Cap1 Slides

Cap.1.
Fundamentarea teoriei circuitelor electrice
Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Departamentul de Electrotehnică
Suport didactic pentru disciplina Bazele electrotehnicii, 2019-2020, predată la facultatea de Automatică şi Calculatoare.
(Cap 1 - aprox 4 ore de curs)
1/56
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.1. Fundamentarea teoriei circuitelor I CA+CD, A&C 1 / 56
Recomandare
1 Folosiţi aceste slide-uri ca un ghid de studiu sau ca notiţe de curs

pe care trebuie să le completaţi cu figuri, exemple, explicaţii.
Ele nu substituie lectura recomandată.
2 Demonstraţiile unor afirmaţii nu sunt prezentate în aceste
slide-uri, ele vor fi făcute la tablă. În slide-uri veţi găsi doar
invitaţia la demonstraţie.
3 Dacă observaţi greşeli, vă rog să mi le semnalaţi prin email
(gabriela@lmn.pub.ro)
2/56
Cuprins
1 [1.1.] Elemente de topologie
2 [1.2.] Mărimi primitive

Intensitatea curentului electric
Tensiunea electrică
3 [1.3.] Mărimi derivate
4 [1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice

Legea Kirchhoff pentru curenţi
Legea Kirchhoff pentru tensiuni (KVL)
Legea puterii transferate
5 Referinţe
3/56
[1.1.] Elemente de topologie
Cuprins


5 Referinţe
4/56
Circuit electric. Elemente ideale.

Definiţie
Circuit electric = ansamblu de elemente ideale de circuit conectate pe la
borne.
Definiţie
Element ideal de circuit = domeniu spaţial din spaţiul fizic a cărui conexiune
cu exteriorul se realizează prin "puncte" de pe suprafaţa sa numite borne
(terminale) .
Notaţii:
m = numărul de borne (terminale)
Element multipolar de circuit = EmC
Topologie? Da
Metrică? Nu
5/56
Element dipolar de circuit
m=2
6/56
m=2
Dar, contează şi modul în care este plasat în circuit!
6/56
m=2
7/56
Element tripolar de circuit
m=3
8/56
Element cvadripolar de circuit
m=4
9/56
Element multipolar de circuit
m noduri şi m − 1 laturi
10/56
Reprezentarea unui circuit electric
11/56
Definiţie
Graful unui circuit = mulţime de puncte, numite noduri care reprezintă
bornele EmC, unite prin arce de curbă (segmente de dreaptă), numite
laturi care reprezintă EmC.
11/56
Definiţie
Graful unui circuit = mulţime de puncte, numite noduri care reprezintă
bornele EmC, unite prin arce de curbă (segmente de dreaptă), numite
laturi care reprezintă EmC.
Obs: o mulţime de figuri geometrice echivalente între ele.
11/56
Descrierea grafului unui circuit electric
N - numărul total de noduri;

L - numărul total de laturi;
(n), n = 1, . . . , N - indexul unui nod;
l, l = 1, . . . , L - indexul unei laturi;
incidenţa unei laturi la un nod: l ∈ (n), l < (n)
12/56
Definiţie
Buclă = o mulţime de laturi care alcătuiesc o curbă închisă. E un
concept orientat.
Definiţie
Cale = o mulţime de laturi care alcătuiesc o curbă simplă, fără
ramificaţii. Poate fi deschisă sau închisă (buclă).
Definiţie
Ochi = o buclă simplă, într-un graf planar.
[b], b = 1, 2, . . . , - indexul unei bucle;

apartenenţa unei laturi la o bucla: l ∈ [b], l < [b]
13/56
Definiţie
Secţiune = o mulţime de laturi din graf prin eliminarea cărora graful se
împarte în două părţi disjuncte, iar prin adăugarea înapoi a câte unei
laturi din secţiune, graful redevine conex. E un concept orientat.
Definiţie
Secţiune (mai simplu) = o mulţime de laturi din graf obţinute prin
secţionarea grafului cu o suprafaţă închisă care taie o latură cel mult o
dată.
{s}, s = 1, 2, . . . , - indexul unei secţiuni;

apartenenţa unei laturi la o secţiune: l ∈ {s}, l < {s}
14/56
Definiţie
Arborele grafului unui circuit = o mulţime de laturi din graf care
1 nu formează bucle;
2 atinge toate nodurile.
Definiţie
Ramuri = laturile arborelui
Definiţie
Coarbore = complementarul arborelui faţă de graf.
Definiţie
Coarde = laturile coarborelui.
15/56
1 Câte ramuri are un arbore?

2 Câte coarde are un coarbore?
16/56
1 Câte ramuri are un arbore? N − 1

2 Câte coarde are un coarbore?
16/56

2 Câte coarde are un coarbore? L − N + 1
16/56

Foarte important!
1 Fiecare coardă defineşte în mod univoc o buclă.
2 Fiecare ramură defineşte în mod univoc o secţiune.
16/56

Foarte important!
1 Fiecare coardă defineşte în mod univoc o buclă.
2 Fiecare ramură defineşte în mod univoc o secţiune.
Definiţie
Sistem fundamental de bucle = sistemul de bucle generat de coarde.
Definiţie
Sistem fundamental de secţiuni = sistemul de secţiuni generat de
ramuri.
16/56
1 Câte bucle sunt în sistemul fundamental de bucle?

2 Câte secţiuni sunt în sistemul fundamental de secţiuni?
Obs:
Buclele din sistemul fundamental de bucle sunt independente.
Secţiunile din sistemul fundamental de secţiuni sunt
independente.
17/56
1 Câte bucle sunt în sistemul fundamental de bucle? L − N + 1

2 Câte secţiuni sunt în sistemul fundamental de secţiuni?
Obs:
independente.
17/56
1 Câte bucle sunt în sistemul fundamental de bucle? L − N + 1

2 Câte secţiuni sunt în sistemul fundamental de secţiuni? N − 1
Obs:
independente.
17/56
Structuri de date pentru reprezentarea circuitului
1 Ce propuneri aveţi?
2 Care este cea mai naturală?
18/56
Structuri de date pentru reprezentarea circuitului

Orientată pe laturi - tabel de descriere
latura nod iniţial nod final

1 1 3
2 1 2
3 2 3
4 3 4
5 2 4
6 2 4
"netlist"
19/56
[1.2.] Mărimi primitive
Cuprins


5 Referinţe
20/56
[1.2.] Mărimi primitive Intensitatea curentului electric
Mărimi primitive
Definiţie
Mărime primitivă = mărime definită prin descrierea procedeului de
măsură.
Teoria circuitelor electrice are două mărimi primitive:
1 Intensitatea curentului electric.
2 Tensiunea electrică.
21/56
Definiţie
Intensitatea curentului electric = mărime fizică scalară (pozitivă sau
negativă) asociată unui sens de referinţă marcat de-a lungul unei laturi.
Este mărimea fizică indicată de un ampermetru înseriat cu latura,

sensul de referinţă fiind de la borna + la borna - a acestuia.
Obs: caracterizează global şi instantaneu interacţiunea elementului cu

exteriorul.
22/56
Unitatea
de măsură:
< i >SI = 1 A
Matematic:
i = f (t)
f : [tmin , tmax ] →
23/56
[1.2.] Mărimi primitive Tensiunea electrică
Definiţie
Tensiunea electrică = mărime fizică scalară (pozitivă sau negativă)
asociată unei perechi orientate de terminale.
Este mărimea fizică indicată de un voltmetru conectat între cele două

terminale, sensul de referinţă fiind de la borna + la borna - a acestuia.
Obs: caracterizează global şi instantaneu starea perechii de terminale.
24/56
[1.2.] Mărimi primitive Tensiunea electrică
Unitatea
de măsură:
< u >SI = 1 V
Matematic:
u = f (t)
f : [tmin , tmax ] →
25/56
[1.3.] Mărimi derivate
Cuprins


5 Referinţe
26/56
Mărimi derivate
Definiţie
Mărime derivată = mărime definită cu ajutorul unor mărimi primitive.
Vectorul curenţilor Vectorul tensiunilor

 i1   u1 
   
 i   u 
 2   2 
i =  .  ∈ L×1 u =  .  ∈ L×1
 ..   .. 
   
iL uL
h iT h iT
i = i1 i2 · · · iL u = u1 u2 · · · uL
i = f(t), f : [tmin , tmax ] → L u = g(t), g : [tmin , tmax ] → L
27/56
Mărimi derivate
Definiţie
Graful de curenţi = graful orientat pe laturile căruia sunt marcate
intensităţile curenţilor din circuit.
Definiţie
Graful de tensiune = graful orientat pe laturile căruia sunt marcate
tensiunile la bornele elementelor de circuit.
28/56
[1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice
Cuprins


5 Referinţe
29/56
[1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice
Legile
Definiţie
Legile unei teorii = axiome ale teoriei, valabile fără demonstraţie.
30/56
[1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice Legea Kirchhoff pentru curenţi
Legea Kirchhoff I (KCL)
Enunţ KCL
Suma algebrică a curenţilor din laturile incidente oricărui nod dintr-un
circuit este zero.
XA
ik = 0, ∀(n)
k ∈(n)
Convenţie de semn:
"+" pentru k ∈ (n) şi iese din nod; "-" în caz contrar.
unde
XA X
xk = εk xk , εk = ±1
31/56
Consecinţe:
Suma curenţilor care intră într-un nod = suma curenţilor care ies
din nod;
Legea KCL este valabilă şi pentru secţiuni.
Enunţ general KCL

Suma algebrică a curenţilor din laturile oricărei secţiuni într-un circuit
este zero.
XA
ik = 0, ∀{s}
k ∈{s}
"+" pentru k ∈ {s} orientată la fel cu secţiunea; "-" în caz contrar.
32/56

Consecinţă:
Suma curenţilor care intră în terminalele unui EmC este zero.
m
X m−1
X
ik = 0 ⇒ im = − ik
k =1 k =1
33/56

Analogie: Curenţii se adună ca
i = i1 + i2
Recomandare: exersaţi calcule de curenţi direct pe graf, folosind

această analogie.
Puteţi folosi de exemplu aplicaţia creată de colegii voştri mai mari: http://streamhub.live/elth - vedeţi "Teste grafuri"
Autori: Liviu Moraru, Andreea Oltean, Ştefan Vodiţă

34/56

Analogie: Curenţii se adună ca debitele.
i = i1 + i2
Recomandare: exersaţi calcule de curenţi direct pe graf, folosind

această analogie.

34/56
[1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice Legea Kirchhoff pentru tensiuni (KVL)
Legea Kirchhoff II (KVL)
Enunţ KVL
Suma algebrică a tensiunilor din orice buclă a unui circuit este zero.
XA
uk = 0, ∀[b]
k ∈[b]
"+" pentru k ∈ [b] şi orientată la fel ca bucla; "-" în caz contrar.
35/56

Analogie: Tensiunile se adună ca
u = u1 + u2
Recomandare: exersaţi calcule de tensiuni direct pe graf, folosind

această analogie.

36/56

Analogie: Tensiunile se adună ca vectorii.
u = u1 + u2
Recomandare: exersaţi calcule de tensiuni direct pe graf, folosind

această analogie.

36/56
Potenţialul electric
Consecinţă importantă
Tensiunea dintre două noduri nu depinde de cale. (Demonstraţi!)
⇒ se poate defini o mărime asociată unui nod, numită potenţial.
Definiţie
Potenţialul electric = mărime fizică scalară (pozitivă sau negativă)
asociată unui nod, definită ca fiind tensiunea de la acel nod la un nod
de referinţă care are prin convenţie potenţialul nul.
37/56
Este o mărime derivată.
Unitatea de măsură: volt [V].
Consecinţe importante
1 Tensiunea dintre două noduri este egală cu o diferenţă de
potenţiale:
uab = Va − Vb
iniţial minus final ! (Demonstraţi!)
2 Dacă tensiunea se exprimă ca diferenţă de potenţiale atunci KVL
este identic satisfăcută. (Demonstraţi!)
38/56
Se defineşte următoarea mărime derivată.
Vectorul potenţialelor
V1
 
 
 V2 
V =  ..  ∈ N×1
 
 . 
 
VN
h iT
V= V1 V2 · · · VN
V = f(t), f : [tmin , tmax ] → N

Se poate presupune că VN = 0.
Observaţie: La schimbarea potenţialului de referinţă valorile potenţialelor
într-un circuit se translatează. Se spune că potenţialul este definit până la o
constantă aditivă. 39/56
[1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice Legea puterii transferate
Puterea transferată pe la bornele unui EmC
Enunţ
Puterea transferată pe la bornele unui element multipolar de circuit
este produsul scalar dintre curenţii terminalelor şi potenţialele lor.
m
X
p = V1 i1 + V2 i2 + · · · Vm im ⇔ p= Vk ik (1)
k =1
40/56
Notăm:
i = [i1 , i2 , . . . , im ]T
V = [V1 , V2 , . . . , Vm ]T
atunci legea se scrie
p = iT · V (2)
sau
p = VT · i (3)
40/56

Consecinţe:
1 Deşi legea implică potenţiale, valoarea puterii transferate de un
EmC nu depinde de alegerea potenţialului de referinţă.
Demonstraţi că dacă
Vk0 = Vk + C
atunci
m
X m
X
Vk0 ik = Vk ik
k =1 k =1
2 Puterea transferată de un EmC se poate exprima în funcţie de
tensiunile la borne ca (demonstraţi):
m−1
X
p= ik ukm (4)
k =1
41/56

Relaţia (4) indică mărimile necesare pentru caracterizarea completă a
unui EmC ⇒ m − 1 curenţi şi m − 1 tensiuni ⇒ reprezentarea
simplificată a unui EmC necesită m noduri şi m − 1 laturi.
42/56
Semnificaţie - regula de la receptoare (EmC)
Definiţie şi semnificaţie

Regula de la receptoare: toţi curenţii intră în element.
Sensul convenţional de transfer al puterii p = m−1
P
k =1 ik ukm : de la circuit
la element.
Dacă p > 0 atunci sensul real de transfer al puterii coincide cu cel

convenţional; elementul este un consumator de putere;
Dacă p < 0 atunci sensul real de transfer al puterii este invers celui
convenţional; elementul este un producător de putere;
43/56
Semnificaţie - regula de la generatoare (EmC)

Regula de la receptoare: toţi curenţii ies din element.
Sensul convenţional de transfer al puterii p = m−1
P
k =1 ik ukm : de la
element la circuit.

44/56
Semnificaţie - regula de la receptoare (E2C)

Regula de la receptoare: curentul şi tensiunea au aceeaşi orientare
faţă de o bornă (este echivalentă cu discuţia de la EmC pentru m = 2).
Sensul convenţional de transfer p = i1 u12 : de la circuit la element.

45/56
Semnificaţie - regula de la generatoare (E2C)

Regula de la generatoare: curentul şi tensiunea au orientări diferite
faţă de o bornă (este echivalentă cu discuţia de la EmC pentru m = 2).
Sensul convenţional de transfer p = i1 u12 : de la element la circuit.

46/56
Cazul unui element tripolar (E3C)
p = i1 u13 + i2 u23
⇒ reprezentarea simplificată necesită 3 noduri şi 2 laturi
p = i1 V1 + i2 V2 + i3 V3
47/56
Cazul unui element cvadripolar (E4C)
p = i1 u14 + i2 u24 + i3 u34

p = i1 V1 + i2 V2 + i3 V3 + i4 V4
48/56
Cazul unui element cvadripolar de tip diport (E4C2p)

Definiţie
Două terminale formează un port dacă suma curenţilor care intră în
ele este zero.
i1 + i2 = 0 i3 + i4 = 0
p = i1 V1 + i2 V2 + i3 V3 + i4 V4 = i1 u12 + i3 u34
49/56
p = i1 V1 + i2 V2 + i3 V3 + i4 V4 = i1 u12 + i3 u34
50/56

Renotăm bornele şi mărimile:
p = i1 u12 + i3 u34 p = i1 u1 + i2 u2
51/56
Cazul unui element multipolar de tip diport (EmCnp)

m = numărul de terminale;
n = numărul de porturi.
m = 2n
n
X
p= ik uk (5)
k =1
Un EmCnp se reprezintă în graf cu 2n noduri şi n laturi.
52/56
Referinţe
Lectură recomandată
D.Ioan, note de curs 2012, online aici: Introducere

D.Ioan, Bazele teoretice ale ingineriei electrice, 2000, 96-280,
online. - pagini 253 - 260
D. Ioan, Circuite electrice rezistive - breviare teoretice şi probleme,
2000, online - pagini 1 -13
53/56
Referinţe
Lecture 1 de la MIT al Prof. http://people.csail.mit.edu/agarwal/ de la MIT.

EECS 6-002 - Introduction and Lumped circuit abstraction (CC) - 40 min, dar
macar primele 15 minute pentru a vedea World according to Agarwal.
Abstraction layers of EECS.
Click aici:
http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-002-
circuits-and-electronics-spring-2007/video-lectures/lecture-1/
54/56
Referinţe
Canalul Youtube al Prof. L.R. Linarres http://www.ece.ubc.ca/faculty/lr-linares de

la University of British Coulumbia, Canada, premiat cu Killam Teaching Award.
EE 101/1 - Electric Circuits Theory, a language (CC) - 3 min
Click aici: https://www.youtube/youtube1.com/watch?v=OTGhAapAtJk

55/56
Referinţe
EE 101/1 - EE 101/2 - Charge, Current, Voltage (CC) - 10 min
Click aici: https://www.youtube/youtube1.com/watch?v=AQOM4pkbIcM
56/56

Cap1 Slides

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap1 Slides

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.1.

Fundamentarea teoriei circuitelor electrice

Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

1 Folosiţi aceste slide-uri ca un ghid de studiu sau ca notiţe de curs

1 [1.1.] Elemente de topologie

2 [1.2.] Mărimi primitive

3 [1.3.] Mărimi derivate

4 [1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice

1 [1.1.] Elemente de topologie

2 [1.2.] Mărimi primitive

3 [1.3.] Mărimi derivate

4 [1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice

Circuit electric. Elemente ideale.

Element dipolar de circuit

Element dipolar de circuit

Element dipolar de circuit

Element tripolar de circuit

Element cvadripolar de circuit

Element multipolar de circuit

m noduri şi m − 1 laturi

Reprezentarea unui circuit electric

Reprezentarea unui circuit electric

Reprezentarea unui circuit electric

Obs: o mulţime de figuri geometrice echivalente între ele.

Descrierea grafului unui circuit electric

N - numărul total de noduri;

Descrierea grafului unui circuit electric

[b], b = 1, 2, . . . , - indexul unei bucle;

Descrierea grafului unui circuit electric

{s}, s = 1, 2, . . . , - indexul unei secţiuni;

Descrierea grafului unui circuit electric

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte ramuri are un arbore?

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte ramuri are un arbore? N − 1

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte ramuri are un arbore? N − 1

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte ramuri are un arbore? N − 1

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte ramuri are un arbore? N − 1

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte bucle sunt în sistemul fundamental de bucle?

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte bucle sunt în sistemul fundamental de bucle? L − N + 1

Descrierea grafului unui circuit electric

1 Câte bucle sunt în sistemul fundamental de bucle? L − N + 1

Structuri de date pentru reprezentarea circuitului

Structuri de date pentru reprezentarea circuitului

latura nod iniţial nod final

1 [1.1.] Elemente de topologie

2 [1.2.] Mărimi primitive

3 [1.3.] Mărimi derivate

4 [1.4.] Legile teoriei circuitelor electrice

Intensitatea curentului electric

Este mărimea fizică indicată de un ampermetru înseriat cu latura,

Obs: caracterizează global şi instantaneu interacţiunea elementului cu

Intensitatea curentului electric

Este mărimea fizică indicată de un voltmetru conectat între cele două

Obs: caracterizează global şi instantaneu starea perechii de terminale.

1 [1.1.] Elemente de topologie

2 [1.2.] Mărimi primitive

i = f(t), f : [tmin , tmax ] → L u = g(t), g : [tmin , tmax ] → L

V = f(t), f : [tmin , tmax ] → N