Cap2 Slides

Cap.2. Elemente ideale de circuit. Modelare.
Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Departamentul de Electrotehnică
Suport didactic pentru disciplina Bazele electrotehnicii, 2019-2020, predată la facultatea de Automatică şi Calculatoare.
(Cap 2 - aprox 10 ore de curs)
1/179
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.2. Elemente ideale de circuit. Modelarea elementelor reale.
I CA+CD, A&C 1 / 179
Recomandare
1 Folosiţi aceste slide-uri ca un ghid de studiu sau ca notiţe de curs

pe care trebuie să le completaţi cu figuri, exemple, explicaţii.
Ele nu substituie lectura recomandată.
2 Demonstraţiile unor afirmaţii nu sunt prezentate în aceste
slide-uri, ele vor fi făcute la tablă. În slide-uri veţi găsi doar
invitaţia la demonstraţie.
3 Dacă observaţi greşeli, vă rog să mi le semnalaţi prin email
(gabriela@lmn.pub.ro)
2/179
I CA+CD, A&C 2 / 179
Cuprins
1 [2.1.] Clasificarea elementelor ideale

2 [2.2.] E2C liniare. Modelarea elementelor reale
3 [2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale
4 [2.4.] EmC liniare, rezistive.
5 [2.5.] EmC liniare reactive
6 [2.6.] EmC neliniare
7 [2.7.] Elemente parametrice
8 [2.8.] Concluzii privind elementele ideale
9 Lectura recomandată
10 Merită vizionat
3/179
I CA+CD, A&C 3 / 179
[2.1.] Clasificarea elementelor ideale
Cuprins

4/179
I CA+CD, A&C 4 / 179
Definiţii. Criterii de clasificare.
Definiţie
Element ideal de circuit = element de circuit a cărui comportare pe la
borne (relaţia tensiune-curent) este definită axiomatic.
Observaţii:
Definiţia este funcţională, nu structurală şi provine din idealizarea
unor elemente reale.
Circuitele electrice sunt modele ale realităţii ⇒ apar abateri
datorită modelării imperfecte.
Elementele ideale sunt "cărămizi" cu care se construiesc modele
ale unor elemente fizice reale.
5/179
I CA+CD, A&C 5 / 179
Definiţii. Criterii de clasificare.
Criterii de clasificare
1 (i) După numărul de terminale:
1 dipolare;
2 multipolare (în particular multiport).
2 (j) După liniaritatea caracteristicii u − i:
1 liniare;
2 neliniare (în particular afine).
3 (k) După caracterul relaţiei u − i:
1 rezistive;
2 reactive.
Prezentarea capitolului urmează logica:
for i = 1,2 dipolare/multipolare
for j = 1,2 liniare/neliniare
for k = 1,2 rezisive/reactive
6/179
I CA+CD, A&C 6 / 179
Criterii de clasificare.
Mai există şi alte criterii de clasificare, care vor fi discutate pe

parcursul prezentării elementelor ideale1
Din punct de vedere energetic:
pasive;
active;
acumulatoare de energie (disipative, nedisipative);
După tipul de control:
controlabile/necontrolabile în curent;
controlabile/necontrolabile în tensiune;
controlabile/necontrolabile hibrid.
După comportarea în timp:
invariante;
parametrice.
1
În final va trebui să înţelegeţi fiecare din aceste concepte. 7/179
I CA+CD, A&C 7 / 179
[2.2.] E2C liniare. Modelarea elementelor reale
Cuprins
Rezistorul dipolar liniar

Bobina ideală liniară
Condensatorul ideal liniar
Modelarea bobinei reale
Modelarea condensatorului real
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale

[2.4.] EmC liniare, rezistive.
[2.5.] EmC liniare reactive
[2.6.] EmC neliniare
[2.7.] Elemente parametrice
[2.8.] Concluzii privind elementele ideale
8/179
I CA+CD, A&C 8 / 179
[2.2.] E2C liniare. Modelarea elementelor reale Rezistorul dipolar liniar

Provine din idealizarea unui conductor
căruia i se aplică o tensiune la borne,
care are ca efect apariţia unei stări
electrocinetice. Ipoteze:
izolaţia conductorului este
perfectă, nu există pierderi prin
ea;
nu există acumulări de energie
electrică;
magnetică.
Definiţie
Rezistorul dipolar liniar = E2C pentru care tensiunea la bornele lui este
proporţională cu intensitatea curentului ce îl străbate.
u∼i
9/179
I CA+CD, A&C 9 / 179

Simbol
Relaţie constitutivă
Regula de la receptoare Regula de la generatoare
i i
u u
u = Ri u = −Ri
Parametri
R rezistenţa rezistorului; < R >SI = 1Ω
G = R1 conductanţa rezistorului; < G >SI = 1Ω−1 sau S sau "mho"
10/179
I CA+CD, A&C 10 / 179
Important
Chiar dacă am sugerat o realitate idealizată, în teoria circuitelor
rezistorul este definit funcţional şi nu structural.
Vom admite că parametrii lui (R sau G) pot avea valori pozitive sau
negativea .
a
Acest aspect se va clarifica în cursurile viitoare
11/179
I CA+CD, A&C 11 / 179
i
Regula receptoare:
u
u(t) = Ri(t) ⇔ i(t) = Gu(t) (1)
Obs: relaţia constitutivă este liniară.

Puterea convenţional primită:
p = ui = Ri 2 = Gu 2 (2)
p>0 ⇔ R > 0. (3)

Un rezistor cu rezistenţă pozitivă este întotdeauna un consumator de
putere.
12/179
I CA+CD, A&C 12 / 179
i
Regula generatoare:
u
u(t) = −Ri(t) ⇔ i(t) = −Gu(t) (4)
Obs: relaţia constitutivă este liniară.

Puterea: convenţional cedată p = ui ⇒ convenţional primită:
p = −ui = Ri 2 = Gu 2 (5)
13/179
I CA+CD, A&C 13 / 179
i
u = Ri
u
Cazuri particulare:
1 R = 0 ⇒ u = 0 ∀i
Conductorul perfect este un caz particular de rezistor cu
rezistenţa nulă.
u=0
2 G = 0 ⇒ i = 0 ∀u
Izolatorul perfect este un caz particular de rezistor cu conductanţa
nulă.
i =0
14/179
I CA+CD, A&C 14 / 179
Pentru un element rezistiv, se poate desena caracteristica u-i - o curbă

în planul u − i care indică perechile posibile de valori.
Dacă R , 0 elementul este

controlabil atât în tensiune cât şi în curent.
15/179
I CA+CD, A&C 15 / 179
Caz particular: R = 0 (conductor perfect sau scurt-circuit)
Conductorul perfect este:

controlabil în curent;
necontrolabil în tensiune.
16/179
I CA+CD, A&C 16 / 179
Caz particular: G = 0 (izolator perfect sau gol)
Izolatorul perfect este:

controlabil în tensiune;
necontrolabil în curent.
17/179
I CA+CD, A&C 17 / 179
[2.2.] E2C liniare. Modelarea elementelor reale Bobina ideală liniară

Provine din idealizarea unui conductor
filiform, înfăşurat în jurul unui miez sau
pur şi simplu în aer, în ipotezele:
izolaţia conductorului este
perfectă;
nu există pierderi prin conducţie;
nu există acumulări de sarcini
electrice.
Definiţie
Bobina ideală liniară = E2C pentru care tensiunea la bornele ei este
proporţională cu derivata curentului ce o străbate.
di
u∼
dt
18/179
I CA+CD, A&C 18 / 179

Simbol
i i
u u
di di
u=L u = −L
dt dt
Parametri
L inductivitatea bobinei; < L >SI = 1H
Γ = 1L inductivitate reciprocă; < Γ >SI = 1H−1
19/179
I CA+CD, A&C 19 / 179
Important
Chiar dacă am sugerat o realitate idealizată, în teoria circuitelor bobina
este definită funcţional şi nu structural.
Vom admite că parametrii ei (L sau Γ) pot avea valori pozitive sau
negativea .
a
20/179
I CA+CD, A&C 20 / 179

i
Regula receptoare:
u
Z t
di 1
u=L ⇔ i(t) = i(0) + u(t 0 ) dt 0 . (6)
dt L 0
Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă i(0) = 0.

d Li 2
!
di dW
p = ui = iL = = , (7)
dt dt 2 dt
unde
Li 2
> 0, dacă L > 0.
W = (8)
2
Curentul prin bobină este variabilă de stare (determină energia şi este
o funcţie continuă de timp). 21/179
I CA+CD, A&C 21 / 179

i
Regula generatoare:
u
Z t
di 1
u = −L ⇔ i(t) = i(0)− u(t 0 ) dt 0 . (9)
dt L 0
Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă i(0) = 0.

d Li 2
!
di dW
p = −ui = iL = = , (10)
dt dt 2 dt
unde
Li 2
> 0, dacă L > 0.
W = (11)
2
Curentul prin bobină este variabilă de stare (determină energia şi este
o funcţie continuă de timp). 22/179
I CA+CD, A&C 22 / 179
i di
u=L
dt
u
Cazuri particulare:
1 L = 0 ⇒ u = 0 ∀i
Conductorul perfect este un caz particular de bobină cu
inductivitatea nulă.
2 i constant în timp ⇒ u = 0 ∀i
În regim staţionar bobina ideală liniară se comportă ca un
conductor perfect.
u=0
23/179
I CA+CD, A&C 23 / 179
[2.2.] E2C liniare. Modelarea elementelor reale Condensatorul ideal liniar

Provine din idealizarea unui sistem for-
mat din 2 armături conductoare sepa-
rate printr-un izolant, numit dielectric.
nu există pierderi prin conducţie
în conductoare (armături);
magnetică;
izolantul dintre armături este
perfect.
Definiţie
Condensator ideal liniar = E2C pentru care curentul ce-l străbate este
proporţional cu derivata tensiunii la bornele lui.
du
i∼
dt
24/179
I CA+CD, A&C 24 / 179

Simbol
i i
u u
du du
i =C i = −C
dt dt
Parametri
C capacitatea condensatorului; < C >SI = 1F
S = C1 capacitate reciprocă; < S >SI = 1F−1 25/179
I CA+CD, A&C 25 / 179
Condensatorul dipolar liniar
Important
Chiar dacă am sugerat o realitate idealizată, în teoria circuitelor
condensatorul este definit funcţional şi nu structural.
Vom admite că parametrii lui (C sau S) pot avea valori pozitive sau
negativea .
a
26/179
I CA+CD, A&C 26 / 179

i
Regula receptoare:
u
Z t
du 1
i =C ⇔ u(t) = u(0) + i(t 0 ) dt 0 . (12)
dt C 0
Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă u(0) = 0.

d Cu 2
!
du dW
p = ui = uC = = , (13)
dt dt 2 dt
unde
Cu 2
W => 0, dacă C > 0. (14)
2
Tensiunea condensatorului este variabilă de stare (determină energia
şi este o funcţie continuă de timp). 27/179
I CA+CD, A&C 27 / 179

i
Regula generatoare:
u
Z t
du 1
i = −C ⇔ u(t) = u(0)− i(t 0 ) dt 0 . (15)
dt C 0
Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă u(0) = 0.

d Cu 2
!
du dW
p = −ui = uC = = , (16)
dt dt 2 dt
unde
Cu 2
W => 0, dacă C > 0. (17)
2
Tensiunea condensatorului este variabilă de stare (determină energia
şi este o funcţie continuă de timp). 28/179
I CA+CD, A&C 28 / 179
i
du
i =C
dt
u
Cazuri particulare:
1 C = 0 ⇒ i = 0 ∀u
Izolatorul perfect este un caz particular de condensator cu
capacitatea nulă.
2 u constant în timp ⇒ i = 0 ∀u
În regim staţionar condensatorul ideal liniar se comportă ca un
izolator perfect.
i =0
29/179
I CA+CD, A&C 29 / 179
Bobină vs. condensator
Sunt:
duale (realizaţi un tabel de similitudine a relaţiilor, care să pună în
evidenţă această dualitate);
reactive;
acumulatoare de energie;
pasive - nu generează mai multă energie decât au acumulat
anterior (randament = 1);
nedisipative.
30/179
I CA+CD, A&C 30 / 179
[2.2.] E2C liniare. Modelarea elementelor reale Modelarea bobinei reale
Exemplu: conductor filiform, înfăşurat in aer, în ipotezele:

izolaţia conductorului este perfectă;
există pierderi prin conducţie;
nu există acumulări de sarcini electrice.
Cel mai simplu model
di
u = Ri + L
R L dt
i
d Li 2
!
2
p = Ri +
dt 2
u dW
p = pJ +
dt
31/179
I CA+CD, A&C 31 / 179
[2.2.] E2C liniare. Modelarea elementelor reale Modelarea condensatorului real
Exemplu: Sistem format din 2 armături conductoare separate printr-un

izolant, in ipotezele:
nu există pierderi prin conducţie în conductoare (armături);
nu există acumulări de energie magnetică;
izolantul dintre armături nu este perfect.
Cel mai simplu model
G
du
i = Gu + C
dt
i d Cu 2
!
2
C p = Gu +
dt 2
dW
p = pJ +
dt
u
32/179
I CA+CD, A&C 32 / 179
Cuprins
Rezistorul dipolar neliniar
Sursa ideală de tensiune
Sursa ideală de curent
Modelarea surselor reale
Modelarea elementelor dipolare rezistive neliniare pasive
Bobina ideală neliniară
Condensatorul ideal neliniar
[2.8.] Concluzii privind elementele ideale 33/179
I CA+CD, A&C 33 / 179
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale Rezistorul dipolar neliniar
Definiţie
Rezistorul dipolar neliniar = E2C pentru care valorile instantanee ale
curentului ce îl străbate şi ale tensiunii la borne sunt într-o relaţie
algebrică.
F (u, i) = 0
unde F : 2 → .
Simbol
34/179
I CA+CD, A&C 34 / 179

Relaţia constitutivă = caracteristica rezistorului F (u, i) = 0
Clasificare
controlabil în curent
∃f : → a.î. u = f (i)
controlabil în tensiune
∃g : → a.î. i = g(u)
controlabil în curent şi în tensiune: ∃f şi ∃g ca mai sus şi f = g −1
Definiţie
Dacă rezistorul neliniar are caracteristica simetrică faţă de origine, se
spune că este nepolarizat. În caz contrar el este polarizat.
35/179
I CA+CD, A&C 35 / 179
Caracteristica u-i
Imaginaţi-vă caracteristici în toate variantele de control.
36/179
I CA+CD, A&C 36 / 179
Parametrii caracteristici: rezistenţa/conductanţa statică/dinamică

definite ca
statică dinamică
u f (i) du
Rezistenţa Rs = i = i Rd = di = f 0 (i)
i g(u) di
Conductanţa Gs = u = u Gd = du = g 0 (u)
Care sunt semnificaţiile geometrice ale acestor parametri?

Indicaţie: căutaţi unghiuri relevante pe caracteristici.
În ce condiţii (ce variante de control) se pot defini aceşti parametri?

37/179
I CA+CD, A&C 37 / 179
Cazuri particulare:
rezistorul liniar (cu rezistenţă nenulă): element rezistiv neliniar,
nepolarizat, controlabil atât în curent cât şi în tensiune
Rs = Rd = R, Gs = Gd = G = 1/R.
sursa ideală de tensiune (SIT) - element rezistiv neliniar, polarizat,
controlabil în curent, necontrolabil în tensiune Rs = Rd = 0,
sursa ideală de curent (SIC) - element rezistiv neliniar, polarizat,
controlabil în tensiune, necontrolabil în curent, Gs = Gd = 0.
SIT, SIC - detalii în cele ce urmează.
38/179
I CA+CD, A&C 38 / 179
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale Sursa ideală de tensiune
Definiţie
Sursa ideală de tensiune (SIT) = E2C pentru care tensiunea la borne
este independentă de curentul ce o străbate.
u nu depinde de i
Simbol
39/179
I CA+CD, A&C 39 / 179

e(t) e(t)
u u
u(t) = e(t) u(t) = −e(t)
Atenţie la semnul relaţiei şi la figură!

Parametru
e - tensiune electromotoare (t.e.m) - este un parametru intern al SIT.
< e >SI = 1V
Obs: În relaţia constitutivă u este tensiune la borne. Ea indică cum trebuie

montat un voltmetru pentru a "măsura" t.e.m. 40/179
I CA+CD, A&C 40 / 179

Caz particular
e = 0 ⇒ u = 0, ∀i
O SIT cu t.e.m. nulă este un conductor perfect.
Se spune că o SIT are rezistenţă internă nulă (conductorul perfect
putea fi privit şi ca un rezistor de rezistenţă nulă).
Caracterizare energetică
e(t)
i Puterea convenţional cedată:
p = ui = ei
poate fi pozitivă sau negativă.
u SIT este un element activ.
Desenaţi caracteristica unei SIT. 41/179

I CA+CD, A&C 41 / 179
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale Sursa ideală de curent
Definiţie
Sursa ideală de curent (SIC) = E2C pentru care intensitatea curentului
ce o străbate este independentă de tensiunea la bornele ei.
i nu depinde de u
Simbol
42/179
I CA+CD, A&C 42 / 179
j(t) j(t)
i i
i(t) = j(t) i(t) = −j(t)
Atenţie la semnul relaţiei şi la figură!

Parametru
j - curent electromotor (c.e.m) - este un parametru intern al SIC.
< j >SI = 1A
Obs: În relaţia constitutivă i este curentul prin element. El indică cum trebuie
montat un ampermetru pentru a "măsura" c.e.m.
43/179
I CA+CD, A&C 43 / 179

Caz particular
j = 0 ⇒ i = 0, ∀u
O SIC cu un c.e.m. nul este un izolator perfect.
Se spune că o SIC are conductanţa internă nulă sau rezistenţa internă
infinit (izolatorul perfect putea fi privit şi ca un rezistor de conductanţă
nulă).
Caracterizare energetică
j(t)
Puterea convenţional cedată:
i p = ui = uj
poate fi pozitivă sau negativă.
SIC este un element activ.
u
Desenaţi caracteristica unei SIC. 44/179
I CA+CD, A&C 44 / 179
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale Modelarea surselor reale
Sursa reală
Definiţie
O sursă reală (în general) este un element de circuit care are
caracteristica o dreaptă care nu trece prin origine.
Parametri
def
1 Tensiunea de mers in gol U0 = u|i=0
def
2 Curentul de scurt-circuit Isc = i|u=0
45/179
I CA+CD, A&C 45 / 179
Modelarea sursei reale

Definiţie
Conexiunea serie dintre un rezistor dipolar liniar şi o SIT se numeşte o
sursă reală de tensiune (SRT).
Modelarea unei surse reale cu o SRT

O sursă reală caracterizată de U0 şi Isc poate fi modelată cu o SRT
care are R = U0 /Isc şi E = U0 .
Demonstraţi.
E
Sursă R
i i
reală
u
u
46/179
I CA+CD, A&C 46 / 179
Modelarea sursei reale

Definiţie
Conexiunea paralel dintre un rezistor dipolar liniar şi o SIC se numeşte
o sursă reală de curent (SRC).
Modelarea unei surse reale cu o SRC

O sursă reală caracterizată de U0 şi Isc poate fi modelată cu o SRC
care are G = Isc /U0 şi J = Isc .
Demonstraţi.
G
Sursă i
i
reală
J
u u
47/179
I CA+CD, A&C 47 / 179
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale Modelarea elementelor dipolare rezistive neliniare pasive
Dioda - dispozitiv electronic real
Figura preluată de la https://www.elprocus.com/types-of-diodes-and-applications/

48/179
I CA+CD, A&C 48 / 179
Dispozitive reale dipolare, rezistive, neliniare

Dioda semiconductoare - dispozitiv electronic real
Simbol
Caracteristica
i
u
i
controlată în tensiune;
nu e controlată în curent;
u > 0 : conducţie (polarizare directă); u
u < 0 : blocată (polarizare inversă).
49/179
I CA+CD, A&C 49 / 179
Modele ale diodei semiconductoare

u
i i
Modelul exponenţial
u
i(u) = Is e VT − 1
Is - curent de saturaţie (de

ordinul pA); u
VT - tensiunea termică (de
ordinul mV).
controlată în tensiune, nu e
controlată în curent.
50/179
I CA+CD, A&C 50 / 179
Modelul liniar pe porţiuni, cu 3 parametri (Gi , Gd , Vp )

dacă u < Vp ,
(
Gi u
i(u) =
Gd u + (Gi − Gd )Vp dacă u ≥ Vp ,
u i
i
panta Gd
Gd - conductanţa dinamică,
în conducţie;
Gi - conductanţa dinamică,
blocaj; u
Vp - tensiune de prag; Vp
panta Gi
controlată şi în tensiune şi în
curent.
51/179
I CA+CD, A&C 51 / 179

Modelul liniar pe porţiuni, cu 3 parametri (Gi , Gd , Vp )
dacă u < Vp ,
(
Gi u
i(u) =
Gd u + (Gi − Gd )Vp dacă u ≥ Vp ,
i Gi −Gd
Gd Vp
Gd
i
u u
i u
Gi Vp
i
u
52/179
I CA+CD, A&C 52 / 179
Modelul liniar pe porţiuni, cu 2 parametri (Gd , Vp )

dacă u < Vp ,
(
0
i(u) =
Gd (u − Vp ) dacă u ≥ Vp ,
i
u
i panta Gd
Gd - conductanţa dinamică în
conducţie;
Vp - tensiune de prag; u
controlată în tensiune, nu e Vp
controlată în curent.
53/179
I CA+CD, A&C 53 / 179

Modelul liniar pe porţiuni, cu 2 parametri (Gd , Vp )
dacă u < Vp ,
(
0
i(u) =
Gd (u − Vp ) dacă u ≥ Vp ,
i
−Vp
Gd
i
u
u
i
u
i Vp
u
54/179
I CA+CD, A&C 54 / 179
Modelul liniar pe porţiuni, cu 1 parametri (Vp )

dacă u < Vp
(
i =0
u = Vp dacă i > 0
i
Vp - tensiune de prag.
nu e controlată nici în u
tensiune, nici în curent. Vp
55/179
I CA+CD, A&C 55 / 179
Modelul liniar pe porţiuni, cu 1 parametru (Vp )

dacă u < Vp
(
i =0
u = Vp dacă i > 0
i
−Vp
i
u
u
i
u
i Vp
u
56/179
I CA+CD, A&C 56 / 179
Modelul liniar pe porţiuni, fără niciun parametru

i = 0 dacă u < 0
(
u = 0 dacă i > 0
i
u
i
nu e controlată nici în
tensiune, nici în curent;
este un element degenerat, u
ideal, numit dioda perfectă
(DP)
57/179
I CA+CD, A&C 57 / 179
Modelul liniar pe porţiuni, fără niciun parametru

i = 0 dacă u < 0
(
u = 0 dacă i > 0
i
u
u
i
u
i Vp
u
58/179
I CA+CD, A&C 58 / 179
Dioda perfectă (element ideal de circuit)
Definiţie
i = 0 dacă u < 0
(
u = 0 dacă i > 0
i
u
59/179
I CA+CD, A&C 59 / 179
Modelarea elementelor rezistive neliniare cu R, SIT şi

DP
Ne propunem să modelăm dioda cu o singură schemă echivalentă, nu
cu scheme echivalente valabile pe porţiuni.
Vom face câteva raţionamente utile acestui scop:
i
E
i
u u
Vp
Vp = E
60/179
I CA+CD, A&C 60 / 179
Modelarea elementelor rezistive neliniare cu R, SIT şi

DP
i
E R1
i
panta Gd
u
u
Vp
Vp = E
Gd = 1/R1
61/179
I CA+CD, A&C 61 / 179
Modelarea elementelor rezistive cu R, SIT şi DP
E R1 i
i
panta Gd
R2
u
u
Vp
panta Gi
Vp = E
Gd = 1/R1 + 1/R2
Gi = 1/R2
62/179
I CA+CD, A&C 62 / 179
Teoremă de modelare
Rezultatul obţinut se poate generaliza.

Teoremă
Orice element rezistiv neliniar se poate aproxima oricât de bine cu o
funcţie liniară pe porţiuni, care se poate modela cu o schemă formată
din SIT(SIC), R şi DP.
Consecinţă
SIT/SIC, R, DP sunt primitive în clasa elementelor dipolare, rezistive,
neliniare.
63/179
I CA+CD, A&C 63 / 179
Dioda Zener
i
u
Figură preluată de la https://www.technologyuk.net/physics/

64/179
I CA+CD, A&C 64 / 179
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale Bobina ideală neliniară
Definiţie
Bobina ideală neliniară = E2C pentru care valoarea instantanee a
tensiunii la borne depinde de o variabilă de stare numită flux (ϕ) aflată
într-o relaţie algebrică cu intensitatea curentului i ce o străbate.
Simbol
u = dϕ
(
i dt
F (ϕ, i) = 0
u unde F : 2 → .
65/179
I CA+CD, A&C 65 / 179
Relaţia ϕ − i= caracteristică de magnetizare

Clasificare
controlabilă în curent
∃f : → a.î. ϕ = ϕ(i)
controlabilă în flux
∃g : → a.î. i = i(ϕ)
controlabilă în curent şi în flux: ∃f şi ∃g ca mai sus şi f = g −1

necontrolabilă în curent sau în flux.
66/179
I CA+CD, A&C 66 / 179
Parametrii caracteristici: inductivitatea/inductivitatea reciprocă

statică/dinamică definite ca
ϕ dϕ
Inductivitatea Ls = i = Ls (i) Ld = di = Ld (i)
i di
Inductivitatea reciprocă Γs = ϕ = Γs (ϕ) Γd = dϕ = Γd (ϕ)

Indicaţie: căutaţi unghiuri relevante pe caracteristica ϕ − i.
67/179
I CA+CD, A&C 67 / 179
Cazuri particulare:
1 Bobina liniară ϕ = Li şi L este independent de i. Ls = Ld = L;
2 Bobina cu miez moale;
3 Bobina cu miez dur;
Observaţie
În cazul bobinei neliniare controlată în curent:
dϕ dϕ di di
u= = = Ld (i) (18)
dt di dt dt
68/179
I CA+CD, A&C 68 / 179
Caracterizarea energetică
Puterea convenţional primită
i
dϕ
u p = ui = i (19)
dt
Energia acumulată în condiţia W (0) = 0:
Z t Z t
dW dϕ
p= ⇒ W (t) = p(t 0 ) dt 0 = i 0 dt 0 (20)
dt 0 0 dt
cazul bobinei controlate în flux

Z t
W (t) = i dϕ
0
cazul bobinei controlate în curent

Z t
W (t) = iϕ − ϕ di
0
cazul bobinei cu miez dur - se demonstrează că energia înmagazinată la

parcurgerea unui ciclul de histerezis este egală cu aria ciclului.
69/179
I CA+CD, A&C 69 / 179
[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale Condensatorul ideal neliniar
Definiţie
Condensatorul ideal neliniar = E2C pentru care valoarea instantanee a
curentului prin el depinde de o variabilă de stare numită sarcină (q)
aflată într-o relaţie algebrică cu tensiunea la bornele lui u.
Simbol
i = dq
(
i dt
F (q, u) = 0
u unde F : 2 → .
70/179
I CA+CD, A&C 70 / 179
Clasificare
controlabil în tensiune
∃f : → a.î. q = q(u)
controlabil în sarcină
∃g : → a.î. u = u(q)
controlabil în tensiune şi în sarcină: ∃f şi ∃g ca mai sus şi f = g −1

necontrolabil în tensiune sau în sarcină.
71/179
I CA+CD, A&C 71 / 179
Parametrii caracteristici: capacitatea/capacitatea reciprocă

statică/dinamică definite ca
q dq
Capacitatea Cs = u = Cs (u) Cd = du = Cd (u)
u du
Capacitatea reciprocă Ss = q = Ss (q) Sd = dq = Sd (q)

Indicaţie: căutaţi unghiuri relevante pe caracteristica q − u.
72/179
I CA+CD, A&C 72 / 179
Caz particulare:
1 Condensatorul liniar q = Cu şi C este independent de u.
Cs = Cd = C;
Observaţie
În cazul condensatorului neliniar controlat în tensiune:
dq dq du du
i= = = Cd (u) (21)
dt du dt dt
73/179
I CA+CD, A&C 73 / 179
Caracterizarea energetică
Puterea convenţional primită
i
dq
u p = ui = u (22)
dt
Energia acumulată în condiţia W (0) = 0:
Z t Z t
dW dq
p= ⇒ W (t) = p(t 0 ) dt 0 = u 0 dt 0 (23)
dt 0 0 dt
cazul condensatorului controlat în sarcină

Z t
W (t) = u dq
0
cazul condensatorului controlat în tensiune

Z t
W (t) = qu − q du
0
74/179
I CA+CD, A&C 74 / 179
În lume există mai multe standarde de reprezentare, cele mai importante fiind:
Europa: EN/IEC 60617 (sau British Standard BS 3939) - disponibil aici
http://std.iec.ch/iec60617 dar accesul este contra cost.
America: ANSI standard Y32 (sau IEEE Std 315) - disponibil aici
http://ieeexplore.ieee.org/xpl/articleDetails.jsp?arnumber=985670
Există şi pagini web unde puteţi vedea simboluri, de exemplu la
http://www.rapidtables.com/electric/electrical_symbols.htm.
75/179
I CA+CD, A&C 75 / 179
Într-o postare pe net este scris:
Most people that follow a published standard, use the old ANSI/IEEE Std 315
standard. I have worked at about 6 companies in my life, and only one of them used
this standard. All the others use a "home grown" standard.
Toate cele de mai sus sunt argumente pentru a realiza că trebuie să recunoaşteţi
simboluri diferite pentru acelaşi element ideal.
76/179
I CA+CD, A&C 76 / 179
Pentru moment trebuie să recunoaşteţi următoarele simboluri:
5 5
,(& ,(((
Simboluri pentru rezistoare. Vom folosi pe parcursul acestei discipline standardul IEC,
pentru că reprezentarea din standardul IEEE poate fi confundată cu o bobină în
desenele de mână.
77/179
I CA+CD, A&C 77 / 179
H H H
FDUWL52 ,((( KRPHJURZQ
Simboluri pentru surse ideale de tensiune. Vom folosi pe parcursul

acestei discipline simbolul surselor pe care îl veţi întâlni în cărţile în
limba română. Simbolul este mai sugestiv decât celelalte pentru că vă
reaminteşte că sursa ideală de tensiune are rezistenţa internă nulă,
prin pasivizare devine conductor perfect. Ultimul simbol desenat pe
care îl puteţi întâni în diverse cărţi are dezavantajul că nu are bornele
polarizate deşi poziţia unei astfel de surse influenţează starea
circuitului. În astfel de situaţii va trebui să căutaţi în context informaţii
din care să vă daţi seama de sensul tensiunii electromotoare.
78/179
I CA+CD, A&C 78 / 179
M
M M M
FDUWL52 ,((( KRPHJURZQ
Simboluri pentru surse ideale de curent. Vom folosi pe parcursul acestei discipline
simbolul surselor pe care îl veţi întâlni în cărţile în limba română. Simbolul este mai
sugestiv decât celelalte pentru că vă reaminteşte că sursa ideală de curent are
rezistenţa internă infinită (conductanţa internă nulă), prin pasivizare devine izolator
perfect. Ultimul simbol desenat pe care îl puteţi întâni în diverse cărţi are dezavantajul
că nu are bornele polarizate deşi poziţia unei astfel de surse influenţează starea
circuitului. În astfel de situaţii va trebui să căutaţi în context informaţii din care să vă
daţi seama de sensul curentului electromotor. În anumite materiale scrise cu mai
puţină grijă, chiar şi simbolul cu două cercuri nu are săgeata deasupra, caz în care
trebuie să cautaţi în context informaţii suplimentare.
79/179
I CA+CD, A&C 79 / 179
H5 H
5
La liceu aţi mai folosit simbolul sursei reale (stânga), pe care sunt marcaţi doi
parametri. Modelul unei surse reale constă dintr-o sursă ideală de tensiune în serie cu
un rezistor ideal (dreapta). Pentru a evita confuziile şi scrierea greşită a relaţiilor, vom
evita folosirea simbolului sursei reale şi vom folosi în schimb schema ei echivalentă,
care conţine exclusiv elemente ideale de circuit.
80/179
I CA+CD, A&C 80 / 179
Cuprins
Rezistorul multipolar
Modelarea EmC liniare, rezistive, pasive, reciproce
Surse comandate liniar
Modelarea EmC liniare rezistive cu rezistoare şi surse comandate
Modelarea E2C neliniare reactive cu surse comandate
Amplificatorul operaţional. Modele şi aplicaţii (rezistive)

[2.8.] Concluzii privind elementele ideale 81/179
I CA+CD, A&C 81 / 179
[2.4.] EmC liniare, rezistive. Rezistorul multipolar
Rezistorul multipolar - notaţii
Presupunem Vm = 0.
Cf. legii puterii
m
X m−1
X
p= Vk ik = V k ik
k =1 k =1
Notăm:
i = [i1 , i2 , . . . , im−1 ]T
V = [V1 , V2 , . . . , Vm−1 ]T
atunci
p = VT i = iT V
82/179
I CA+CD, A&C 82 / 179
Rezistorul multipolar controlat în curenţi
Definiţie
Rezistorul multipolar controlat
în curent = EmC pentru care
V = Ri
unde R ∈ (m−1)×(m−1) se
numeşte matricea rezistenţelor.
83/179
I CA+CD, A&C 83 / 179

Semnificaţia termenilor matricei R
Vk = rk 1 i1 + rk 2 i2 + · · · rkk ik + · · · rkj ij + · · · rk ,m−1 im−1
Termenii diagonali
Vk

rkk =
ik ij =0,j,k
rezistenţă de intrare la
borna k
84/179
I CA+CD, A&C 84 / 179

Vk = rk 1 i1 + rk 2 i2 + · · · rkk ik + · · · rkj ij + · · · rk ,m−1 im−1
Termenii nediagonali
(k , j)

Vk
rkj =
ij i =0,l,j

l
rezistenţă de transfer de la
borna j la borna k
84/179
I CA+CD, A&C 84 / 179
Definiţie
Se spune că EmC rezistiv, liniar, controlat în curent este reciproc dacă
R = RT .
Ce înseamnă un astfel de element reciproc, din punct de vedere al
semnificaţiei termenilor?
Puterea transferată pe la borne
p = iT V = iT Ri. (24)
Observaţie
Elementul este pasiv ⇔ p > 0 ∀i , 0 ⇔ R pozitiv definită
(condiţie îndeplinită dacă rkk > 0 şi rkk rjj − rkj rjk > 0)
85/179
I CA+CD, A&C 85 / 179
Rezistorul multipolar controlat în potenţiale
Definiţie
Rezistorul multipolar controlat
în potenţiale = EmC pentru care
i = GV
unde G ∈ (m−1)×(m−1) se
numeşte matricea
conductanţelor.
86/179
I CA+CD, A&C 86 / 179

Semnificaţia termenilor matricei G
ik = gk 1 V1 + gk 2 V2 + · · · gkk Vk + · · · gkj Vj + · · · gk ,m−1 Vm−1
Termenii diagonali
ik

gkk =
Vk Vj =0,j,k
conductanţa de intrare la
borna k
87/179
I CA+CD, A&C 87 / 179

ik = gk 1 V1 + gk 2 V2 + · · · gkk Vk + · · · gkj Vj + · · · gk ,m−1 Vm−1
Termenii nediagonali
(k , j)

ik
gkj =
Vj V =0,l,j

l
conductanţa de transfer de
la borna j la borna k
87/179
I CA+CD, A&C 87 / 179

Definiţie
Se spune că EmC rezistiv, liniar, controlat în potenţiale este reciproc
dacă G = GT .
Ce înseamnă un astfel de element reciproc, din punct de vedere al
semnificaţiei termenilor?
Puterea transferată pe la borne
p = VT i = VT GV. (25)
Observaţie
Elementul este pasiv ⇔ p > 0 ∀V , 0 ⇔ G pozitiv definită
(condiţie îndeplinită dacă gkk > 0 şi gkk gjj − gkj gjk > 0)
Dacă matricea G este inversabilă, atunci elementul este controlat
şi în curenţi şi R = G−1 88/179
I CA+CD, A&C 88 / 179
Rezistorul multipolar controlat hibrid
Definiţie
Rezistorul multipolar controlat hibrid = o parte din terminale sunt
controlate în curenţi şi restul sunt controlate în potenţiale.
Numerotăm terminalele astfel încât primele p sunt controlate în curenţi

şi restul sunt controlate în potenţiale.
Notăm mărimile de control
(de intrare) şi mărimile de ieşire
V0 = [V1 , V2 , . . . , Vp ]T
i0 = [i1 , i2 , . . . , ip ]T
i00 = [ip+1 , ip+2 , . . . , im−1 ]T
V = [Vp+1 , Vp+2 , . . . , Vm−1 ]
00 T
" 0 #
V
" 0 #
i y = 00
x= i
V00
89/179
I CA+CD, A&C 89 / 179
Rezistorul multipolar controlat hibrid

Mărimile de control (de intrare) şi mărimile de ieşire
" 0 # " 0 #
i V
x= y = 00
V00 i
Se defineşte matricea de transfer
y = Hx
care se partiţionează, natural, în 4 blocuri
" 0 # " #" 0 #
V R A i
=
i00 B G V00
R - rezistenţe de transfer;
G - conductanţe de transfer;
A - matrice de transfer în potenţiale;
B - matrice de transfer în curenţi;
Dacă H = HT atunci elementul este reciproc.
90/179
I CA+CD, A&C 90 / 179
Rezistorul multipolar de tip n port - notaţii
m = 2n
Am demonstrat că
n
X
p= u k ik
k =1
Notăm:
i = [i1 , i2 , . . . , in ]T
u = [u1 , u2 , . . . , un ]T
atunci
p = uT i = iT u
91/179
I CA+CD, A&C 91 / 179
Rezistorul multipolar de tip n-port controlat în curenţi
m = 2n, n - numărul de porturi

Definiţie
Rezistorul multipolar n-port
controlat în curent = EmC
pentru care
u = Ri
unde R ∈ n×n se numeşte

matricea rezistenţelor.
92/179
I CA+CD, A&C 92 / 179
Rezistorul multipolar de tip n-port controlat în curenţi
uk = rk 1 i1 + rk 2 i2 + · · · rkk ik + · · · rkj ij + · · · rk ,n in
Termenii diagonali Termenii nediagonali (k , j)

uk

uk
rkk = rkj =
ik ij =0,j,k ij il =0,l,j

rezistenţă de intrare la rezistenţă de transfer de la

portul k portul j la portul k
Desenaţi figuri relevante pentru această semnificaţie.
93/179
I CA+CD, A&C 93 / 179
Rezistorul multipolar de tip n-port controlat în tensiuni
m = 2n, n - numărul de porturi

Definiţie
Rezistorul multipolar n-port
controlat în tensiuni = EmC
pentru care
i = Gu
unde G ∈ n×n se numeşte

matricea conductanţelor.
94/179
I CA+CD, A&C 94 / 179
Rezistorul multipolar de tip n-port controlat în tensiuni
ik = gk 1 u1 + gk 2 u2 + · · · gkk uk + · · · gkj uj + · · · gk ,n un
Termenii diagonali Termenii nediagonali (k , j)

ik

ik
gkk = gkj =
uk uj =0,j,k uj ul =0,l,j
conductanţă de intrare la conductanţă de transfer de la

portul k portul j la portul k
Desenaţi figuri relevante pentru această semnificaţie.

Descrieţi cazul rezistorului multipolar de tip n-port controlat hibrid.
95/179
I CA+CD, A&C 95 / 179
[2.4.] EmC liniare, rezistive. Modelarea EmC liniare, rezistive, pasive, reciproce
Modelarea unui E3C liniar, rezistiv, controlat în curenţi, reciproc

Un E3C rezistiv, pasiv, reciproc, controlat în curenţi, se poate modela
cu o schemă în stea alcătuită din rezistoare ideale liniare.
V1 i1 i2 V2
R1
2
i1
R
V1
E3C i2
V2
R = RT i3
R3
" #
r11 r12
Dacă R = = RT demonstraţi că R1 = r11 − r12 , R2 = r22 − r12 ,
r21 r22
R3 = r12 = r21 96/179
I CA+CD, A&C 96 / 179

Modelarea unui E3C liniar, rezistiv, controlat în potenţiale, reciproc
Un E3C rezistiv, pasiv, reciproc, controlat în potenţiale, se poate
modela cu o schemă în triunghi alcătuită din rezistoare ideale liniare.
G12
i1 V1 V2 i2
i1
V1
E3C i2
G 13
V2
3
G2
G = GT i3
" #
g11 g12
Dacă G = = GT demonstraţi că G12 = −g21 = −g12 , G13 = g11 + g12 ,
g21 g22
G23 = g22 + g12 97/179
I CA+CD, A&C 97 / 179
Generalizare:
Demonstraţi că
1 Un EmC rezistiv, liniar, pasiv, reciproc, controlat în potenţiale se
poate modela cu E2C conectate pe la borne într-o reţea de tip
poligon complet.
2 Un EmC rezistiv, liniar, pasiv, reciproc, controlat în curenţi se
poate modela cu E2C conectate pe la borne într-o conexiune de
tip stea numai în cazul m = 3.
98/179
I CA+CD, A&C 98 / 179
[2.4.] EmC liniare, rezistive. Surse comandate liniar
Surse comandate
Surse comandate = E4C de tip diport, care se comportă ca surse de
tensiune/curent a căror t.e.m./c.e.m depinde de curentul/tensiunea din
altă latură a circuitului.

Surse comandate liniar = surse comandate pentru care relaţia dintre
mărimea de comandă şi mărimea comandată este liniară.
comandată în tensiune comandată în curent
Sursă de tensiune SUCU SUCI
(voltage controlled voltage source) (current controlled current source)
(VCVS) (CCVS)
Sursă de curent SICU SICI
(voltage controlled current source) (current controlled current source)
(VCCS) (CCCS)
99/179
I CA+CD, A&C 99 / 179
Sursa de tensiune comandată în tensiune (SUCU)
i1 =0
Relaţii
u1 u2 =αu1 constitutive
(
i1 = 0
u2 = αu1
α = factor de transfer în tensiune

Este un element multipolar rezistiv controlat hibrid, nereciproc.
" # " #" #
i1 0 0 u1
= (26)
u2 α 0 i2
100/179
I CA+CD, A&C 100 / 179
Sursa de curent comandată în curent (SICI)
i1 i2 =βi1
Relaţii
constitutive
u1 =0
(
u1 = 0
i2 = βi1
β = factor de transfer în curent

Este un element multipolar rezistiv controlat hibrid, nereciproc.
" # " #" #
u1 0 0 i1
= (27)
i2 β 0 u2
101/179
I CA+CD, A&C 101 / 179
Sursa de curent comandată în tensiune (SICU)
i1 =0 i2 =γu1
Relaţii
u1 constitutive
(
i1 = 0
i2 = γu1
γ = conductanţă de transfer
Este un element multipolar rezistiv controlat în tensiuni, nereciproc.
" # " #" #
i1 0 0 u1
= (28)
i2 γ 0 u2
102/179
I CA+CD, A&C 102 / 179
Sursa de tensiune comandată în curent (SUCI)
i1
Relaţii
constitutive
u1 =0 u2 =ρi1
(
u1 = 0
u2 = ρi1
ρ = rezistenţă de transfer
Este un element multipolar rezistiv controlat în curenţi, nereciproc.
" # " #" #
u1 0 0 i1
= (29)
u2 ρ 0 i2
103/179
I CA+CD, A&C 103 / 179
Observaţii despre sursele comandate definite anterior:

1 au un singur parametru;
2 nu se pot transforma una într-alta pentru că matricea hibridă este
singulară;
3 numai două sunt primitive, celelalte se pot modela prin înlănţuirea
celor primitive. (Explicaţi.)
104/179
I CA+CD, A&C 104 / 179
[2.4.] EmC liniare, rezistive. Modelarea EmC liniare rezistive cu rezistoare şi surse comandate
Modelarea EmC rezistivi, liniari
Modelarea multipolilor rezistivi, liniari, pasivi

Orice rezistor multipolar, rezistiv, liniar, pasiv, se poate modela cu
rezistoare şi surse comandate liniar.
Obs:
Acest fel de modelare se poate face indiferent dacă EmC este
reciproc sau nu.
Vom exemplifica această modelare pentru cazul unui E4C2p.
105/179
I CA+CD, A&C 105 / 179
Modelarea unui E4C de tip diport, controlat în curenţi

u = Ri
(
u1 = r11 i1 + r12 i2
u2 = r21 i1 + r22 i2 i1 i2
Rezistenţa de intrare la r11 r22

portul 1
u1
u1 u2
r11 =
i1 i2 =0
r12 i2 r21 i1
Rezistenţa de transfer
de la portul 1 la portul
2
u2

r21 =
i1 i2 =0
106/179
I CA+CD, A&C 106 / 179
Modelarea unui E4C de tip diport, controlat în tensiuni

i = Gu
(
i1 = g11 u1 + g12 u2 i1 i2
i2 = g21 u1 + g22 u2
Conductanţa de intrare
la portul 1
u1 g11 g22 u2
i1
g12 u2 g21 u1
g11 =
u1 u2 =0
Conductanţa de
transfer de la portul 1
la portul 2
Modelaţi şi cazul controlului hibrid.
i2

g21 =
u1 u2 =0
107/179
I CA+CD, A&C 107 / 179
[2.4.] EmC liniare, rezistive. Modelarea E2C neliniare reactive cu surse comandate
Modelarea bobinei ideale neliniare
Relaţie constitutivă Ln
u = dϕ
(
i dt
F (ϕ, i) = 0
u unde F : 2 → .
Modelare
E=i 0
ϕ C=1 i ϕ
i
i0
u
108/179
I CA+CD, A&C 108 / 179
[2.4.] EmC liniare, rezistive. Modelarea E2C neliniare reactive cu surse comandate
Modelarea condensatorului ideal neliniar
Relaţie constitutivă Cn
i = dq
(
i dt
F (q, u) = 0
u unde F : 2 → .
Modelare
J=i 0 q
i
q C=1 u
i0
u
109/179
I CA+CD, A&C 109 / 179
[2.4.] EmC liniare, rezistive. Amplificatorul operaţional. Modele şi aplicaţii (rezistive)
Amplificatorul operaţional (A.O)
A.O. (engl:opamp) - componentă electronică reală, cu 5 terminale
Simbol (cu 5
terminale)
+Vs
V− −
Vo
V+ +
−Vs
Figură preluată de la https://www.st-

andrews.ac.uk/∼jcgl/Scots_Guide/experiment/lab/expt6/expt6.html
110/179
I CA+CD, A&C 110 / 179
Simbol (cu 3+1

terminale)
V− −
Vo
V+ +

110/179
I CA+CD, A&C 110 / 179
Simbol (cu 3
terminale)
V− −
Vo
V+ +

110/179
I CA+CD, A&C 110 / 179

Circuitul electronic (figura este preluată de la https://en.wikipedia.org/wiki/Operational_amplifier )
111/179
I CA+CD, A&C 111 / 179
Modelul liniar cu surse comandate
Modelul liniar cu surse comandate are 3 parametri: Ri , Ro , A0

Valori uzuale:
+ Ri ≈ 106 Ω - rezistenţă de intrare;

Ro ≈ 100Ω - rezistenţă de ieşire;
A0 ui A0 ≈ 106 - amplificare în buclă
deschisă.
ui Ri
Ro
uo Atenţie!
−
ui = V+ − V−
112/179
I CA+CD, A&C 112 / 179
Modelul liniar simplificat
Modelul liniar simplificat are 1 parametru: A0
ii +
Ri → ∞
A0 ui Ro = 0
A0 ≈ 106
ui
(
ii = 0
uo uo = A0 u i
−
uo ≈ 1V ⇒ ui ≈ 1µV
113/179
I CA+CD, A&C 113 / 179
Modelul A.O. perfect (AOP)
Modelul AOP este un model fără parametri.

Ri → ∞
Ro = 0
ii + A0 → ∞
ui
−
∞ (
ii = 0
ui = 0
uo
Este un model degenerat care
spune totul despre intrare şi
nimic despre ieşire.
114/179
I CA+CD, A&C 114 / 179
Amplificatorul operaţional
u0
Observaţii:
1 AOP realizează între intrare Vs
şi ieşire o legătură foarte
puternică, prin intermediul
circuitului în care este
conectat (vedeţi exemplele panta A0
următoare). ui
2 Modelele prezentate pot fi
folosite doar dacă AO este
conectat în reacţie negativă,
caz în care el funcţionează în −Vs
zona liniară a caracteristicii
ui − uo .
115/179
I CA+CD, A&C 115 / 179
AO - aplicaţii (rezistive, liniare) - montajul inversor
R2
R1
−
e1 (t) + uo (t)=?
Indicaţie: Scrieţi ecuaţia nodală la borna neinversoare.

(Ecuaţia nodală = Kirchhoff I la nodul inversor, în care curenţii sunt exprimaţi în funcţie de mărimile deja notate.)
Detalii aici numai pentru acest exemplu, restul vor fi prezentate la tablă, în limita timpului disponibil sau vă rămân în studiu
individual.
116/179
I CA+CD, A&C 116 / 179
R2
R1
0
−
ui =0 ∞
e1 (t) + uo (t)=?
116/179
I CA+CD, A&C 116 / 179
R2
R1
0
−
V =0
∞
e1 (t) + uo (t)=?
116/179
I CA+CD, A&C 116 / 179
R2
R1
V =e1 0
−
V =0 V =uo
∞
e1 (t) + uo (t)=?
116/179
I CA+CD, A&C 116 / 179
uo R2
R2
R1 e1
V =e1 R1 0
−
V =0 V =uo
∞
e1 (t) + uo (t)=?
116/179
I CA+CD, A&C 116 / 179
uo R2
R2
R1 e1
V =e1 R1 0
−
V =0 V =uo
∞
e1 (t) + uo (t)=?
e1 u0 R2
+ =0 ⇒ uo (t) = − e1 (t)
R1 R2 R1
Amplificare negativă.
116/179
I CA+CD, A&C 116 / 179
Ce eroare se face folosind acest model degenerat?

A0 ui +ui R2
R2
R1 e1 +ui
V =e1 R1 0
−
V = − ui V =A0 ui =uo
A0
e1 (t) + uo (t)=?
e1 + ui A u + ui R e1 (t) R e1 (t)
+ 0 i =0 ⇒ ui = − 2 ⇒ uo (t) = A0 ui = − 2
R1 1 + A + R2 R1 1 + 1 1 + R2

R1 R2
0 R A 0 R1
1
Erorile sunt de ordinul 10−6 . Acest rezultat validează folosirea modelului AOP.
117/179
I CA+CD, A&C 117 / 179
AO - aplicaţii (rezistive, liniare) - montajul neinversor
e1 (t) −
R2 Demonstraţi că (folosind AOP)
!
R2
uo (t) = 1 + e1 (t)
R1
R1 Amplificare ≥ 1.
118/179
I CA+CD, A&C 118 / 179
AO - aplicaţii (rezistive, liniare) - montajul repetor
e1 (t) −
Demonstraţi că (folosind AOP)
uo (t) = e1 (t)
R1 Amplificare = 1. La ce e util?
119/179
I CA+CD, A&C 119 / 179
AO - aplicaţii (rezistive, liniare) - montajul sumator
R1 R2
+ uo (t)=?
e1 (t) e2 (t)
e e2 (t)

1 (t)
Demonstraţi că în cazul folosirii modelului AOP uo (t) = −R R1
+ R2
120/179
I CA+CD, A&C 120 / 179
AO - aplicaţii (rezistive, liniare) - montajul diferenţial (I)
e1 (t) −
R2

R1 !
R2 R2
uo (t) = e1 (t) 1 + −e2 (t) .
R1 R1
e2 (t)
121/179
I CA+CD, A&C 121 / 179
AO - aplicaţii (rezistive, liniare) - montajul diferenţial (II)
R3
+
e1 (t) R4 −
R2
R1 Demonstraţi că (folosind AOP)

dacă R3 /R4 = R1 /R2 atunci
R2
uo (t) = (e1 (t) − e2 (t))
R1
e2 (t)
122/179
I CA+CD, A&C 122 / 179
AO - aplicaţii - circuit de negativare a rezistenţei
i1
−
u1 +
R u1 = −Rs i1 (dacă Rs > 0
atunci circuitul se comportă ca
un rezistor cu rezistenţă nega-
tivă).
Rs Dar dacă Rs se înlocuieşte cu
o bobină sau un condensator?
123/179
I CA+CD, A&C 123 / 179
Modelarea surselor comandate cu AOP
SICU
SUCI +
i2
R u1 −
Rs
i1
−
+ u2 R1
u2 = −Ri1 u1 = 0
u1
i2 = i1 = 0
R1
124/179
I CA+CD, A&C 124 / 179
Surse comandate vs. AOP
Observaţii:
Am văzut că SUCU şi SICI se pot modela cu SUCI şi SICU.
Acum, SUCI şi SICU se pot modela cu AOP.
⇒ AOP este element primitiv în clasa elementelor ideale multipolare
nereciproce.
Teoremă de modelare
Orice element multipolar, liniar, rezistiv, nereciproc, se poate modela
cu rezistoare liniare şi AOP.
125/179
I CA+CD, A&C 125 / 179
Cuprins

... reciproce
... nereciroce

126/179
I CA+CD, A&C 126 / 179
[2.5.] EmC liniare reactive Bobine ideale liniare cuplate mutual
Perechea de bobine cuplate
Simbol
Definiţie
Este un element cvadripolar de circuit de tip diport (E4C2p), pentru
care tensiunea la fiecare port este o combinaţie liniară a derivatelor
curenţilor celor două porturi.
127/179
I CA+CD, A&C 127 / 179
Regula standard de asociere a sensurilor curenţilor şi tensiunilor

i1 i2
u1 u2
Există două borne marcate

("borne polarizate"). Ecuaţii constitutive
Semnificaţia lor o veţi înţelege la teoria câmpului elmag.
u = L11 didt1 + L12 didt2


1 Curenţii intră în bornele  1




polarizate. 

 u = L di1 + L di2


2 Se foloseşte regula de la 2 21 dt 22 dt
receptoare pentru fiecare port.
128/179
I CA+CD, A&C 128 / 179
Observaţii:
i1 i2 Perechea de bobine
cuplate este un element
reciproc:
u1 u2
L12 = L21
Valoarea L12 = L21 se

u = L11 didt1 + L12 didt2 numeşte inductivitate

 1



 mutuală şi se notează de
obicei cu M.


 u = L di1 + L di2


2 21 dt 22 dt
L11 şi L22 se numesc
inductivităţi proprii.
129/179
I CA+CD, A&C 129 / 179
Observaţii:
i1 i2 Perechea de bobine
cuplate este un element
reciproc:
u1 u2
L12 = L21
Valoarea L12 = L21 se

u = L11 didt1 + M didt2 numeşte inductivitate

 1



 mutuală şi se notează de
obicei cu M.


 u = M di1 + L di2


2 dt 22 dt
L11 şi L22 se numesc
inductivităţi proprii.
129/179
I CA+CD, A&C 129 / 179
i1 i2 Puterea convenţional
consumată (demonstraţi!):
dW
u1 u2 p = u1 i1 + u2 i2 =
dt
unde W este energia
L11 i12 L22 i22

u = L11 didt1 + M didt2

W = + Mi1 i2 +
 1



 2 2


 u = M di1 + L di2


2 dt 22 dt
130/179
I CA+CD, A&C 130 / 179
Notăm
" # " #
u1 i
u= i= 1
i1 i2 u i
" 2 # 2
L11 M
L=
M L22
u1 u2
Relaţia constitutivă
di
u=L
dt

 1





 Puterea consumată
 u = M di1 + L di2


2 dt 22 dt
di 1 d T
p = iT u = iT L = i Li
dt 2 dt
131/179
I CA+CD, A&C 131 / 179
Energia
i1 i2 1 T
W = i Li
2
u1 u2
Condiţia de pasivitate
W ≥ 0 ∀i ⇔ L pozitiv definită:
L11 > 0, L22 > 0 şi
√

det(L) ≥ 0 ⇔ M ≤ L11 L22
 1






 u = M di1 + L di2

 Definiţie - factor de cuplaj
2 dt 22 dt
M
k= √
L11 L22
di
u=L k = 0 bobinele nu sunt cuplate;
dt
k = 1 cuplajul este perfect.
132/179
I CA+CD, A&C 132 / 179
Sistem de bobine cuplate mutual
i1 i2 in
L12 L1n
u1 un di
L11 Lnn u=L
dt
i1 u1
   
 L11 L12 ··· L1n
     

 L L22 ··· L2n   i2   u2 
L =  21  ∈ IRn×n , i =  ..  ∈ IRn , u =  ..  ∈ IRn , (30)
   
 · · · ··· ··· ··· 
  .   . 
Ln1 Ln2 ··· Lnn 
in
 
un

L - matricea inductivităţilor, simetrică: Lkj = Ljk

k = j: inductivităţi proprii;
k , j: inductivităţi mutuale.
133/179
I CA+CD, A&C 133 / 179
i1 i2 in
L12 L1n
u1 un di
L11 Lnn u=L
dt
Regula standard:
pentru fiecare bobină: regula de la receptoare şi
toţi curenţii intră în bobine prin bornele polarizate.
Schimbarea bornei polarizate (care are caracter convenţional)
determină schimbarea semnului inductivităţii mutuale.
133/179
I CA+CD, A&C 133 / 179
i1 i2 in
L12 L1n
u1 un di
L11 Lnn u=L
dt

!
di d 1T dW
p = iT u = iT L = i Li = , (30)
dt dt 2 dt
unde
1T
W = i Li > 0, (31)
2
> 0 şi |Lkj | < Lkk Ljj .
p
dacă L e pozitiv definită ⇔ Lkk
133/179
I CA+CD, A&C 133 / 179
[2.5.] EmC liniare reactive Modelarea perechii de bobine cuplate
Modelarea perechii de bobine cuplate

Modelarea perechii de bobine cuplate cu o schema în T (stea/Y)
O pereche de bobine cuplate care au o bornă comună se poate
modela cu o schemă în T formată numai din bobine ideale liniare,
necuplate.
i1 i2 L1 L2
i1 i2
M
u1 L11 L22 u2 u L3 u2
1
Demonstraţi că cele două scheme sunt echivalente dacă:

L1 = L11 − M L2 = L22 − M L3 = M
134/179
I CA+CD, A&C 134 / 179
Modelarea perechii de bobine cuplate

Modelarea perechii de bobine cuplate cu o schema în T (stea/Y)
O pereche de bobine cuplate care au o bornă comună se poate
modela cu o schemă în T formată numai din bobine ideale liniare,
necuplate.
L1 L2
i1 i2 i1 i2
M
u1 L11 L22 u2 u1 L3 u2
Demonstraţi că cele două scheme sunt echivalente dacă:

L1 = L11 − M L2 = L22 − M L3 = M
Este necesar ca bobinele cuplate să aibă o bornă comună. 134/179
I CA+CD, A&C 134 / 179
Modelarea sistemului de bobine cuplate
Reamintim că
Rezistorul tripolar reciproc controlat în curent se poate modela cu o
schemă în stea formată din rezistoare dipolare ideale liniare.
Rezultatul nu se poate generaliza pentru un număr oarecare de borne.
Similar
Modelarea bobinelor cuplate cu o schemă în stea
3 bobine cuplate 2 câte 2, care au o bornă comună, se pot modela cu
o schemă în stea alcătuită din bobine necuplate între ele.
(Demonstraţi!)
135/179
I CA+CD, A&C 135 / 179
[2.5.] EmC liniare reactive Modelarea bobinelor reale cuplate
Modelarea bobinelor reale cuplate
Similar cu discuţia de la bobina (dipolară) reală, putem modela

pierderile prin conducţie astfel.
u = R1 i1 + L11 didt1 + L12 didt2


i1 i2  1






 u = R i + L di1 + L di2


2 22 21 dt 22 dt
R1 R2
sau, scris compact:
u1 M u2
di
u = Ri + L
L11 L22 dt
" #
R1 0
unde R =
0 R2
136/179
I CA+CD, A&C 136 / 179
[2.5.] EmC liniare reactive Condensatorul ideal multipolar
Condensatorul ideal multipolar
Definiţie
Condensatorul ideal multipolar = EmC pentru care curenţii sunt
combinaţii liniare ale derivatelor potenţialelor:
dv
i=C
dt
reciprocitatea ⇔ C = CT
pasivitatea ⇔ C este pozitiv definită;
modelare în cazul reciproc: similar cu rezistorul ideal multipolar
reciproc excitat în potenţiale, se poate modela cu o schemă în
poligon complet, formată numai din condensatoare.
137/179
I CA+CD, A&C 137 / 179
[2.5.] EmC liniare reactive ... nereciproce
EmC liniare reactive nereciproce
Reamintim
EmC liniare rezistive nereciproce studiate - E4C2p cu siglele: SUCU,
SICI, SUCI, SICU.
Cazul reactiv
Mărimile comandate sunt derivatele sau integralele în timp ale
mărimilor de comandă.
138/179
I CA+CD, A&C 138 / 179
EmC liniare reactive nereciproce
Rezistiv Reactiv, comandat în ...

derivată integrală
SUCU SUCUd SUCUi
i 0

=
( (
i1 = 0 i1 = 0  1

u2 = αu1 u2 = α du  u2 = α t u1 (t 0 ) dt 0
1  R
dt 0
SICI SICId SICIi
 u1 = 0R
( ( 
u1 = 0 u1 = 0 
i2 = βi1 i2 = β dt
di1  i2 = β t i1 (t 0 ) dt 0

0
SUCI SUCId SUCIi
 u1 = 0 R
( ( 
u1 = 0 u1 = 0 
u2 = ρi1 u2 = ρ didt1  u2 = ρ t i1 (t 0 ) dt 0

0
SICU SICUd SICUi
 i1 = 0 R
( ( 
i1 = 0 i1 = 0 
i2 = γu1 i2 = γ du 1  i2 = γ t u1 (t 0 ) dt 0

dt 0
139/179
I CA+CD, A&C 139 / 179
Exemplu de modelare cu SUCId
i1 i2
i1 i2
L11 L22
M
u1 u2
u1 L11 L22 u2
M didt2 M didt1
Acum nu mai este necesar ca bobinele cuplate să aibă o bornă comună.
Reprezentarea cu surse comandate are avantajul că permite scrierea
mai uşoară a relaţiilor, mai ales în situaţiile în care există mai multe
bobine cuplate. Fiecare cuplaj se înlocuieşte cu o pereche de surse
comandate corespunzătoare.
140/179
I CA+CD, A&C 140 / 179
Aplicaţii cu AO şi elemente reactive - SUCIi
C
Z t
i1 1
− u2 (t) = − i1 (t 0 ) dt 0
C 0
+ u2
u1 = 0 ⇒ SUCIi.
141/179
I CA+CD, A&C 141 / 179
Aplicaţii cu AO şi elemente reactive - SUCId
L
i1 di1
− u2 (t) = −L
dt
+ u2
u1 = 0 ⇒ SUCId.
142/179
I CA+CD, A&C 142 / 179
Aplicaţii cu AO şi elemente reactive - SUCUi

C
i1 R
−
u1
+ u2

Z t
1
u2 (t) = − u1 (t 0 ) dt 0
RC 0
i1 , 0 ⇒ SUCUi ? Cum se poate rezolva? 143/179

I CA+CD, A&C 143 / 179
Aplicaţii cu AO şi elemente reactive - regulator PID

Regulator PID = componentă întâlnită în sistemele de reglare automată
https://en.wikipedia.org/wiki/PID_controller
C1 C2
R2
R1
i1
−
u1
+ u2

Z t
du1 (t)
u2 (t) = kp u1 (t) + ki u1 (t 0 ) dt 0 + kd
0 dt
R C1
unde kp = − R2 − C2
, ki = − R 1C , kd = −R2 C1 .
1 1 2 144/179
I CA+CD, A&C 144 / 179
Cuprins

... rezistive
... reactive
145/179
I CA+CD, A&C 145 / 179
[2.6.] EmC neliniare ...rezistive
EmC neliniare rezistive
Reamintim
EmC liniare rezistive nereciproce studiate - E4C2p cu siglele: SUCU,
SICI, SUCI, SICU.
Cazul neliniar
Mărimile comandate sunt funcţii neliniare dependente de mărimile de
comandă.
146/179
I CA+CD, A&C 146 / 179
EmC neliniare rezistive
Rezistiv Rezistiv
liniar neliniar
( SUCU ( SUCUn
i1 = 0 i1 = 0
u2 = αu1 u2 = f (u1 )
( SICI ( SICIn
u1 = 0 u1 = 0
i2 = βi1 i2 = f (i1 )
( SUCI ( SUCIn
u1 = 0 u1 = 0
u2 = ρi1 u2 = f (i1 )
( SICU ( SICUn
i1 = 0 i1 = 0
i2 = γi1 i2 = f (u1 )
147/179
I CA+CD, A&C 147 / 179
Aplicaţii cu AO şi elemente rezistive neliniare - SUCIn
Elementul neliniar este controlat în

i1
− curent şi are caracteristica nelini-
ară cunoscută u = f (i) pentru sen-
surile de referinţă marcate în figura
+ u2
desenată separat.
u2 (t) = −f (i1 )
i
u1 = 0 ⇒ SUCIn
u
148/179
I CA+CD, A&C 148 / 179
Aplicaţii cu AO şi elemente rezistive neliniare - SICUn

+
i2
u1 −
Rs Elementul neliniar este controlat în
tensiune şi are caracteristica nelini-
ară cunoscută i = g(u) pentru sen-
desenată separat.
i2 (t) = g(u1 )
i i1 = 0 ⇒ SICUn
u
149/179
I CA+CD, A&C 149 / 179
Modelul neliniar al A.O. - SUCUn
uo
+Vs
ii + Vs
ui
−
uo
−ε
−Vs ui
ε
(
ii = 0 −Vs
uo = f (ui )
150/179
I CA+CD, A&C 150 / 179

(
ii = 0
uo
uo = f (ui )
Vs
−ε
ui
ε
−Vs
151/179
I CA+CD, A&C 151 / 179

(
ii = 0
uo
uo = f (ui )
Vs
−Vs dacă ui < −ε



A0 ui dacă ui ∈ [−ε, ε]

uo = 


 +V dacă u > ε

s i
−ε
ui
ε
−Vs
151/179
I CA+CD, A&C 151 / 179

(
ii = 0
uo
uo = f (ui )
Vs
−Vs dacă ui < −ε



A0 ui dacă ui ∈ [−ε, ε]

uo = 


 +V dacă u > ε

s i
−ε
ε
ui uo ≈ 10V, A0 ≈ 106 ⇒
⇒ ε ≈ 10µV
Dacă A.O. funcţionează în
zona liniară, ui este practic
nulă;
−Vs
În circuitele fără reacţie sau
cu reacţie pozitivă, trebuie
considerată şi saturaţia A.O.
151/179
I CA+CD, A&C 151 / 179
Modelul neliniar perfect al A.O. - AOPn
ε=0
+Vs uo
ii + Vs
ui
−
uo
−Vs
ui
(
ii = 0
uo = Vs · sgn(ui ) −Vs
unde sgn este funcţia "semn"
152/179
I CA+CD, A&C 152 / 179
AO aplicaţii (rezistive, neliniare) - circuitul comparator

u1
+
u1 ui
−
u2
Eref
Eref
t
ui = u1 − Eref u2
Dacă ui > 0 ⇒ u2 = +Vs ⇔
Dacă u1 > Eref ⇒ u2 = +Vs
Dacă ui < 0 ⇒ u2 = −Vs ⇔ t
Dacă u1 < Eref ⇒ u2 = −Vs
Alte detalii şi exemple aici
https://www.electronics-tutorials.ws/opamp/op-amp-
comparator.html
153/179
I CA+CD, A&C 153 / 179
AO aplicaţii (rezistive, neliniare) - reacţie pozitivă totală
+
ui
− u2
u2
u1
Vs
−Vs Vs u1
ui = u2 − u1
Dacă ui > 0 ⇒ u2 = +Vs ⇔
Dacă Vs − u1 > 0 ⇒ u2 = +Vs
Dacă u1 < Vs ⇒ u2 = +Vs −Vs
Dacă ui < 0 ⇒ u2 = −Vs ⇔
Dacă −Vs − u1 < 0 ⇒ u2 = −Vs
Dacă u1 > −Vs ⇒ u2 = −Vs
154/179
I CA+CD, A&C 154 / 179
AO aplicaţii (rezistive, neliniare) - reacţie pozitivă totală
+
ui
− u2
u2
u1
Vs
−Vs Vs u1
ui = u2 − u1
Dacă ui > 0 ⇒ u2 = +Vs ⇔
Dacă Vs − u1 > 0 ⇒ u2 = +Vs
Dacă u1 < Vs ⇒ u2 = +Vs −Vs
Dacă ui < 0 ⇒ u2 = −Vs ⇔
Dacă −Vs − u1 < 0 ⇒ u2 = −Vs
Dacă u1 > −Vs ⇒ u2 = −Vs
154/179
I CA+CD, A&C 154 / 179
AO aplicaţii (rezistive, neliniare) - circuit Schmitt

Trigger
R2
R1
+ u2
u1 ui
−
u2
Vs
−R1
R2 Vs
R1
R2 Vs u1
u1 −ui u −u
R1
+ 2R i = 0 ⇒ ui
2
Arătaţi că:
R
Dacă u1 > − R1 Vs ⇒ u2 = +Vs −Vs
2
R1
Dacă u1 < V
R2 s
⇒ u2 = −Vs
155/179
Alte detalii şi exemple
Gabriela aici(UPB)
Ciuprina Cap.2. Elemente ideale de circuit. Modelarea elementelor reale.
I CA+CD, A&C 155 / 179
AO aplicaţii (rezistive, neliniare) - circuit Schmitt

Trigger
R2
R1
+ u2
u1 ui
−
u2
Vs
−R1
R2 Vs
R1
R2 Vs u1
u1 −ui u −u
R1
+ 2R i = 0 ⇒ ui
2
Arătaţi că:
R
Dacă u1 > − R1 Vs ⇒ u2 = +Vs −Vs
2
R1
Dacă u1 < V
R2 s
⇒ u2 = −Vs
155/179
Alte detalii şi exemple
Gabriela aici(UPB)
Ciuprina Cap.2. Elemente ideale de circuit. Modelarea elementelor reale.
I CA+CD, A&C 155 / 179
[2.6.] EmC neliniare ...reactive
EmC neliniare reactive
Reamintim
EmC neliniare rezistive nereciproce studiate - E4C2p cu siglele:
SUCUn, SICIn, SUCIn, SICUn.
Cazul reactiv
Mărimile comandate sunt derivate sau integrale ale unor funcţii
neliniare dependente de mărimile de comandă.
156/179
I CA+CD, A&C 156 / 179
EmC neliniare reactive nereciproce
Rez.nelin. Reactiv,nelin. comandat în ...

derivată integrală
SUCUn SUCUnd SUCUni
i 0

=
( (
i1 = 0 i1 = 0  1

df (u )  u2 = t f (u1 (t 0 )) dt 0
R
u2 = f (u1 ) u2 = dt 1

0
SICIn SICInd SICIni
 u1 =R0
( ( 
u1 = 0 u1 = 0 
i2 = f (i1 ) df (i1 )
i2 = dt  i2 = t f (i1 (t 0 )) dt 0

0
SUCIn SUCInd SUCIni
 u1 = R0
( ( 
u1 = 0 u1 = 0 
u2 = f (i1 ) u2 = dt
df (i1 )  u2 = t f (i1 (t 0 )) dt 0

0
SICUn SICUnd SICUni
 i1 = R0
( ( 
i1 = 0 i1 = 0 
i2 = f (u1 ) df (u )
i2 = dt 1  i2 = t f (u1 (t 0 )) dt 0

0
157/179
I CA+CD, A&C 157 / 179
Aplicaţii cu AO şi elemente neliniare reactive - SUCInd
Elementul neliniar este controlat în

i1 curent şi are caracteristica nelini-
−
ară cunoscută ϕ = ϕ(i) pentru sen-
+ u2 desenată separat.
dϕ(i1 )
u2 (t) = −
dt
i
u1 = 0 ⇒ SUCInd.
u
158/179
I CA+CD, A&C 158 / 179
Cuprins

Rezistorul
Bobina
Condensatorul
159/179
I CA+CD, A&C 159 / 179
[2.7.] Elemente parametrice Rezistorul
Rezistorul parametric neliniar

Simbol
i
F (u, i, t) = 0
F :R×R×R→R
Controlat în curent u = f (i, t);

Controlat în tensiune i = g(u, t);
Controlat în curent şi în tensiune - f este bijectivă în raport cu i.
160/179
I CA+CD, A&C 160 / 179
[2.7.] Elemente parametrice Rezistorul
Rezistorul parametric liniar
Simbol
i
Cazul controlului în curent: u(t) = R(t)i(t)
Cazul controlului în tensiune: i(t) = G(t)u(t)
Exemple:
rezistorul reglabil (potenţiometrul);
comutatorul perfect - abstractizarea care deschide poarta din
teoria circuitelor electrice analogice către cele digitale.
161/179
I CA+CD, A&C 161 / 179
[2.7.] Elemente parametrice Bobina
Bobina parametrică neliniară

Simbol
i
( dϕ(t)
u(t) = dt
F (ϕ, i, t) = 0
F :R×R×R→R
Controlată în curent ϕ = f (i, t); În acest caz
dϕ ∂f (i, t) di
u(t) = =
dt ∂t dt
Controlată în flux i = g(ϕ, t); 162/179
I CA+CD, A&C 162 / 179
[2.7.] Elemente parametrice Bobina
Bobina parametrică liniară
Simbol
i
Relaţie constitutivă - cazul controlului în curent

( dϕ(t)
u(t) = dt
ϕ(t) = L(t)i(t)
dϕ dL(t) di(t)
u(t) = = i(t) + L(t)
dt dt dt
163/179
I CA+CD, A&C 163 / 179
[2.7.] Elemente parametrice Condensatorul
Condensatorul parametric neliniar

Simbol
i
( dq(t)
i(t) = dt
F (q, u, t) = 0
F :R×R×R→R
Controlat în tensiune q = f (u, t); În acest caz
dq ∂f (u, t) du
i(t) = =
dt ∂t dt
Controlat în sarcină u = g(q, t); 164/179
I CA+CD, A&C 164 / 179
[2.7.] Elemente parametrice Condensatorul
Condensatorul parametric liniar
Simbol
i
Relaţie constitutivă - cazul controlului în tensiune

( dq(t)
i(t) = dt
q(t) = C(t)u(t)
dq dC(t) du(t)
i(t) = = u(t) + C(t)
dt dt dt
165/179
I CA+CD, A&C 165 / 179
Cuprins

166/179
I CA+CD, A&C 166 / 179
Concluzii
Elementele ideale sunt abstractizări (idealizări) ale celor mai frecvente elemente
reale, la care ecuaţia constitutivă a fost adusă la cea mai simplă formă posibilă.
Elementele ideale primitive (şi caracterul pe care îl impun) sunt:
R (rezistiv, liniar);
SIT (activ);
C (reactiv, liniar);
DP (rezistiv, dipolar, neliniar);
AOP (rezistiv, liniar, nereciproc);
comutatorul perfect (parametric).
În practică se folosesc frecvent:
SIC (activ)
L (reactiv, liniar);
sursele comandate rezistive (liniar, nereciproc);
bobine cuplate (rezistiv, liniar, reciproc);
AOPn (rezistiv, neliniar, multipolar, nereciproc);
167/179
I CA+CD, A&C 167 / 179
Concluzii
Teoria circuitelor este fundamentată pe cele 3 legi şi pe ecuaţiile constitutive ale
elementelor ideale de circuit.
Elementele ideale sunt "căramizile" cu care se construiesc modelele celor mai
diverse elemente reale.
O componentă reală nu are un singur model, ci o ierarhie de modele, cu atât mai
complicată (cu mai multe elemente ideale) cu cât se doreşte o acurateţe mai
mare.
Procesul de modelare nu face parte din teoria circuitelor, ci este apanajul
disciplinelor de specialitate, deoarece de multe ori modelele de circuit sunt
extrase prin rezolvarea unor probleme de câmp electromagnetic.
Modele de circuit pot fi realizate şi pentru dispozitive în care apar fenomene care
nu sunt neaparat electromagnetice.
168/179
I CA+CD, A&C 168 / 179
Lectura recomandată
Lectură recomandată
D.Ioan, Elemente ideale de circuit electric - slide-uri de la 19 la 33

D.Ioan, Bazele teoretice ale ingineriei electrice, 2000, online,
pagini (în numerotarea pe hârtie) 108-115, 118-121
Gabriela Ciuprina, Alexandru Gheorghe, Mihai Popescu, Dragoş
Niculae, Aurel Sorin Lup, Ruxandra Bărbulescu, Daniel Ioan,
Modelarea şi simularea circuitelor electrice - disponibil pe moodle,
pag 24-34.
A. Agarwal and J. Lang, Foundations of Analog and Digital
Electronic Circuits - Capitolul 1 - The Circuit Abstraction. Am
postat cartea pe moodle.
169/179
I CA+CD, A&C 169 / 179
Lectura recomandată
Lectură recomandată
D.Ioan Elemente ideale de circuit electric - slide-uri de la 34 la 79

D.Ioan, Bazele teoretice ale ingineriei electrice, 2000, online,
pagini (în numerotarea pe hârtie) 121-136, 162-165
Gabriela Ciuprina, Alexandru Gheorghe, Mihai Popescu, Dragoş
Niculae, Aurel Sorin Lup, Ruxandra Bărbulescu, Daniel Ioan,
Modelarea şi simularea circuitelor electrice - disponibil pe moodle,
pag 37-54.
C. K. Alexander, M. N. O. Sadiku, Fundamentals of Electric
Circuits, Mc Graw Hill, 2009, pagini 175-213 (OpAmps).
170/179
I CA+CD, A&C 170 / 179
Merită vizionat
Rex Fisher, Diode Models - 6 min
Click aici: https://www.youtube.com/watch?v=5JTQrYR-Pak

171/179
I CA+CD, A&C 171 / 179
Merită vizionat
Gregory M. Wierzba, Linear Dependent Sources - 6 min
Click aici: https://www.youtube.com/watch?v=zN9kqRtLtIw.

Observaţi încă un mod de a nota unitatea de măsură pentru
conductanţă!
172/179
I CA+CD, A&C 172 / 179
Merită vizionat
Gregory M. Wierzba, The Operational Amplifier (Op-Amp) - 11 min
Click aici:https://www.youtube.com/watch?v=8mPdJ9CLFJU
173/179
I CA+CD, A&C 173 / 179
Merită vizionat
L. Linares, Op Amps (Complete draft of storyboard) The Final

Tutorial on Op Amps - 1 oră
Explicaţii pe îndelete, cu multe exemple rezolvate. Atentie! În general în cărţile în limba engleză sensul de referinţă al
curentului este desenat lângă latură, iar la tensiune nu se desenează un sens de referinţă, ci se pune un plus si un
minus. Trebuie să interpretaţi sensul de referinţă al tensiunii de la plus la minus. Sunt însă situaţii în care se desenează
un sens de referinţă, ei îl desenează de la minus la plus dar scriu u = vplus - vminus.).
Click aici: https://www.youtube.com/watch?v=dkTjbcSEHmc
174/179
I CA+CD, A&C 174 / 179
Merită vizionat
Lecture 8 de la MIT, A. Agarwal

EECS 6-002 - Dependent Sources and Amplifiers - 50 min, dar
măcar de la minutul 19 la minutul 38 Definition of non-linear
controlled dependent sources. Examples.
Click aici: http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-

computer-science/6-002-circuits-and-electronics-spring-
2007/video-lectures/lecture-8/
175/179
I CA+CD, A&C 175 / 179
Merită vizionat

EECS 6-002 - The Operational Amplifier Abstraction - 50 min.
(Paralelă între A.O şi printf, importanţa reacţiei negative)
Click aici: http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-

computer-science/6-002-circuits-and-electronics-spring-
2007/video-lectures/lecture-19/
176/179
I CA+CD, A&C 176 / 179
Merită vizionat
L.R. Linarres - Opamp tutorials - linkul de mai jos e către primul

dintre ele
Click aici: https://www.youtube.com/watch?v=2NccFGNdxYg
177/179
I CA+CD, A&C 177 / 179
Merită vizionat
David Wiliams - Opamp comparators - 16 min
Click aici: https://www.youtube.com/watch?v=icFo5Zeydqg
178/179
I CA+CD, A&C 178 / 179
Merită vizionat

EECS 6-002 - Inside the Digital Gate - 50 min
(Comutatorul - elementul ideal de circuit care permite trecerea de la
circuitele analogice la cele digitale)
Click aici: https://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-
computer-science/6-002-circuits-and-electronics-spring-2007/video-
lectures/lecture-5/
179/179
I CA+CD, A&C 179 / 179

Cap2 Slides

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap2 Slides

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.2. Elemente ideale de circuit. Modelare.

Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

1 Folosiţi aceste slide-uri ca un ghid de studiu sau ca notiţe de curs

1 [2.1.] Clasificarea elementelor ideale

1 [2.1.] Clasificarea elementelor ideale

Definiţii. Criterii de clasificare.

Definiţii. Criterii de clasificare.

Mai există şi alte criterii de clasificare, care vor fi discutate pe

Rezistorul dipolar liniar

[2.3.] E2C neliniare. Modelarea elementelor reale

Rezistorul dipolar liniar

Rezistorul dipolar liniar

Rezistorul dipolar liniar

Rezistorul dipolar liniar

Obs: relaţia constitutivă este liniară.

p>0 ⇔ R > 0. (3)

Rezistorul dipolar liniar

Obs: relaţia constitutivă este liniară.

Rezistorul dipolar liniar

Rezistorul dipolar liniar

Pentru un element rezistiv, se poate desena caracteristica u-i - o curbă

Dacă R , 0 elementul este

Rezistorul dipolar liniar

Caz particular: R = 0 (conductor perfect sau scurt-circuit)

Conductorul perfect este:

Rezistorul dipolar liniar

Caz particular: G = 0 (izolator perfect sau gol)

Izolatorul perfect este:

Bobina ideală liniară

Bobina ideală liniară

Bobina ideală liniară

Bobina ideală liniară

Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă i(0) = 0.

Bobina ideală liniară

Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă i(0) = 0.

Bobina ideală liniară

Condensatorul ideal liniar

Condensatorul ideal liniar

Condensatorul dipolar liniar

Condensatorul ideal liniar

Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă u(0) = 0.

Condensatorul ideal liniar

Obs: relaţia constitutivă este liniară doar dacă u(0) = 0.

Condensatorul ideal liniar

Bobină vs. condensator

Exemplu: conductor filiform, înfăşurat in aer, în ipotezele:

Exemplu: Sistem format din 2 armături conductoare separate printr-un

Rezistorul dipolar neliniar

Rezistorul dipolar neliniar

controlabil în curent şi în tensiune: ∃f şi ∃g ca mai sus şi f = g −1

Rezistorul dipolar neliniar

Imaginaţi-vă caracteristici în toate variantele de control.

Rezistorul dipolar neliniar

Parametrii caracteristici: rezistenţa/conductanţa statică/dinamică

Care sunt semnificaţiile geometrice ale acestor parametri?

În ce condiţii (ce variante de control) se pot defini aceşti parametri?

Rezistorul dipolar neliniar

SIT, SIC - detalii în cele ce urmează.

Sursa ideală de tensiune

Sursa ideală de tensiune

Atenţie la semnul relaţiei şi la figură!

Obs: În relaţia constitutivă u este tensiune la borne. Ea indică cum trebuie

FDUWL52 ,((( KRPHJURZQ

FDUWL52 ,((( KRPHJURZQ