J Anulu II. — Nr. 12.
Aradu, Joi,
jî Ese de dine ori in septemana : !i
Joi-a si Dominec’a. i dreptnlu: Kedaetiunei „L nm i n a‘*?j
;Pretiulu de prenumeratiune:
i pre anu intregu . . . 6 fl. v. a.j
dinmctatc de anu . 3 fl. v. îi.|}
patrariu de anu . . 1 fl. 50 cr.l
;;
Pentru Romani’a si strainetate: j
pr« anu intregu . . . 9 fl. v. n.;i
i
kZ
dinmetate de anu 4 fl. 50 cr.
|F6ia bisericesca, scolastica, literaria si economica ■0=
Organu oficiale alu eparchiei romane gr. or. aradane.
PARTE OEICIALE.
Normativii
4 in
pentru preotimea parochiala din district?du oradann.
Nr. 50. B.
Articolulu 40. §. 58. alu legiloru de anulu 1868. contiene:
câ ostasii din armafa de linia, ostasii de reserva si ostasii din
armat’a tierii (honvedii), ddca sunt ablicentiati pe timpii mai in-
delungatu si au trecutu din clas’a a trei’a a etatei: in cele ce se
tienu de insuratiune, stau sub legile si normativele comune, dar .
remanu obligaţi la servitie in armat’a de linia, sdu la marina,
respective in armat’a tierei.
. Cerendu-se din cutare parte splicarea acestor’a, — inaltulu
ministeriu regio-ungaricu pentru aperarea tiereii, cu datulu de
7. Septembre 1872. Nr. 30,347.• a datu la §-lu provocaţii acoa
^ . splicare: câ ostasii de linia si cei din armat’a tierii, incependu
V dela măiestrul a de vigilîi in jos/nu altcum ostasii de reserva,
cari nu sunt in servitiu activu la marina, — ddca au trecutu din
elas’a a treia a etatei obligate la asentare, adeea au implinitu de
totu anulu etatei alu 22-lea: la insuratiune nu au trebuintia do
licenţia dela superioritatea militară, ci in acesta privintia stau
sub legile si normativele prescrise pentru civili.
Spre întregirea acestei splieari a adausu sus-laudatulu mi­
nisteriu: câ clasele obligate la asentare se incepu cu l.Ianuariu
alu anului, in care respecţivulu individa a intratu in anulu alu
20-lea alu etatei sale, si se termina la trei ani cu 31. Decembre;
prin urmare ostasii ablicentiati pe timpu mai indelungatu, d<5ca
» inca nu au trecutu din aceste trei clase, nu se potu insurd fora
licenţia.
Normativulu acest’a intimatu cu emisulu inaltului ministeriu
regio-ungaricu de cultu si instrucţiune publica din 4. Decembre
k. 1872. Nr. 30,430. in legătură cu celu publicaţii do aicia sub -20.
Noembre 1872. Nr. 935. B. se notifica oficieloru parocbiale spre
scire si acomodare cu acea observatiune: câ la insuratiunea osta­
şiloru, cari nu au parte de favorurile espuse mai sus, se reeere
ITcenirârdelâ respectiV’aTup'enoritâte militară. ,v ' • T/
Oradea-mare, 5. Februariu, 1873. *'• '-■•. ■i ). t- v»
1 * . I o) Caligrafi’a si desemnulu
Consistoriulu eparchialu greco-orientalii din Oradea-mare.
PARTE NEOFICIALE.
Reorganisarea institutului pedagogico-preparandialu.
Sinodulu eparchialu din 1872^ amenandu acăsta
causa, hotar! sub .m\ g6. ^ <du_ protocolului a se publică
. 4 t6te actele, ca asia cunoscendu-le cu totii, in sessiunea
de estimpu se se pdta desbate in meritu. Deci ince-
pemu cu
' Proiectu c91.uA. *v
P f
de regulamentu pentru redarea si injiintiarea Preparandieloru.
§ . . se avemu pentru scbiele popularie confesiuriăli
invetiaton iscusiţi, si ca se dâmu ocasiune teneriloru cari do-
rescu a se devotâ acestei vocatiuni frumose, asi castigâ ca­
pacitate receruta, sinodulu eparchiale ingrijesce de a infiintiâ
si regulă baremu un’a Preparandia in diecesa. ' —7*
§ 2• ^ preparandi a se corespunda perfectu scopului, ea
are se fie legata cu o scbla de esercitiu (§.'§2." alu^ art/de leFe
94. Fcbpimriu
13. Martiu
1873.
I Corcspundintielc si banii de prc-j;
imuncratinnd se se adreseze de a
in Aradu, cancelari'a episcop6sca. j ."
Pentru publicatiunilc de trei ori, |
! ce contienu cam 150 de cuvinte j
! (spaţiu de 20 sire garmond) tacs’a e l
3 fl.; pana la 220 de cuvinte 4 fl. j
6ra mai sus 6 fl., intielegcndii-.se i
intr’ aceste sume si timbralii. — Prc- i*
tiuia publicatimiiloru se se anticipc JJ.
XXXVIII din 5. Decemvre 1868.) in cari candidaţii prepa-
randiali se se pota instrui practicalminte.
§ 3- Preparandi’a debue se aiba si o gradina baremu de
2. jugere (§. 83. totu acelei legi) ca canditatii se se informeze
agricultura; pomologie si. vieritu.” .....*" "
§4* Personalulu invetiatorescu consta din 1. profesoru
diriginte barem din 2. profesori ordinari si din unu,suplentu. ’ c
Apoi din unu invetiatoriu fungentu in scol’a practica (§. 84.
a leg. sco.)
§ 5. Leafa profesoriloru ordinari este 1000, fl si 100,
bani de cortelu; dr a suplentului de 500. fl. cu cortelu si in-
calditu in institutu. Invetiatoriulu practicu trage 700. fl. Pen­
tru agendele directiunei mai trage profesorulu diriginte 200,
fl. (§. 85. aleg. scol.)
§ 6. Candidaţii cari se voru primi in Preparandia jse -
aiba o constitutiune corporala sanetdsa, se fie trecuti 'de r$\
ani, se aiba purtare morale buna si se fia versaţi in limb’a
materna, aritmetica, geografia si istoria barem atâtu, câtu
se invetia in gimnasiulu inferioru ori scbl’a realeg ori ceta-
tiendsca, si oresi câtva in cântările bisericesci. Despre acdst’a
voru ave a aduce testimoniu scolasticu seu se se supună unui
esamenu de primire (§. 86. a leg. scol.)
§. 7. Cursulu preparandialu durdza 3 . ani (§ 87. a leg.
scol.)
- § 8. Obiectele de instrucţiune obligate sunt:
a) Religiunea si moral’a —
b) Pedagogi’a
c) Metodic’a
\ d) Geografi’al universale si a tierii
e) Istori’a / cu privire la romani
f *) Limb’a materna (romana)
S) magi ara
* *) germana
n
i) sciintiele naturali si aplicarea loru la economi’a rura-
le si la industria.
$ Economi a cu esercitiele economice si horticali
l) Constitutiunea tierii.
m) Maţematic’a si Geometri’a.
n) music a vocale (corurile bisericesci).
p) Gimnastic’a
q) Esercitiele practice in scol’a practica (§. 88 a
leg
SCO.)
^ 9- Senatulu scolasticu va desemnă in planulu de lec-
tiune ce-lu va da din tempu in tempu, cari din aceste obfecte
de instrucţiune au se se predee in fiecare oowcte
siune. unu si in ce esten-
§ 10.Fiindu Preparandi’a diecesana institutu ,
ea pe cfttuârpoîe^a"ăv6 catîchetu prhpA.
rea Religiunei si a moralei, apoi a F“v'
sericesci. Leaf’a acestui’a va fi "fi o? ,00 fl - !^ b“
§ u. Preparandi’a diecesana are sefi!'^ r®™“nţra‘lune-
° biblioteca tienetdrie de opuri didactice si pSae-office\ct“
iuLP5...9_?rfine..buna. şe fie. sppe^dispuseLnef fandida '
tiloru spre castigarea cartiloru necesarii- in acdstn
va fi mdetoratu totu preparandulu se plat&ca 1 fl. pe anu™
Snre8' I2' Profesorulu diriginte conduce nemediatu instiutulu
bpre acestu scopu se cere dara unu barbatu cualifi^ , ‘ '
se premerga invetiatoriloru cu bune insustr, Elu li
destmga ,n istetime in propunerea invetiamentului si in Ze
merite p™“rt'iSCd toSft^V
fv 9bJ/ati}lnile. Directorului se reducu mai cu s6ma-
a) ra.lnStrUCUunea candidatilofu si disciplin’a scolSi
i ,.a.
 ’
•; b) la întocmirea localitatiloru de instrucţiune si castiga-
62
\ rea midiloceldru de instrucţiune.
: c) la ducerea gestiuniloru si sustienerea ordinei esterne
;
v si interne.
§ 14. In privinti’a Instructiunei va ave dinsulu de a în­
griji, ca materialulu de instrucţiune desemnatu pentru singu­
raticii ani, se se pertracteze perfectu in orele prescrise după
planulu de lectiune si introdusele cârti scolastice in modu
cuviintiosu si ca in fie care cursu se se ajunga tient’a prefip-
ta ca singuraticii profesori in tractarea obiecteloru de instruc­
ţiune se pasiesca in armonia cuviintidsa observendu pe câtu
se pote incopciarea procedurei metodice si avendu naintea
x ochiloru prescrisele atingatorie de instrucţiune astfeliu, ca ele
se eserceza doritulu efectu asupra candidatiloru preparanaiali,
si se-i faca capaci pentru destinatiunea loru atâtu in privin­
ti’a teoretica câtu si practica.
Ce se atinge de disciplin'a scolastica profesorulu diriginte
va invigilâ cu tota stricteti’a ca candidaţii din fiecare cursu
se devină in posesiunea unui caracteru solidu morale, atâtu
de neceşariu pentru fiitoria loru chiamare, si ca se pricepa
a desvoltâ astfeliu de caracteru si in elevii cari li se voru
increde, cu tempu spre scopulu acesta unde va cere trebuin-
tia, elu se va pune in contielegere cu părinţii ori ingrigitorii
candidatiloru.
(Va urmii.)
Facerea lumii in siese periode, după scrierile lui IVloise,
a santiioru părinţi si a unoru geologi.
— Urmare —
PERIODULU ALU III.
rfCe-ti este tie mare, câ ai fugitu“ (Salm. 113. v. 3. si 5.)
„Si a disu Dumnedieu, se se adune ap'a cea de sub ceriu intru
o adunare, si se se arete uscatulu, si s'au facutu asia, si a numitu
Dumnedieu uscatulu pamentu, si adunarea apeloru a numitu mari,
si a vediutu Dumnedieu că este bine, si a disu Dumnedieu se resara
\pamentulu ierba verde, care se semene sementia d\tpa felia, si d,upa
asemenare, si lemnu roditorin, care se faca rodn, caruia se fie se-
menti'a lui intrensulu după feliu pe pamentu, si s'a facutu asia,
si a scosu pamentulu ierba verde, care semena sementia după feliu,
si a vediutu Dumnedieu că este bine, si s'a fucutu sera si s'a facutu
diminetia, diu'a a triVa.u (Facer. cap. I. v. 9—14.)
Am disu, câ inca in periodulu preeedinle, s’au redicatu si
imbulditu, munţi si insule, dara fiindu câ mai \ertosu in periodulu
alu triile au inceputu acestea a se ivi de sub apa, pentru aceea
si Moisie le anumera intre trasurile cele mai caracteristice ale
periodului acestuia. Ni putemu imagină, câtu de mare a trebuitu
se fie lupt’a focului celui infioratoriu si resboinicu din ranz’a
pamentului, si a masseloru celoru fluide ferbinti, candu scărti’a
pamentului, silita fiindu a cede acestei puteri, a crepatu, si pe
crepaturi s’a intornatu ap’a, carea bagandu-se in pescerile cele
invapaiate ale rânzei pamentului, s’a prefacutu in vaporii si aburi,
cari prin puterea loru cea încordata, au ajutatu f6rte redicarea
uscatului.
Cumca in rauz’a pamentului esiste si acum o înfocare si o
fluiditate ferbinte se p6te documentă din mai multe obser-
vatiuni :
1. Din observările făcute in mai multe bai minerale, in cari
caldur'a crcsce in mesura drăpta cu afuudimea, ba după mai
multe esperimentari de căldură, au calculatu si aceea, câtu e de
gr63a scărti’a pamentului, si câtu de mare indepartarea fluidităţii
ferbinte.
2. Din caldur’a cea mare a apei uuoru fântâni afunde.
3. Din apele minerele, ce esu din lantrulu pamentului, a
caror’a căldură, de multe ori pestrece 100 de graduri, cum sunt
isvbrele din IslandCa intre cari mai renumiţii o „Geysir
4. Din munţii vomitori de focu, cari nu sunt alta de câtu,
prevestitorii fluidităţii ferbinti din ranz’a pamentului, aerulu si
lav’a ce ese din crateru, constata, cumca in lantrulu pamentului
este o căldură peste mesura mare.
5. Irabuldiăi’a unoru materie gazăse aprindietbrie ce esu
câte odata din crepaturilo pamentului inca adeveresce, câ in lantrulu
lui. esiste o fluiditate ferbinte.
6. Din caldur’a mâriloru de sub clira'a ghiatiăsa, cari cu
câtu sunt mai afunde, cu atât’a producu mai mare căldură si
sunt in stare mai iute de a topi ghiati’a de pe munţi. Din mai
multe încercări s’a observatu, cumca caldur’a in lantrulu pamen­
tului, după totu 33 do metre cresce cu unu gradu, de aci au
calculatu si aceea, cumca caldur’a in centrulu pamentului nostru,
; t.
L
so urca la 195.000 de gradări, Ia care gradu de căldură, ţ6to
debue so fio in stare fluida ferbinte, adu in stare gazâsa aenca.
I
7. Din cutreraurulu de pamontu, care nu o alta de câtu y
valurile rapedi ale fluidităţii ce se afla in sinulu pamentului. Mai
nainto de a se fi ingrosiatu scorti’a pamentului, atâtu- de tare
cum e astadi, a debuitu se fie fostu si cutremurările de pamentu
mai dese, căci valurile mai curondu au pututu împinge sedrti a
fiindu mai subţire, de câtu cum o potu acum'a, si cu câtu va
fi mai tare sebrti’n, cu atât’a vor fi mai tare in venitoriu si cutre­
murările de pamentu. Invotiatii opinionăze ca cu timpu scărti’a
pamentului nostru, va cuprinde t6ta mass’a fluidităţii ferbinte si
perindu fluiditatea' ferbinte, prin sporirea sebrtiei pamentului;
painentulu inca si va perde caldur’a, care a causatu fluiditate
ferbinte, si perdiendu-si căldură, nu va pute produce aeru, ne-
producondu aeru, i va lipsi si ap’a, si asia nefiindu aeru si apa
pe pamentu, pamentulu va fi numai unu corpu mortu, fara viătia
organica (fara aeru si apa nu p6te fi organismu) care va prevesti *
lumei ca aici mai nainte au esistatu miliăne de 6meni dar au
trecu b1.
Acăsta splicatiune o deducu invetiatii din esperimeutarile 4^
făcute de pre luna, in care dicu câ nu este aeru. Lun'a inca, ■I
i
dicu ei, a fostu intru inceputu unu corpii fluidu, si s’a formatu
in modulu, cura s’a formatu si se formăza pamentulu nostru, inse
mai mica fiindu de 50 de ori de câtu pamentulu, mai curundu :■
si-au perdutu caldur’a, tocmai precum isi va perde o data si
pamentulu nostru!
Cu mea in luna nu este aeru, invetiatii deducu in uvraato- .
riulu tipu. Aerulu desf raru si transparinte, totu-si e mai masivu '
de câtu spatiulu lipsitu si de aeru, si deşi nu-lu putemu observă
intre noi, si intre objetele de naintea nostra; inse cautandu prin
atmosuer’a intrăga, putemu observă esistint’a lui. Chiaru esistinti’a
aerului causăza aceea, câ munţii din depărtare, se vedu a fi ve-
neti, si objetele mai mici, indepartandu-ne de ele, mereu se vedu
totu mai obscure pana in urma dispăru eu totulu. Daca lun’a ar !
posiede o atmosuera aerica ca pamentulu nostru, atunci ar debui, • w
ca de câte ori ajunge in mişcarea sa rotulata in apropiarea cu-
tarei stele, se o întunece, indata ce aceea cade in atmosuer’a ei.
"
1
Acăsfa nu se intempla, pentru câ stău’a candu e de totu in apro­
pierea lunei, înainte de a trece pe Ianga ea, precum si după
ce a trecutu, lumineza totu asemenea. Mai departe candu avemu
patrariu de luua observâmu câ line’a marginasia intre luna si
■i
iutuuecime e curata si precisa, daca luu’a ar avă atmosuera
aerica ca pamentulu nostru, atunci lumin'a steleloru mai înde­
părtate de câtu lun’a dela pamentulu nostru, ar fi mai intunecosa
si obscura.
Daca in luna nu e aeru, atunci putemu afirmă, câ nu este
nici apa, de ora ce acestea nu se potu imagină un’a fora de
-■
alfa. Daca ar fi in luna apa ca la noi, ar debui se abureze
acest’a, inse dăca nu are aeru e imposibilii se aiba aeru aburi-
toriu. Din munţii lunei, care au o deschisetura in form’a unui
tolceriu, cu milibne de ani mai nainte de asta a debuitu se ie- . •
bucnăsca flacara de focu, si se p6te eâ atunci a esistatu acolo si
apa. Inse fiindu câ lun’a e mai mica de câtu pamentulu nostru,
deus’a si-a perdutu caldur’a mai iute in universulu lumei, si iri
urm’a acesteia a incetatu se mai esiste acolo vieti’a si produc-
tiunea organica. Se p6te câ acăst’a s6rte va ajunge si pe pamen­
tulu nostru, se va iutiepeni si-si va perde caldur'a, si numai
stancele isi vor aretă stabilitatea si neschimbarea, chiar ca nisco \-
monuminte ale mormentului nostru. Invetiatii opinionăza, eâ pa­
mentulu nostru, cnpeta dela s6re peste di atât’a căldură, câtu
perde in universulu lumei, si câ prin urmare ambele caldure,
tienondu ecvilibriulu, caldur’a pementului va remană in eternu
neschimbata.
Acăsfa nu o potemu afirmă cu tota siguritatea, de câtu
numai o profetimu, că si pamentulu pote se ajunga asemenea
sorto. ca lun’a, geueratiunea presinta nu pote se ajunga la acăsta
s6rte amara, spre acăst’a se recere .după „Delaunay(< 293 de
milibne de aui. *
După cele dise daca in luna nu esiste nici aeru nici apa,
o întrebare 6re este acolo o viătia asemenea vietioi ce este pe
. pamentulu nostru? La t6ta interaplarea nu! Noi ămenii nu ne
putomu imagină viătia fara do aceste du6e elerainte, de almintroa
cine p6te sef ce feliu de fiintio osistu acolo ?! p6te ffintie cari
posiedu viătia si sufletu caror’a chiaru aerulu si ap’a li-ar causă
mdrte. Daca esistu aco'o fiintio vietiuitărie, acele nu-potu de
locu semenă cu fiintielo pamentului nostru, sunt cu totului
de alta constructiune, si debue se posiăda altu modu de viătia.
Mai sunt si alte păreri despre crearoa si formarea pamen-
tului nostru, .cari nu ni este iertatu a le perde de naintea
ochiloru!
 I
63
Ddue scoli s’au luptată intre sine mul tu tirapu pe teronulu
geologicu, un’a a „Plutonistiloru", cari rola principala au insusit’o
^focului, si alfa a „NcptunMloniu cari au insusitu apoi. Astadi ’
sunt considerate deplina ambele păreri, câci nu potu perde din
vedere formaţiunile ce le-au produsu ap’a. Domnirea focului si
a apei pre pamentu, a tienutu doue peridde deosebite, inse fie­
care a avutu dominiculu seu, si aci e chiaru şi naturalii ca do-
miniculu focului a debuitu se premdrga dominicului apei, câci
altraintrele foculu ar fi nimicită tdte productiunile apei, precum
nimicesce astadi lav’a ce ese din munţii vomitori de focu, tdte
ce-i stau in cale. Periodulu acela in care domnesee foculu pre
pamentu, si lupt’a sub decursului careia acest’a se devinge prin
apa, se cbiama periodulu Chaoticu, descrierea acestui periodu e
o theoria basate pe ipotese a caroru fundamentu. ilu făcu Fisica,
Chemia si Mechanic'a.
Alta părere e, ca pamentulu nostru e unu trupa sdu sdre
stinsul
Mai de multu s’a observata in Astrologia esistinti’a steleloru
dearse sdif stinse! Asia cu finea anului 1572. iu 11. noeravre
l s’au aretatu „Cassiopeia", o stea fdrte luminosa despre care pana
aci nu s’au sciutu nimica. Acesfa, ca Venas, a luminatu in apro­
pia*0» pamentului, si essarainandu-se cu finea anului amintitu,
s’au aflatu, ca din luna in luna isi perde lumin’a ]>ana ce in
1574. a disparutu cu totulu. Naturalistii si astrologii aceluiaşi
timpu, au socotit’o de o planeta dearsa sdu stinsa, ca unu ce
carele s’a intimplatu înaintea ochiloru loru, si acdst’a sdrte au
aplicatu si la pamentulu nostru, va se clica: i-au datu prim’a
pornire catra istori’a avitica. Verner, acestu periodu ilu numesce
„chaoticu11 (chaotische periode) dra Murschison periodu fara vidtia
(azoische periode). Periodulu acesfa cuprinde in sine timpulu acel’a,
candu pamentulu nostru din starea sa chaotica fluida ferbinte,
a ineeputu a se consolidă, si ni ardta lupt’a cea gigantica a ele-
minteloru, sub decursuîu reeelei, pana ce pamentulu a clobanclitu
atâta consolidare, câtu s’a intiepenitu, si de asupr’a lui si-a luatu
inceputulu unu periodu mai linu, si cu acesfa prăsirea organica,
y Theori’a, care pamentulu nostru ilu tiene de unu s6re dearsu si
de o stea stinsa intuuecdsa, care din stare de aburi fluidi, a tre­
cuţii in stare solida, theori’a acest’a dicu, care asia de ingenioşii
> lăga geologi’a cu astrologi’a, au statorit’o marele invetiatu
Laplace.
''t-r.
(Va urmă.)
Soaim a)aiiftsia,
paroeu si ascs. cons.
Protoeolu
luatu in Fenlacu in 5/17. Octomvre 1872. din partea comisiunei
delagatiunali, in urmarea cererii locuitoriloru gr. or. romani din
numita comuna mestecată pentru a se desparţi de ierarchi’a
serbdsca, respective pentru a se incorpora la ierarchi’a romana.
> — pana la alte dispusetiuni — sub eontrol’a unui comitetu pro-
Fiindu de facia:
Din partea comiss. deleg, serbe
Din partea comiss. deleg. romane
Dlu Dr. Demetriu Crestits Dlu Dr. Paulu Vasiciu, Dlu
Dlu Demetriu Dolg'a.
Georgiu Crăciţinescu.
Dm partea consistorialul serbesea Din partea consistoriala i romanu
Dlu ases. consist. Dem. Ar- Dlu protopopii Mdetiu Dre­
notjevits. giile iu.
Din partea jurisdictiunei puhlice DD. Tuliu Bogma pretore
cerc. si Hugo Varga adj. pretoriale.
.. Nr- l.Dupace ambele parti inca de tempuriu au fostu incuno-
scuntiate despre terminulu de esire a comissiuniloru delegatiunali
in faci a locului, spre a încercă o impacatiuno amica; si dupace
comissiunile delegatiunali, esindu in diu’a de astadi in faci’a
locului, pe deplinii s’au conviusu, ca ambele parti s’au infacisiatu
mtrumi numeru destulu de considerabile:
* Siedinti’a se dechiara de deschisa.
Nr. 2. De drace eomun’a bisericdsca din Fenlacu, nu s’a
aflatu organisata, prin urmare nici numerulu alegatoriloru ne
flindu eonstatatu:
Ambele comissiuni, delegatiunali se invoescu a trece poşte
cestiunea aedsta; primindu de basa la pertractările de impaca-
tiune conscriptiunoa si estimatiuuea efeptuita prin fdstă comis-
> siune mista la anulu 1866. conformii careia s’a eonstatatu a fi in
comuu’a Fenlacu 1703 romani, si 949 sorbi, dra averea comuna
bisericdsca s’a pretiuitu la 36,642 fl. si 90 cr.
Nr. 3. Fiindu ambele parti provocate a-si alege câte 6 bar-
ait baţi de încredere, spre a intră in pertractare in privinti’a irapa-
~ catiunei amice.
De atari s’au alesu,
Din partea romaniloru: Din partea serbiloru:
Stefanu Voduvii Georgiu Jianu
Nestoru Iosifu Fila Stefanu
Teodoru Vulpe Arsa Tomiciu
Petru Miinu Teodoru Mitriciu
Giuc’a Gaboru Georgiu Momiru si .
Stefanu Selegianu. Emanuilu Nichieiu
Nr. 4. Fiindu bărbaţii de încredere a ambeloru parti pro­
vocaţi a documentă, daca un’a său alfa parte are ceva posessiune
ori proprietate eschisiva, din averea comuna bisericdsca:
Ambele parti unanimii se dechiara: ck nu posiedu ceva;
parte eschisiva, ci t6ta averea bisericdsca si seolaria este posessiune
. si proprietate comuna.
Nr. 5. Intrunindu-se barbatii de încredere a ambeloru
parti:
Se retragu spre a paetă intre sine in privinti’a despărţirii;
suspindiendu-se siedinti’a pana la 3 6re după mddiadi.
Continuare dup amedi la 3 6re.
Nr. 6. Infacisindu-se barbatii de încredere a ambeloru'
parti, se dechiara a nu se fi potutu efeptui impacatiunea amica,
din urm atdriele cause:
a) serbii din Fenlacu, basati pe proportiunea posessiunei,
pretindu a remand si mai departe sub ierarchi’a serbdsca, si asi
sustiend dreptulu: ca inlr’o septemana se se sluj dsca servitiulu
dumnedieescu curalu serbesce, dra in cealalta curatu romanesce;
lasandu colocuitoriloru loru romani voia libera a se anessă la
ierarchi’a romandsca, eu dreptulu folosirei limbei romane in cea­
lalta septemana.
La casu inse candu romanii n’ar primi aedsta propunere:
se dechiara plecaţi — in cbipu de desdaunare, — a fi multiaraiti
cu un’a diurne tate din pretiulu estimatiunei atinsu sub Nr. 2.
Din contra romanii basati pe proportiunea numerica a sufle-
teloru: pretindu ca ddue septemani se se slujăsca servitiulu dum­
nedieescu curatu romanesce, si numai a treia septemana ser­
besce; avendu intrdg’a comuna bisericdsca a trece la ierarchi’a
gr. or. romana. La din contra oferdza serbiloru, —■ in propor-
tiune cu numerulu sufleteloru loru (adeca a serbiloru) a li dă a
trei’a parte din sum’a estimatiunei a luturoru -averi loru comune
bisericesei si scolarie amintite sub Nr. 2. in cbipu de desdaunare;
avendu apoi intrdg’a avere bisericdsca si ecolaria a remand in
eschisiva posesiune si proprietate a romaniloru din Fenlacu.
Ne primindu romanii propositiunea serbiloru, si serbii pro­
punerea romaniloru, si asid nesuccediendu impacatiunea amica,
nici pe langa t6te nisuintiele ambeloru comissiuui delegatiunali ;
si dupace s’a facutu ambeloru parti a pricepe, ca d’aci incolia, -
despărţirea se pdte ajunge numai pe calea judecaţii. Comissiunile
delegatiunali, pe bas’a punct. XVIII, din Invoieia, si cu consen-
tiementulu ambeloru parti a determinatul unnatdrele:
a) Ca administraţi unea averii bisericesei comune se stee
visorii comunu, constatatorul din câte dieee membri dim ambele
parti; pre aceşti membri ii alegu conatiunalii sei sepnratu si in-
dependinto unii de alţii.
b.) Aceste comitete separaţii si iudependinte unulu do altulu,
voru grigi de sustienerea si provederea cu cele trebuintidse a
edificialeloru şcolari, a scdlei si a invetiatoriloru sei conatiunali,
cu respectarea contractului reciprocatu.
c.) Din consideratiunea, ca romanii din Fenlacu n’au preoţii
de natiimalitate romana : ambele comissiuni delegatiunali, faeu la
locurile competente umilita propunere, a deplini câtu mai cu-
rendu parochi’a romana din Fenlacu cu unu preotu romanu.,
d.) Usulu limbei la servitiulu dumnedieescu are se remana
in stătu quo, adeca o septemana se se slujdsoa romanesce, in
cealalta serbesce.
Ne mai fiindu alte obiecte de pertractatu, după ce acestu
protoeolu s’a compi'su in dduo esemplarie originali, adeca unulu
in limba romandsca, si celalalta in cea serbesea, si după co
s’a cotitu si splicatu ambeloru parti in propria loru limba ma­
terna : s’a subscrisu atâtu din partea ambeloru coinisissiuni dele­
gatiunali, câtu din partea barbatiloru de încredere a ambeloru
parti, nu altcum si din partea testimoniului legale; si conformii'
punct. XVIII, din Invoidla se da fiecărei parti respectivulu pro­
tocolul originalii spre intrebuintiarea mai de parte.
Da tu ca mai susu.
-(Urtndza subscrierile ambeloru comisiuni, ale barbatiloru de
încredere si a emisului representante auctoritatii politice.)
Estradatu prin
Petru Pctrovlclii, m. p.
Ascsoru-referinte consiatori alu.
••

V ARIETATI.
— Etaminele semestrali in Institntulu rom or. pcdagogico-pre-
parandialu din Aradu, sau tienutu după urmatdri'a programa :
Vineri in 21. Păuni: Catechisulu si Metodic’a cu cursulu alu
II.; Istori’a biblica si pedagogi’a cu cursulu I., propuse de dd.
Gavra si Russu. —Sambeta in 22. fauru: Gramatic’a romana
cu cursulu alu II. precum si cursulu I. din cetirea, ortografica
si gramatic a romana, apoi din aritmetica cu ambele cursuri,
propuse de dd. Gavra si Dr. Siandoru. — Luni in 24. fauru:
Cetirea, scrierea, gramatic’a si sintass’a ungurâsca precum si
din cantare cu ambele cursuri, propuse de dd. Russu si Dr.
Siandoru, — Marti in 25. fauru: Geometria, desemnulu, cali­
grafia si fisio’a, cu ambele cursuri, propuse de dd. Gavra si
Dr. Siandoru. — Mercuri in 26. fauru: Ritulu si tipiculu , ce-
tirea si scrierea germana cu ambele cursuri, constitutiunea
tierii cu cursulu II., propuse de dd. Gavra si Russu. — Joi
in 27. fauru: Istori’a naturala si economi’a cu ambele cursuri,
propuse de dd. Gavra si Dr. Siandoru. — Mercuri in 5. mar-
tiu s. n. s’a inceputu semestrulu alu doile.
= Biografia. In editur’a .librăriei. S.-Filtsch din Sibiiu
au aparuţu^ si^sunt de vendutu:,,Practische Grammatik der ro­
man ischen Sprache, nach Ahn-Ollendorff’s Methode, fur den
urid Şelbstunterricht, von Jon Maximu, Lehrer der ro-
mamschen Sprache am evangelischen Gymnasium A. B. und
den damit verbundenen Realschulen in Hermannstadt.» Pre­
tiulu e 1 fl 25 cr. — „Scriptologf’a seu niodulu de a invetiâ
Pentru invetiatori la tractarea
AbeGedarjuRi^e “feasUiu Petrţ"' professoriu preparandiale. “
Pretiulu 1 fl 2o cr- — Ocasionalminte vom reveni la amen-
doue opurile. Si pana atunci, le rocomendâmu atentiunei ono-
ratiloru cetitori.
= Necrologu. Georgiu 'Sierbanu parochu gr. or. in Nadla-
cu dimpreună cu fiii sei Michaiu jude reg. cercualu, T/ieodoru
candidatu de preotu, Georgiu candidatu de advocatu, Alesand ru
studinte de clasa a II. in Sarvasiu, dimpreună cu fiicele Elena
cu sociulu seu lonu Lucuti'a candidatu de preotu, Emili'a si
Alesandr a deplânge pre iubit’a sa socia si respective mam a
si socra Fs&lclaona TteB*veiicovicâu carea in 8. Mar­
tiu 1873. c. n. diminâti’a la 5 6re după multe chinuri si su-
ferintie grele in alu 56-lea anu alu etatei sale, a reposatu in
Domnulu. Inmormentarea s’a intemplatu in 9. Martiu c. n. la
3. 6re d. m. in mormintii gr. or. la loculu familiariu. Se-i fia
-. tieren’a binecuventata!
7l873
PuMicatiune.
Sinodulu parochialu gr. or. din Radn’a Nr. 2. a decisu
a se face turnu nou la biserica, acoperitu cu pleu, după pla-
nulu ce se p6te vedd la subscrisulu, — întreprinderea ac6st’a
se va dâ pe calea licitatiunei minuende, ce se va tiene in
16A Martiu a. c. la ii. ore in scdl’a gr. or., — pretiulu stri­
gării- este 2572 fl. — licitanţii au a depune 200 fl. ca cauţiune
la inceputulu licitării. Domnii intreprindietori cu stima se in-
* vita.
22 făurit
Radna- I^73*
GMăniu
din iucredere Teodoru Triponu parochu si preside
Concursu.
La vacant’a staţiune invetiatoresca din comun’a Siusia­
novitia cotulu Timisiului — inspectoratulu Chiseteului, cu ac6s-
t’a se publica Concursu pana in 4 Martiu 1873 st. v. in care
di se va tiend si alegerea
Emolumintele sunt in bani 120 fl. v. a. 30 meti de grâu, __
30 meti cucurudiu, 100 pundi. de clisa. 50 pundi sare 25
r.. •
Cu tipnriulu lui .STi:fânu '5yulai —^^Ifiopriotntcft'si-olitu?» diecesei aradanc. —^lîcînctorn Fcspuudictorin <>eoilflu Po|Mi (P*[iŢ
!
!
64
pundi lumini — 8 orgii de lemne 4 lantie livada, 1 lanti de
. gradina, si cortelu liberu. Recurenţii au recursele sale bine
instruate, adresate comitetului parochiatu pana la terminulu ^
defiptu ale substerne Dlui Inspectoru Georgiu Petroviciu in
Budintiu.
Siusianovitia 5 Februariu I873
Comitotulu parochialu cu «tirea si invoicrea roca Georgiu Petroviciu insp. scol*
Nr 27.
inspec.
Goncursu. 1-3
Pentru vacant’a staţiune invetiatordsca din comun’a Be-
lintiu cotulu Temisiului inspectoratulu Chiseteului, care acum1 a
se innintia de II clase, si cu acesta se publica concursu pana
in 18 Martiu s v. c. in care di se va tienâ si alegerea. — -.1
Emolumintele sunt in bani gat’a pentru invetiatoriulu
celu mare de classea I. 450 fi v. a. 2 jugere de pamentu ara-
toriu — 8 orgii de lemne, din care si scol’a se se incaldiâsca
— '/2 lantiu de gradina, si cortelu liberu—precum si accidin-
tiele dela inmormentari — era pentru celu micu invetiatoriu , J
adeca alu II. 450 fi v. a. Unu jugeriu pamentu araloriu 8
orgii de lemne, l/2 lantiu de gradina, si cortelu liberu »
Doritorii recurenţi pentru aceste doue clase, au recur­
sele loru bine instruite, cu testimoniulu de cualificatiune si
cu atestatele recerute — si adresate catra ccmitetulu paro- )
chialu — pana la timpulu destinatu a-lu substerne D-lui In-
spectoru scolariu Georgiu Petroviciu in Budintiu — si perso-
nalu a se imfatiosiâ intr’o dumineca sâu serbatore in sant’a [
biserica in Belintiu, spre a cantâ. —
Belintiu 21 fauru 1873.
Comitetulu parochialu
cu voi'a si cu intielcgcrea mea Georgiu Petroviciu Inspectoru scol.
1
Nr 26.
S
inspec.
'
Goncursu. 1—3
La vacant’a staţiune invetiatordsca din Comun’a Ohaba-
forgaciu — cotulu Temisiului — inspectoratulu Chiseteului—
cu acest’a se publica concursu pana in 11 Martiu v. a. c.
in care di seva tiend si alegerea — —
Emolumintele sunt in bani gat’a 94 fl 50 cri. v. a. 15
meti grâu — 15 meti cucurudiu 100 pundi lardu, 50 pundi sa­
re — 12 pundi lumini —8 orgii de lemne din care se incal-
diesce si scdl’a. — 2 jugere de pamentu aratoriu — unu juge- A*
ru de gradina, si cortelu liberu.
Recurenţii au recursurile sale bine instruate — si cu
t6te atestatele de cualificatiune. si adresate comitetului paro­
chialu, pana la timpulu defiptu ale substerne D. Inspectoru
Georgiu Petroviciu in Budintiu.
Ohaba-forgaciu 20 fevruariu 1873.
Comitetulu parochialu
cu soirea si intielegoroa inca. Geor giu Petroviciu Inspector şcolar.
Concursu. 3-3
Se scrie pentru vacant’a Staţiune invetiatoresca „din <
comun’a P. Susagu, cerculu Ucurisiu, emolumintele sunt 50
fl. v. a. 12 cubule de bucate cortelu si gradina. 4
Aşişderea pe staţiunea nou infiintiâta din B. Rogoz cu
emoluminte 40 fl. v. a., 10 cubule bucate, 8 orgii de lemne,
tdta casa o porţie de fenu, — cortelu, pamentu de trei cubule,
si venitulu cantoralu.
3—3
Doritorii de a fi aleşi in vre una dintre aceste staţiuni,
au a-si trimite recursele celu multu pana in 10. Martiu st. v.
I
a. c. la subscrisulu inspectoru, câci atunci va fi si alegere
intr’amendde comunele.
Csontahâz, 10. Fauru 1873.
In contielcgerc cu corni, parocle Ioane Catona, m. p. Inspectoru. V *1