Semiologie medicala/ curs 1

Semiologie medicala:  reprez studiul simptomelor si semnelor precum si utiliz lor

pt diagnostic dar si pt prognostic. 
Diagnostic: stabilirea precisa a bolii prin analiza si gruparea simp si semnelor
clinice a examenului obiectiv si a explorarilor paraclinice de lab si functionale. 
Prognostic: aprecierea evolutiei imediate si tardive a bolii prin cunoast anterioara
a caracteristicilor acesteia. 
Elem prin care se exprima bolile sunt: simptomele( manifestari subiective
percepute si relatate de bolnav ) si semnele ( care sunt percepute si relatate de
medic sau se anturaj, familie, in mod obiectiv ). 
Sindroame: grup de simptome si /sau semne reunite pe baza aceluiasi tip de
modificari structurale si /sau functionale ale unor organe sau sisteme/ Un grup
patologic cu etiologie neprecizata. Ex: sindrom de condensare pulmonara( poate
cuprinde submatitate la percutia unui hemitorace). 
Simptomele: pot fi clasif dupa semnificatia diagnostica: exista unele simp
patognomonice( cele definitorii pt diagn, rar sau frecv discutabil) ex: sputa ruginie
, stelutele vasculare din ciroza hepatica. 
Simptome si semne particulare: au o relativa specificitate de organ. Ex:
hemoptizia reprez un semn de suferinta lezionala bronhopulmonara cum ar fi
tuberculoza, valvulopatii cardiace, icertul este un semn de suferinta hepatobiliara
dar poate fi intalnit si in hemopatii( anemia hemolitica) 
Semne si simpt generale: intalnite intr-o multitudine de boli sau sindroame fiind
nespecifice unui organ( febra, transipatii, cefalee, astenie, insomnie) 
Febra: un simp/semn si sindrom in fct de cauza si contextul manifestarii. 
Temp norm: 36-37 grade axilar; bucal si rectal cu mai mult de 0,3-0,5 grade. 
Hipertermia peste 40 de grade. 
Febra este simptom cand este declarata de bolnav ca senzatie de caldura
corespunzand in general ca valori peste 37 grade si este sindrom cand asociaza
frison, atralgii, mialgii, cefalee constituind un grup patologic de cauza
neprecizata. 
Febra este frecvent asociata cu semne particulare care ne orienteaza spre
suferinta anumitor organe: febra plus tuse plus expectoratie=> suferinta
pulmonara. 
Diagnosticul devine foarte dificil cand febra nu este insotita de semne sugestive
de suferinta a unui organ sau aparat. 
In timpul starii febrile exista mai multe perioade de invazie sau (incrementi),
perioada de stare sau (fastigium), per de scadere sau (decrementi) care poate fi in
criza insotita de transpiratie deseori, scadere brutala sau rapida, progresiva.
Tipuri de curbe febrile:
   -   febra continua sau in platou, peste 38 grade. Dif intre maxima si min este mai
mica de un grad, nu revine la norm, inima neavand de suferit, apare in
pneumoniile bacteriene
febra intermitenta, este nocturna. Dif dintre max si min este mai mare de un grad.
Apare in malarie, infectii biliare
Febra remitenta: dif dintre max si min mai mare de un grad, in jur se 37 grade. In
septicemii
Febra hectica, oscilatii mai mari de 2;3 grade. In TBC, septicemii
Febra neregulata: nu este sistematizata, oacilatii anarhice( in absece pulm,
septicemii)
Febra in dromaderm( doua per febrile separate)
Febra recurenta( in infectii biliare)
Febra inversa( mai mare dimineata decat seara( in tuberculoza grava etc)
Febra ondulanta( apare o curba ascendenta care atinge un apogeu apoi descr
treptat pana la val de subfebrilitate dupa care ciclul de reia, apare in unele
cancere febrile)
Febra difazica( val ridicate timp de cateva zile urmate de o per de afribilitate apoi
din nou ascensiune febrila) apare in boli febrile in rezolutie sau complicatii ale
unor boli infectioase, cand apar abcese sau pleurezii  
HIPOTERMII: 
Scaderea prelungita a temp:sub36 grade a temp axilare. Colapsul algid apare in
general in deshidratari mari. 
Cauze: expunerea la frig, insuf hepatice grave, come, colaps cardiovascular
Transpiratia: poate sa fie generalizata in boli febrile cand scade temp, poate fi
rece, necorelata cu febra in hemoragii digestive, edem pulm acut cardiogen sau
dupa valuri de caldura in menopauza. Transp localizate la niv unei jumatati a
corpului.
Cefaleea, durere de cap tenace care se deoseb in general de cefalalgie( durere de
cap scurta). 
Migrena este prototipul cefaleelor vasculare. 
Caract migrenei: localizarea hemicraniana, intenst mare si carac pulsatil. Durata
20 30 min pana la ore sau zile. Modalitatea de producere este prin spasmul
ramurilor arteriale carotidiene ext urmat de vasodilat pulsatila si apoi paralitica cu
distenstie vasc dureroasa. Apare uneori din copilarie. Modalitatile de calmare a
migrenei sunt repausul, analgetice, betablocante neselective. 
Fenomenele asociate care apar in migrena in per de inceput, sunt vizuale si
neurologice( scotoame, lacrimare) in per de stare domina fenom vegetative. 
Formele clinice de migrena sunt: forma neurologica clasica, exista si forme
particulare nocturne. 
Cefaleea psihogena( intenst mica, suportabila), dureaza ore pana la sapt. Se prod
adeseori prin contractura struct musculare de la niv exocraniului si cefei, apare
mai frecv la femei. Cedeaza la antidepresive
Cefaleea din HTa apare mai frecv matinal, in forma grava de HTa= encefalopatie
hipertensiva prin cresterea brusca la val foarte mari a TA, cefalee intensa( greturi,
varsaturi, bradicardie) 
Cefaleea din boala Parhon= unilaterala prin inflam cronica cu cel gigante, de
obicei cefalee pulsatila, fotofobie, pierderea partiala sau completa a vederii. 
Cefaleea din tumorile cerebr( de ob intensa si prelungita) se asoc cu redoarea
cefei, pozitii fortate, cefalee intensa( greturi, varsaturi, fotofobie)
Cefaleea din insuf renala cronica
Astenia: lipsa de putere, forta. Treb diferentiata de slabiciune( perderea capacit
de utilizare a musculaturii voluntare intalnita in paralizii, miastenii)
Astenia poate fi organica, musculara, metabolica si este mult mai accentuata in a
doua jum a zilei, sau poate fi psihica
Neurastenia creste nev de repaus( este mai exprimata matinal)
Insomniile: de cauza organica sau psihogena
Foaia de observatie clinica generala: document medical in care sunt consemnate
toate datele furnizate de explorarea clinica, paraclinica a bolnavilor, este un doc
clinic, stiintific si medico-judiciar. 
Clinic: conduce la elaborarea diagnosticului
Stiintific: prelucreaza stiintific datele acumulate pe un nr mare de bolnavi
F de obs este un doc medico-judiciar in cazul in care bolnavul devine obiectul unei
situatii penale sau daca apartinatorii pac se adreseaza justitiei pt malpraxis
F de obs cuprinde:
Datele generale, informative(nume,pren,varsta,sex,domiciliu si profesie)
Anamneza(sau disc de bolnav) cupr motivele internarii,istoricul episodului actual
de boala, antecedente heredo-colaterale, anteced personale
fiziologice+patologice. Conditii de viata si munca si fact de risc
Starea prezenta a bolnavului cupr datele examenului obiectiv efectuate prin cele
4 metode fundamentale(insp,palpare,percutie,consultatie) urmarind examenul de
ansamblu si cel de aparate si sisteme.
Evolutia pacientului notata zilnic in paralel cu medicatia administrata
Epicriza= reprez concluzia asupra cazului ( o micro foaie de obs cu privire la
diag,tratament,recomandari date la externari( ex:regim,trat de
urmat,recuperari)  
Anamneza- totalitatea informatiilor pe care medicul le preia de la bolnavi si/sau
insotitorii acestuia.
Datele pers. Nume,pren,varsta(varsta are un rol imp in ceea ce priveste
receptivitatea la anumite boli) ; 
-la sugari= boli diareice acute;
-copilarie-febra eruptiva(varicela,rujeola); 
-adolescenta-anginele, glomerulo-nefrita acuta si reumatism artic ; 
-adulti- HTa,ulcer duodenal,astm,pneumonii,TBC; 
-varstnici- boli degenerative(ex: boli artic, neoplazii, boli cardiovasculare cronice)
Varsta influenteaza si evolutia bolii
Copiii si varstnicii pot fi asimptomatici si au raspuns mai slab imunologic
Sexul- exista un mod diferit de a reactiona a celor doua sexe 
Femeile fac mai frecv poliartrita reumatismala, litiaza biliara, neoplazii genit,
stenoza mitrala
Barbatii fac ulcere duodenale, vasculopatii mitrale, cancere pulmonare
Locul nasterii: zone endoreice unde nu exista iod, zone cu insuf si atrofie a
rinichilor
Rasa, nationalitatea- talasemia se intalneste la anumite populatii
Profesia- in cond de stres favoriz HTa
Motivele internarii: includ simptomele majore care au determinat bolnavul sa se
interneze in spital
In general se noteaza 2-3 simpt dominante
Pacientul de obicei se interneaza in spital pt o afect acuta sau o suferinta cronica
Simpt pe care le prezinta pac pot fi generale(febra, astenie, frison) sau de aparat
( junghi toracic, greata, meteorism)
Sind bolii actuale repr istoricul simpt bolnav. Se lasa pac sa povesteasca simpt de
la debut si pana in moment intern, medicul intervenind cu intrebari de precizare
suplimentare
Anamneza este pct cel mai imp in stabilirea diagn care incepe sa se intrevada
chiar din discutia cu pac
Debutul bolii poate fi ACUT(infarct miocardic acut, tahicardii paroxistice,HTa
paroxistica, pancreatita acuta sau cronica sau LENT;progresiv( ulcere gastrice,
bronhopatia cronica)
Simpt sunt usor de evidentiat, in general, in afectiunile acute si mai greu in cele
cronice. 
In continuare se noteaza evolutia acestor simptome ca intensitate, localizare,
cronologii, medicatia primita, investigatii efectuate, evolutia afectiunii in cursul
acestor tratam si internari.
Antecedentele pacientului:
HEREDOCOLATERALE=boli de care au suferit parintii si celelalte rude apropiate.
-sunt boli ereditare determ strict genetic:
-hemofilia
-sindrom Turner
-unele deficite enzim genetice
Boli cu predispozitie ereditara:
-diabet zaharat
-HTa
-unele forme de cancer
PERSONALE:
a) Fiziologice:
1. modul in care a decurs nasterea (normala,obstetricala,prematura)
2. Dezv in copilarie
*La femei:
-data instalarii primei menstruatii( durata, abundenta, metroragii)
-nr de gestatii( nasteri+avorturi)
-data ultimei menstre
-marcarea menopauzei la femei in varsta- tip menopauza( fiziologice, patologice)
*La barbati:
-date privind andropauza
b) Patologice= principalele afectiuni de care a suferit pacientul in copilarie si
pana la momentul internarii,in ordine cronologica
-conditii de viata/munca
-aspecte legate de microclimatul familiar
-viata familiara cu stres=>ulcer,Hta,nevroze
-alimentatia carentiala( hipovitaminoze)
-profesia: ex. pacient care lucreaza in mediu toxic
Factori de risc
1. Stres fizic=>expunere la frig,subst chimice
2. Medicamente
3. Stres psihic
4. Alcool( in cant mici are efecte protective, in cant mari: efecte toxice=>
hepatite,ciroze alcoolice,polinevropatii periferice,cardiopatii alcoolice)
5. Fumatul: peste 20 de ani de fumat=> risc crescut de cancere pulmon.
-2000 componente in tigari,unele extrem de nocive in mom arderii(in
infarct miocardic acut, poate produce si agrava leziuni vasculare)
6. Alimentatia cu predominanţa glucidelor,lipidelor saturate=>obezitate
7. Sedentarism: perturb metab importante
8. Consum exagerat de cafea
Atunci cand pacientul este :
-psihotic
-necooperant
-intelect redus
-batrani cu tulburari de auz(anamneza trebuie luata de la medicii de fam)

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV

Prin: inspectie,palpare,percutie,ascultatie
Exista tendinte la tehnicizare a actului medical si de folosire a explorarii
paraclinice
ECO se face prin doua etape:
a) Examen clinic general:
-starea de constienta
-pozitia si atitudinea
-examen ortostatism si mers
-facies,semiolog ochilui
-starea de nutritie
-tipul constitutional
b) Examen clinic pe aparate si sisteme
-tot prin inspectie: exam tegumente si mucoase cautam:
1. modificari de culoare( -tulburari de pigmentare:icter,ciroza,eruptii
cutanate,diateze hemoragice; -cicatrici,macule,vezicule,pustule)
2. modificari a tes celuloadipos,inclusiv constat edemului(-modificari
par/unghii; -ex. Ggl limfatici; -ex. Sistem osteo-articular si muscular
3. Examen aparate:
-respirator
-cardiovascular
-digestiv
-uro-genital
-SN
-endocrin
-organe de simt
INSPECTIA=unele semne decelate la insp pot avea valoare diagnostica
decisiva
Se face la lumina naturala
Se apreciaza parametrii generali de ansamblu
Apoi avem insp pe segmente: cap, gat, torace, membre, unde apreciem
modif de culoare etc
Inspectia generala

-starea de constienta: proprie omului doar in stare vigila

-date desprre integrarea pac in mediu, interactiuni, afectivitati
-aceasta stare presupune ca subiectul sa fie in permanenta relatie cu
medicul ce-l face sa receptioneze informatiile
Pierderea starii de constienta (scurta/lunga durata)
SINCOPA= sindrom clinic cu pierdere brusca a constientei de scurta
durata determ de abs pulsului, suprimarea circulatiei la cortex,
respiratiei.
-dureaza sec,rar minute
Bolnavul isi revine spontan, terapeutic sau moare
Sincopa alba= scade irigatia cerebelului
Sincopa albastra=oprirea circulatiei in mod brusc=>in boli cardiovasc,
bloc AV Total
-Grad final=
- avem crize Adams-Stocks
- in infarct miocardic
- Stenoza aortica
- afect neurologice
ANOXIA( la aviatori / intoxicatii cu CO2)
Lipotinia= stare mai putin grava cu pierderea de scurta durata a
constientei dar cu respiratie si vascularizatie
-scade TA, apare in infarct
-daune cerebrale
-arsuri
-cauze introgene
-perforatii de organe digestive