Minsiterul Educației al Republicii Moldova

I.P. Centru de Excelență în Informatică și Tehnologii Informționale

Catedra “Servicii administrative de secretariat si Turism”

Lucru Individual
La obiectul: Ocrotirea organelor normelor de drept
Tema: Răspunderea disciplinară a judecătorului

Elaborat: Tataru Carolina

Gr: SB1442
Profesor: Roman Banari

Chișinău 2017
 Cuprins:
I. Introducere
II. Răspunderea disciplinară a judecătorilor. Modificarile propuse
III.
 Introducere
Răspunderea disciplinară a judecătorilor reprezintă la moment un subiect actual în societatecare
doreşte să-şi consolideze democraţia şi să edifice statul de drept, în care justiţia să fie unafuncţională,
transparentă şi independentă, în care judecătorii să asigure suprimaţia legii, să aprevalorile, drepturile şi
libertăţile cetăţenilor săi, are nevoie de mecanisme eficiente, de un cadrullegal funcţionabil care ar
minimaliza posibilitatea influenţării judecătorilor în procesul deînfăptuire a justiţiei, a corupţiei şi a tuturor
viciilor unui sistem judiciar.
Reglementarea de drept a răspunderii disciplinare a judecătorilor este menită să ia în calcul balanţa
intereselor publice, care presupune atît o răspundere strictă şi eminentă a judecătorilor în baza unei scrieri
determinate de temeiuri, cît şi asigurarea garanţiilor independenţei şiinviolabilităţii. Oferindu-i unei
persoane anumite drepturi şi protejîndu-i-le, statul şi societatea presupun prezenţa anumitor calităţi morale,
necesare pentru funcţia dată iar în cazul uneiîncălcări, statul şi societatea au destule temeiuri să lipsească
această persoană de acele drepturi,deoarece subiectul îşi pierde încrederea din partea lor.
 
Responsabilitatea judecătorilor trebuie să îndeplinească funcţiile de prevenire a abaterilor şide
îndepărtare a persoanelor nedemne, asigurînd astfel dreptul moral al judecătorului de a realizaactul justiţiei.
 
Astăzi este necesar crearea unui sistem efectiv şi transparent cu privire la răspundereadisciplinară a
judecătorilor.Un astfel de sistem constituie una din condiţiile esenţiale pentru unsistem responsabil
şi calitativ judecătoresc.
Sistemul răspunderii disciplinare a judecătorilor trebuie să asigure că orice abateredisciplinară a
judecătorilor, din orice instanţă, poate fi examinată şi sancţionată, dacă e cazul. Înacelaşi timp, sistemul de
răspundere disciplinară trebuie să fie astfel construit, încît să nu admită posibilitatea influenţării şi
interferenţei cu activitatea judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Răspunderea disciplinară a judecătorilor. Modificarile propuse

 Judecătorii vor răspunde disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare, indiferent dacă
hotărârea emisă de către magistratul, subiect al unei cauze disciplinare, a fost sau nu anulată. Legea cu
privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor ar putea fi modificată și completată.

Constituie abatere disciplinară nerespectarea intenționată sau din neglijență gravă a îndatoririi de a se abţine,
atunci când judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru
abţinerea sa, precum şi formularea de declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are
ca efect tergiversarea examinării cauzei.

De asemenea, va constitui abatere disciplinară, adoptarea unei hotărâri judecătorești prin care intenționat sau
din neglijență gravă au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice,
garantate de Constituție, și de pactele și tratatele internaționale cu privire la drepturile fundamentale ale
omului la care Republica Moldova este parte.

Totodată, autorii proiectului propun excluderea prevederii potrivit careia se consideră abatere
comiterea unei fapte care întruneşte elementele unei infracţiuni sau contravenţii, dacă aceasta a adus atingere
prestigiului justiţiei.

În același timp, sunt propuse mai multe completări ce vizează Colegiul disciplinar. Astfel, membrii acestuia
vor examina cauzele disciplinare atât în privinţa judecătorilor în funcție, cât și în privința judecătorilor
demisionați, pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului de judecător.

Proiectul mai prevede că membrii Colegiului disciplinar din rândul judecătorilor vor fi aleși prin vot secret
de Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează:

 1 judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie;

 2 judecători din cadrul curţilor de apel;
 2 judecători din cadrul judecătoriilor.

Consiliul Superior al Magistraturii va convoca Adunarea Generală a Judecătorilor cu trei luni până la
expirarea mandatului membrilor Colegiului disciplinar. În cazul în care nu va fi ales numărul necesar de
membri ai Colegiului disciplinar, Adunarea Generală a Judecătorilor se va convoca repetat, cu cel puțin o
lună până la expirarea mandatului membrilor colegiului disciplinar. Dacă și în acest caz nu vor fi aleși toți
membrii Colegiului disciplinar din rândurile judecătorilor, CSM va fi competent să asigure desemnarea
numărului necesar de membri din rândul judecătorilor, cu cel puțin 10 zile până la data expirării mandatului
membrilor Colegiului.

Mai mult, ministrul Justiției este în drept să refuze propunerea Comisiei de selectare a candidaților
numai în cazul în care nu a fost respectată procedura sau dacă candidații selectați nu corespund criteriilor
stabilite prin lege. În acest caz, Comisia va organiza un concurs repetat pentru selectarea membrului
respectiv.
 CRJM a analizat Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și practica de
aplicare a acesteia în primul an de implementare și a elaborat documentul de politici publice „Evaluarea
necesităților de îmbunătățire a cadrului legal privind răspunderea disciplinară a judecătorului”. Documentul
evidențiază mai multe lacune ale sistemului actual de răspundere disciplinară a judecătorilor, care se
datorează atât cadrului legal imperfect, cât și practicii problematice de aplicare a acestuia.

Legea nr. 178 a creat un mecanism prea complicat de răspundere disciplinară a judecătorilor. Astfel, o
sesizare privind abaterile disciplinare ale judecătorilor poate trece prin cinci organe – Inspecția Judiciară,
Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar, Plenul Colegiului Disciplinar, Consiliul Superior al
Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție – dintre care, la o etapă sau alta, fiecare din acestea poate să
anuleze decizia organului care a examinat anterior cauza disciplinară. Potrivit datelor oficiale, 72% din toate
sesizările depuse în anul 2014 au fost respinse de Inspecția Judiciară ca vădit neîntemeiate. Dintre acestea
doar 28% au fost contestate la completele de admisibilitate ale Colegiului Disciplinar. Deciziile de
respingere emise de Inspecția Judiciară nu sunt publicate iar contestațiile împotriva acestora sunt respinse în
proporție de 97%. La o examinare mai atentă a sesizărilor respinse ca vădit neîntemeiate se pare că Inspecția
Judiciară, deși nu se încadrează în termenul legal prevăzut pentru respingerea sesizărilor ca vădit
neîntemeiate, respinge un număr mare de sesizări din dorința de a reduce volumul de lucru al completelor de
admisibilitate și al Plenului Colegiului Disciplinar. Într-un asemenea sistem, riscul de a respinge sesizări,
care de fapt, sunt întemeiate, este mare.

În același timp, Inspecția Judiciară nu are competențe expres prevăzute de lege de a încadra faptele
juridice imputate în sesizare și a înainta acuzarea disciplinară judecătorului. În rezultat, deseori membrul
raportor al Colegiului Disciplinar este nevoit să acționeze ca acuzator împotriva judecătorului, deși ar trebui
să fie neutru, iar reprezentantul Inspecției Judiciare are o prezență formală la ședință.  Un asemenea sistem
afectează atât drepturile judecătorului cât și capacitatea sistemului de a se auto-responsabiliza.

Bibliografie
http://www.bizlaw.md/2017/09/05/raspunderea-disciplinara-a-judecatorilor-ce-modificari-
sunt-propuse/

https://ru.scribd.com/document/180037967/Raspunderea-Disciplinara-a-Judecatorilor-in-RM