Fxac 20190 Roc

Jurnalul Oficial C 190
al Uniunii Europene
Anul 63
Ediţia în limba română Comunicări și informări 8 iunie 2020
Cuprins
III Acte pregătitoare
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
2020/C 190/01 Avizul Băncii Centrale Europene din 8 mai 2020 cu privire la o propunere de regulament privind
instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație
de urgență (SURE) ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (CON/2020/14) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
2020/C 190/02 Rata de schimb a monedei euro — 5 iunie 2020 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2020/C 190/03 Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2020/C 190/04 Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
2020/C 190/05 Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9849 – Banco Santander/Aegon/Popular Vida) Caz care
poate face obiectul procedurii simplificate (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
RO (1) Text cu relevanță pentru SEE.

ALTE ACTE
Comisia Europeană
2020/C 190/06 Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei
denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat
(UE) 2019/33 al Comisiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2020/C 190/07 Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei
denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat
(UE) 2019/33 al Comisiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2020/C 190/08 Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din
Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din
domeniul calității produselor agricole și alimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
8.6.2020 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 190/1
III
(Acte pregătitoare)
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 8 mai 2020
cu privire la o propunere de regulament privind instituirea unui instrument european de sprijin
temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație de urgență (SURE) ca urmare a apariției
epidemiei de COVID-19
(CON/2020/14)
(2020/C 190/01)
Introducere și temei juridic

La 2 aprilie 2020, Comisia Europeană adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind instituirea unui instrument
european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație de urgență (SURE) ca urmare a apariției
epidemiei de COVID-19 (denumit în continuare „regulament propus”) (1).
Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) al doilea paragraf din tratat, întrucât
regulamentul propus se referă la funcțiile monetare și operațiunile SEBC prevăzute în capitolul IV din Statutul Sistemului
European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), în special la
articolele 17 și 21.2 din Statutul SEBC, care prevăd că BCE și băncile centrale naționale (BCN) pot deschide conturi inclusiv
pentru organismele publice și pot acționa în calitate de agenți fiscali inclusiv pentru instituții ale Uniunii și administrații
centrale.
În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul
guvernatorilor adoptă prezentul aviz.
1. Observații cu caracter general

Instrumentul care urmează să fie instituit în temeiul regulamentului propus (denumit în continuare „instrumentul SURE”)
va permite acordarea de asistență financiară sub formă de împrumuturi („împrumuturi SURE”) din partea Uniunii pentru
statele membre afectate sau grav amenințate de o perturbare economică gravă cauzată de apariția epidemiei de coronavirus
2019 (COVID-19) pentru finanțarea programului redus de muncă sau a măsurilor similare menite să protejeze angajații și
persoanele care desfășoară o activitate independentă și să reducă astfel incidența șomajului și a pierderii veniturilor (2).
Valoarea totală a împrumuturilor ar fi de până la 100 de miliarde EUR. BCE a salutat aprobarea de către Consiliul
European a acordului Eurogrupului referitor la trei plase de siguranță pentru lucrători, întreprinderi și state, și anume
instrumentul SURE, împreună cu măsura de sprijin în contextul crizei provocate de pandemie furnizată de Mecanismului
european de stabilitate și cu un fond paneuropean de garantare (3).
2. Observații specifice
Potrivit articolului 10 alineatul (1) din regulamentul propus, Comisia va lua măsurile necesare pentru administrarea
împrumuturilor împreună cu BCE. Potrivit articolului 10 alineatul (2) din regulamentul propus, statul membru beneficiar
va deschide un cont special la banca sa centrală națională în vederea gestionării asistenței financiare primite. De asemenea,
acesta transferă principalul și dobânda datorată aferentă împrumutului într-un cont al Uniunii deschis la BCE în termen de
douăzeci de zile lucrătoare TARGET2 înainte de data scadentă corespunzătoare.
(1) COM(2020) 139 final.

(2) A se vedea articolul 1 alineatul (2) din regulamentul propus.
(3) A se vedea declarația introductivă, conferința de presă, Christine Lagarde, președinta BCE, Luis de Guindos, vicepreședintele BCE,
Frankfurt pe Main, 30 aprilie 2020, disponibilă pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu
C 190/2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 8.6.2020
Astfel cum s-a menționat mai sus, în temeiul articolului 17 și al articolului 21.2 din Statutul SEBC, BCE și BCN pot deschide
conturi și pot acționa în calitate de agenți fiscali pentru Comisie și statele membre. În acest temei, BCE și BCN au îndeplinit
în trecut sarcini legate de administrarea împrumuturilor rezultate din programe de ajustare economică, cum ar fi
Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) (4) și mecanismul de asistență financiară pe termen mediu al Uniunii
(MTFA) care permite acordarea de împrumuturi statelor membre care se află în dificultate ori se confruntă cu un risc major
privind balanța de plăți curente sau mișcările de capital (5). Pentru a asigura că organizarea operațiunilor SEBC este tratată ca
o chestiune internă de către SEBC, se sugerează să se menționeze că statul membru beneficiar va transfera plățile datorate în
cadrul împrumuturilor în conturi deschise la SEBC înainte de data scadentă corespunzătoare.
Prezentul aviz va fi publicat pe website-ul BCE.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 8 mai 2020.
Președinta BCE
Christine LAGARDE
(4) A se vedea articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism
european de stabilizare financiară (JO L 118, 12.5.2010, p. 1); Decizia BCE/2010/17 a Băncii Centrale Europene din 14 octombrie
2010 privind administrarea operațiunilor de împrumut și creditare încheiate de Uniune în cadrul mecanismului de asistență financiară
pe termen mediu (JO L 275, 20.10.2010, p. 10).
(5) A se vedea articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 332/2002 din 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară
pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1); Decizia BCE/2003/14 a Băncii Centrale
Europene din 7 noiembrie 2003 privind administrarea operațiunilor de împrumut și creditare încheiate de Comunitatea Europeană în
cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (JO L 297, 15.11.2003, p. 35).
IV
(Informări)
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE

UNIUNII EUROPENE
COMISIA EUROPEANĂ
Rata de schimb a monedei euro (1)

5 iunie 2020
(2020/C 190/02)
1 euro =
Moneda Rata de schimb Moneda Rata de schimb
USD dolar american 1,1330 CAD dolar canadian 1,5237
JPY yen japonez 123,77 HKD dolar Hong Kong 8,7809
DKK coroana daneză 7,4564 NZD dolar neozeelandez 1,7392
GBP lira sterlină 0,89448 SGD dolar Singapore 1,5775

KRW won sud-coreean 1 365,57
SEK coroana suedeză 10,4250
ZAR rand sud-african 19,0823
CHF franc elvețian 1,0866
CNY yuan renminbi chinezesc 8,0349
ISK coroana islandeză 148,90
HRK kuna croată 7,5715
NOK coroana norvegiană 10,5403
IDR rupia indoneziană 15 882,40
BGN leva bulgărească 1,9558
MYR ringgit Malaiezia 4,8345
CZK coroana cehă 26,589
PHP peso Filipine 56,457
HUF forint maghiar 344,62
RUB rubla rusească 77,8155
PLN zlot polonez 4,4425 THB baht thailandez 35,650
RON leu românesc nou 4,8382 BRL real brazilian 5,7329
TRY lira turcească 7,6747 MXN peso mexican 24,6466
AUD dolar australian 1,6227 INR rupie indiană 85,6300
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit
(2020/C 190/03)
În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de
stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul
pescuitului (1), s-a luat o decizie de încetare a activităților de pescuit menționate în tabelul următor:
Data și ora încetării activităților 15.5.2020

Durata 15.5.2020-31.12.2020
Stat membru Portugalia (nave de pescuit artizanal)
Stocul sau grupul de stocuri BFT/AVARCH
Specia Ton roșu (Thunnus thynnus)
Zona Anumite arhipelaguri din Grecia (Insulele Ionice), Spania (Insulele Canare) și
Portugalia (Azore și Madeira)
Tipul sau tipurile de nave de pescuit —
Numărul de referință 06/TQ123
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit
(2020/C 190/04)
În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de
stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul
pescuitului (1), s-a luat o decizie de încetare a activităților de pescuit menționate în tabelul următor:
Data și ora încetării activităților 11.5.2020
Durata 11.5.2020-31.12.2020
Stat membru Franța
Stocul sau grupul de stocuri ANF/8C3411
Specia Pește-pescar (Lophiidae)
Zona 8c, 9 și 10; apele Uniunii din CECAF 34.1.1
Tipul sau tipurile de nave de pescuit —
Numărul de referință 05/TQ123
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

V
(Anunțuri)
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN

DOMENIUL CONCURENȚEI
COMISIA EUROPEANĂ
Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9849 – Banco Santander/Aegon/Popular Vida)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2020/C 190/05)
1. La data de 28 mai 2020, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al
Consiliului, o notificare a unei concentrări propuse (1).
Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:
— Banco Santander, S.A. („Banco Santander”, Spania);
— Aegon N.V. („Aegon”, Țările de Jos);
— Popular Vida 2020, Compañía de Seguros y Reaseguros, S.A.U. („Popular Vida”, Spania), controlată de Banco Santander.
Aegon dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice,
controlul în comun asupra întregii întreprinderi Popular Vida.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.
2. Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

— în cazul întreprinderii Banco Santander: o bancă spaniolă și societatea-mamă a unui grup internațional de societăți
bancare și financiare care își desfășoară activitatea în principal în țări europene, în America Latină și în Statele
Unite/Puerto Rico;
— în cazul întreprinderii Aegon: societatea-mamă a unui grup de societăți de asigurări cotate la bursă în Amsterdam și
New York care își desfășoară activitatea la nivel mondial, în principal în Statele Unite, în Țările de Jos și în Regatul Unit;
— în cazul întreprinderii Popular Vida: o societate care își desfășoară activitatea pe piața asigurărilor de viață în Spania.
Canalul său principal de distribuție este rețeaua comercială a întreprinderii Banco Santander.
3. În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența
Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.
În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii
prevăzute în comunicare.
4. Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2) JO C 366, 14.12.2013, p. 5.
Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie
menționată întotdeauna următoarea referință:
M.9849 – Banco Santander/Aegon/Popular Vida
Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu
Fax +32 22964301
Adresă poștală:
European Commission
Directorate-General for Competition
Merger Registry
1049 Bruxelles/Brussel
BELGIQUE/BELGIË
ALTE ACTE
COMISIA EUROPEANĂ
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei
denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul
delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(2020/C 190/06)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al
Comisiei (1).
COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD
„Kunság/Kunsági”
Număr de referință PDO-HU-A1332-AM02
Data comunicării: 9.4.2020
DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE
1. Adăugarea localităților Kömpöc, Petőfiszállás, Pálmonostora și Újszilvás la arealul delimitat
(a) Rubrica din caietul de sarcini al produsului afectată de modificare:
— IV. Arealul delimitat
(b) Rubrica din documentul unic afectată de modificare:
— Arealul geografic delimitat
(c) Teritoriile localităților Kömpöc, Petőfiszállás, Pálmonostora și Újszilvás clasificate ca făcând parte din clasele I și II
potrivit cadastrului viticol al regiunilor producătoare de vin au fost adăugate la arealul delimitat. Caracteristicile
arealelor incluse în cadastrul viticol corespund caracteristicilor arealului delimitat al DOP „Kunság/Kunsági”.
Viticultura este una dintre activitățile economice tradiționale ale locuitorilor din areal. Clasificarea ca regiune
viticolă și posibilitatea de a produce vinurile care poartă DOP „Kunság/Kunsági” generează locuri de muncă și
venituri semnificative în aceste localități și contribuie în mare măsură la turismul local.
2. Adăugarea soiului Mátrai muskotály la lista de soiuri autorizate
(a) Rubrici din caietul de sarcini afectate de modificare:
— VI. Soiuri autorizate
— VIII. Condiții suplimentare
— Condiții suplimentare – Alte mențiuni restricționate
(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.
(c) Mátrai muskotály este un soi de struguri de vin alb obținut în Ungaria. Acesta a fost creat de Pál Kozma și László
Sz. Nagy prin încrucișarea soiurilor Arany sárfehér (Izsáki) și Ottonel muskotály. Soiul este cultivat în regiunea
viticolă Kunság, pe o suprafață de 5,9929 ha. Anexa 1 la Decretul nr. 56/2014 din 30 aprilie 2014 al ministrului
dezvoltării rurale privind clasificarea soiurilor de struguri adecvate pentru producția de vin enumeră acest soi la
rubrica „soiuri autorizate”, iar anexa 15 la Decretul nr. 127/2009 din 29 septembrie 2009 al ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale privind sistemul de furnizare a datelor referitoare la vița-de-vie și la vin, privind
emiterea certificatelor de origine și privind producerea, introducerea pe piață și etichetarea produselor vitivinicole
include soiul în categoria mențiunii tradiționale „muskotály” (Muscat). Adăugarea unui soi autorizat nu afectează
legătura dintre arealul de producție și produs, deoarece caietul de sarcini al DOP Kunság/Kunsági include soiuri
identice cu soiul Mátrai muskotály în ceea ce privește valoarea de cultivare.
3. Adăugarea soiurilor Bíbor kadarka și Kármin la lista soiurilor autorizate

(c) Din soiurile de struguri Bíbor kadarka și Kármin se pot produce vinuri de calitate înaltă. Producătorii din regiunea
viticolă cultivă soiurile enumerate pe o suprafață de 21 ha. Acestea sunt utilizate ca vinuri menite să intensifice
culoarea, sporind astfel calitatea vinurilor roșii care poartă DOP „Kunság/Kunsági”.
4. Adăugarea soiurilor Blauburger, Syrah și Turán la lista de soiuri autorizate

(c) Din soiurile de struguri Blauburger, Syrah și Turán se pot produce vinuri de calitate înaltă. Producătorii din
regiunea viticolă cultivă soiurile enumerate pe o suprafață de 34 ha. Soiurile pot fi utilizate individual sau drept
componente ale unor cuvée-uri. Permiterea utilizării DOP „Kunság/Kunsági” pentru aceste soiuri crește
perspectivele de comercializare a vinurilor obținute din acestea.
5. Adăugarea soiurilor Furmint, Gyöngyrizling, Leányka și Zengő la lista de soiuri autorizate

(c) Din soiurile de struguri Furmint, Gyöngyrizling, Leányka și Zengő se pot produce vinuri de calitate înaltă.
Producătorii din regiunea viticolă cultivă soiurile enumerate pe o suprafață de 35 ha. Utilizarea DOP „Kunság/
Kunsági” crește perspectivele de comercializare a acestor vinuri.
6. Modificarea normelor generale privind indicațiile

(a) Rubrica din caietul de sarcini al produsului afectată de modificare:
(b) Secțiunea din documentul unic afectată de modificare:
— Condiții suplimentare – Norme privind indicațiile
(c) Considerăm să denumirea soiului ar trebui să iasă în evidență și să fie lizibilă în mod clar pe etichetele vinurilor
care poartă DOP „Kunság/Kunsági”, fără a fi nedistinctivă și fără a supraaglomera eticheta.
7. Verificarea conformității cu caietul de sarcini

— X. Procedura de realizare a sarcinilor comunității viticole

— Această modificare nu vizează documentul unic.
(c) Președintele comunității viticole este responsabil pentru verificarea respectării caietului de sarcini și este în măsură
să efectueze astfel de verificări.
8. Modificarea limitei maxime permise a acidității volatile

— II. Descrierea vinurilor
— Practici vitivinicole – Practici oenologice specifice
(c) În tabelul II/1A intitulat „Cerințe analitice”, valoarea acidității volatile maxime se modifică la 2 g/l pentru vinurile
albe cu denumire de soi sau cuvée-urile albe din struguri recoltați târziu, vinurile roșii cu denumire de soi sau
cuvée-urile roșii din struguri recoltați târziu, vinurile albe cu denumire de soi sau cuvée-urile albe din struguri
stafidiți, vinurile roșii cu denumire de soi sau cuvée-urile roșii din struguri stafidiți, vinul de gheață alb și vinul de
gheață roșu.
9. Eliminarea cerinței de maturare în butoaie din lemn

(c) În tabelul cu practicile oenologice obligatorii, se elimină cerința de maturare în butoaie din lemn pentru o perioadă
de trei luni pentru vinurile albe cu denumire de soi sau cuvée-urile albe din struguri recoltați târziu, pentru vinurile
roșii cu denumire de soi sau cuvée-urile roșii din struguri recoltați târziu și pentru vinurile roșii cu denumire de soi
sau cuvée-urile roșii din recoltă selecționată. Cerința tratamentului oxidativ contravine practicilor vitivinicole.
Cerința este neîntemeiată, deoarece producătorii vinurilor care poartă DOP „Kunság/Kunsági” utilizează, în
general, tehnologia reductivă.
10. Norme privind transferarea vinurilor

— Condiții suplimentare – Norme privind transferarea vinurilor
(c) Regiunea viticolă nu este în măsură să efectueze verificările impuse în cadrul acestei rubrici. Eliminarea cerinței
reduce sarcinile administrative pentru toate părțile vizate.
11. Modificarea normelor de ambalare

— Condiții suplimentare – Norme de ambalare
(c) Se elimină literele (a), (b) și (d) de la punctul 3. Eliminarea cerinței sporește oportunitățile de piață pentru toate
părțile vizate, reducând totodată sarcinile administrative.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea produsului
Kunság
Kunsági
2. Tip de indicație geografică

DOP – denumire de origine protejată
3. Categorii de produse vitivinicole
1. Vin
4. Vin spumant
9. Vin perlant
4. Descrierea vinului (vinurilor)
Vin – Vin alb cu denumire de soi și cuvée alb
Vinurile au o culoare verde pal sau galben-pai pal sau mai intens; de obicei, sunt catifelate și prezintă o tărie alcoolică
mică; au un gust proaspăt, cu note de fructe de vară și, ocazional, de citrice. În funcție de conținutul de zaharuri,
aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.
* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite
în legislația UE.
Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume) 9
Aciditatea totală minimă 3,5 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) 16,67
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per

litru)
Vin – Vin roze cu denumire de soi și cuvée roze
Vinurile au o culoare roz pal, roz sau violet pal; au o aciditate delicată și intensă și un gust și un parfum fructate. În
funcție de conținutul de zaharuri, aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin Siller cu denumire de soi și cuvée Siller
Vinurile cu denumire de soi au un parfum și un gust caracteristice soiului utilizat; vinurile obținute prin cupajare au un
parfum și un gust care reflectă proporțiile soiurilor utilizate. Vinurile au o aciditate potrivită, un conținut moderat de
taninuri și corpolență. În funcție de conținutul de zaharuri, aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.
în legislația UE.

Aciditatea totală minimă 3,5 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) 20
litru)
Vin – Vin roșu cu denumire de soi și cuvée roșu

Vinurile au o culoare rubinie sau rubinie intensă; au un parfum intens fructat și condimentat și un gust proaspăt, cu un
conținut moderat de taninuri și cu o aciditate și o tărie alcoolică agreabile. În funcție de conținutul de zaharuri, aceste
vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin alb cu denumire de soi sau cuvée alb din struguri recoltați târziu
Vinurile au o culoare aurie, un parfum complex și o textură robustă și uleioasă, cu note obținute în urma maturării în
butoaie din lemn și în sticlă. Acestea au o aciditate și o tărie alcoolică agreabile și conțin adesea zaharuri reziduale.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin roșu cu denumire de soi sau cuvée roșu din struguri recoltați târziu
Vinurile au o culoare rubinie sau roșu închis, un parfum complex și o textură robustă și uleioasă, cu note obținute în
urma maturării în butoaie din lemn și în sticlă. Acestea au o aciditate și o tărie alcoolică agreabile și conțin adesea
zaharuri reziduale.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin alb cu denumire de soi sau cuvée alb din recoltă selecționată
Vinurile au o culoare verde-gălbui, un parfum și un gust caracteristice soiului de struguri utilizați, o aciditate intensă, o
corpolență medie și un gust concentrat. Vinul poate fi sec, demisec, demidulce sau dulce.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin roze cu denumire de soi sau cuvée roze din recoltă selecționată
Vinurile au o culoare roz pal și roz până la violet pal; au o aciditate delicată și lejeră și un parfum extrem de fructat. În
funcție de conținutul de zaharuri, aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin roșu cu denumire de soi sau cuvée roșu din recoltă selecționată
Vinurile sunt de culoare rubiniu închis sau roșu închis, au un parfum fructat și ocazional condimentat, o corpolență
medie, un caracter delicat, cu note obținute din maturarea în butoaie din lemn și în sticlă și un conținut moderat de
taninuri. În funcție de conținutul de zaharuri, aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin alb cu denumire de soi sau cuvée alb din struguri stafidiți
Vinurile au o culoare aurie, un parfum complex, un conținut mare de zaharuri naturale și o textură robustă și uleioasă;
gustul și aroma sunt complexe, cu note de miere, fructe coapte sau uscate și, în anumite cazuri, de putregai (Botrytis);
în general, aceste vinuri sunt demidulci sau dulci.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin roșu cu denumire de soi sau cuvée roșu din struguri stafidiți
Vinurile sunt de culoare rubiniu închis sau roșu închis. Vinurile sunt roșii, robuste, corpolente, au o aromă
caracteristică aromelor de fructe coapte sau uscate și/sau de condimente și un gust specific maturării în butoi din
lemn sau în sticlă. Aceste vinuri au un conținut moderat de taninuri și, adesea, un conținut de zaharuri reziduale.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin de gheață alb

Vinul are culoarea aurului vechi, un parfum bogat și complex, o aciditate intensă și un conținut de zaharuri foarte
mare; gustul este concentrat și dulce ca mierea.
în legislația UE.

litru)
Vin – Vin de gheață roșu

Vinul are o culoare roșu-bronz, un parfum bogat și complex și un conținut de zaharuri foarte ridicat; gustul este
concentrat și dulce ca mierea, cu un conținut moderat de taninuri.
în legislația UE.

litru)
Vin spumant – Alb

Vinurile spumante au culoarea specifică soiului; parfumul și gustul lor sunt neutre sau caracteristice soiului de struguri
utilizat; acestea au o aciditate armonioasă și sunt lejere și aerate, cu bule persistente.
în legislația UE.

Aciditatea totală minimă 5 g/l exprimată ca acid tartric
litru)
Vin spumant – Roze

în legislația UE.

litru)
Vin spumant – Roșu

în legislația UE.

litru)
Vin perlant – Alb

Vinurile perlante au o culoare verde-gălbui pal până la galben-pai pal; acestea au o tărie alcoolică relativ mică, o
aciditate pregnantă și o efervescență redusă. Aceste vinuri pot fi seci, demidulci sau dulci. Vinurile sunt dinamice și
proaspete, cu un parfum și un gust de struguri proaspeți.
în legislația UE.

litru)
Vin perlant – Roze

Vinurile perlante au o culoare care variază de la roz pal la roz; au o tărie alcoolică relativ mică, o aciditate pregnantă și
o efervescență redusă. Aceste vinuri pot fi seci, demidulci sau dulci. Vinurile sunt dinamice și proaspete, cu un parfum
și un gust de struguri proaspeți.
în legislația UE.

litru)
Vin perlant – Roșu

Vinurile perlante au o culoare violet pal; au o tărie alcoolică relativ scăzută, o aciditate pregnantă și o efervescență
redusă. Aceste vinuri pot fi seci, demidulci sau dulci. Vinurile sunt dinamice și proaspete, cu un parfum și un gust de
struguri proaspeți.
în legislația UE.

litru)
5. Practici vitivinicole
(a) Practici oenologice esențiale

Practici oenologice obligatorii – Vin (1)
Practică oenologică specifică
Vinuri albe cu denumire de soi și cuvée-uri albe, vinuri roze cu denumire de soi și cuvée-uri roze:
— strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;
— presarea se poate efectua numai cu prese discontinue;
— mustul trebuie să fie deburbat.
Vinuri Siller cu denumire de soi și cuvée-uri Siller, vinuri roșii cu denumire de soi și cuvée-uri roșii:
— pulpa strugurilor trebuie să fermenteze împreună cu pielițele;
— presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.
Vinuri albe cu denumire de soi sau cuvée-uri albe din struguri recoltați târziu:
— mustul trebuie să fie deburbat;
— vinul poate fi îmbuteliat cel mai devreme la data de 1 martie a anului următor recoltării;
— înainte de introducerea pe piață este necesară o maturare în sticle pentru o perioadă de trei luni.
Vinuri roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri roșii din struguri recoltați târziu:
Vinuri albe cu denumire de soi sau cuvée-uri albe din recoltă selecționată:
Practici oenologice obligatorii – Vin (2)
Vinuri roze cu denumire de soi sau cuvée-uri roze din recoltă selecționată:
— vinul poate fi îmbuteliat cel mai devreme la data de 1 martie a anului următor recoltării.
Vinuri roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri roșii din recoltă selecționată:
Vinuri albe cu denumire de soi sau cuvée-uri albe din struguri stafidiți:
Vinuri roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri roșii din struguri stafidiți:
Vin de gheață alb și vin de gheață roșu:
— recoltare manuală la o temperatură sub -7 °C;
— presarea strugurilor se face în stare înghețată;
— fermentare până la obținerea conținutului de zaharuri necesar;
— cel puțin șase luni de maturare în sticle.
Practici oenologice interzise – Vin

Vinuri albe cu denumire de soi sau cuvée-uri albe din struguri recoltați târziu, vinuri roșii cu denumire de soi sau
cuvée-uri roșii din struguri recoltați târziu, vinuri albe cu denumire de soi sau cuvée-uri albe din recoltă selecționată,
vinuri roze cu denumire de soi sau cuvée-uri roze din recoltă selecționată, vinuri roșii cu denumire de soi sau cuvée-
uri roșii din recoltă selecționată, vinuri albe cu denumire de soi sau cuvée-uri albe din struguri stafidiți, vinuri roșii cu
denumire de soi sau cuvée-uri roșii din struguri stafidiți, vin de gheață alb, vin de gheață roșu:
— îmbogățirea mustului;
— îndulcirea vinului.
Norme care reglementează cultivarea viței-de-vie – Metodă de cultivare și densitatea de plantare
Practică de cultivare
Pentru plantațiile viticole existente, plantate înainte de 31 decembrie 2011, vinurile care poartă denumirea de origine
protejată „Kunság/Kunsági” pot fi produse din struguri care provin din plantația viticolă, atât timp cât plantația
viticolă se află în exploatare, indiferent de metoda de conducere a viței-de-vie sau de densitatea de plantare a acesteia.
Pentru plantațiile viticole înființate după 31 decembrie 2011, vinurile care poartă denumirea de origine protejată
„Kunság/Kunsági” pot fi produse doar din struguri care provin din plantațiile viticole în care se utilizează următoarele
metode de conducere a viței-de-vie:
— conducere în coroană;
— conducere în umbrelă;
— conducere Moser;
— conducere în perdea simplă;
— conducere Sylvoz.
Pentru plantațiile viticole înființate după 1 ianuarie 2012, densitatea de plantare trebuie să fie de cel puțin 3 300 de
plante de viță-de-vie per hectar. Atunci când se stabilește distanța dintre rânduri și dintre vițe, pe lângă rândurile
regulate și vițele distanțate este acceptabilă, de asemenea, plantarea de rânduri duble și/sau vițe duble. Distanța dintre
rânduri trebuie să fie de cel puțin 1 m și de cel mult 3,6 m, în timp ce distanța dintre vițe trebuie să fie de cel puțin
0,6 m și cel mult 1,2 m. În cazul vițelor jumelate, factorul determinant este distanța medie dintre vițe.
Atunci când se stabilește încărcarea vițelor, numărul de muguri vii lăsați pe fiecare viță nu poate depăși 16 pe m2,
indiferent de metoda de cultivare. Adaptarea producției finale necesare pentru realizarea obiectivelor de producție
trebuie să se realizeze prin controlul ciorchinilor, după cum este necesar, în timpul perioadei de vegetație.
Pentru producția de produse vitivinicole etichetate cu denumirea de origine protejată „Kunság/Kunsági” se pot utiliza
doar struguri care provin din plantații viticole cu o proporție de butuci lipsă sub 10 %.
Norme care reglementează cultivarea viței-de-vie – Calendarul recoltării, metoda de recoltare și calitatea strugurilor
Data de începere a recoltării este stabilită în fiecare an de consiliul comunității viticole competente și se stabilește pe
baza recoltărilor de probă efectuate anual în fiecare săptămână începând cu 1 august.
Un produs realizat din struguri recoltați înainte de data de început definită de comunitatea viticolă nu poate primi un
certificat de origine într-o categorie a denumirii de origine protejate „Kunság/Kunsági” și nu poate fi comercializat cu
indicarea denumirii de origine protejate „Kunság/Kunsági”. Data recoltării este publicată sub forma unei comunicări a
comunităților viticole.
În ceea ce privește producția produselor vitivinicole, cantitatea minimă de zaharuri și tăria alcoolică potențială a
strugurilor ar trebui să se aplice în conformitate cu tabelul următor, în temeiul legislației aflate în vigoare în prezent în
Ungaria și în Uniunea Europeană.
De obicei, în timpul recoltării este permisă atât metoda de recoltare manuală, cât și cea mecanică, dar tipurile
următoare pot fi produse doar din struguri recoltați manual:
— vin obținut din struguri recoltați târziu;
— vin obținut din recoltă selecționată;
— vin obținut din struguri stafidiți;
— vin de gheață.
Conținutul minim natural de zaharuri și tăria alcoolică potențială minimă a strugurilor

Soi de struguri/Categorie – Conținutul minim natural de zaharuri al strugurilor în grade ale sistemului maghiar de
măsură pentru must [(MM°), la 17,5 °C]
Vinuri – Vinuri albe cu denumire de soi și cuvée-uri albe, vinuri roze cu denumire de soi și cuvée-uri roze, vinuri Siller
cu denumire de soi și cuvée-uri Siller, vinuri roșii cu denumire de soi și cuvée-uri roșii: 14,82
Vin – Vin alb și roșu obținut din struguri recoltați târziu: 19
Vin – Vin alb, roze și roșu obținut din recoltă selecționată: 19
Vin – Vin alb și roșu obținut din struguri stafidiți: 20
Vin – Vin de gheață alb și roșu: 16,66-25
Vin spumant: 14,82
Vin perlant: 14,82
Tăria alcoolică potențială minimă a strugurilor ([% vol.], la 20 °C)
Vinuri – Vinuri albe cu denumire de soi și cuvée-uri albe, vinuri roze cu denumire de soi și cuvée-uri roze, vinuri Siller
cu denumire de soi și cuvée-uri Siller, vinuri roșii cu denumire de soi și cuvée-uri roșii: 9
Vin – Vin alb și roșu obținut din struguri recoltați târziu: 12,08
Vin – Vin alb, roze și roșu obținut din recoltă selecționată: 12,08
Vin – Vin alb și roșu obținut din struguri stafidiți: 12,83
Vin – Vin de gheață alb și roșu: 16,66
Vin spumant: 9
Vin perlant: 9
(b) Producții maxime

Vinuri albe cu denumire de soi și cuvée-uri albe, vinuri roze cu denumire de soi și cuvée-uri roze, vinuri Siller cu
denumire de soi și cuvée-uri Siller, vinuri roșii cu denumire de soi și cuvée-uri roșii, vinuri spumante
100 de hectolitri per hectar
14 300 kg de struguri per hectar
Vin perlant
Vinuri albe și roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri albe și roșii din struguri recoltați târziu
Vinuri albe și roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri albe și roșii din struguri recoltați târziu
Vinuri albe, roze și roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri albe, roze și roșii din recoltă selecționată
Vinuri albe, roze și roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri albe, roze și roșii din recoltă selecționată
Vinuri albe și roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri albe și roșii din struguri stafidiți, vinuri de gheață albe și roșii

Vinuri albe și roșii cu denumire de soi sau cuvée-uri albe și roșii din struguri stafidiți, vinuri de gheață albe și roșii
6. Arealul geografic delimitat

Teritoriile localităților următoare care sunt clasificate ca făcând parte din clasele I și II potrivit cadastrului viticol:
Abony, Akasztó, Albertirsa, Apostag, Ágasegyháza, Ballószög, Balotaszállás, Bácsalmás, Bácsszőlős, Bénye, Bócsa,
Bugac, Cegléd, Ceglédbercel, Cibakháza, Csemő, Csengőd, Cserkeszőlő, Csépa, Csikéria, Csólyospálos, Dány,
Dunapataj, Dunavecse, Dömsöd, Felsőlajos, Fülöpháza, Fülöpjakab, Fülöpszállás, Harta, Gomba, Harkakötöny,
Helvécia, Hernád, Imrehegy, Inárcs, Izsák, Jakabszállás, Jánoshalma, Jászberény, Jászszentandrás, Jászszentlászló,
Kakucs, Kaskantyú, Kecel, Kecskemét, Kelebia, Kerekegyháza, Kéleshalom, Kiskőrös, Kiskunfélegyháza, Kiskunhalas,
Kiskunmajsa, Kisszállás, Kocsér, Kóka, Kömpöc, Kunbaja, Kunbaracs, Kunfehértó, Kunszállás, Kunszentmiklós,
Ladánybene, Lajosmizse, Lakitelek, Mélykút, Monor, Monorierdő, Móricgát, Nagykáta, Nagykőrös, Nagyrév,
Nyárlőrinc, Nyársapát, Ócsa, Orgovány, Örkény, Páhi, Pálmonostora, Petőfiszállás, Pilis, Pirtó, Ráckeve, Solt,
Soltszentimre, Soltvadkert, Szabadszállás, Szank, Szelevény, Szentkirály, Szigetcsép, Szigetszentmárton, Szigetújfalu,
Tabdi, Tápiószentmárton, Tápiószele, Tázlár, Tiszaalpár, Tiszajenő, Tiszaföldvár, Tiszainoka, Tiszakécske, Tiszakürt,
Tiszasas, Tiszaug, Tompa, Tóalmás, Tököl, Újlengyel, Újszilvás și Zsana
7. Principalele soiuri de struguri

Chasselas – Weisser gutedel
Tramini – Traminer
Syrah – Blauer syrah
Syrah – Serine noir
Királyleányka – Fetească regală
Syrah – Marsanne noir
Kadarka – Jenei fekete
Hamburgi muskotály – Muscat de Hamburg
Pozsonyi fehér – Czétényi fehér
Kékoportó – Portugizer
Sauvignon – Sovinjon
Kövidinka – A dinka crvena
Pinot noir – Kék rulandi
Pinot noir – Savagnin noir
Pinot noir – Pinot cernii
Furmint – Zapfner
Leányka – Leányszőlő
Furmint – Posipel
Furmint – Som
Olasz rizling – Nemes rizling
Tramini – Roter traminer
Cabernet franc – Carbonet
Nektár
Tramini – Savagnin rose
Pinot blanc – Weissburgunder
Olasz rizling – Taljanska grasevina
Furmint – Furmint bianco
Chardonnay – Kereklevelű
Pinot noir – Pignula

Sauvignon – Sauvignon bianco
Olasz rizling – Grasevina
Szürkebarát – Auvergans gris
Leányka – Dievcenske hrozno
Irsai olivér – Zolotis
Kékfrankos – Blaufränkisch
Királyleányka – Galbenă de Ardeal
Rizlingszilváni – Müller thurgau blanc
Szürkebarát – Pinot gris
Rizlingszilváni – Müller thurgau bijeli
Zenit
Sauvignon – Sauvignon blanc
Ezerjó – Korponai
Rizlingszilváni – Rizvanac
Kadarka – Negru moale
Ezerfürtű
Chasselas – Chrupka belia
Pinot noir – Pinot tinto
Turán
Kékoportó – Portugais bleu
Irsai olivér – Muskat olivér
Kadarka – Kadarka negra
Hárslevelű – Lipovina
Chasselas – Fendant blanc
Tramini – Gewürtztraminer
Kadarka – Gamza
Pinot noir – Kisburgundi kék
Pinot noir – Spätburgunder
Chasselas – Saszla belaja
Zöld veltelíni – Zöldveltelíni
Arany sárfehér – Huszár szőlő
Szürkebarát – Pinot grigio
Chasselas – Fehér gyöngyszőlő
Furmint – Szigeti
Zöld veltelíni – Grüner muskateller
Kövidinka – Steinschiller
Tramini – Traminer rosso
Zöld veltelíni – Grüner veltliner
Gyöngyrizling
Pinot noir – Pino csernüj
Rizlingszilváni – Rivaner
Arany sárfehér – Izsáki sárfehér

Ttramini – Tramin cervené
Kékfrankos – Moravka
Kármin
Kékfrankos – Blauer lemberger
Irsai olivér – Irsai
Rajnai rizling – Rhine riesling
Cabernet franc – Cabernet
Chardonnay – Chardonnay blanc
Hamburgi muskotály – Muszkat gamburgszkij
Hárslevelű – Garszleveljü
Ezerjó – Tausendachtgute
Királyleányka – Erdei sárga
Kékoportó – Portugalske modré
Kadarka – Kadar
Ezerjó – Szadocsina
Rajnai rizling – Rheinriesling
Chasselas – Chasselas doré
Királyleányka – Little princess
Cabernet franc – Kaberne fran
Rajnai rizling – Riesling
Zweigelt – Zweigeltrebe
Arany sárfehér – Fehér dinka
Hárslevelű – Feuilles de tilleul
Bíbor kadarka
Cabernet franc – Gros vidur
Királyleányka – Königstochter
Hamburgi muskotály – Muscat de Hambourg
Olasz rizling – Welschrieslig
Ottonel muskotály – Muskat ottonel
Kadarka – Törökszőlő
Leányka – Fetească albă
Kadarka – Szkadarka
Rajnai rizling – Weisser riesling
Királyleányka – Königliche mädchentraube
Rajnai rizling – Johannisberger
Kövidinka – A dinka rossa
Pinot noir – Rulandski modre
Kövidinka – A ruzsica
Pinot blanc – Pinot beluj
Syrah – Shiraz
Zengő
Olasz rizling – Risling vlassky

Hamburgi muskotály – Miszket hamburgszki
Cabernet sauvignon
Chardonnay – Ronci bilé
Szürkebarát – Grauburgunder
Chasselas – Fehér fábiánszőlő
Szürkebarát – Ruländer
Cabernet franc – Carmenet
Cserszegi fűszeres
Chasselas – Chasselas dorato
Ottonel muskotály – Muscat ottonel
Kékoportó – Blauer portugieser
Rizlingszilváni – Müller thurgau
Hárslevelű – Lindeblättrige
Kékfrankos – Limberger
Sauvignon – Sauvignon bijeli
Zweigelt – Rotburger
Kadarka – Csetereska
Pinot blanc – Fehér burgundi
Ezerjó – Trummertraube
Leányka – Mädchentraube
Hamburgi muskotály – Moscato d’Amburgo
Kövidinka – A dinka mala
Karát
Ezerjó – Tausendgute
Pinot noir – Pinot nero
Arany sárfehér – Német dinka
Ottonel muskotály – Miszket otonel
Királyleányka – Dánosi leányka
Kadarka – Fekete budai
Pozsonyi fehér – Czétényi
Kövidinka – A kamena dinka
Kékfrankos – Blauer limberger
Mátrai Muskotály
Olasz rizling – Riesling italien
Pinot noir – Kék burgundi
Pinot blanc – Pinot bianco
Chasselas – Chasselas blanc
Ezerjó – Kolmreifler
Generosa
Furmint – Moslavac bijeli
Furmint – Mosler
Blauburger
Rajnai rizling – Riesling blanc
Syrah – Sirac
Chardonnay – Morillon blanc
Zöld veltelíni – Veltlinské zelené
Zweigelt – Blauer zweigeltrebe
Jubileum 75
Pinot noir – Blauer burgunder
Olasz rizling – Olaszrizling
Szürkebarát – Graumönch
Cabernet franc – Gros cabernet
Arany sárfehér – Izsáki
Irsai olivér – Zolotisztüj rannüj
Kékoportó – Modry portugal
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
Pentru toate categoriile – Descrierea arealului delimitat
(a) Factori naturali și culturali

Arealul delimitat pentru producție este situat în partea centrală a Ungariei. Cea mai mare parte a arealului se află în
acea zonă a Câmpiei Maghiare care este delimitată de fluviul Dunărea și de râul Tisa, zonă cunoscută sub denumirea
interfluviul Dunăre-Tisa, precum și în regiunea Tiszazug. Arealul este conectat cu câteva areale de producție de pe
Insula Csepel la nord-vest și cu cele din Dealurile Gödöllő la nord.
Caracteristicile de mediu ale arealului de producție sunt determinate, în principal, de localizarea sa într-o zonă joasă de
câmpie. Arealul se află la mai puțin de 150 m deasupra nivelului mării. Terenul este plat, cu diferențe de altitudine de
maximum 10-20 m.
În majoritatea arealelor de producție din regiunea vinicolă Kunság, solurile sunt nisipoase și calcaroase (bogate în
humus și cu nisipuri mișcătoare); există, într-o proporție mai mică, și soluri brune forestiere, cernoziom, soluri de
pajiște și aluviale. De obicei, solul nisipos se încălzește repede, iar culoarea sa deschisă reflectă mai bine razele soarelui
(ceea ce contribuie la coacerea strugurilor) și este imun la filoxeră datorită conținutului său de cuarț, care depășește
75 %. Pe de altă parte, capacitatea sa de furnizare de nutrienți și de stocare a apei și conținutul său mineral sunt relativ
scăzute.
Condițiile climatice din arealul de producție sunt determinate în principal de clima continentală predominantă în
Ungaria, care este caracterizată mai ales de veri fierbinți și ierni reci.
Temperatura medie se situează între 10 și 11 °C. Valurile de căldură sunt frecvente în lunile din perioada de vegetație,
adică în iulie și august. Numărul mediu de ore de expunere la soare este de 2 000 de ore pe an.
Cantitatea medie de precipitații anuală este de 450-500 mm, aceasta depășind în mare măsură nevoile plantelor, deși
distribuția anuală a acestor precipitații este inegală.
(b) Factori umani

Datorită dimensiunii sale geografice extinse, arealul de producție deține tradiții bogate de cultivare a viței-de-vie și de
producere a vinului. Primele atestări documentare referitoare la plantațiile viticole din areal datează din anul 1075. În
Evul Mediu, producția de vin era utilizată, în principal, pentru a răspunde nevoilor locale. După ocupația turcă, vița-
de-vie a fost plantată în arealul delimitat pentru a reface zonele nisipoase abandonate și pentru a bloca nisipurile
mișcătoare. Epidemia de filoxeră din 1875 a lăsat plantațiile viticole aproape neatinse și le-a sporit în mare măsură
rolul. Evoluțiile tehnologice de la sfârșitul secolului al XIX-lea au îmbunătățit în mod semnificativ calitatea vinurilor
din regiune. De la începutul anilor 1900, vinurile din arealele de producție au devenit cunoscute pe scară largă, iar
piața lor s-a extins în mod semnificativ. Prin urmare, arealul plantațiilor viticole s-a extins.
Evoluțiile tehnologice continue și care sunt încă în curs permit utilizarea tehnologiei reductive și producerea vinurilor
albe și roze, care sunt populare în zilele noastre, precum și a vinurilor roșii proaspete, care evidențiază caracterul
fructat al strugurilor.
Sloganul regiunii viticole „A Kunsági Bor a Mindennapok Bora” [„Vinurile din Kunság sunt destinate consumului
zilnic]” a fost protejat încă din anul 2000.
Producătorii din arealul delimitat aleg structuri ale soiurilor adaptate potențialului oferit de condițiile de mediu,
stabilesc cu grijă suprafețele cultivate cu soiurile noi și cu cele tradiționale și utilizează tehnicile de cultivare a viței-de-
vie și de producție a vinului care sunt adaptate condițiilor pieței.
Vin
2. Descrierea vinurilor
Vinurile se dezvoltă rapid, au o aciditate moderată și un caracter lejer. Vinurile albe și roze au o aromă intensă și un
gust bogat. Vinurile roșii din regiune sunt, în general, fructate și ușoare, cu o culoare mai puțin intensă, iar taninurile
lor sunt mai puțin pronunțate. Datorită solului nisipos și calcaros, gustul vinurilor este mai puțin mineral.
Vinurile obținute din recoltă selecționată sunt caracteristice soiului utilizat, au o aciditate, un conținut de alcool și un
conținut de zaharuri echilibrate.
Vinurile obținute din struguri recoltați târziu și vinurile obținute din struguri stafidiți sunt corpolente și au un caracter
distinctiv ca urmare a metodei de producție și a maturării. Acestea conțin zaharuri reziduale.
Vinurile de gheață sunt corpolente; au un gust echilibrat și dulce datorită conținutului lor de zaharuri reziduale,
acidității și conținutului lor de alcool.
3. Legătura dintre arealul de producție, factorii umani și produs

Mediul înconjurător, în special solul nisipos, are un impact semnificativ asupra caracteristicilor vinurilor. Aceste
caracteristici sunt prezente, în special, în vinurile care se dezvoltă rapid și care sunt, de obicei, mai ușoare, au o
aciditate relativ scăzută, sunt mai lejere și dezvoltă o aciditate și o tărie alcoolică moderată în majoritatea anilor de
recoltă.
Vinurile au un conținut scăzut de minerale, specific solurilor nisipoase. Vinurile din arealul de producție sunt, în
principal, vinuri cu o perioadă de maturare scurtă, pentru consum timpuriu. Mediul înconjurător a condus la
răspândirea mai multor soiuri tradiționale de struguri de vin în areal (Ezerjó, Kadarka, Kövidinka). Caracterul specific
al soiurilor poate fi intensificat prin obținerea vinului dintr-o recoltă selecționată. În anumiți ani de recoltă, strugurii
au caracteristici unice. Recoltele de struguri supracopți și stafidiți pot fi utilizate ca materie primă pentru vinuri cu
conținut bogat de alcool, corpolente, a căror calitate crește în timpul maturării. Vinurile lejere și proaspete sunt o
materie primă perfectă pentru producția vinurilor spumante și perlante.
Regiunea viticolă Kunság ocupă un rol crucial în sectorul viței-de-vie și al vinului din agricultura Ungariei, întrucât
aproape jumătate din strugurii din țară sunt produși în regiune. Pe lângă importanța sa economică, producția viței-de-
vie joacă un rol social semnificativ în generarea și suplimentarea venitului și în reținerea populației locale. Datorită
condițiilor de mediu locale (de exemplu, soluri nisipoase, lipsa precipitațiilor), cultura viței-de-vie este una dintre
activitățile agricole cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. Efectul de formare a peisajului pe care îl are
cultura viței-de-vie contribuie la creșterea atractivității regiunii. Plantațiile viticole au fost eficiente în prevenirea
disipării nisipurilor în perioadele vântoase, iar vița-de-vie supraviețuiește, în general, mai mult decât alte plante pe
solurile cu o capacitate scăzută de retenție a apei.
Soiurile de struguri autohtone și cele ungurești nou create domină plantațiile viticole din regiunea viticolă Kunság.
În principal datorită vinurilor Muscat relativ lejere, fructate și aromate din areal, regiunea viticolă Kunság beneficiază
de o reputație solidă în rândul consumatorilor.
Vin spumant
(b) Factori umani

Pe lângă factorii umani descriși mai sus, următoarele se aplică vinurilor spumante care poartă DOP „Kunság/Kunsági”:
Producția vinurilor perlante și spumante s-a bazat pe soiurile din arealul de producție, care prezintă o aciditate
distinctivă (de exemplu, Ezerjó, Cserszegi fűszeres).
Vinurile spumante sunt aerate și lejere, cu un parfum proaspăt și o aciditate intensă.
recoltă.
Vinuri perlante
(b) Factori umani
Pe lângă factorii umani descriși mai sus, următoarele se aplică vinurilor spumante care poartă DOP „Kunság/Kunsági”:
Producția vinurilor perlante și spumante s-a bazat pe soiurile din arealul de producție, care prezintă o aciditate
distinctivă (de exemplu, Ezerjó, Cserszegi fűszeres).
Vinurile perlante au un parfum proaspăt și sunt lejere.
recoltă.
9. Condiții esențiale suplimentare (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Norme privind indicațiile – Unitățile geografice mai mici care pot fi indicate pe etichetă
Cadru juridic:
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare
Descrierea condiției:
(i) Indicarea denumirilor localităților
Denumirile localităților care fac parte din regiunea viticolă Kunság pot fi indicate ca unități geografice mai mici decât
arealul de producție delimitat Kunság, cu excepția denumirilor localităților Izsák și Monor.
(ii) Menționarea microtoponimelor
Următoarele microtoponime pot fi menționate împreună cu denumirea arealului de producție delimitat „Kunság” și cu
denumirea localității:
— Arany-hegy (în localitatea Ceglédbercel)
— Fischer-part (în localitățile Cegléd și Ceglédbercel)
(iii) Indicarea denumirilor sectoarelor
Următoarele denumiri ale sectoarelor pot fi indicate împreună cu denumirea arealului de producție delimitat „Kunság”:
— Kecskemét, care include plantațiile viticole care fac parte din arealele frontaliere din clasele I și II ale localităților
Felsőlajos, Kecskemét, Kerekegyháza, Kunbaracs, Kunszállás, Ladánybene și Lajosmizse, în conformitate cu
cadastrul viticol;
— Tiszakürt, care include plantațiile viticole care fac parte din arealele frontaliere din clasele I și II ale localităților
Cserkeszőlő, Csépa, Nagyrév, Szelevény, Tiszainoka, Tiszakürt, Tiszasas și Tiszaug, în conformitate cu cadastrul
viticol.
Atunci când este indicată o denumirea a unui sector, denumirile localităților care aparțin sectorului respectiv nu pot fi
utilizate ca o denumire a unei unități geografice mai mici.
Denumirea unei unități geografice mai mici poate fi indicată pe etichetă doar dacă produsul provine în proporție de
100 % din unitatea geografică mai mică respectivă.
Norme privind indicațiile
Cadru juridic:
Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare
Alte mențiuni cu utilizare restricționată:
— „Muskotály” (Muscat) înseamnă un vin produs în proporție de minimum 85 % din recolta unuia sau a mai multor
soiuri din următoarele soiuri de struguri: Cserszegi fűszeres, Irsai Olivér, Generosa, Hamburgi muskotály, Nektár,
Mátrai Muskotály, Ottonel muskotály și/sau Tramini.
— „Primőr” (vin tânăr) înseamnă un vin îmbuteliat în anul recoltării. De asemenea, se poate utiliza expresia sinonimă
„újbor” (vin nou).
Denumirea soiului Arany Sárfehér nu poate fi indicată pe etichetă.
În cazul vinurilor obținute prin cupajare, se poate utiliza și mențiunea în maghiară „küvé” și sinonimul acesteia
„házasítás” (vin obținut prin cupajare), precum și mențiunea originală „cuvée”.
Norme privind prezentarea

Cadru juridic:
Ambalarea în arealul geografic delimitat
Vinurile, vinurile spumante și vinurile perlante pot fi îmbuteliate doar de către îmbuteliatori înregistrați de către
Consiliul Regional al Comunităților Viticole din regiunea viticolă Kunság.
Producția în afara arealului de producție delimitat:
Cadru juridic:
Derogare privind producția în arealul geografic delimitat
Permisă în localitățile Borota, Csongrád și Hajós.
Link către caietul de sarcini
https://boraszat.kormany.hu/admin/download/7/4d/82000/Kunsag%20OEM_v4_standard.pdf
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei
denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul
delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(2020/C 190/07)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al
Comisiei (1).
COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD
„Mátra/Mátrai”
Numărul de referință: PDO-HU-A1368-AM02
Data comunicării: 29.4.2020
DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE
1. Includerea unui nou tip de vin, denumit „Mátra (Mátrai) Superior” în caietul de sarcini
(a) Capitole vizate din caietul de sarcini:
— III. Practici oenologice specifice
— V. Randament maxim
— VI. Soiuri de viță-de-vie autorizate
— VII. Legătura cu arealul geografic
(b) Secțiuni vizate din documentul unic:
— Descrierea vinului (vinurilor)
— Practici vitivinicole
— Legătura cu arealul geografic
— Condiții suplimentare
(c) Motive:
În ceea ce privește vinul „Mátra (Mátrai) Superior”, considerăm că arealul poate avea prioritate asupra
caracteristicilor specifice ale soiului dacă vinul este produs cu diligența necesară și în conformitate cu metode de
cultivare bine reglementate. Obiectivul este obținerea unui vin autentic și natural din această materie primă
specifică, prin utilizarea unui proces de producție care limitează la minimum adăugarea de agenți de tratare
artificiali, care conduc la modificarea caracteristicilor.
2. Adăugarea soiurilor Chasselas, Furmint, Királyleányka, Bíborkadarka și Turán în lista soiurilor autorizate
(a) Secțiunile vizate din caietul de sarcini:
— VI. Soiuri de viță-de-vie autorizate
(b) Secțiunea vizată din documentul unic:
— Soiurile principale de viță-de-vie
(c) Motive:
Unul dintre atuurile regiunii viticole Mátra constă în diversitatea gamei sale de soiuri de viță-de-vie, care poate fi
atribuită condițiilor sale climatice și locale specifice și justifică, prin urmare, extinderea gamei de soiuri.
(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.
Vinurile obținute din soiul Chasselas produse în regiunea viticolă Mátra sunt vinuri cu denumire de soi proaspete,
ușoare, răcoritoare, cu gust puternic. Vinurile obținute din soiul Furmint pot constitui un mijloc excelent de a
reprezenta valorile anumitor părți din regiunea viticolă desemnate de microtoponime (lieux-dits) și înzestrate cu
condiții excepționale. Soiul Királyleányka completează bine podgoriile care privilegiază soiurile Mátra muskotály
(Muscat de Mátra) și permite o mai bună punere în valoare a atuurilor arealului de producție. Chiar și ca materie
primă pentru cupajare, soiurile roșii Bíborkadarka și Turán pot sublinia originalitatea vinurilor roșii deja
recunoscute, dar sunt totodată deosebit de adaptate la condițiile de producție din anumite părți din regiunea
viticolă desemnate de microtoponime (lieux-dits) și considerate de mare însemnătate.
3. Precizarea dimensiunilor logoului regiunii viticole

— documentul unic nu este afectat de această modificare
(c) Motive:
Obiectivul nostru este de a uniformiza dimensiunile logoului regiunii viticole care figurează pe produsele care
beneficiază de DOP „Mátra”.
4. Modificarea practicilor oenologice ca urmare a unor modificări legislative

— III. Practici oenologice specifice – reguli de conducere a viței-de-vie
(c) Motive:
Scopul acestei modificări este de a permite producerea unor vinuri de o calitate mai bună.
5. Modificare de ordin tehnic – Schimbarea denumirii organismului de control

— IX. Control
— documentul unic nu este afectat de această modificare
(c) Motive:
Actualizare în urma modificării adresei și a coordonatelor organismelor de control.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea produsului
Mátra
Mátrai
2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată
3. Categoriile de produse vitivinicole

1. Vin
4. Descrierea vinului (vinurilor)
Vinuri albe
Vinuri cu o culoare verde deschis, galben-pai deschis, galben-pai mai intens sau galben-pai, fără arome de stejar, care
prezintă adesea o aciditate ușoară și o tărie alcoolică scăzută, cu un caracter proaspăt, fructat și, uneori, cu note de citrice.
* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele
prevăzute de reglementările Uniunii Europene.
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume) 9,5
Aciditatea totală minimă 4 grame per litru, exprimată în acid tartric

litru)
Vinuri roze
Vinuri cu o culoare roz deschis, roz sau violet deschis, cu o aciditate ușoară și vivace, cu mirosuri care prezintă note
fructate intense și cu parfumuri și arome fără note de învechire în butoaie. Acestea se consumă în decurs de un an sau
un an și jumătate de la data culesului.

litru)
Vinuri roșii
Vinuri cu o culoare care variază de la rubiniu până la rubiniu închis, cu arome fructate intense, adesea condimentate,
savuroase, maturate parțial sau de-a lungul unei perioade minime în recipiente din lemn, fără ca aroma de stejar să fie
dominantă. Aceste vinuri roșii se caracterizează printr-o structură suplă, un echilibru bun și o tărie alcoolică medie.

litru)
Muskotály (Muscat)
Vinuri cu o culoare galben-pai deschis, galben-pai sau galben-pai mai intens, cu arome intense de Muscat, un gust
fructat și o aciditate ușoară, care conțin adesea zaharuri reziduale.

litru)
Késői szüretelésű bor (vinuri obținute din struguri recoltați târziu)

Vinuri cu o culoare aurie, cu mirosuri complexe, o textură onctuoasă plină, cu arome bogate, note obținute în urma
învechirii în butoi sau în sticlă și o aciditate și o tărie alcoolică agreabile. Adesea, aceste vinuri conțin zaharuri reziduale.

litru)
Vinuri Siller
Vinuri cu o culoare roșu deschis sau roșu mai intens, cu arome de vișină sau de cireașă, o aciditate vivace și ușoară,
caracteristică soiului, o complexitate a mirosurilor și arome fără note de învechire în butoaie.

litru)
Superior fehér (vinuri albe Superior)

Vinuri albe cu o culoare alb-verzui, galben-verzui sau galben, de calitate superioară, bine dezvoltate, deosebit de
maturate, cu un gust persistent și o tărie alcoolică mai mare. Vinurile cu denumire de soi dezvoltă mirosurile și
aromele caracteristice soiului utilizat, la care se pot adăuga mirosuri și arome specifice arealului de producție. Vinurile
obținute prin cupajare prezintă caracteristici diferite în funcție de proporția soiurilor în cadrul cupajului și posedă un
gust amplu și persistent; aceste vinuri pot fi seci și demiseci.

litru)
Superior vörös (vinuri roșii Superior)

Vinuri cu o culoare care variază de la roșu-grena la rubiniu intens, cu arome și gusturi fructate și condimentate
caracteristice soiului în cazul vinurilor cu denumire de soi. În ceea ce privește vinurile obținute prin cupajare, aromele,
gusturile, aciditatea lor corpolentă și conținutul lor de taninuri depind de proporția soiurilor utilizate în cadrul
cupajului. Vinurile prezintă arome deosebit de coapte, un gust catifelat și corpolență, cu note de fructe (cireșe, vișine,
zmeură, coacăze etc.) și de condimente (scorțișoară, vanilie, ciocolată, tutun etc.), la care se pot adăuga mirosuri și
gusturi specifice arealului de producție.

litru)
5. Practici vitivinicole
(a) Practici oenologice esențiale
Vinuri albe
Restricție aplicabilă producerii vinurilor
OPERAȚIUNI OBLIGATORII:
— strugurii trebuie să fie supuși transformării în 24 de ore după cules
— clarificarea mustului
Vinuri roze
— presarea strugurilor nu se poate efectua decât cu ajutorul preselor discontinue
Vinuri roșii
— vinificarea vinului roșu prin macerarea peliculară sau prin încălzirea recoltei
Muskotály (Muscat)
— regulă de cupajare: vinul trebuie să conțină soiurile Cserszegi fűszeres, Irsai Olivér, Ottonel muskotály sau Sárga
muskotály în proporție de cel puțin 85 %
Késői szüretelésű bor (vinuri obținute din struguri recoltați târziu)

— vinurile pot fi îmbuteliate cel mai devreme la data de 1 martie a anului următor anului de recoltă
— învechirea în sticle timp de cel puțin trei luni înainte de comercializare
OPERAȚIUNI INTERZISE:
— îndulcirea
— îmbogățirea mustului
Vinuri Siller
Superior fehér (vinuri albe Superior)

— vinurile pot fi îmbuteliate cel mai devreme la data de 1 martie a anului următor anului de recoltă
— cantitatea totală trebuie să fie certificată și îmbuteliată într-un singur lot
— îndulcirea
— acidifierea
— dezacidifierea
— utilizarea așchiilor din lemn de stejar
— osmoza inversă
Superior vörös (vinuri roșii Superior)

— vinurile pot fi îmbuteliate cel mai devreme la data de 1 septembrie a anului următor anului de recoltă
— cantitatea totală trebuie să fie certificată și îmbuteliată într-un singur lot
— îndulcirea
— acidifierea
— dezacidifierea
— utilizarea așchiilor din lemn de stejar
— osmoza inversă
Reguli de conducere a viței-de-vie (1)
1. Modul de conducere și densitatea de plantare: doar strugurii care provin din podgoriile cu o proporție de butuci lipsă
mai mică de 25 % pot fi utilizați pentru producerea vinurilor care beneficiază de denumirea de origine protejată
„Mátrai”.
2. Numărul de ochi ai viței-de-vie: Atunci când se stabilește densitatea ochilor viței-de-vie, numărul maxim de ochi vii
lăsați pe fiecare butuc este fixat la 16 ochi pe metru pătrat pentru orice mod de conducere. Excepție fac vinurile Mátra(i)
Superior, pentru care numărul de ochi vii per butuc nu trebuie să depășească 12 ochi/butuc.
3. Reguli aplicabile viței-de-vie plantate după 1 ianuarie 2012:
(a) mod de conducere:
(i) conducere în umbrelă
(ii) conducere Moser
(iii) conducere în perdea simplă
(iv) conducere Sylvoz
(v) conducere în cordon jos și în cordon la o înălțime medie
(b) densitatea de plantare: cel puțin 3 500 de butuci/ha. Atunci când se stabilește distanța dintre rânduri și dintre
butuci, este acceptabilă, de asemenea, plantarea de rânduri duble și/sau vițe duble, pe lângă distanțele obișnuite dintre
rânduri și butuci.
(c) distanța dintre rânduri: cel puțin 1,00 m și sub 3,260 m
(d) distanța dintre butuci: cel puțin 0,60 m și sub 1,20 m. În cazul vițelor jumelate, factorul determinant este distanța
medie dintre vițe.
Reguli de conducere a viței-de-vie (2)
4. Stabilirea datei culesului: Data de începere a culesului este stabilită în fiecare an de către consiliul de administrație al
comunității viticole competente. Niciun produs obținut din struguri recoltați înainte de data de începere a culesului
stabilită de comunitatea viticolă nu poate primi un certificat de origine pentru DOP „Mátrai” și nici nu poate fi
comercializat cu eticheta DOP „Mátrai”. Data culesului este publicată sub formă de comunicare a comunităților
vitivinicole.
5. În cazul vinurilor „Mátra(i) Superior”, randamentul recoltelor trebuie să fie redus la un nivel care să permită
menținerea unui randament al producției de maximum 1 kg per butuc.
Reguli privind culesul
Stabilirea datei culesului: Data de începere a culesului este stabilită în fiecare an de către consiliul de administrație al
comunității viticole competente. Data culesului este publicată sub formă de comunicare a comunităților vitivinicole.
Conținutul minim de zaharuri al strugurilor:
— Vinuri albe: 9,0 % vol. (15 °MM)
— Vinuri roze: 9,0 % vol. (15 °MM)
— Vinuri roșii: 9,0 % vol. (15 °MM)
— Muskotály (Muscat): 9,0 % vol. (15 °MM)
— Késői szüretelésű bor (vinuri obținute din struguri recoltați târziu) 12,08 % vol. (19 °MM)
— Siller: 9,0 % vol. (15 °MM)
— Superior fehér (vinuri albe Superior): 12,45 % vol. (19,5 °MM)
— Superior vörös (vinuri roșii Superior): 12,45 % vol. (19,5 °MM)
Metodă de cules: cules manual sau mecanic (doar manual pentru vinurile obținute din struguri recoltați târziu, vinurile
albe Superior și vinurile roșii Superior)
(b) Randamente maxime

Vin – alb, roze, roșu și Siller – în cazul indicării denumirii comunei
Vin – alb, roze, roșu și Siller – în cazul indicării denumirii comunei
Vin – alb, roze, roșu și Siller – în cazul indicării microtoponimului (lieu-dit)
Vin – alb, roze, roșu și Siller – în cazul indicării microtoponimului (lieu-dit)
Vin – Muskotály (Muscat) – în cazul indicării denumirii comunei
Vin – Muskotály (Muscat) – în cazul indicării microtoponimului (lieu-dit)
Vin – Muskotály (Muscat) – în cazul indicării microtoponimului (lieu-dit)
Vin – alb, roze, roșu, Siller și Muskotály (Muscat)
Vin – Késői szüretelésű bor (vin obținut din struguri recoltați târziu) – în cazul indicării denumirii comunei

Vin – Késői szüretelésű bor (vin obținut din struguri recoltați târziu) – în cazul indicării denumirii comunei
8 000 de hectolitri per hectar
Vin – Késői szüretelésű bor (vin obținut din struguri recoltați târziu) – în cazul indicării microtoponimului (lieu-dit)
Vin – Késői szüretelésű bor (vin obținut din struguri recoltați târziu) – în cazul indicării microtoponimului (lieu-dit)
Vin – Késői szüretelésű bor (vin obținut din struguri recoltați târziu)
Vin – Késői szüretelésű bor (vin obținut din struguri recoltați târziu)
Vin – Superior fehér (vin alb Superior) și Superior vörös (vin roșu Superior)
Vin – Superior fehér (vin alb Superior) și Superior vörös (vin roșu Superior) – în cazul indicării denumirii comunei
8 000 de hectolitri per hectar
6. Arealul geografic delimitat

Arealele de producție clasificate în clasa I și clasa a II-a din cadastrul viticol al comunelor următoare: Abasár, Apc,
Atkár, Budapest-Rákosliget, Detk, Domoszló, Ecséd, Gyöngyös, Gyöngyöshalász, Gyöngyösoroszi, Gyöngyöspata,
Gyöngyössolymos, Gyöngyöstarján, Halmajugra, Hatvan, Heves, Karácsond, Kerepes, Kisnána, Kisnémedi, Markaz,
Mogyoród, Nagyréde, Őrbottyán, Pálosvörösmart, Pásztó, Rózsaszentmárton, Szada, Szendehely, Szücsi, Vác,
Vácegres, Vácrátót, Vécs, Veresegyház, Visonta.
7. Soiurile principale de viță-de-vie

Chasselas – Weisser gutedel
Syrah – Blauer syrah
Tramini – Traminer
Syrah – Serine noir
Királyleányka – Fetească regală
Syrah – Marsanne noir
Kadarka – Jenei fekete
Sauvignon – Sovinjon
Pinot noir – Kék rulandi
Pinot noir – Savagnin noir
Furmint – Zapfner
Pinot noir – Pinot cernii
Leányka – Leányszőlő
Furmint – Posipel
Furmint – Som
Olasz rizling – Nemes rizling
Tramini – Roter traminer
Cabernet franc – Carbonet
Tramini – Savagnin rose
Pinot blanc – Weissburgunder
Furmint – Furmint bianco

Olasz rizling – Taljanska grasevina
Chardonnay – Kereklevelű
Pinot noir – Pignula
Sauvignon – Sauvignon bianco
Olasz rizling – Grasevina
Leányka – Dievcenske hrozno
Szürkebarát – Auvergans gris
Irsai olivér – Zolotis
Kékfrankos – Blaufränkisch
Királyleányka – Galbenă de Ardeal
Rizlingszilváni – Müller thurgau blanc
Szürkebarát – Pinot gris
Rizlingszilváni – Müller thurgau bijeli
Zenit
Sauvignon – Sauvignon blanc
Sárga muskotály – Weiler
Rizlingszilváni – Rizvanac
Kadarka – Negru moale
Chasselas – Chrupka belia
Pinot noir – Pinot tinto
Turán
Irsai olivér – Muskat olivér
Kadarka – Kadarka negra
Hárslevelű – Lipovina
Chasselas – Fendant blanc
Tramini – Gewürtztraminer
Kadarka – Gamza
Pinot noir – Kisburgundi kék
Pinot noir – Spätburgunder
Chasselas – Saszla belaja
Zöld veltelíni – Zöldveltelíni
Szürkebarát – Pinot grigio
Chasselas – Fehér gyöngyszőlő
Furmint – Szigeti
Sárga muskotály – Muscat lunel
Zöld veltelíni – Grüner muskateller
Tramini – Traminer rosso
Zöld veltelíni – Grüner veltliner
Pinot noir – Pino csernüj
Rizlingszilváni – Rivaner
Tramini – Tramin cervené
Kékfrankos – Moravka
Kékfrankos – Blauer lemberger

Irsai olivér – Irsai
Rajnai rizling – Rhine riesling
Cabernet franc – Cabernet
Chardonnay – Chardonnay blanc
Sárga muskotály – Muscat zlty
Hárslevelű – Garszleveljü
Királyleányka – Erdei sárga
Kadarka – Kadar
Rajnai rizling – Rheinriesling
Chasselas – Chasselas doré
Királyleányka – Little princess
Cabernet franc – Kaberne fran
Rajnai rizling – Riesling
Zweigelt – Zweigeltrebe
Bíbor kadarka
Hárslevelű – Feuilles de tilleul
Cabernet franc – Gros vidur
Merlot
Királyleányka – Königstochter
Olasz rizling – Welschrieslig
Ottonel muskotály – Muskat ottonel
Leányka – Fetească albă
Kadarka – Törökszőlő
Kadarka – Szkadarka
Rajnai rizling – Weisser riesling
Sárga muskotály – Muscat bélüj
Királyleányka – Königliche mädchentraube
Rajnai rizling – Johannisberger
Pinot noir – Rulandski modre
Pinot blanc – Pinot beluj
Syrah – Shiraz
Sárga muskotály – Muscat de lunel
Olasz rizling – Risling vlassky
Cabernet sauvignon
Chardonnay – Ronci bilé
Szürkebarát – Grauburgunder
Chasselas – Fehér fábiánszőlő
Szürkebarát – Ruländer
Cabernet franc – Carmenet
Sárga muskotály – Muskat weisser
Cserszegi fűszeres
Chasselas – Chasselas dorato
Ottonel muskotály – Muscat ottonel

Rizlingszilváni – Müller thurgau
Hárslevelű – Lindeblättrige
Kékfrankos – Limberger
Sauvignon – Sauvignon bijeli
Sárga muskotály – Moscato bianco
Zweigelt – Rotburger
Kadarka – Csetereska
Pinot blanc – Fehér burgundi
Leányka – Mädchentraube
Sárga muskotály – Weisser
Sárga muskotály – Muscat blanc
Sárga muskotály – Muscat de frontignan
Pinot noir – Pinot nero
Ottonel muskotály – Miszket otonel
Királyleányka – Dánosi leányka
Kadarka – Fekete budai
Kékfrankos – Blauer limberger
Olasz rizling – Riesling italien
Pinot noir – Kék burgundi
Pinot blanc – Pinot bianco
Chasselas – Chasselas blanc
Furmint – Moslavac bijeli
Furmint – Mosler
Blauburger
Rajnai rizling – Riesling blanc
Syrah – Sirac
Chardonnay – Morillon blanc
Zöld veltelíni – Veltlinské zelené
Zweigelt – Blauer zweigeltrebe
Pinot noir – Blauer burgunder
Olasz rizling – Olaszrizling
Szürkebarát – Graumönch
Cabernet franc – Gros cabernet
Irsai olivér – Zolotisztüj rannüj
Sárga muskotály – Muscat sylvaner
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
Vin
1. Descrierea arealului delimitat
(a) Factori naturali și culturali

Arealul delimitat pentru producția vinurilor care beneficiază de denumirea de origine protejată „Mátrai” este situat în
partea de nord a Ungariei. Mátra este cel mai înalt masiv muntos din țară, cu o orientare est-vest. Pe versanții săi sudici,
care beneficiază de o expunere la soare foarte bună, se află una dintre cele mai mari regiuni viticole deluroase ale
noastre. Pe aceste soluri protejate de vânturile reci din nord, parțial cu origine vulcanică și parțial sedimentare, bogate
în nutrienți, se pot cultiva struguri de vin de o calitate excelentă.
Solurile din regiunea viticolă fac parte din două mari grupe: solurile de pajiște și solurile forestiere. Solurile de pajiște s-
au format în partea inferioară a regiunii viticole, iar solurile forestiere s-au dezvoltat în partea superioară a acesteia, în
locul pădurilor defrișate.
Condițiile climatice din arealul de producție sunt determinate de clima continentală care predomină în Ungaria. Această
climă este caracterizată în principal de veri calde și de ierni reci. Vița-de-vie este o plantă care are nevoie de multă
expunere la soare, asimilarea energiei solare necesitând o intensitate luminoasă de 20 000-30 000 de lucși. Planta se
dezvoltă bine în locurile în care numărul de ore de expunere la soare variază între 1 250 și 1 500 în timpul perioadei
de vegetație. Acest număr de ore de expunere la soare este disponibil aproape în fiecare an în Mátraalja (zona situată la
baza masivului muntos Mátra). Durata anuală a expunerii la soare este cuprinsă între 1 900 și 2 000 de ore. Aceste
valori pot varia în mod semnificativ de la un an la altul, dar cantitatea de căldură necesară cultivării viței-de-vie este
rareori inferioară cantității minime în Mátraalja. Limita inferioară pentru cultivarea viței-de-vie este o temperatură
constantă de 9-10 °C. Media din ultimii cinci ani este de 10,5 °C în regiunea noastră viticolă și atinge 17 °C în timpul
perioadei de vegetație. În anumiți ani, media anuală depășește 11 °C, aceasta reprezentând o caracteristică importantă a
anilor de recoltă buni. Cantitatea de precipitații din Mátraalja variază între 356 și 903 mm. Cantitatea medie de
precipitații din lunile iunie, iulie și august este favorabilă și are un impact pozitiv asupra calității și cantității. Efectul de
protecție al masivului muntos Mátra are, de asemenea, o influență pozitivă asupra evoluției temperaturii.
(b) Factori umani

Regiunea beneficiază de o tradiție îndelungată în domeniul vitiviniculturii, în special datorită întinderii sale geografice
mari. În Mátraalja, cultura viței-de-vie datează de la începutul celui de al doilea mileniu. Prima atestare documentară
datează din 1042 și, potrivit acesteia, mănăstirea benedictină înființată de Sámuel Aba deținea și o podgorie care fusese
oferită prin intermediul unei donații regale. De-a lungul istoriei, vița-de-vie și vinul au continuat să joace un rol
important pentru populațiile care trăiesc în această regiune. În secolul al XV-lea, mai multe comune au obținut drepturi
urbane, ceea ce le-a permis locuitorilor acestora să își comercializeze în mod liber vinurile. În urma ocupației otomane,
în 1536, regele Ioan I al Ungariei (János Szapolyai) a acordat locuitorilor orașului Gyöngyös dreptul de comercializare
liberă a vinului, drept care era indicat prin afișarea unor panouri în dreptul cramelor. La cumpăna dintre secolele al
XVII-lea și al XVIII-lea, Consiliul orașului Gyöngyös și-a încurajat locuitorii să planteze viță-de-vie, acordându-le diferite
avantaje. După Al Doilea Război Mondial, micile crame au dispărut și au fost înlocuite de cooperative mari. Plantarea
viței-de-vie s-a intensificat, iar podgoria din regiunea viticolă se întindea pe aproape 8 000 de hectare. În 1990, regimul
de proprietate s-a modificat și majoritatea podgoriilor au fost privatizate. S-au dezvoltat cramele și exploatațiile
familiale, care definesc și în prezent regiunea viticolă.
Producția materialelor de înmulțire a viței-de-vie, inclusiv a altoilor, joacă un rol important în regiunea viticolă Mátra.
Originile acestei producții datează de la începutul secolului în comunele Abasár și Nagyréde. În 1961, în
Gyöngyöshalász și într-o parte mare din Ludas au fost înființate plantații-mamă de viță-de-vie, precum și pepiniere
viticole cu soiuri europene. Mai târziu, în anii 1960, după înființarea cooperativelor, aceste plantații au permis ca
producția altoilor de viță-de-vie să devină o activitate de producție importantă în Abasár și Nagyréde. Aceasta este
activitatea care a dat naștere bogăției actuale a soiurilor din regiunea viticolă Mátra.
Regiunea viticolă Mátra ocupă un loc foarte important în sectorul vitivinicol al agriculturii maghiare. Pe lângă
importanța sa economică, viticultura prezintă o importanță mare pentru societate, în măsura în care joacă un rol
important în generarea de venituri, de sprijin pentru venit și în reținerea populației. Datorită peisajelor sale, viticultura
contribuie la creșterea atractivității regiunii.
Vin (2)
Mediul înconjurător are un impact semnificativ asupra caracteristicilor vinului, care nu pot fi reproduse în alte regiuni
viticole. Această specificitate aparține în principal vinurilor care se dezvoltă mai rapid și care sunt, în general, ușoare,
mai delicate, acidifiate rapid și bogate în alcool în anumiți ani de recoltă. Datorită condițiilor pedologice și climatice,
vinurile albe și roze au un buchet intens și sunt bogate în arome. Vinurile Siller și roșii sunt, în general, fructate, mai
ușoare și cu o culoare mai puțin intensă. De asemenea, taninurile lor se dezvoltă rapid. Datorită condițiilor pedologice,
vinurile sunt bogate în minerale. Vinurile din arealul de producție sunt, în principal, adaptate unei maturări mai scurte
și sunt potrivite pentru a fi consumate ca vin tânăr. Mediul înconjurător a permis propagarea a numeroase soiuri
tradiționale legate de acest areal de producție.
Evoluțiile tehnologice constante realizate în regiunea viticolă Mátra permit utilizarea unor tehnici de concentrare a
mustului de struguri în cazul vinurilor albe și roze, precum și producerea de vinuri roșii proaspete care subliniază
caracterul de fruct al strugurilor.
În ceea ce privește vinul „Mátra (Mátrai) Superior”, considerăm că arealul poate avea prioritate asupra caracteristicilor
specifice ale soiului dacă vinul este produs cu diligența necesară și în conformitate cu metode de cultivare bine
reglementate. Obiectivul este obținerea unui vin autentic și natural din această materie primă specifică, prin utilizarea
unui proces de producție care limitează la minimum adăugarea de substanțe artificiale și de agenți de tratare care
conduc la modificarea caracteristicilor.

Regiunea viticolă Mátra este bine-cunoscută de consumatori, în primul rând datorită vinurilor sale mai ușoare, fructate,
precum și pentru vinurile sale aromate și parfumate. Pe piață, vinurile din această regiune se caracterizează printr-un
raport calitate-preț bun.
Pe lângă vinurile mai ușoare, regiunea viticolă Mátra dispune și de un anumit număr de areale de producție în care pot fi
produse vinuri naturale și autentice din fructele recoltate din podgorii. Datorită valorilor care reflectă savorile regiunii
viticole Mátra și regimului de protecție a originii, inclusiv având în vedere parametrii lor analitici, calitatea acestor
vinuri este excepțională.
Impactul factorilor umani asupra arealului de producție poate fi observat în domeniile următoare:
— dezvoltarea deliberată a unei structuri de soiuri adaptate potențialului oferit de condițiile de mediu (soiuri
tradiționale și noi);
— dezvoltarea tehnicilor viticole și vinicole cu respectarea caracteristicilor specifice de mediu, pe de o parte, și a
caracteristicilor pieței, pe de altă parte;
— dezvoltarea instalațiilor și a unei structuri de integrare conforme cu caracteristicile de mediu și caracteristicile pieței.
9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Reguli referitoare la mențiuni (1)

Cadrul juridic:
Legislația națională
Dispoziții complementare referitoare la etichetare
a) În cazul indicării pe etichetă a oricărei denumiri de soi, a oricărei mențiuni tradiționale, a oricărei mențiuni care face
referire la culoarea vinului sau a oricărei alte mențiuni cu utilizare restrânsă, această indicație nu poate fi mai vizibilă
decât mențiunea denumirii de origine în ceea ce privește tipul, dimensiunea și culoarea caracterelor utilizate pentru
indicarea acesteia.
(b) Reguli referitoare la vinurile obținute prin cupajare:
(i) Este autorizată utilizarea mențiunilor „küvé” sau „cuvée” sau, ca sinonim, a mențiunii „házasítás” (cupaj).
(ii) Denumirile soiurilor nu pot fi indicate decât cu condiția ca proporția fiecărui soi inclus în cupaj să fie de cel puțin
5 %. În acest caz, denumirea soiului nu poate fi indicată decât cu caractere cu o dimensiune care nu depășește 50 %
din dimensiunea caracterelor utilizate pentru indicarea denumirii de origine.
(c) Se recomandă indicarea pe etichetă a logoului regiunii viticole Mátra. Dimensiunea minimă: 1,5 × 1,5 cm

Cadrul juridic:
Ambalare în arealul geografic delimitat
(d) Reguli referitoare la indicarea unității geografice mai mici:
(i) Denumirea unei entități geografice mai mici [comună, microtoponim (lieu-dit)] nu poate fi indicată pe etichetă
decât dacă produsul a fost produs în proporție de 100 % în arealul de producție delimitat de unitatea geografică
mai mică respectivă sau de microtoponimul respectiv (lieu-dit). Microtoponimele (lieux-dits) nu pot fi indicate decât
împreună cu denumirea de origine protejată „Mátra” și cu denumirea comunei.
(ii) Denumirile comunelor care pot fi indicate sunt următoarele: Abasár, Apc, Atkár, Detk, Domoszló, Ecséd,
Gyöngyös, Gyöngyöshalász, Gyöngyösoroszi, Gyöngyöspata, Gyöngyössolymos, Gyöngyöstarján, Hatvan,
Halmajugra, Heves, Karácsond, Kisnána, Markaz, Mogyoród, Nagyréde, Rózsaszentmárton, Szücsi, Vécs, Visonta,
Pásztó, Szendehely, Budapest-Rákosliget, Kerepes, Kisnémedi, Mogyoród, Őrbottyán, Szada, Vác, Vácegres,
Vácrátót, Veresegyház. Delimitare: limite administrative
(iii) Microtoponimele (lieux-dits) care pot fi indicate: a se vedea anexa 1. Delimitare: a se vedea harta

Cadrul juridic:
Furnizat de o organizație responsabilă pentru gestiunea DOP/IGP atunci când acest lucru este prevăzut de statele
membre.
Dispoziții complementare referitoare la etichetare
(f) Alte mențiuni cu utilizare restrânsă care pot fi indicate:
— „barrique”, „barrique-ban erjesztett” (fermentat în baric) sau „hordóban erjesztett” (fermentat în butoi), „barrique-ban
érlelt” (învechit în baric) sau „hordóban érlelt” (învechit în butoi): pentru toate tipurile de vin
— „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage” sau „szűztermés” (recoltă virgină): pentru vinurile albe, roze, roșii,
Muskotály (Muscat), Siller
— „újbor” (vin nou) sau „primőr” (vin tânăr): pentru vinurile albe, roze, roșii, Muskotály (Muscat), Siller
— „válogatott szüretelésű bor” (vin de recoltă selecționată): pentru toate tipurile de vin, Superior fehér (vinuri albe
Superior), Superior vörös (vinuri roșii Superior)
— „szűretlen” (nefiltrat): pentru vinurile albe, roșii, Muskotály (Muscat), Késői szüretelésű bor (obținute din struguri
recoltați târziu), Superior fehér (albe Superior), Superior vörös (roșii Superior)
— „töppedt szőlőből készült bor” (vin din struguri stafidiți): pentru vinurile albe, Muskotály (Muscat), Siller, Késői
szüretelésű bor (obținute din struguri recoltați târziu)
— „jégbor” (vin de gheață): pentru vinurile albe, Muskotály (Muscat), Késői szüretelésű bor (obținute din struguri
recoltați târziu)
— „küvé” sau „cuvée”: pentru toate tipurile de vin, Superior fehér (vinuri albe Superior), Superior vörös (vinuri roșii
Superior)
— „muzeális bor” (vin de muzeu): pentru vinurile albe, roșii, Muskotály (Muscat), Késői szüretelésű bor (obținute din
struguri recoltați târziu)
— „főbor” (vin principal): pentru vinurile albe, Muskotály (Muscat), Superior fehér (albe Superior), Superior vörös (roșii
Superior)
Reguli referitoare la ambalarea produselor
Cadrul juridic:
Ambalare în arealul geografic delimitat
(a) Vinurile obținute din struguri recoltați târziu, albe și roșii Superior, nu pot fi comercializate decât în sticlă. Obligația
privind îmbutelierea în sticlă nu vizează vinurile produse de viticultor pe teritoriul arealului de producție pentru
consumul său propriu sau pentru a fi consumate în crama sa. Un alt criteriu este acela potrivit căruia vinurile
Superior nu pot fi comercializate decât în recipiente din sticlă cu numerotare pe etichetă.
(b) Operațiunile de ambalare nu pot fi efectuate decât în ateliere de ambalare autorizate de autoritatea vinicolă și
înregistrate de Comunitatea viticolă din Mátra (denumită în continuare „CVM”).
(c) Îmbutelierea în afara arealului de producție nu este posibilă decât în cazul transmiterii unei notificări în acest sens cu
cel puțin 48 de ore înainte de începerea preconizată a operațiunii. Notificarea trebuie trimisă către CVM. Ambalarea
trebuie să se efectueze în termen de 90 de zile de la data expedierii din arealul de producție.
Producția în afara arealului de producție delimitat
Cadrul juridic:
Derogare referitoare la producția în arealul geografic delimitat
(a) Expedierea se poate efectua după informarea secretarului CVM. Expeditorul are obligația de a declara secretarului
CVM, cu cel puțin 48 de ore înainte de data expedierii, soiurile de viță-de-vie, cantitățile, locurile de expediere și de
destinație ale strugurilor, ale musturilor și ale vinurilor de bază pe care dorește să le expedieze (cu o aproximare de
+/- 15 % în cazul strugurilor).
(b) Arealul de producție: județele Bács-Kiskun, Heves, Komárom-Esztergom și Pest.
Link către caietul de sarcini
https://boraszat.kormany.hu/admin/download/8/5d/82000/Microsoft%20Word%20-%20Matra%20OEM_termeklei
ras_v2_standard.pdf
Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a)
din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele
din domeniul calității produselor agricole și alimentare
(2020/C 190/08)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE)
nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.
DOCUMENT UNIC
„ROOIBOS”/„RED BUSH”
Nr. UE: PDO-ZA-2427 – 21.8.2018
DOP (X) IGP ()
1. Denumirea (denumirile)
„Rooibos”/„Red. Bush”
2. Statul membru sau țara terță
Africa de Sud
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tipul de produs
Clasa 1.8. Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.)
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
Denumirea „Rooibos”/„Red. Bush” poate fi utilizată exclusiv pentru a face trimitere la frunzele și tulpinile uscate de
„Rooibos”/„Red. Bush” 100 % pur – derivat din Aspalathus linearis și care a fost cultivat sau care provine din culturi
spontane în aria geografică, astfel cum se descrie în prezenta cerere.
„Rooibos”/„Red. Bush” se prezintă sub două forme: frunze și tulpini uscate (a) oxidate și (b) verzi (neoxidate) de
Aspalathus linearis.
(a) În cazul frunzelor și tulpinilor uscate oxidate de Aspalathus linearis, „Rooibos”/„Red. Bush” are o culoare distinctivă
care variază de la maro deschis, galben până la roșu-cărămiziu strălucitor. De asemenea, poate conține tije de
culoare mai deschisă (bucăți uscate de tulpină) amestecate cu restul produsului. Nivelul de umiditate al „Rooibos”/
„Red. Bush” este sub 10 %.
(b) „Rooibos”/„Red. Bush” verde (neoxidat) constă în frunze și tulpini uscate neoxidate ale plantei de Aspalathus
linearis. „Rooibos”/„Red. Bush” verde (neoxidat) nu prezintă niciun semn de înnegrire sau oxidare. Frunzele verzi
(neoxidate) de „Rooibos”/„Red. Bush” au o culoare dominantă verde deschis și includ tulpini subțiri maro roșiatice
și bucăți lemnoase albe. Nivelul de umiditate al „Rooibos”/„Red. Bush” verde (neoxidat) este sub 5 %.
Aroma și gustul Rooibos/Red. Bush sunt determinate cu ajutorul unui test senzorial uman, realizat de un degustător
calificat. Aroma și gustul diferitelor loturi de Rooibos/Red. Bush pot varia, dar analiza unui set cuprinzător de probe
a arătat că Rooibos/Red. Bush prezintă, în grade diferite, următoarele arome:
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Miere
Dulce
Caramel
Citrice
Fructată Fructe de pădure
Dulceață de caise
Aromă
De arbuști/codițe de frunze
Lemnoasă
Afumată/arsă
Fynbos
Florală
Parfumată
Picantă Scorțișoară
Dulce
senzație bucotactilă
Gusturi de bază Amar

Acru
Gust și
Fină și delicată
Senzație bucotactilă
Astringentă
3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)
Singura materie primă pentru „Rooibos”/„Red. Bush” constă în frunze și tulpini proaspăt culese de Aspalathus linearis.
Aceasta conține între 0,02 și 1,16 % aspalathin și până la 0,4 % nothofagin.
3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
În cursul producerii de „Rooibos”/„Red. Bush”, trebuie parcurse următoarele etape în aria geografică delimitată:
(a) Semințele plantei Aspalathus linearis sunt culese de culegătorii locali de semințe, adesea din mușuroaie de furnici.
Culegătorii trimit apoi semințele fermierilor. Aceasta este o tradiție veche încă practicată și în prezent și o parte
esențială a cultivării plantei de Rooibos, așa cum este cunoscută astăzi.
(b) Planta este cultivată în scopuri comerciale sau crește în mod natural în sălbăticie.
(c) Se recoltează de pe terenurile cultivate (mecanic sau manual) sau din sălbăticie (exclusiv manual).
(d) Se prelucrează și se usucă într-o zonă destinată uscării plantelor de ceai. Zona destinată uscării plantelor de ceai
poate fi amplasată în cadrul fermei sau în afara acesteia, dar trebuie să se afle în aria desemnată.
3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată
—
3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată
„Rooibos”/„Red. Bush” poate fi amestecat cu ceaiuri, infuzii și alte produse, indiferent dacă sunt sau nu sunt destinate
consumului uman. Etichetarea acestor produse trebuie să respecte normele aplicabile etichetării produselor pe
teritoriul în care este comercializat produsul.
Ca orientări, următoarele situații sunt considerate compatibile cu utilizarea denumirii „Rooibos”/„Red. Bush”:
— Pentru a purta denumirea „Rooibos”/„Red. Bush”, produsul finit trebuie să conțină 100 % frunze și tulpini uscate
de Aspalathus linearis.
— Dacă „Rooibos”/„Red. Bush” se amestecă cu un alt produs, „Rooibos”/„Red. Bush” poate fi utilizat ca descriptor
principal (<<alt produs>> pe bază de „Rooibos”/„Red. Bush”) cu condiția ca:
— „Rooibos”/„Red. Bush” să fie ingredientul principal.
— Procentele exacte să fie indicate pe etichetă/ambalaj.

— Produsul finit trebuie să fie recunoscut în continuare drept „Rooibos”/„Red. Bush”, astfel cum este caracterizat
în descrierea produsului.
— Dacă se amestecă un alt produs cu „Rooibos”/„Red. Bush”, acesta poate fi denumit „amestec pe bază de <<alt
produs>> și «Rooibos»/«Red. Bush»” ca descriptor doar dacă conține „Rooibos”/„Red. Bush” și cu condiția ca:
— „Rooibos”/„Red. Bush” să confere produsului un caracter distinctiv.
— Procentul exact al conținutului de „Rooibos”/„Red. Bush” să fie indicat pe etichetă/ambalaj.
— Produsul cu cel mai mare procent să apară primul pe etichetă.
— Ceaiul cu aromă de „Rooibos”/„Red. Bush” sau infuziile cu aromatizanți lichizi („Rooibos”/„Red. Bush” aromatizat)
pot purta denumirea „Rooibos”/„Red. Bush” cu <<aromatizant lichid>> cu condiția ca:
— „Rooibos”/„Red. Bush” să fie ingredientul principal (după apă).
— Procentul exact al conținutului „Rooibos”/„Red. Bush” să fie indicat pe etichetă/ambalaj.
— Produsul finit trebuie să fie recunoscut în continuare drept „Rooibos”/„Red. Bush”, astfel cum este caracterizat
în descrierea produsului.
— Alte produse (de exemplu, extracte, săpunuri, creme, iaurturi, lichior etc.) de tip <<alt produs>> pe bază de
„Rooibos”/„Red. Bush” pot fi menționate în denumirea comercială sau în apropierea denumirii comerciale a
produsului care îl încorporează, precum și în etichetarea, prezentarea și publicitatea referitoare la produsul
respectiv, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:
— Produsul nu trebuie să conțină niciun alt ingredient comparabil, și anume orice alt ingredient care poate
înlocui parțial sau total „Rooibos”/„Red. Bush”.
— „Rooibos”/„Red. Bush” ar trebui utilizat în cantități suficiente pentru a conferi produsului în cauză o
caracteristică esențială.
— Procentul de încorporare a „Rooibos”/„Red. Bush” ar trebui indicat în mod ideal în denumirea comercială sau
în imediata apropiere a denumirii comerciale a produsului alimentar relevant sau, dacă nu este cazul, în lista
ingredientelor, în legătură directă cu ingredientul respectiv.
— Niciun termen, nicio abreviere sau simbol care însoțește denumirea înregistrată utilizată la etichetare, în cadrul
sau în apropierea denumirii comerciale sau în lista de ingrediente ale produsului, nu poate crea impresia că
produsul în sine este o DOP sau o IGP.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție, uscare și oxidare a „Rooibos”/„Red. Bush” este următoarea:
(a) Provincia Western Cape, localitățile Bergrivier, Breede Valley, Cape Agulhas, Cederberg, orașul Cape Town,
Drakenstein, Langeberg, Matzikamma, Overstrand, Saldanha Bay, Stellenbosch, Swartland, Swellendam,
Theewaterskloof și Witzenberg.
(b) Provincia Northern Cape, localitatea Hantam.
5. Legătura cu aria geografică
Aria geografică
Gustul și compoziția specifică a „Rooibos”/„Red. Bush” sunt direct legate de condițiile climatice specifice locului în care
se cultivă: iernile umede reci, creșterea în timpul primăverii și începutul verii și apoi atingerea maturității și
acumularea de polifenoli pe măsură ce vremea devine mai caldă și mai uscată. Prin urmare, dacă Aspalathus linearis se
cultivă în orice alt climat, nu va avea aceleași caracteristici ca „Rooibos”/„Red. Bush”, din cauza unei acumulări mai
reduse de polifenoli. Pentru a înțelege această legătură de cauzalitate, este important să înțelegem modul în care
Aspalathus linearis s-a adaptat la clima, solurile și geografia unică a acestei zone.
Aria geografică în care crește „Rooibos”/„Red. Bush” în mod natural este cunoscută pentru verile sale calde și uscate și
iernile sale umede și reci. Într-adevăr, la 27 octombrie 2015, în Vredendal, a fost măsurată o temperatură de 48,3 °C,
cea mai ridicată temperatură din luna octombrie măsurată vreodată pe Pământ. Ploile din această zonă variază între
380 și 635 mm pe an, iar precipitațiile au loc predominant în lunile de iarnă, cu averse ocazionale la începutul verii și
la sfârșitul toamnei. Lunile lungi și călduroase de vară sunt extrem de uscate. Solurile din zonă provin din blocul de
gresie cunoscut drept Muntele Masă (Table Mountain Sandstone), ele fiind soluri nisipoase sărace în elemente nutritive,
grosiere, cu un pH cuprins între 4,5 și 5,5. Table Mountain Sandstone este format în principal din gresie cuarțoasă
formată cu 510-400 de milioane de ani în urmă. Este stratul cel mai dur și mai rezistent la eroziune al supergrupului
Cape.
Planta de „Rooibos”/„Red. Bush” a dezvoltat câteva caracteristici unice (și anume forma și stratul de la suprafața
frunzelor etc.) pentru a se adapta în acest climat aspru. Pe lângă o rețea de rădăcini laterale aflată imediat sub
suprafața solului, care poate fi alimentată chiar și de precipitații reduse, planta are o rădăcină pivot lungă care ajunge
până la doi metri adâncime și ajută planta să găsească umiditate și să ajungă la apă în timpul verilor uscate. Rădăcinile
laterale permit plantei să își îmbunătățească procesul de achiziție a fosforului din sol, sol care este printre cele mai
sărace în fosfor din lume.
Unul dintre cele mai mari secrete care stau la baza adaptării plantei de „Rooibos”/„Red. Bush” în acest climat dur poate
fi relația sa simbiotică cu bacteriile fixatoare de azot la nivelul rădăcinilor sale. Fiind vorba de o leguminoasă, bacteriile
de pe rădăcinile de Aspalathus linearis convertesc dioxidul de azot în amoniac util din punct de vedere biologic într-un
proces cunoscut sub denumirea de „fixare a azotului”. Planta absoarbe azotul și îl folosește, oferind în schimb hrană
bacteriilor. Acest proces este obișnuit pentru leguminoase, dar ceea ce este unic în cazul Aspalathus linearis este că
bacteriile indigene de Bradyrhizobium sunt în mod natural tolerante la aciditate, iar planta are o oarecare capacitate de
a-și modifica pH-ul rizosferei pentru a favoriza fixarea simbiotică și disponibilitatea elementelor nutritive pentru
plantele care cresc în acest sol acid, altfel infertil. În literatura de specialitate s-a raportat că Aspalathus linearis este una
dintre puținele plante care poate prospera în simbioză cu bacterii în astfel de condiții extreme, și anume un sol foarte
acid și cu un nivel scăzut de elemente nutritive, fixând în același timp un nivel ridicat de azot.
Producătorii de „Rooibos”/„Red. Bush” au profitat de verile calde și uscate pentru a usca în mod natural materialul
cules. „Rooibos”/„Red. Bush” se culege în fiecare an în timpul verilor fierbinți și se usucă la soare imediat după
recoltare. Soarele aspru, în absența ploii, permite uscarea naturală a „Rooibos”/„Red. Bush”, timp în care procesul de
oxidare poate fi controlat în mod optim.
Intervenția umană
Deși regiunea Cape Floral (cu vegetația sa distinctivă „Fynbos”) este cea mai mică dintre cele șase „regnuri florale” ale
lumii, este cea mai diversă și este unul dintre cele mai speciale locuri din lume pentru plante în ceea ce privește
diversitatea, densitatea și numărul de specii endemice. Cu toate acestea, Aspalathus linearis este una dintre puținele
plante care au reușit să suporte cu succes trecerea de la o plantă sălbatică la o plantă de cultură și este una dintre
relativ puținele plante fynbos importante din punct de vedere economic până în prezent; acest lucru se datorează
intervenției umane.
În urmă cu aproape 250 de ani, naturalistul suedez Carl Thunberg a relatat că, în timpul călătoriilor sale în Africa din
1772, s-a întâlnit cu membri ai comunității locale și a observat că aceștia consumau o băutură pe bază de „Rooibos”/
„Red. Bush”. Frunzele și tulpinile de „Rooibos”/„Red. Bush” erau adunate de pe munți, puse în saci de iută și
transportate pe pantele abrupte cu ajutorul măgarilor. Metodele de bază de prelucrare a plantei de „Rooibos”/„Red.
Bush”, care încă sunt utilizate în prezent (mai întâi tăierea și zdrobirea frunzelor și a tulpinilor de „Rooibos”/„Red.
Bush”, apoi „umezirea” sau fermentarea ceaiului în grămezi și, în cele din urmă, împrăștierea în vederea uscării la
soare), au fost dezvoltate la acea vreme.
În jurul anului 1930, un medic local și iubitor al naturii din Clanwilliam, Le Fras Nortier, a devenit interesat de „ceaiul
de tufiș sălbatic” și a început să experimenteze cu „Rooibos”/„Red. Bush”. Fiind dificil să găsească semințe de
„Rooibos”/„Red. Bush” (având în vedere dimensiunile extrem de reduse ale acestora), Nortier le-a cerut localnicilor,
unii dintre ei pacienți ai săi, să caute semințe în solurile nisipoase și să le adune pentru el. O femeie din tribul Khoi i-a
adus o cutie de chibrituri plină cu semințe și, ulterior, Nortier a aflat secretul ei. Femeia urma furnicile care cărau
semințele de „Rooibos”/„Red. Bush” în mușuroaiele lor. Apoi deschidea mușuroaiele pentru a culege semințele, lăsând
mereu câteva pentru ca furnicile să supraviețuiască. Acest mod de culegere a semințelor este încă utilizat de unii
culegători de semințe.
Căutând o modalitate de propagare a semințelor, Nortier a descoperit că acestea germinează doar dacă sunt crăpate
mai întâi - imitând efectul incendiilor montane. Nortier a cultivat primele plante la ferma din Klein Kliphuis, lângă
Clanwilliam. El a aflat că semințele ar trebui să fie însămânțate în ianuarie și că cel mai bun moment pentru a
transplanta răsadurile minuscule este imediat după o ploaie torențială, atunci când se așteaptă alte ploi. De asemenea,
Nortier i-a inspirat și i-a încurajat pe fermierii locali să înceapă să cultive „Rooibos”/„Red. Bush”.
Aceste practici de culegere și de căutare a semințelor sunt utilizate și în prezent, iar planta Aspalathus linearis este
produsă pe terenuri uscate, deoarece planta este adaptată la verile secetoase și calde. Aceste condiții de mediu
influențează compoziția chimică a „Rooibos”/„Red. Bush”, în special nivelul și tipul polifenolilor prezenți în produsul
finit. Producătorii de „Rooibos”/„Red. Bush” și-au adaptat practicile de gestionare a terenurilor și de cultivare la
condițiile aspre ale regiunii. De exemplu, nu se poate folosi focul pentru a defrișa zonele destinate cultivării, deoarece
acesta distruge conținutul organic al solului. În plus, culturile de acoperire joacă un rol important în diferitele etape ale
procesului de cultivare, iar aratul minim sau de conservare este o practică des întâlnită.
Recoltarea are loc în lunile uscate de vară din noiembrie până în mai, iar 20 % din materialul vegetal trebuie lăsat pe
plantă. Materialul proaspăt recoltat trebuie să ajungă în zona destinată uscării plantelor de ceai în termen de 72 de
ore de la recoltare, utilizându-se o mașină mecanică de tăiat pentru a toca tulpinile și frunzele, astfel încât acestea să
aibă o lungime cuprinsă între 1-10 mm. În cazul „Rooibos”/„Red. Bush” oxidat, materialul proaspăt tăiat este apoi
expus la soare, în grămezi sub formă de rânduri, pe o suprafață de beton sau rocă din zona destinată uscării plantelor
de ceai. Rândurile se udă, frunzele sunt zdrobite, iar rândurile sunt întoarse la intervale regulate până când se ajunge la
consistența corectă, după care se împrăștie în straturi subțiri în zona destinată uscării plantelor de ceai pentru a se
usca. În cazul „Rooibos”/„Red. Bush” neoxidat (verde), frunzele și tulpinile sunt împrăștiate în straturi subțiri în zona
destinată uscării plantelor de ceai, imediat după ce au fost tăiate la o lungime de 1-10 mm.
Procesul care are loc în zona destinată uscării plantelor de ceai este adesea descris ca o formă de artă și este una dintre
cele mai importante etape ale procesului de producție a „Rooibos”/„Red. Bush”, necesitând know-how și cunoștințe de
specialitate. Producătorul de ceai urmărește cu atenție culoarea, textura și umezeala ceaiului, până când acesta
dobândește consistența fină dorită. O metodă uzuală constă în a lua o mână de ceai umed și zdrobit și a-l strânge în
pumn și, dacă nivelul de umiditate este corect, un mic firicel de zeamă va trece printre spațiile de la baza degetelor.
Experții evaluatori evaluează calitatea „Rooibos”/„Red. Bush” în funcție de o serie de factori, inclusiv culoarea frunzelor
uscate și infuzate, intensitatea, culoarea și claritatea infuziei, precum și aroma și gustul. Pentru evaluarea gustului și a
aromei, se apelează la paneluri senzoriale formate din degustători calificați. A fost dezvoltată o „roată senzorială”,
care este un instrument valoros pentru facilitarea comunicării între producătorii, procesatorii, experții evaluatori,
comercianții, fabricile de aromatizanți, importatorii și consumatorii de „Rooibos”/„Red. Bush”. Pentru a facilita
interpretarea descriptorilor, a fost elaborat și un lexicon senzorial preliminar pentru unii dintre descriptori.
Specificitatea produsului
Caracteristicile senzoriale unice (sau aroma și senzația bucotactilă) ale „Rooibos”/„Red. Bush” cuprind 27 de atribute
descriptive. Cei 20 de descriptori ai aromelor și șapte ai gustului și ai senzației bucotactile se bazează pe analiza unui
set mare de probe și surprind amprenta senzorială a „Rooibos”/„Red. Bush”.
Aceste caracteristici senzoriale unice ale „Rooibos”/„Red. Bush” pot fi atribuite chimiei fenolice complexe a Aspalathus
linearis. Conținutul de flavonoide al „Rooibos”/„Red. Bush” este unic deoarece acesta conține aspalathin și aspalalinin,
precum și compușii rari nothofagin și glucozida acidului enolic-fenilpiruvic. Deși cea mai mare parte a flavonoidelor
sunt prezente peste tot în regnul vegetal, până în prezent aspalathinul a fost detectat doar în Aspalathus linearis,
conferindu-i caracteristicile sale senzoriale unice.
S-a menționat în secțiunea anterioară că utilizarea frunzelor și a tulpinilor uscate de „Rooibos”/„Red. Bush” drept ceai a
fost documentată pentru prima dată în urmă cu aproape 250 de ani. De atunci, această băutură cu gust fructat, dulce,
cu conținut de tanin scăzut și fără cafeină, a devenit o parte integrantă a patrimoniului cultural al Africii de Sud.
Sondajele efectuate în 2005 au arătat că ceaiul de „Rooibos”/„Red. Bush” este unul dintre primele zece alimente
consumate cel mai frecvent în așezările temporare din Africa de Sud.
ISSN 1977-1029 (ediție electronică)
ISSN 1830-3668 (ediție tipărită)
Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2985 Luxemburg
LUXEMBURG
RO

Fxac 20190 Roc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fxac 20190 Roc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jurnalul Oficial C 190

Ediţia în limba română Comunicări și informări 8 iunie 2020

III Acte pregătitoare

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

2020/C 190/02 Rata de schimb a monedei euro — 5 iunie 2020 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

RO (1) Text cu relevanță pentru SEE.

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

Introducere și temei juridic

1. Observații cu caracter general

(1) COM(2020) 139 final.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 8 mai 2020.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE

Rata de schimb a monedei euro (1)

Moneda Rata de schimb Moneda Rata de schimb

USD dolar american 1,1330 CAD dolar canadian 1,5237

JPY yen japonez 123,77 HKD dolar Hong Kong 8,7809

DKK coroana daneză 7,4564 NZD dolar neozeelandez 1,7392

GBP lira sterlină 0,89448 SGD dolar Singapore 1,5775

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit

Data și ora încetării activităților 15.5.2020

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit

Data și ora încetării activităților 11.5.2020

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Text cu relevanță pentru SEE)

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2. Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

M.9849 – Banco Santander/Aegon/Popular Vida

Fax +32 22964301

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

Număr de referință PDO-HU-A1332-AM02

Data comunicării: 9.4.2020

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Adăugarea localităților Kömpöc, Petőfiszállás, Pálmonostora și Újszilvás la arealul delimitat

(a) Rubrica din caietul de sarcini al produsului afectată de modificare:

— IV. Arealul delimitat

(b) Rubrica din documentul unic afectată de modificare:

— Arealul geografic delimitat

2. Adăugarea soiului Mátrai muskotály la lista de soiuri autorizate

(a) Rubrici din caietul de sarcini afectate de modificare:

— VI. Soiuri autorizate

— VIII. Condiții suplimentare

(b) Rubrica din documentul unic afectată de modificare:

— Arealul geografic delimitat

— Condiții suplimentare – Alte mențiuni restricționate

3. Adăugarea soiurilor Bíbor kadarka și Kármin la lista soiurilor autorizate

4. Adăugarea soiurilor Blauburger, Syrah și Turán la lista de soiuri autorizate

5. Adăugarea soiurilor Furmint, Gyöngyrizling, Leányka și Zengő la lista de soiuri autorizate

6. Modificarea normelor generale privind indicațiile

7. Verificarea conformității cu caietul de sarcini

(b) Secțiunea din documentul unic afectată de modificare:

8. Modificarea limitei maxime permise a acidității volatile

9. Eliminarea cerinței de maturare în butoaie din lemn

10. Norme privind transferarea vinurilor

11. Modificarea normelor de ambalare