Evaluarea membrului inferior

Lp 4

Dr. Cristina Daia

 Examenul local / Evaluarea pacientului cu
PATOLOGIE DE ȘOLD (postraumatică,
degenerativa)
I.Durerea1,4-6,12-19, 27-31 notează oricare dintre elementele:
Spontană: în decubit, ortostatism, mers pe teren plat, urcat scări (specifică
șoldului care a pierdut unghiurile funcționale)
Provocată:
manevră specifică de provocare a durerii la nivelul șoldului se numește
Patrick: și reprezintă durerea apărută în șold datorită mobilizării
articulațiiei coxofemurale prin combinația mișcărilor de flexie abducție si
rotatie externă, respectiv flexie adducție și rotație internă; dacă apare
durere la acestă manevră se notează Patrick pozitiv +
presiune la nivel peritrohanterian, parasacrat;
Sensibilitate la palpare peritrohanterian, coarda adductorilor
Caracterul durerii:
❖ mecanic ( la mers, solicitare mecanică),
❖ inflamator (în repaus, se trezește cu durere, îl trezește noaptea din somn,
are redoare matinalăde peste 30 de minute),
❖ mixt

Dr. Cristina Daia

 Examenul local
II Inspectia 1,4-6,12-19, 27-31 aici se precizează dacă există
 atitudine vicioasă în clinostatism sau în decubitul ventral de „flexum de șold”
adică atitudine vicioasă de flexie inconștientă a coapsei pe bazin, în grade
variabile, după gravitatea coxartrozei; această atitudine vicioasă numită flexum de
șold poate fi corectabilă sau altfel spus "reductibilă" sau necorectabilă,
iereversibilă adică "flexum ireductibil"; mecanismul apariției acestei posturi în
coxartroză îl reprezită scăderea presiunii intra-articulare și implicit al durerii de
șold prin flexia acestuia, avem deci de a face cu o postură antialgică în timp prin
menținerea acestei posturi vicioase un timp îndelungat apar contracturi la nivelul
mușchilor adductori și rotatori și a ileopsoasului (flexum reversibil), care
contracturi menținute prelungit prin menținerea întrepătrunderii fibrelor de
actină și miozină și consumarea proteinelor contractile cu reorganizarea și
depunerea de țesut fibros se transformă în retractură (adică o contractură
musculară ireversibilă) a mușchilor citați, constituindu-se flexumul ireversibil. În
final atitudinea vicioasă șoldului va fi Flexie (F), Adduție (Add) și Rotatie externă (RE)
 la palpare a masei musculare prezentă contracturilor la mușchii adductori,
cvadriceps
 pe scurt notăm existența atitudinii vicioase în F, Add și RE, flexumului de sold
reductibil sau ireductibil , „coarda mușchilor adductori dacă e palpabilă”

Dr. Cristina Daia

III. Măsurători 1,4-6,12-19, 27-31
 sunt importante evidențiind obiectiv hipotrofia, hipotonia musculară
dar și alte tulburări (tromboflebită de ax femuro popliteu asociat, edem
post traumatic, sau post operator, ș.a.)
 ce măsurăm:
Diametrul coapselor:
 Se stabilesc întâi repere simetrice prin însemnare cu pixul la nivelul
coapselor bilateral: 10-15-20 cm superior de limita superioară a
rotulei; alegem 10-15-20 de cm în funcție de înalțimea pacientului;
distanța este aleasă astfel încât să permită măsurătoarea la ½ coapsei;
apoi se masoară cu o ruletă circumferința coapselor bilateral și se
notează valorile obținute
Diametrul gambelor
 Se stabilesc întai repere simetrice prin însemnare cu pixul la nivelul
gambelor bilateral: 10-15-20 cm inferior de limita superioară a rotulei;
alegem 10-15-20 de cm în funcție de înalțimea pacientului; distanța este
aleasă astfel încât să permită măsuratoarea la mijlocul gambei ("the
belly of the muscle" gastrocnemian); apoi se masoară cu o ruletă
circumferința gambelor bilateral și se notează valorile obținute

Dr. Cristina Daia

Lungimea MI
 Se face o primă măsurătoare de la spina iliacă antero-superioară (SIAS)
la maleola internă bilateral ( pentru a evidenția diferențe efective
de lugime datorate MI: coxartroză, gonartroză, intervenții ortopedice
pe șold – tije Ender, șuruburi, ș.a.) și se notează valorile obținute
 Se face o a doua măsurătoare de la ombilic la maleola internă
bilateral (pentru a evidenția diferențe efective de lugime datorate
asimetriilor de bazin, scoliozelor structurale ș.a.) și se notează
valorile obținute

Dr. Cristina Daia

 IV.Bilanțul articular (Mobilitate)

V. Bilanțul muscular (Forța musculară)

Dr. Cristina Daia

 Evaluarea articulatiei coxofemurale

Articulatie sferoidala (enartroza) cu 3 grade de libertate)

→ F/E, Abd/Add, RI/RE →Circumductie

F/E = se fac in plan sagital in jurul unui ax transversal care trece

prin marele trohanter
Flexie activa: 90 cu genunchiul extins, 120 cu genunchiul flectat
 Iliopsoas
 Drept anterior
Accesori: croitor, TFL, m.add, m. pectineu
Exensie activa: 20 cu genunchiul extins, 10 cu genunchiul flectat
 Fesier mare
 Semitendinos
 Semimembranos
 Biceps femural

Dr. Cristina Daia

 Evaluarea articulatiei coxofemurale

Abd/Add = se realizeaza in plan frontal/

vertical in jurul unui ax antero-posterior
care trece prin centrul capului femural
Abd activa: 45
 Fesier mijlociu
Add activa: 45
 Adductor lung
 Adductor scurt
 Adductor mare
 Pectineu
 Gracilis
 Evaluarea articulatiei coxofemurale

RI/RE = se realizeaza in in plan transversal in jurul unui ax

vertical care trece prin capul femural
RI activa : 30
 Fesier mic
 Tensorul fasciei lata
RE activa: 45
 Fesier mare
 Obturator extern
 Obturator intern
 Pătrat lombar
 Piramidal
 Geamăn superior
 Geamăn inferior

Dr. Cristina Daia

VI. Stabilitatea șoldului 1,4,27,33
Este dată de:
1) factori articulari, osoși: coaptarea suprafețelor articulare,
oblicitatea axului acetabular
2) factori ligamentari:
Ligamentul iliofemural ( limitează E, Abd, RE)
Ligamentul pubo-femural ( limitează Abd, RE)
Ligamentul ischio-femural (limitează RI, Add)
Ligamentul rotund a capului femural (susține capul femural în acetabul)
Notă: Șoldul este o articulație cu conducere ligamentară.
3) Factori musculari
Balanţa lui Pauwels
- stabilitatea antero-posterioară este dată de mușchiul fesier mare
- stabilitatea latero-laterală este dată de mușchiul fesier mijlociu (antagonizat
de mușchii adductori)
- menținerea capului femural în cotil este dată de mușchii pelvi-trohanterieni
În ortostatism șoldul trebuie să fie extins, în poziție indiferetă pentru abducție-
adducție și rotații; extensia este limitată de ligamentul ilio-femural care apasă
capul femural în cotil, denumit și ligamentul poziției ”în picioare”
Unghiul normal dintre diafiza femurală şi colul femural = 125-135°
Coxa vara – unghiul < 120°
Coxa valga – unghiul > 140°

Dr. Cristina Daia

 VII. Funcțional: Examenul mersului
 Poate fi normal sau se observă dacă
pacientul are cadența pasului asimetrică, dacă
încarcă predominent pe MI sănatos pentru al
proteja pe cel bolnav, dacă are o atitudine
vicioasă de flexum de șold la mers., dacă
folosește sau nu dispozitiv asistiv (cârja,
baston), în ce mână îl ține ( homolaterală sau
controlaterală articulației afectate), ș.a., în
final rezultând gradul de disfuncție
locomotorie
Dr. Cristina Daia
 Evaluarea clinico-functionala în coxartroza
I. Stadiul inițial presupune:
Durere: în ortostatism sau mers prelungite,
inclusiv pe teren accidentat/ senzația de
oboseală musculo-ligamentară locală; durerea
are caracter mecanic
- Durere la flexie maxima de sold, incheierea la
sireturi, durere dupa mers prelungit pe teren
accidentat
Mobilitate: Redoare ușoară adică reducerea
amplitudinilor de lux articulare
Radiografie: osteofite, osteocondensarea
sprâncenii acetabulare
Funcțional: normal Dr. Cristina Daia
 Evaluarea clinico-functionala în coxartroza
II. Stadiul evoluat presupune:
Durere: în ortostatism sau mers pe distanțe medii,
mai ales la urcare de scări, dar și în repaus; durerea
are caracter mecanic
Mobilitate: Redoare moderată adică reducerea
amplitudinilor de mobilizare curenta 80-100 de
grade
Dimensiuni: scăderea diametrului coapsei afectate (
hipotrofie de cvadriceps aferent prin inutilizare)
+/_ gamba de aceeași parte cu coxartroză
Radiografie: pensarea spațiului femuro-acetabular
Functional: - postură vicioasă flexum reductibil prin
contractură în principal a musculaturii adductoare
- ușoară șchiopătare prin încarcarea
predominentă a MI sănătos asistiv (baston, carje)
Dr. Cristina Daia
 Evaluarea clinico-functionala în coxartroza
III. Stadiul invalidant presupune:
Durere: cvasipermanentă, predominant nocturnă; durerea
capătă caracter mixt
Mobilitate: Redoare severă adică reducerea marcată a
amplitudinilor articulare 45-60 de grade
Dimensiuni: scăderea diametrului coapsei afectate
(hipotrofie de cvadriceps aferent prin inutilizare) și a
gambei de aceeași parte cu coxartroza; scurtarea MI
aferent
Radiografie: dispariția spațiului femuro acetabular, geode,
ankiloză
Funcțional:
- postură vicioasă flexum ireductibil (retractură
musculaturii adductoare,
flexoare)
-schiopătare, mers imposibil fără dispozitiv asistiv
(baston, carje) Dr. Cristina Daia
 OBIECTIVELE programului
de recuperare
1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala:
✓ obtinerea unei stabilitati articulare de buna
calitate,
✓ ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand
unghiurile functionale),
✓ Refacerea controlului muscular dinamic
pentru mers (echilibrarea balantei
agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii,
digestive, infectioase, etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie
secundara/terţiara adaptat pacientului in
cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii
pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a
pacientului (inclusiv colaborare cu familia
acestuia)
Dr. Cristina Daia
 Program de recuperare
Metode kinetice
1. Posturari
2. Tonifiere musculara
m fesieri
1. Relaxarea / decontracturarea muculara
2. mm adductori
3. Mobilizarile articulare
4. Corectarea mersului

Terapie ocupationala:
inot, ciclism, ski

Dr. Cristina Daia

 Program de recuperare
Reguli de igiena ortopedica a soldului
1. Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală;
2. Evitarea ortostatismului si a mersului pe jos prelungite („mersul este cel mai
prost exerciţiu pentru un coxopat”);
3. Mersul cu sprijin in baston (in mâna opusă pentru stadiile iniţial şi evoluat- ca
şi pentru stadiul final, invalidant, in majoritatea cazurilor; in mâna
homolaterală pentru stadiul final, invalidant, in cazurile severe, cu dureri şi
disfuncţionalitate accentuate);
4. Evitarea mersului pe teren accidentat;
5. Evitarea schiopătării printr-un control voluţional al mersului (şi prin
antrenamentul kinetic al controlului muscular dinamic);
6. De cel puţin două ori pe zi va realiza un repaus postural la pat cu articulaţiile
coxofemurale întinse;
7. Se vor prefera deplasările pe bicicletă (dacă nu există şi o suferinţă a
coloanei vertebrale asociată);
8. Se vor purta pantofi cu tocuri (joase şi) moi (crep, microporos);
9. Se va corecta orice inegalitate a membrelor inferioare de la 2 cm în sus;
10. Se va executa de cel putin două ori pe zi programul de kinetoterapie pentru
şold.

Dr. Cristina Daia

 Diagnostic diferential
durere de sold
1) Congenitale: Displazia acetabulară
2) Post traumatice: fracturi de col femural, pertrohanteriene
(femei, osteoporoză), de cotil, luxații
3) Tumori: osoase sold, Boala Paget a osului
4) Ischemice: Necroză aseptica de cap femural
5) Degenerative: coxartroză
6) Neurologie: Radiculopatie (HD)
7) Inflamatorii: spondilită ankilozantă (SAP), PAR (poliartrită
reumatoidă)
8) Abarticulare: Periartropatia de șold, bursită pertrohanteriană,
tenomiozite, hematoame musculare
9) Infecțioase: Coxită TBC
10) Algoneurodistrofia de șold
11) Afecțiuni ale micului bazin (tumori)
12) Hernii inghinale, femurale
13) Afecțiuni renale și altele Dr. Cristina Daia
 Examenul local al pacientului cu PATOLOGIE DE
GENUNCHI (postraumatică, degenerativă)
I.Durerea 1,4-6,12-19, 27-31
Spontană: în decubit, ortostatism, mers pe teren plat, urcat, coborât scări
(specifică gonartrozei)
Provocată: la mobilizarea rotulei:
Semnul rindelei: la mobilizarea rotulei tracționand-o proximal și respectiv distal;
semnul este pozitiv mișcarea acesteia este mult îngreunată ( datorită atrozei
femuro-patelare) și se simte senzația de fricțiune/ ”rindea”; normal patela se
mobilizează ușor
Poza cu semnul rindelei
Soc rotulian: se prinde patela cu ambele mâini între degetele I si III iar cu
indexul (degetul II) se apasă rotula; semnul este pozitiv dacă rotula se înfundă ca și
cum ar pluti într-un lichid la apăsarea ei și revine la scăderea presiunii pe ea;
semnifică prezența lichidului intraarticular ( artrită de genunchi, hidartroză);
normal nu există șoc rotuluian la un genunchi sănătos
Sensibilitate la palpare interliniul articular, inserția pes anserinus ( frecvent dureroasă
datorită tendinitei de pes anserinus), spațiul popliteu ( posibil bombat datorită unui chist
popliteu), capul peroneului
Caracterul durerii:
❖ mecanic (la mers, solicitare mecanică),
❖ inflamator (în repaus, se trezește cu durere, redoare matinală prelungită de peste
30 de minute, îl trezește noaptea din somn),
❖ mixt Dr. Cristina Daia
II. Inspectie 1,4-6,12-19, 27-31

Aspectul genunchiului care poate fi:

Normal
Mărit de volum prin panicul adipos
Mărit de volum prin fenomene inflamatorii: edem, rubor
asociind dolor și funcțio laesa
Atitudine vicioasă:
flexum genunchi = redoare ireversibila de genunchi
la un anumit grad de flexie a acestuia
deposturare în valg ( genunchi în X) sau var
(genunchi in paranteze)

Dr. Cristina Daia

 III. Măsurători 1,4-6,12-19, 27-31

 Diametrul coapselor +/- 10-15-20 cm
superior/ inf rotula ( așa cum s-a detaliat
la examenul articulației șoldului)
 Diametrul gambelor (idem)
 Lungimea MI
◦ de la SIAS- maleolă internă bilateral
◦ de la ombilic la maleola internă bilateral

Dr. Cristina Daia

 IV.Bilanț articular Mobilitate
 V. Bilanț muscular (Forta musculara
Scala MRC)

Dr. Cristina Daia

 Evaluarea articulatiei genunchiului

Articulatie condiliana cu un singur grad de libertate

→ F/E
F activa 0→135
 Semitendinos
 Semimembranos
 Biceps femural
E 135→ 0
 Cvadriceps
Datorita faptul ca condilul medial este mai mare si
mai jos decat cel lateral la miscarea de F maxima
se vor asocia cateva grade de RE iar la exetensia
maxima cateva grade de RI

Dr. Cristina Daia

VI. Stabilitate 1,4,27,33
Stabilitate pasivă (ligamente):
Stabilitatea axială a genunchiului: ligamentele colaterale tibial si
fibular
Stabilitatea antero-posterioară: ligamentele încrucișate ant si
post
Stabilitatea genunchiului în hiperextensie: cvadriceps
Structurile capsulo-ligamentare asigură stabilitatea pasivă
(numai chirurgia poate trata rupturile ligamentare)
Stabilitate activă ( mușchi):
Structurile musculare aigură stabilitatea activă ( kinetoterapia
poate îmbunătății stabilitatea activă tonifiind structurile
musculare, cvaricepsul în acest caz)

Dr. Cristina Daia

 VII. Funcțional - examenul mersului
1,4,27,30

 Poate fi normal sau se observă dacă

pacientul are cadența pasului asimetrică, dacă
încarcă predominent pe MI sănatos pentru al
proteja pe cel bolnav, dacă are o atitudine
vicioasă de flexum de genunchi la mers, dacă
folesește sau nu dispozitiv asistiv ( baston), în
ce mână îl ține ( homolaterală sau
controlaterală articulației afectate), ș.a.
Dr. Cristina Daia
 Evaluarea clinico-funcțională în gonartroză

Stadiul inițial
Durere: în ortostatism sau mers prelungit, inclusiv
pe teren accidentat mai ales la coborârea de
scări: durerea are caracter mecanic
Mobilitate: conservată sau redoare discretă; apar
cracmente la mobilizarea genunchiului
+/_ afectarea stabilității genunchiului:
incapacitatea de înzavorare/ blocare a
genunchiului (acesta scapă la mers)
Radiografie: osteofite, ascensionarea spinelor
tibiale în spațiul intercondilian
Funcțional: normal ( la examenul mersului pe
teren plat)
Dr. Cristina Daia
 Evaluarea clinico-funcțională în gonartroză
Stadiul evoluat
Durere: intensă în ortostatism sau mers pe distanțe
medii: durerea are caracter mecanic/ mixt
Aspect: genunchi deformați, măriți de volum
Dimensiuni: Hipotrofie, hipotonie de cvadriceps, în
consecintă scăderea diametrelor gambei, +/- coapsei
aferente genunchiului afectat
Mobilitate: Redoare moderată (reducerea
amplitudinilor de mobilizare curentă) , cracmete la
mobilizare
Radiografie: pensarea spațiului femuro tibial (frecvent
intern)
Funcțional: - postură vicioasă (flexum reductibil)
ușoară șchiopătare prin încărcarea predominentă a MI sănatos la
examenul mersului pe tern plat

Dr. Cristina Daia

 Evaluarea clinico-funcțională în gonartroză

Durere: cvasipermanente, în repaus durerea are

caracter mixt
Aspect: articular modificat, deformare articulară,
deposturare severă în var sau în valg
Mobilitate: Redoare severă (reducerea marcată a
amplitudinilor articulare)
Dimensiuni: Hipotrofie, hipotonie de cvadriceps,
în consecintă scăderea diametrelor gambei și a
coapsei aferente genunchiului afectat; scăderea în
dimensiuni a MI aferent
Radiografie: dispariția spatiului femuro-tibial,
geode, ankiloză
Funcțional: -postură vicioasă (flexum ireductibil)
șchiopătare, mers imposibil fără dispozitiv asistiv (baston,
cârje)
Dr. Cristina Daia
 OBIECTIVELE programului
de recuperare
1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala:
✓ obtinerea unei stabilitati articulare de buna
calitate,
✓ ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand
unghiurile functionale),
✓ Refacerea controlului muscular dinamic
pentru mers (echilibrarea balantei
agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii,
digestive, infectioase, etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie
secundara/terţiara adaptat pacientului in
cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii
pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a
pacientului (inclusiv colaborare cu familia
acestuia)
Dr. Cristina Daia
 Metode kinetice folosite

1. Posturari
2. Tonifiere musculara
m cvadriceps
3. Asuplizare musculara/relaxare
m ischiogambieri
4. Mobilizare articulara

Terapia ocupationala: inot, ciclism, canotaj

Dr. Cristina Daia
 Diagnostic diferential
durere de genunchi
1. Boli inflamatorii
 PAR
 SAP
 Artrita reactiva
 Artrita psoriazica
 Guta
 Codrocalcinoza
2. Insuficienta aparatului ligamentar
3. Rupturile de menisc
4. Tendinita de pes anserinus/ insertita
5. Chistul politeu
6. Condromalacia patelei
7. Osteocondrita disecanta

Dr. Cristina Daia

 Program de recuperare
Reguli de igiena ortopedica a genunchiului
Decalogul regulilor de profilaxie secundară „igiena ortopedica a
genunchiului” (după Sbenghe, 1987)
1. Greutatea corporală- normală (sau subideală);
2. Evitarea ortostatismului sau/şi a mersului prelungite;
3. Evitarea mersului pe teren accidentat;
4. Mersul cu sprijin in baston;
5. Evitarea pozitilor de flexie maximă la nivelul genunchilor
(genuflexii, stat „turceşte”);
6. Evitarea menţinerii prelungite a unei anumite pozitii a
genunchilor;
7. Mişcări libere de flexie/extensie (pentru „încălzirea”genunchilor)
după un repaus prelungit (intr-o anumită poziţie a acestora)
sau/şi înainte de trecerea in ortostatism;
8. Corectarea cu susţinătoare plantare (talonete) a piciorului plat;
9. Evitarea (purtării) tocurilor înalte;
10. Evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat în genunchi).

Dr. Cristina Daia

 Examen local al pacientului cu patologie de gleznă-
picior
1.Durerea 1,4-6,12-19, 27-31

Spontană:
❖ radiculalgie (L5 degetul mare, S1 degetul V ),
❖ mialgie,
❖ cauzalgie (în AND însoțită eventual de tulburări vaso-motorii),
❖ talalgie (la adolescent bilateral poate sugera un debut al spondilitei
ankilozante; la adulți și vârtnici unilateral posibil sugerează existența
tendinitei achileene degenerative sau a unui pinten calcanean),
❖ metatarsalgie ( la femeie post menopauză posibil fracturi ale
metatarsienelor pe fond de osteoporoză, la adult posibil fracturi
metetarsiene; posibil picior escavat la femei cu purtarea de tocuri
excesiv de înalte și sprijin predominant pe metatarsiene)
❖ plantară: sindrom de tunel tarsal, fasciită plantară, ș.a, purtarea de
încălțăminte necorespunzătoare ( cum ar fi acei pantofi ”balerini” care
nu respectă arcul longitudinal plantar, picior plat)
Provocată: la presiune, mobilizare articulară
Caracterul durerii: mecanic, inflamator sau mixtDr. Cristina Daia
 II. Inspecție 1,4-6,12-19, 27-31

Aspect: se notează dacă apar asociat durerii
fenomenelor inflamatorii ( edem, rubor) ca în cazul afecțiunilor
post traumatice de gleznă – picior,
în algoneurodistrofie AND stadiul I
în piciorul căzut din unele hemiplegii, aspectul de var equin
Inflamarea articulației MTF I artrita tofacee, sau a halucelui
fenomene vegetative , tulburări vaso-motorii (culoare violacee, sudorație) ca în
AND stadiul II
pareza de sciatic popliteu intern ( picior căzut- deficit de flexeie plantară)
feneomene degenerative
artroza articulației metatarso-falangiene (MTF) I sau MONT
halux valg

Aspectul Bolții plantare 27

Arcul longitudinal plantar (ALP) = este format de următoarele trei elemente:
maleola internă, navicular, netatarso-falangiana 1 (MTF 1)
Picior plat = elementele ALP sunt coliniare (se recomandă purtarede pelote
adaptative, podometrie, toc fiziologic)
Picior escavat = accentuare ALP (sprijinul se face preponderant pe pe MTF, apare
degetul în ciocan)
Dr. Cristina Daia
III. Bilanț articular
VI. Bilanț muscular

Dr. Cristina Daia

 Evaluarea articulatiei gleznei

1. Articulatia talocrurala
2. Articulatiile intertarsiene (subtalara, talocalcaneonaviculara,
calcaneo-cuboidala, transversala a tarsului, cuneo-naviculara,
intercuneene, cuboido-naviculara, cuneo-cuboidiana)
3. Articulatiile tarsometatarsiene
4. Articulatiile intermetatarsiene
5. Articulatia talotarsala
Biomecanica piciorului
F/E → A. Talocrurala
RI/ RE →A. Intertarsiene ( A. Talocalcaneonaviculara)
Abd/ Add → A. Intertarsiene (A. Subtalara)
Inversie = Add + RI + un grad de F plantara
Eversie = Abd + RE + un grad de F dorsala (E)

Dr. Cristina Daia

 Evaluarea articulatiei gleznei

F =45
 Triceps sural
E =20
 Tibial anterior
Inversia=35
 Tibial posterior
Eversia=15
 Peronier lung
 Peronier scurt

Dr. Cristina Daia

VII. Examenul funcțional 1,4,27,30
Examenul mersului pe tern plat ( normal, sau
identificarea mersului cosit cu piciorul căzut și
deviat în var equin ca în unele hemiplegii)
Examenul mersului pe pe vârfuri
Pentru obiectivarea unui deficit motor cum ar fi
imposibilitatea flexiei plantare ca in pareza de SPI
sau în radiculopatie S1
Examenul mersului pe pe călcâie
Pentru obiectivarea unui deficit motor cum ar fi
imposibilitatea flexiei dorsale ca în pareza de SPE
sau în radiculopatie L5

Dr. Cristina Daia

Ce putem gasi? Cauze ale
durerii plantare
 Degenerative - posturale: artroza MTF I (mont),
halux valgus, picior plat, picior escavat
 Abarticulare: tendinita achileană, pinten calcanean
 Posttraumatic: fracturile de stres ale
metatarsienelor
 Boli inflamatorii: spondilită ankilozantă (SAP), PAR
(poliartrită reumatoidă), Artrită psoriazică, gută
 Boli neurologice: algoneurodistrofie (AND),
mononeuropatia de peroneal (sciatic popliteu
extern, SPE), hemiplegia (drop foot), etc

Dr. Cristina Daia

Bibliografie
 Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed
Universitara, 2018
 Sbenghe T, Kinetologie profilactica terapeutica si
de recuperare, Editura Medicală, 1987
 Sbenghe T. – Recuperarea medicală a sechelelor
posttraumatice ale membrelor. Ed. Medicală,
Bucureşti, 1981
 Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie. Editura Medicală, Bucuresti,
Romania, 2008
 Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională
în RMFB, Ed. Universitară „Carol Davila”, 2011

Dr. Cristina Daia