, nu mai
incape necuratieni'a, langa bucuri'a cerésca, ce o
vesteseu angerii in nóptea nascerei lui Is., nu mai
au locu poftele cele lumesci. De candii Dlu Chs.,
tiiulu lui D-dieu celu santu, s'a aratatu in lume, de
candu elu a descoperitu ómeniloru poruncile sale cele
sante si a lasatu se stralucésca pre pamentu lumin'a
vietiei sale celei nepătate si curate, de atunci necu­
rati'a si poftele cele lumesci suntu judecate si osen-
dite, si multe desfătări, ce le socoté lumea mai ina-
inte de iertate si nevinovate, s'au aflatu a fi oprite
fatia cu lumin'a adeverului celui domnediescu. Omulu,
in a carui'a inima s'a nascutu odata Dlu Chs. si in
alu carui'a sufletu s'a aratatu darulu lui D-dieu celu
mantuitoriu, omulu acel'a se rusinéza de pecatufacia
cu prunculu celu domnediescu, in elu poftele cele
trupeşei se ascundu de sine dinaintea darului celui
eerescu. Asia este, iubiţi ascultători, pentru aceea
ni s'a aratatu noua darulu lui Ddieu celu mantui-
j toriu astadi la diu'a nascerei Dlui Chr., pentru ca
se lapadamu necurati'a si poftele cele lumesci, pen-
| tru ca se murimu pecatului.
] Inse darulu ni s'a aratatu si pentru ca se traimu
in acesta lume cu trezia, cu dreptate si cu buna
credintia, scurtu, ca se traimu ca Domnulu
Christosu.
Dlu Chs. prin vieti'a sa cea noua, sânta si ceresca,
| ce a dusu pre pamentu, a vrutu se dea omeniloru
| indemnu, ca si ei se incepa o vietia noua, curata si
\ nevinovata. Dlu Chs. aprimitu asupra sa chipulu omeni-
rei nostre celei pecatose pentru ca se ne premaresca
pre noi facendune se luamu si noi asupra nostra chipulu
nevinovăţiei, santieniei si dreptatiei sale celei domne-
| dieesci. Elu a vietiuitu pre acestu pamentu cu trezia,
) dreptate si buna credintia, inflorindu ca unu trandafirii
i intre mărăcini, luminandu ca o stea dintre nori, nevi­
novaţii ca unu mielu intre lupi, pentru ca prin pild'a
<' sa, prin duhulu seu se-si curatiesca luisi unu poporu
\ alesu, inzestratu cu fapte buna, pentru ca se ne invetie
\ a calcâ in urmele cele sânte ale picioreloru lui. Elu
| a fostu curatu la trupu si la sufletu in midiloculu unei
| lumi stricate, elu a fostu dreptu, credintiosu si fora
\ viclesiugu catra apropele, intr'o lume plina de reutate,
\ de nedreptate si de viclesiugu, elu a fostu cu buna
\ credintia, cautandu cele ceresci, cu inima liniştita
\ si cuviosa in midiloculu unei lumi, ce s'a lepadatu de
\ D-dieu, si si-a uitatu de elu. O! iubiţii mei fii in
) Domnulu, numai daca vomu vietiui si noi cumu a
I vietiuitu Mantuitoriulu Chs. pre pamentu, numai daca
\ vomu cautâ si noi mai anteiu cele ceresci, numai
/ atunci vomu aduce lui D-dieu adeverata multiumita
pentru darulu, ce ni s'a impartesitu la aceste sânte
; serbatori faeendu se se nască iubitulu seu fiiu pre
\ pamentu, numai atunci vomu dâ credintiosului nostru
\ Mantnitoriu o dulce resplatire, pentru ca s'a datu pe
\ sine pentru noi, pentru ca a facutu drumulu celu infri-
cosiatu dela iesle pana la cruce, ca se ne mantuesea
de t6te fărădelegile si se-si faca luisi unu poporu alesu,
urmatoriu de fapte bune. Numai daca .vomu ave inima
buna si curata de veninulu interesatiei, numai daca nu
vomu vatamâ pe nimeni, ci vomu ajuta pe fia care
catu potemu, numai daca vomu inaintâ binele celu
adevetatu alu apropelui, numai atunci ne vomu pregăti
cumu se cade pentru fericit'a nădejde si a dou'a ară­
tare a marirei lui D-dieu si Mantuitoriului nostru
) Is. Chs. —
j Pentru câ noi creştinii dreptu măritori ere-
i demu, câ Dlu Chs. va veni si a dou'a ora, si atunci
toti, cei ce au iubitu pe D-dieu si pe apropele, voru
primi astfeliu de daruri, ce ochiulu nu a vediutu, si
l urechi'a nu a audiţii si la inim'a omului nu s'au suitu;
atunci vomu aduce adeverat'a si deplin'a n6stTa multi­
umita lui D-dieu, impreunandu cântările si laudele
nostre cu cele ale angeriloru. Ferice de omulu acela,
care in patimile si necasurile lumei acestei'a se mangae
cu a dou'a venire a Dlui Chs. De trei ori ferice de
erestinulu acel'a, carui'a i se voru deschide porţile
I raiului, si carui'a-i va dice D-dieulu dragostei: „bine
indestulitoriu, judele eomunalu se nu lipsésca din rondulu J din Bucuresci, cu o colectiune forte preciosa de diferite
membriloru I o n i ; (ad 2.) ca prelectiunele repetitórie se se ? instrumente musicale, intrebuintiate la poporulu romanu, si
tiena la scóTa centrala — de-ar fi mai multe scóle in co­ cu modulu acesta, a deveditu, cà Romanii din diferite loca­
muna — cu toti tinerii, insa numai de unu invetiatoriu, lităţi, nu numai ca au avutu o musica naţionala, dar' cà
dar' totdeauna ajutatu de preotulu celu mai tineru, (ad 3.) prin multiplele instrumente din care se compune colecti-
ca scól'a de adulti sub priveghierea si responsabilitatea unea, d-lui Burada a sciutu a esprima si propagă acesta
comisiunei scolare, se se deschidă in presenti'a preotului | musica naţionala in poporu. Câ ori-care romanu cu semti-
pentru ca acest'a se bine cuvinte inceputulu lucrarei, (ad ; mente naţionale, ne-amu interesatu de a cunòsce in a m e -
4.) ca se se re cere inaltulu Ministerul — de organulu eom- nunte acesta colectiune, si marturisimu, câ numai dupa
petinte — pentru a se dispune de regimu, ca birturile ca \ învingerea unoru mari greutăţi, fatia cu modesti'a colecto-
Jocuri de coruptiune se se inchida iu fiecare dumineca si di Ì rului, amu pututu obtiené list'a instrumenteloru dăruite-
de serbatóre. < museului din Bucuresci. Instrumentele in vorba sunt produ-
Câtu pentru interesulu de a avea invetiatori cualifi- sulu industriei poporului ; cu tòte aceste observandu mai
eati s'au primitu „proiectulu" ce s'a presintatu Venerabi­ multe din ele, amu vediutu câ sunt elegante. Pe catu a m u
lului Consistoriu, de catra invetiatori i întruniţi in adunarea potutu află, ele sunt de o-camdata adunate numai din
generala la Aradu in feriele santeloru pasci de estempu, era Bucovin'a, Basarabi'a, si Moldov'a, remaindu câ, pentru
in meritulu infiintiarii biblioteciloru^scolare esecutarea de- complectarea acestui tesauru nationalu, d-1 Burada, in var'a
cisiunei ce s'au luatu, s'a pusu in responsabilitatea preoti- J viitore, se cutreere si cele-lalte parti locuite de Romani, si
loru si invetiatoriloru. anume : Romani'a de peste Milcovu, Transilvani'a, Banatulu,
Dupa inchierea afaceriloru conferintiei inspectorulu | Temisian'a si alte parti de peste Dnnare unde sunt Romani,
presiedinte Revdss. D. Moise Bocsianu, revenindu asupra pri­ precum si Dobrogea. Dupa informai iunile luate, d-lu Burada in
mei lucrări a conferintiei, adecă asupra tienerei de parastasu, curendu va inavuti si museulu nationalu din Iasi cu o asemenea
espune motivele cari l'au indemnatu la tienerea conferintiei \ colectiune câ si cea din Bucuresci. Apreciamu perseveranti'a
ehiar pe memorabil'a diua de 30 Noenibre, aniversari'a ferici­ d-lui Burada facia cu însemnătatea intreprinderei domniei sale;,
tului Archieppu Andreiu Siaguna, motive cari nu suntu decât ii tienemu sema de greutăţile si sacrificiile materiale p e
eflusulu reverintiei catra umbr'a memoratului mare archiereu. care le face in interesulu desvoltarei culturei naţionale..
Dsa — dice : „Elu (Andreiu Siagun'a) a fostu care spre in- | Ii multiamimu pentru acesta neobosita vigilantia in des-
curagiarea fiiloru natiunei la sciintia si pentru eternisarea < teptarea sentimente]oru de cultura naţionala, si-'Iu rugamu,
memoriei lui George Pantasi infiintiâ fundatiunea „Franciscu in interesulu naţionalităţii romane, se termine oper'a înce­
Iosefina" numita dupa numele actualului nostru monarchu, pută cu atâta succesu. Pentru cunoscinti"a in genere a
elu a fostu care dupa restaurarea metropoliei nostre Romaniloru si in specie a celoru ce se ocupa atatu cu'
naţionale esoprâ si despărţirea ierarchica a romaniloru de serbi | literatur'a musicala, catu si in specialu cu acésta frumósa
si întemeia asotiaciunea transilvana pentru cultur'a poporului j arta. publicamu, dupe cum urmédia, list'a de pe colectiune»
romanu, si in fine elu a fostu acel'a care representă naţi­ \ instrumenteloru dăruite pana acuma de d-1 Burada museu­
unea nòstra in tòte căuşele importante pana la naltulu tronu, lui nationalu din Bucuresci : 4 Buciume de diferite mărimi
dela care, a si cascigatu la 1869 sancţionarea constitutiunei si forme ; 1 Cornu ; 7 Cavaluri sau fluiere ciobanesci, unele
nòstre bisericesci de adi, basata pre sântele canone, a > cu rostu, cate cu 6 b o r t e ; 1 Cavalu cu 5 b o r t e ; I T e l i n c a ;
intemeiétu si sistemisatu mai multe fundatiuni pentru edu- > 5 fluiere gemanate de diferite mărimi si forme ; 1 fluiera
catiunea teneretului romanescu si cultivarea acelui'a pe la cossitoritu ; 1 flueru cu siepte borte ; 1 fluerasiu cu cinci
facultăţile cele mai renumite din străinătate" etc. etc. ) borte; 1 fluerasiu'de osu de vulturu; 1 fluerasiu de cossi-
Acest'a e decursulu conferentiei nòstre menţionate a \ toru ; 1 fluerasiu de alama ; 4 fluerasie de diferite mărimi,.
cărei dispusetiuni speru cà se voru realisâ curendu in | unele cossitorite ; 4 Triste de diferite mărimi de trestie si
inspectoratulu Simandului. i de cucuta; 4 Mosóre de diferite mărimi; 2 Cimpóie unulu
Asta se ni fie parol'a ! I cu carava gemanata, celaltu cu carav'a simpla ; l Buhaiu ;
Florlanu Vlóv'a, 1 Nai; 1 Violina; 1 Ghitara; 1 Canonu, 5 Vasedelutu cu
n o t a r i u l u conferintiei. siueratóre.Ì49 Instrumente in totuiu.ţ(Curierulu.)
= Bibliografia. A esitu de sub tipariu: „ C u v e n ­
Diverse. t a ri f u n e b r a l i s i i e r t a t i u n i " din auctori renumiţi
si din scriptele repausatului Georgiu Molnaru fostu parochu
Cu începere dela anulu nou redactiu- si protopopu in Turtiu, prelucrate de T i t u B u d a , con-
nea foiei „Biseric'a si Scol'a" o va primi eole- j cepistu episcopescu vicenotariu si asesoru consistorialu.
gulu nostru, professorulu Aromi Hamsea. ; Tomulu I. Pretiulu : 1 fi. 50 cr, v. a. Gherla. Cu literile-
-f- D l u llie Bozganu a obtienutu dilele trecute, in Bu­ < tipografiei diecesane.
dapesta, diplom'a de advocatu. Salutamu cu bucuria pe noulu >
advocatu in pleiad'a aparatoriloru drepturiloru poporului!
§ H i r o t o n i r i . I o a n u P o p o v i c i u teol. abs. s'a
hirotonitu intru preotu pentru parochi'a din Surducu. Cle-
j Diare romane.
riculu absol. din archidiecesa l l i e G i u r g i u m a n u s'a > Apropiendu-se sfersitulu anului 1878, credemu a face'
hirotonitu de preotu pentru parochi'a vacanta Sarandu, in I piacere publicului cetitoriu, chiamatu a incuragiâ si spri-
protopresbiteratulu Pestesiului. I o a n u B u r d a n u , s'a < gini diaristic'a naţionala, — lasandu aci se urmeze o lista
hirotonitu de preotu pentru parochi'a din Sinitea. de diarele romane, dimpreună cu loculu publicatiunei si
= Scotele i n Russia. Esista actualminte in Russia costulu abonamentului pentru fiacare. *)
9 universităţi cu 6,000 studenţi; 195 gimnasii si progim- „Observatoriubi" fòia politica, apare in Sibiiu, Mer-
uasie, cu 50,000 elevi, 56 scdle profesiunale cu 11,000 ii curea si Sambat'a. Redactor Dlu Georgiu Baritiu. Pretiulu
elevi; 23 gimnasii de fete, cu 35,000 elevi; 68 sc61e nor­ | pe anu 8 fl. v. a. pe diumatate de ami 4 fl. v. a.
male cu 5000 elevi; 25,491 scole primare cu 1 milionu elevi. n Gazet''a Transilvaniei" fòia politica, apare in Bra-
= I n s t r u m e n t e l e musicale ale p o p o r u l u i r o m a n u . siovu, Joia si Duminec'a, sub redactiunea Dlui Dr. Aureliu-
Aflamu, ca autorele Almanachului musicalu domnulu Teodoru Muresianu. Pretiulu 10 fl. pe anu, 5 fl. pe V anu. 2

T. Burada, neobositulu cercetatoru alu musicei romane din

tempurile cele mai vechi pana in presentu, cu multa oste­ *) S e intielege, in acésta lista am potutu însemna mimar-
neala si sacrificii materiale a inavutitu museulu nationalu diarele ce le primimu in schimbu.
 „Familia" fòia belitristica ese in Budapesta, Jói'a si
Buminec'a, sub redactiunea Dlui Josifu Vulcanu. Pretiulu
a n u n v a absolutu — romanu — cu esamenu de a pote fi improto-
j e unu anu 10 fl„ pe V 2 ^ - - -
„Albina Carpatilo™,* fòia belitristica, scientifica si
literarie, apare in Sibiu la 15 si ultim'a fiacarei luni, in
fascicule câte doue cole. Redactoru Iosifu Popescu si editoru
Visarionu Romanu. Pretiulu 6 fi. v. a. pe anu, si 3 fl. pe
V anu.
2
„Predicator-iulu Săteanului romanu", scriere periodica
pentru predici si alti articoli din sfer'a bisericésca, apare
in Gherla, in fascicule lunare, sub redactiunea Dlui Nicolae
Negrutiu. Pretiulu de prenumeratiune pe anulu intregu
4 fl. v. a.
1
„Cariile Săteanului romanu - scriere periodica, pentru
tòte trebuintiele poporului romanu, ese in Gherla, in fia-
t a r e luna câte o carte de o cola. Redactoru Dlu Nicolae
F. Negrutin. Pretiulu pe anulu intregu 1 fl. v. a.
„Amiculu Familiei," foia biseptemanaria, pentru tòte
-trebuintiele vieţii sociale, ese in Gherla de doua ori la
luna sub redactiunea Dlui Nicolae F. Negrutiu. Pretiulu
i> fl. v. a. pe anulu intregu si 1 fl. 50 pe ' / anu. 2 v. a. 12 meti de grâu, 12 meti de cucuruzu, 6 metri de
„Scoia romana" foia lunara, pentru inaintarea eduea-
tiunei si instructiunei, edata si redactata de Dlu Vasile
Petri. Pretiulu pe unu anu 4 fl. pe V anu 2 fl. 2 fi poftitu 20 cr.
„Higiena si Scoia," foia pentru sănătate, morbi, educa-
tiune si instrucţiune, ese odată in luna. Redactoru Dlu Dr.
Paulu Vasiciu. Editoru Nicolau F . Negrutiu in Gherla.
Pretiulu pe anulu intregu 2 fl. v. a.
„Foia Scolastica", organu pedagogicu-didacticu pentru
scólele romane, apare de doue ori in luna, sub redactiunea
Dlui / . Moldovanu, in Blasiu. Pretiulu pe unu anu 3 fl.,
j»e % anu 1 fl. 50 cr.
t
,,Economulu ' organu periodicu, pentru ramii de eco­
nomie, industrie si comerciu, apare de doue ori in luna,
sub redactiunea Dlui Stefanu Vopu in Blasiu. Pretiulu 3 fl.
p e anu, 1 fl. 50 cr. pe V a n u .
2
„Gura Satului," fòia umoristica, ese de doue ori pe
luna, sub redactiunea Dlui M, B. Stanescu in Aradu. P r e -
tiulu 6 fl. v. a. anu.
„Cocosiu rosiu", foia umoristica, apare in Brasiovu
odată pe septemana. Pretiulu 6 fl. pe anu.
Aci socotimu cu cale a insemnâ si unele diare din
Romania:
„Timpulu", diaru politicu apare in Bucuresci, in tòte
dilele de lucru. Pretiulu pe anu intregu ce 60 lei noi pentru
străinătate, si 47 1. n. pentru Romania.
„România libera", diariu politicu, ese in Bucuresei,
in tòte dilele. Pretiulu 24 lei noi pe anu in Romania, si
40 lei n. in străinătate.
„Resboiulu", diariu politicu, ese in Bucuresci in tòte
dilele. Pretiulu 32 1. u. in Romania, si 40 1. n. in străinătate.
„Biserica ortodoxa romana", diurnalu periodicu ecle-
siasticu, apare in Bucuresci. Pretiulu 12 lei n. pe anu.
„Femeia Romana", fòia pentru educatiune si instruc-
ţiune, apare joia si dumineca, in Bucuresci, sub redactiunea
Dómnei Maria Flehtenmaher. Pretiulu 30 lei noi pe anu
in străinătate, si 24 1. n. in Romania.
„Invetiatoriulu", fòia pedagogica-didactica, apare 1 si
15 a fia cărei lune, sub redactiunea Dlui 1. Opranu, in
Bucuresci. Pretiulu 10 lei n. pe anu.
, 1
„Steu a României' , diaru politicu ese in tòte dilele,
in lassi. Pretiulu 24 lei noi pe anu in Romania.
1 j
„Delfinulu -' diariu politicu apare in Galaţi. Pretiulu
pe ' / de anu 15 lei n. in Romania si Austro-Ungaria,
2
„Anuntiatoriulu danubianu" organu pentru utilitatea
publica reciproca, apare in Galaţi. Pretiulu pe unu anu 12 lei.
u
„Curieriulu de bacau apare o data pe septemana
in Bacău. Pretiulu 14 1. n. pa anu.
Numerulu de facia este
numeru ce scótemu in anulu 1878.
Unu juristu 2-3.
colatu, pe langa conditiuni favorabilep6te fi aplicatu d el o c u
la Dlu E m e r i c u V â r n a y advocatu in Zsombolya, Comi-
tatulu Torontâl. Desluciri la respectivulu, seu la Suetoniu
Petrovitiu parochu in R. Kecsa.
Anunciu. 2-3.
La notariatulu comuneloru Mandrulocu si Ciciriu, se
cdrca unu adjunctu versatu in afacerile notariale. Salariu
anualu 150 fl. v. a. viptu si cartiru lanotariulu respectivu.
C o n c u r s e . 1-3.
\ Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci dela scoPa
greco-orientala confes. din comuna Capetu, protopresbit. J e b e -
i liului, Cottulu Timisiului, se escrie concursu pana la ultima
\ Ianuar iu 1879.
Emolumenteie sunt: Salariulu anualu in bani 110 fl.
lemne, 2V2 jugere pamentu aratoriu, si cuartiru liberu cu
3
gradina de / de jugeru, si dela inmormentari unde va
4
J Doritorii de a ocupa acestu postu au a-si adresă
recursele, instruate conformu stat. org. cu atestatele nece-
sarie, comitetului parochialu si a le tramite D. protop.
Alesandru Joanoviciu in Jebeliu pana la terminulu prefiptu.
Capetu en 18 Decembre 1878.
Comitetulu parochialu.
i In c o n t i e l e g e r e cu p r o t o p o p u l u traetualu.
1-3.
Pentru ocuparea postului de invetiatoriu la scol'a
l conf. romana din comun'a Valeaboului, protopres. Caranse-
[ besiului, se publica concursu cu terminulu prescrisu,
Dotatiunea anuala e s t e : 210 fl. plata ficsa, 15 fl.
> pentru servitoriulu sc61ei, 6 fl. pentru scripturistica, 12 fl.
\ pentru participarea la conferintiele invetiatoresci, 6 metrii
| lemne de focu pentru sine si 4 metrii pentru incaldirea
X scolei; apoi 2 jug. livada, cuartiru liberu cu gradina de
s legumi si dela totu mortulu 10 cr. pentru oculata; era
> 12 fl. pentru provederea cantoratuîui la inmormentarile de
peste anu.
Cei ce dorescu a ocupă acestu postu au se substerna
prin scaunulu protopresbiteralu petitiunile adjustate cu tes-
timoniile prescrise de stat. org. si de normativele ven.
Consistoriu, adresate sinodului parochialu pana in 30 de di/e.
Valeaboului in 4. Decembre 1878 din siedintia
Comitetului parochialu.
< I n c o n t i e l e g e r e a preot, t r a c t u a l .
~ — 2—3.
Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Radma-
nesci, protopresbiteratulu Lipovii, Comitatulu Carasiului,
se escrie concursu cu terminu pana la 7 lanuariu stil. vechiu
1879. in care dî va fi alegerea.
I Emolumintele suntu: 133 fl. 36. cr. val. aust. 12.
< meti grâu, 20. meti cucurudiu in bombe, 4. jugere pamentu,
! 1. fenatiu si 3. aratoriu — 8. orgii lemne de focu din
care are a se incaldf si scoTa; cămara si stalau, si dela
inmormentari unde va fi chematu 20. cr.
Doritorii de a ocupă acesta staţiune suntu avisati
recursele loru instruate in sensulu statutului Organicii si
adresate comitetului parochialu ale trimite la subscrisulu
in Vizm'a p. u Szekas, si pana la diua de alegere au se se
x presinte in vreo Dumineca seu serbatdre la biseric'a din
\ Radmanesci spre a-si arată desteritatea in cantu si tipicu.
J Radmanesci 7. Decembre 1878.
Comitetulu parochialu.
ultimulu X In contielegere cu m i n e : P r o c o p i u L e l e s c u , Inspectoriu scolariu.
 2-3.
Se escrie concurau pe staţiunea de invetiatorésa la
scol'a de fete nou infiintiata din comun'a Ecic'a-romtna
(Komân Ecska) protopresviteratulu B. Comlosiului, Cottulu
Torontâl, cu terminu de alegere pe 21 lanuarìu 1879 vechiu.
Emolumintele anuali s u n t : 300 fl. v. a. si cartiru
liberu cu gradina de legumi.
Recurentele sunt poftite asi trimite recursurile instruite
conformu stat. org. pana la diu'a de alegere Domnului
protopresviteru si inspectoru scolaiiu Vincentiu Sierbanu in"
Banat-Komlos, Torontâl.
Comitetulu parochialu.
I n contielgere cu protopresYiterulu tractualu: V i n c e n t i u S i e r b a n u ,
inspectoru.
3-3.
In urmarea decisului Consistoriului gr. or. Oradanu
dto. 27. Novembre a. c. Nr. 706. B. se escrie concursu
pentru postulu de capelanu langa inbetranitulu parochudin
Fecheteteu Iosifu Furcoviciu, protopresbiteratulu Pestesiului,
Cottulu Bihoru, cu terminu de alegere pe diu'a de // lanua-
riu 1879.
Dotati'a capelanului va fi jumătate din birulu preo-
tiescu, din stole si alte venite parochiali, cu esceptiunea
intravilanului parochialu, — si fenatiulu din afara : si anume
dela 180. rumuri câte una vica cucurudiu sfarmatu si sto­
lele usuate oferite de insusi parochulu deficientu.
Capelanulu alesu dupa mórtea veteranului parochu
inca in unu anu va ramane in beneficiile sus enumerate
capei aniali.
Recurenţii au a-si trimite petitiunile provediute cu
documintele necessarie subsemnatului oficiu protopopescu.
per Élesd in Lugosiulu superiorii.
Fecheteteu in 4 Decembre 1878. Comitetulu parochialu.
I n contielegere cu T e o d o r u Filîpu, Administratore
In urmarea decisului venereb. Consistoriu dto. 25
Octomvre 1873 Nr. /368 '- ^
1 3 1 8
s c o e e s c r
i concursu pentru
deplinirea definitiva a postului invetiatorescu din Ha/magie/u
protopresbiteratulu Halmagtului, cu terminulu de alegere pe
24 Decembre a. c.
Emolumintele anuali : in bani gata 300 fl. v. a. 6
orgii de lemne, cuartiru liberu si gradina de legumi.
Recurenţii voru produce testimoniu de preparandie,
de cualificatiune, si moralitate ; — recursurile adresate
comitetului parochialu, se voru trimite subscrisului inspec­
toru scolara pana la 2 3 Decembre a. c.
3—3. Comitetulu parochialu.
In cont. eu mine loanu Groza prot. si inspcct. scolarti.
Conformu decisului Consistoriului gr. or. Oradanu dto
27. Novembre a. c. Nr. 718. B. se escrie concursn pentru
vacant'a parochie din Lugasiulu inferiori/, protopresbite­
ratulu Pestesului, Cottulu Bihoru, decretata d e c l a s a a treia,
eu terminu pana la 7. lanuariu 1879. in care diua va fi si
alegerea.
Emolumintele s u n t : dela 116. fumuri câte una vica
cucurudiu sfarmatu, intravilanulu parochialu 1-jugere catas-
tralu,- estravilanulu 10 jugere pamentu clasa 1-a, 60 dile
de lucru, cuartiru liberu, si stolele indatinate.
Doritorii de a ocupa acesta parochie suntu avisati a-si
trimite recursele pana la terminulu amintiiu provediute cu
documintele necessarie subsemnatului oficiu protopopescu per
Élesdi in Lugasiulu superiora.
Lugasiulu inferioru in 3 . Decembre 1878.
3 —3. Comitetulu parochialu
In contielegere eu mine T e o d o r u Filipu, administratore protopresbit.
3—3.
Concursu pentru deplinirea postului de invetiatorăsa la
scdl'a romana gr. or. confesionala de fetitie de nou infimtiata
in comun'a Paulisiu, comit. Aradu, cu terminu de alegere p e
27. Decembre, st. v. a. c.
Recurentele au de a produce testimoniu baremu de-
pe unu cursu de pedagogie, ca afara de limb'a materna
vorbescu si limb'a magiara, câ suntu deprinse in lucrul»
de mana femininu, si câ suntu născute in religiunea gr. or.
Emolumintele suntu in bani gata 200. fl. 8. orgii de
lemne din cari au a-se incaldi si sc61'a; 10. fl. diurne pen­
tru conferintie; si 12. fl. pentru incalditu si maturatulu
scoli; cortelu liberu si ograda. Celea ce voru dori a
ocupa acestu postu au de asi aşterne recursele Preaono-
ratului Domnu inspectoru de scole alu cercului Aradu
Iosifu Goldisiu in Aradu.
Paulisiu la 3 Decembre 1878.
Comitetulu parochialu,
Zamfiru Conopanu Demetrtu Bafila
Presidimele corn. nat. corn, parodic.
In contielegere cu mine Iosifu Goldisiu protosincelu insp. de scole.
3-3,
Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci dela scol'a
gr. or. confes. din comun'a Revetisiu in inspectoratulu Ieno-
poliei — cottulu Aradului, se escrie concursu cu terminulu
de alegere pe 28 Decemvrie a. c. st. v. —
Emolumintele: in bani g a f a 120 fl. v. a 5 cubule de
grâu, 5 cubule de cucuruzu, 8 orgii de lemne, din care
este a se incaldi si scol'a, cuartiru liberu cu gradina de
legumi. —
protopresbiteralu.
Dela recurenţi se recere se producă: testimoniu des­
pre absolvirea preparandiei, de cualificatiune, si atestam
despre conduit'a de pona aci — era pona la diu'a alegerei T
in ore care-va Domineca seu serbatore, se se presenteze
e
la sânta Biserica, ca se-si arate desteritatea in catarile-
bisericesci si tipicii. —
Recursele adresate comitetului parochialu, se v o m
trimite — celu multu pona la 25, Decemvrie a. c. st. v.
inspectorelui cercualu scolariu Nicolau Beldea in Borosineu,.
care e si posta ultima.
Revetisiu 5 Decemvrie 1878.
Comitetulu parochialu. gr. or.
In contielegere cu mine Nicolau Beldea inspect. s c o l .
3-3,
Pentru staţiunea invetiatoresca de a II. Clâssa din
Comun'a Ticvamu-micu, Protopresbiteratulu Oravitiei, Cottulu
Carasiului, se escrie concursu pana in 15 Ianuarie 1879.
Emolumintele suntu: Salariulu annualu 300 fl. Pentru
conferintie si scripturistice 10 fl. pentru lemne din care-
are ase nicaldi si sc61a 30 fl. gradina de legume '/ jugeru,
u e r u
4
gradina afara de comuna V4 J g > prelanga aceea 1 jugeru
de pamantu aretoriu de clas'a prima, cuartiru liberu.
Doritorii de a ocupa acestu postu, au asi adresa
recursele instruate conformu statutului organicu cu atesta­
tele necesarie Comitetului parochialu si ale trimite D ,
Protopresbiteru I a c o b u P o p o v i c i u in Oravitia pana
la terminulu prefiptu
Ticvaniu micu in 3 Decembre 1878.
Comitetulu parochialu.
In comtielegere cu D . Protopresbiteru tractualu.