Anulu II. — Nr. 55.
Septemvre, 1873,
te Ese de ddwe ori in septemana: 1
! Joi-a si Dominec'a.
I lin A rad u, cancelari*» episeopesoa. .A
Pretiulu de prenumeratiune:
\ pre ami întregii . . . 6 fl. v. a.
„ diumetate de anu . 3 fl. v. a.,
„ patrariu de anu . . 1 ti. 50cr.
Pentru Romani’a si strainetate: J
pre anu intregu . . . 9 fl. v. a.:!
*?=•=
„ diumetate de anu
• 4fl-50 0,^F6ia bisericesca, scolastica, literaria si economica.i
Organu oficiale alu. eparchiei romane gr» or. aradane.
• Arîidn, 7/,9 Septemvre 1873.
Jk
Preasanti’a 8a nou alesulu părinte Arcliiepis-
copu si Metropolitu Procopiu Ivacicoviciu in
urmarea telegraniiilui primiţii din partea Dom­
nului Ministru de cultu, astadi la m6diadi a
plecaţii din Aradu la VieiPa spre a depune jura-
meutulu in manile Maiestatii Sale Luni in 22.
Septemvre nou.
A duo^a alegere a preotiloru are
basa canonica?
Prin a duo’a alegere a preoţilor» se intielege alege­
rea după hirotonire cunoscuta in canone sub „strămutarea
^ din o parochia la alt7a“ fiindu cea din ti'iiu si canonica
alegere nainte de hirotonire. Ea este o cestiune pucinu
socotita, insa din respectu canooicu de mare insemnatate
provocata chiar de evenimintele dilnice.
Canonicitatea alegerei de preotu, ca atare, nu sufere
indoiala, de acea a-o discute in specialu e de prisosu;
totuşi avemu de notatu c2t: acestu asiediamentu nu e
numai unu simplu dreptu alu poporului, ci mai multu,
este chiar o recerintia canonica pentru preotu, c&ci „se
cade lui si mărturia buna se aiba dela cei din afara*
(/. Tim. I v. 1). Dar pre câtu de naturala si canonica e
astfeliu de alegere, pre atâtu de nenaturala si necanonica
este „strămutarea dela o parochia la alfa* sub nume de
duo’a alegere lipsita de marturi’a indegetata in cuvin­
tele apostolului. Asertulu nostru se motiveza de sine, pentru*
c& judecând» lucrul» seriosu, insine veni mu la acelu
adeveru cumca: preotuln for’ a nu paraşi cu volnicia
t . parochi’a pe care s’a hirotonitu, in alfa nici intr’unu
chipu nu poţe fi alesu; si de s’ar fi alesu, facia cu pa­
rochi’a de mai nainte a comisu strămutare volnica, deo-
raee prin hirotonire eapat.andu elu posibilitatea seversirei
functiuniloru sacre —jus ad sacras functiones — a capatatu
deodata si loculu funcţionarei, parochi’a desemnata in
şingeli’a eppesca, prin carea posibilitatea seversirei func­
tiuniloru sacre s’a ridicatu la valore de dreptu — jus in
sacrast functiones— si' asia strămutarea seu alegerea lui
V
<
in alfa parochia neavendu temeiu canonicu se inproti-
Avesce oblu canoneloru, precum se vede din urmatoriele:
Can. 15 apostolescu dice: „Dâca vreunu Presbitem
seu Diaconu seu ori cine din catalogulu cleridlom para-
sindu-si parodii!a sa se va duce la alt'a, si dâca deseversitu
se va mută in aceea; va petrece acolo peste otarirea Epis­
copului, poruncimu, ca. acel'a se nu mai liturgisâsca etc. “
Sinodulu ecumenicu dela Nice’a in can. 15 decreteza:
„Pentru mult'a turburare si gâlcevile ce se făcu, s'a aflatu
de bine ca astfeliu de datina, ce se afla in ârecari parti in
i! ^contr’a canonului apostolescu (14, 15) care prescrie, ca se nu
t -se strămute din cetate in cetate nici Episcopulu, nici Preş-
Y biterulu, nici Diaconulu. Era dâca cineva si după hotarirea
acestui santu si mare Sinodu ar cuteză a face asia ceva,
'i.
Âradu, Dumineca, *’jrîi.
jz-- :: -ixaiai
1 Corespnndintiele si banii do pre-!
mtmeratiuiic se se adreseze de a;
iidroptuhi: Rcdactiunei „L n vi i n a“|
' Pentru publicatiunile de trei ori,
; ce contienu cam 150 de cuvinte
I (spaţiu de 20 sire garmond) tacs’a e
13 fi.: pana la 220 de cuvinte .4 fl.
ijera mai siis 5 fl., intielegendn-sc
: iutr’ aceste suine si timhruln. — Pre-
, .. ... • ijt
1 tiulu publicatiuniloru se se anticipc
==■- . . |
seu s'ar dă după acestu obiceiu, întreprinderea lui sb se ni-
micesca, si sâ se dee indereptu Bisericei, pentru carea s'a
hirotonitu Episcopii, ori Presbitem, ori Diaconul
Din aceste canone lainuritu se vede procedura ne­
canonica a preoţilor», cari parasindu-si parochiele loru -
legitime se muta in altele după natur’a paseriloru ce-si
totu strămută cuibulu. Reulu acest’a, in locu de a se
curma in genuinele seu, se practica cu mai mare silinfcia,
ca unu oresicare canonii* ineâtu in unele concurse adese-
ori vedemu si conditiuni, ca recurenţii se fie preoţi seu
cî\ acesti’a vor» avea preferintia, deşi asia dispusetiuni
nu se gasescu in totu „Statutulu Orga ni cu* si neci se
potu găsi, pentruca „Statutulu* ca lege organisatoria
n’are de facutu cu părţile deja organisate, elu privesee
constituirea preotiloru, modulu in care clericii au a se alege
de preoţi, er pentru cei constituiţi, pentru preoţi, n’are
lege reconstituitoria. Seu: „Statutulu* ie in socotintia lip-
sele poporului si nu gesiefturile preotiloru. In acestu sensu
tfebue splicat.u si punctulu din §-lu 13: „Protopopului
i/Fiainte de sinodu se intielege cu comitetulu parochialu in •
privinti'a individihru candidandi, cari aspirandu la trâpt'a
preoţiei trebue se fie teologi absoluţicare Iu a tu ori după
spiritu ori după litera atinge numai pre teologii nehiroto-
niti. Prin incisulu „cari aspirandu la frâpt'a preoţiei tre­
bue se fie teologi absoluţi* congresulu naţionalu n’a datu
preotiloru dreptuln de competire la noue . paroehii, ci a
pusu stavila obiceiului de a mai promova la preoţia per-
s6ne fora invetiatura si cunoscintia sistematica a studi-
eloru teologice, cum se facea bunaora sub absolutismul»
serbescu.
La infcrebarea ce ni s’ar pune: de ce opreliştea stra­
niu tarei preotiloru nu e expresa in „Statutu*? lasâmu se
respunda Can. 6 dela Caleedonu pre care se radiema si
tes’a nostra; canonulu suna: „Nime se nu se hirotonisea
absoluţii nici Presbitem nici Diaconu, nici altu arecine din •
tagm'a preotiâsca, dâca celu ce se hirotonesce nu se va numi
deosebi pentru biseric'a vi'eunei cetăţi, m vreunui saţu, ori
martiriu, ori monastiri etc.u Va se dica, nime se nu se
hirotonisea neavendu parochia. Astfeliu nefiindu iertaţu a
hirotoni preoţi titulari: cei hirotoniţi au si trebue se aiba
parochiele loru, prin urmare nu potu cădi sub noue ale­
geri. Altcum pre usioru devinu in colisiune cu canonele
positive; raa pribegindu din parochia in parochia potu
aduce in prepusu pre insusi Episcopulu, ca si candu ar
fi facutu hirotoniri titularie. Părinţii dela Caleedonu in
canonulu de facia preciseza intielesulu canoneloru: 15
apost. si 15 niceanu dăndu-li si valore si auctoritate mai
mare. In acest’a si-afla sorgintea institutulu după care in
.biseric’a nostra Episcopulu, la hirotonirea vre unui preotu
amintesce parochi’a pentru carea se şantiesce, „fiintiandu
prin aeest’a intre elu si poporeni unu feliu de legătură
spirituala.
Insa decretele s. s. părinţi se vede a nu fi avutu
preste totu resultatulu doritu alferandu-se chiar din par-
 258
tea unoru Episcopi, ce invedereza din can. 1 si 2 dela
Sardice’a in cari 6e espunu si pretextele stramutarei loru;
canon ele anumescu numai pre Eppi, dar’ ce ele constata
cu privire la strămutarea Episcopiloru in alte Eparchii,
aceea la strămutarea preotiloru noştri in noue parochii
este faptu implinitu, si cugetu a nu retaci aplicandu-le si
pentru preoţi. In canonulu 1 se dice: „pretextata causei
acestei'a este aratatu, pentru care unele ca aceste se făcu,
ch nu se va pote află nici unulu din Eppi vreodini6ra,
carele dela mai mare cetate s'ar fi silitu a se mută la alt'a
mai mica cetate, de unde au ajunsu, eh unii ca aceştia
s'au aprinşii cu unu infocatu chipu aht lăcomiei de aven
si au servitu mai multa trufiei etcu. „Era can. 2: deca s'ar
află cineva asia de imanu si indrasnetiu, incâtu se se para
a duce ârecare escusatiune dela aceia, dicandu, ca lui dela
poporu i s'au adusu scrisori; invederatu este, ch pvcini
âi'ecari s'au potutu strică cu plata si cu pretiu, carii apoi
au mişcata turburarc in biserica etc“. Au este preotu care-
Je dela mai buna parocliia s& se fie mutatu in alt’a mai
slaba? pana acum inca nu s’a aflatu nime, deunde se vede
câ preoţi’a, la mulţi a devenitu medilocu de specula. Seu
dora alegerile nostre sunt scutite de multele turburări ? Eta
relele ce bantuieu biseric’a primitiva amenintiandu si bi-
seric’a nostra autonoma, cari trecute cu vederea potu
deveni si mai perieulose. Consistoriele eparchiale au fa-
cutu unele normative privitorie la alegeri, forte anguste
si pucinu corective in reportu cu mulţimea anomalieloru,
ce se repetiescu la atari ocasiuni, pentrucâ deşi avemu
„Statutu organicu“ nu trebue uitatu nici de „îndreptarea
legii.*
Alegerile s’ar pote regula incâtu se nu dee ansa
corum peri loru si turburariloru intre poporu. Asia: in tes-
timoniulu de calificatiune p. e. se afla pusa class’a de pa-
rochia, carea o merita respectivulu elerieu, cea ce la
^deschiderea concurseloru nu se ie nici intr’o sema; pre­
oţii in intielesulu canoneloru snstatatorie sd nu se admitia
in candidare, deorace ei âu parochii. Ţote aceste obser-
yandu-se cu acuratetia s’ar putea îndreptă usioru obice-
, iurile rele. Singuri preoţii prin strămutarea in alte parochii
nu voiescu decâtu imbunatatirea starei loru materiale: inse
nu după individualitate se judeca preotulu, ci după cliia-
mare; elu deşi pote in alta parocliia a dobanditu o sub-
sistintia mai buna, este castigulu lui particulariu fora ca
binele comunu se fia progresatu de asemenea; ina din
contra deca respectivulu preotu a fostu unu resvralitoriu
s’a perielitatu multu, chei pastoriulu acest’a nedemnu in
locu de a ferici turra’a cuventatbria incredintiata păstoriei
lui—o nefericesce.
De altmintre toti creştinii, seraci ori bogaţi, de o
potriva sunt fiii bisericei, oile cuventatbrie alui Cristosu,
si Ierarchi’a nici pre unii nici pre alţii nu-i p6te lasâ
fora pastori sufletesci, căci ddca din turm’a cu pastoriu
inca ratacesce câte o oia, cum nu va retacî apoi din cea
. fora pastoriu?
Eu eredu, câ obiceiulu reu de a se muta din o pa-
rocliia la alt’a, ar’ incetâ indata ce preotimea ar’ fi do­
tata, si chiar pentru aceea, biseric’a nu pote tiene de lege
generala unu âbusu proyocatu de impregiurari si sprigi-
nitu de nepasarea deputatiloru sinodali atunci, candu prin
energi’a acelor’a deja s’ar fi potutu si sterpi.
Aceste sunt modestele observări, cari pe temeiulu
„Statutului* si alu canbneloru le amu facia cu a duo’a
alegere a preotiloru.
Voiu asculta insa cu plăceri si părerile altor’a, fie
din orice punctu de vedere. —
Vineentiu Iflangr'fi»
-----
-»
DISCURSULU
PRONUNCIATU DF
OOMHULIJ O. M«
PROCUROKE PE LANGA CURTEA APELATIVA
DIN CRAIOV’A,
Ia 16 Augustu 1873,’ cu oeasiunea roincepcrii lucrariîoru anuali ale Curţii.
(Urmare.)
B) Sd ne o cu pa mu de legile laice.
Si mai intaiu:
a) Despre dreptulu civile.
1
Aru fi a ve trudi audiulu, domniloru consiliari, daca asiu
urmă iu espunere colea bătute de redactorii codului dc care
vorbimu. Deci amu crediutu mai nemeritu a da 6re-care noţiuni
despre persdne, lucruri, contracte, in ordinea adoptata de redac­
torii codului Napoleonu. Dreptu aceea incepemu cu: r*
a) Persânele. De la inceputu nu me potu opri de a nu me'
miră curnu codulu Bassarabu, care a atribuitu eclesiei sarcin’a
de a asistă la botezu, cununia, m6rte, nu a reglementatu câtuşi
de pucinu cumu si cine este competinte a dresă actele stării
civile. Nimicu nu se vorbesce despre aceste in codu.
Daca insa tace in privinti’a acdst’a, da cea mai încurcata
întindere materiei căsătoriei si divortiului.
„Nunt’a, dice codulu Basarabii, este împreunarea bărbatului
si a muerii, adeca amestecare, sdu amestecare si moştenire intru
t6ta vidti’a loru, si omului celui dreptu apropiere de Dumnedieu*.
— Nunt'a este perfecta prin singur’a împrejurare ca s’au bla­
gosloviţii, facendu-se moliftele.—Logodn’a e considerata ca si
nuntea deplinu. (Deci celu ce i-â pe logodnic’a altui'a, se pedep-
sosce ca unu preacurvariu.)
Pentru a se putea casatori: bărbatulu trebue sd fie de 14
ani, femei’a de 12.—Sd uu fie ruda intre dînsii, pana la a sy
spitia inelusivu, calculandu-se spitiele astfelu: câte nasceri atâte
grade, comptandu o nascere barbatulu si femei’a care au datu
nascore euscreniei „pentru-câ sunt amandoi unu trupu.u — Rude-
ni'a e de 5 feliuri: 1. Rudeni'a de sânge; —2. Rudeni’a din
cuscrie, adeca din d6ue neamuri3. Rudeni’a de a trei'a, adeca I
rudeni’a de trei neamuri;—4. Rudeni’a de botezu si 5- Rudeni’a
din feciori de sufletu. — Se notddia eâ tdte feliurile de rudenii
constituu impedimente la căsătorie, si mai cu sdma cea din
botezu! — Intre rude, in raportu cu cunuui’a, e si nasi’a: nu p6te
fi căsătorie intre nasiu si fina.
Acestea sunt cele d6ue conditiuni ce directa le prevede
codulu B., ca sd se p6ta face casatori’a:
1. Se fie slobodu despre t6te rudeniile ;
2. Se pazdsca cumu se cade de vârsta.
Spre a se casatori insa, nu trobue cineva, dice C. B., se /
observe numai gradele rudeniei: „se cuvine» inca sd nu fie nunt’a t
„astfelu ca sd fio barbatulu batranu si muierea tenera, sdu muie-
„rea bafrana si barbatulu teneru: care lucru e ruşine, dosada,
„imputare si batjooora.
Afara de aceste conditiuni, se oprea casatori’a: 1. Intre
barbatulu si femei’a cari avuseseră legaturi illicite anteridre ca-
satoriei (adulteriulu); — adeca barbatulu nu se pote cunună cu
femei’a care au datu nascere divortiului*.
2. Intre robu si stapana;
3. Intre tutore si pupila pana la majoritatea pupilei, si după
ce si au depusu socotelile tutorele;
4. Intre lautari si o făta de omu bunu său de boeriu.
5: Se opreă a se casatori si acelu ce voiă a se casatori
pentru a patra 6ra; nunt’a intaiu se chiama lege, — a d6ua
iertare, —- a -treia calcare de lege, — a patr’a nu se chiama nunta;
dra copii cari voru „nasee dintr’a 4 nunta, nu se chiama adeve-
„rati tataniloru soi, nici ’lu mostenescu*. ■m
— O data căsătoriţi, femei’a e datdre sd mdrga după bar-
bătu, afara de caşurile: 1. De va vedea câ barbatulu voiesce
ai face vre-o reutate; 2. candu barbatulu fiindu omu svrântiaru
va umblă din locu in locu.
Barbatulu ’si p6te bato si
catorulu sd so amestece, candu . închide
. pe socie,
. fara ca jude-
femeia vrajmasiesco cu indrte
contra-1. O p6te chiaru goni, fara sciroa judecatiei si fara îudeoata •
1. caudu curvosto de fatia, — 2. candu soci’a ’lu va îndemni a
*s? sr,“ -
Ifrir a°68 U ?r0P‘" ”daoa uu ^ porta cu cinste/ Parin- ^
tu i potu emancipa, dandule o porţiune 6re-eare din avere: —
asemenea se emancipa prin căsătorie.
i
l
 259
Codulu Bnssarabu nu determina la ce epoca se potu oman-
4)ipd copii: remane Ia părinţi se aprecieze. — Puterea paterna se
per do candu tatalu maltratddia pe copii.
Murindu părinţii sdu unulu din ei, si lasandu copii, li se
punu ispravnici ("tutori) copiiloru crescuţi si ne crescuţi. Sunt
necrescuti, baiatulu pana la 14 ani, fdt’a pana la 12.
De aci pana la 25 ani, copii se dicu crescuţi.
— Apropo de etate Cod. Bas. distinge:
Coconu se dice pana la âlu 7-lea anu do vârsta.
Tenwu in mesura ele vârsta se dice pentrp baiatulu dela 10 l/2
— 14 ani, pentru fdta de la 9 !/2 — 12 ani.
Mim se chiatna barbatulu pana la 25 ani.
Mare de la 25 inainte „ca se p6ta face tolu lucrulu." De
aci inainte e majore.
Betranu dela 50 — 80 ani. * elogiu publicu: ondrea de a’lu pronuncii eri reservata rudeloru.
Pana aci am presupusu cil socii voiescu se tie casatori’a.
•Quid pentru divortiu?
Codulu Basarabu, amu disu câ considera logodn’a ca si nunt’a.
^eci prevede caşurile in cari se p6te desface logodn’a. Ele sunt:
1. Etatea nelegale a logoditiloru.
2. Daca fdt’a va fi ingreuiata de barbatu streinu.
3. Deosebirea de credintia religibsa.
4. Daca logodn’a s’au facutu silitu.
5. De se va călugări unulu din logodiţi.
6. De se va indraci unulu din logodiţi.
In aceste caşuri (afara de alu douilea) darurile se inapoi-
-escu logoditiloru.
Caşurile divortiului sunt:
1. Adulteriulu.
2. Candu barbatulu gonesce pe muiere din casa se nu o
hrandsca.
3. Candu barbatulu permite muierei sele se se prostitueze.
4. Candu barbatulu face sodomie (se desparte pentru timpu
scurtu).
> 5. Candu unulu din soci e ereticu.
6. Candu unulu din soci vrajmasiesce vidti’a celui altu sociu.
7. Candu socrii voru vrasmasf vieti’a norii ori ginerelui.
8. Candu barbatulu va inebum.
9. Candu barbatulu are dăruiţi beţiei (adeca defectulu) si o
bate cumplitu fiindu bdtu.
. -v- . 10. Candu se va certd in tot-de-un’a.
11. Candu se voru amerintid.
12. Candu barbatulu e reu de fire.
13. Candu nu se voru impreund barbatulu cu soci’a in
timpu de trei ani.
14. Candu muierea nu va fi virgina.
15. Candu se bătu. >
16. Candu barbatulu va fi talhariu.
17. Candu unulu din soci cade in robie si nu se aude de
’^insulu in timpu de 3 ani.
' Afara de aceste, cause, sunt si altele religidse:
1 Botezalu: Candu tatalu ’si botdza copilulu se desparte de
soeia.
2. Infiierea. Candh cineva infiidza pe ginere-seu, se des­
partă fii’a şea de densulu.
3. Candu se va indraci femeea si in 3 ani nu seva vindecâ, etc.
— Ddca barbatulu a vrajmasitu ceva asupr’a sociei sele,
pote cere a nu se desface casatori’a, dandu chiozasu câ nu o va
vateraâ, după ce mai anteiu va jurd câ nu-i va face nimica reu.
— Barbatulu neputendu găsi chiezasu, se pbte judele miiltiumi
numai cu juramentulu.
— Adulter’a dovedita si-perde zestrea si darurile dinaintea ”
nuntii — Barbatulu adulterinu va intdree sociei, zestrea, darurile
dinaintea nuntii, t6te hainele si sculele ce-i va fi facutu elu. --
Barbatulu inse nu se va putea bucurd de zestrea sociei sele
dovedita adultera: 1. candu va trai -tatalu sociei, care a inzes-
P ^trat-'o, câci atunci dot’a revine tatalui inzestratoru; — 2. candu
va avâ soci'a copiii, fie si din alta căsătorie:—3, candu traiosee
celu ce a datu zestrea, cu conditiune ca murindu dens’a, s5-i
revie dot’a dra lui.
— In ce caşuri femei’a p6te cere si dobândi divortiulu,
luandu-si inapoi dot’a si darurile dinaintea nuntii?
1. Candu barbatulu va cugetd reu contr’a Domnului tierrii.
2. De va cugetd reu contr’a vieţii sociei sele.
3. De o.va votri cu alţii (prostitud). -
4. De va propune înaintea judecatoriloru câ e curva si nu
va dovedi acdst’a.
5. De va uvea intfetionuta. Iu aceste caşuri femei’a pdte
l^Cere a fi pedepsitu barbatulu seu atâtu câtu va vrea.
(Va urind.)
I
Jiulecaroa mortiloru la Egiptenii vechi.
Spre a petrunde la loculu de inmormentare trebuiâ se se
traverseze unu lacu; pre marginea acestui lacu se oprii mortulu.
„Ori cine vei fi, dâ sdma Patriei de faptele tale. Ce ai facutu in
vidtia? Legea te intrdba, patri’a te asculta, adeverulu te judeca."
Atunci elu s6 infacisii fara titluri si fara putere, redusu la pro-
priole sele forcie, si escortatu numai de virtuţile sdu de viciele
sele. Aci se dediu pe facia crimele secrete pre cari creditulu
sdu puterea de cari se bucuri mortulu le mabusise in viiti’a sa.
Aci acelu cu inocenti’a ofilita venii la rondulu seu se insulte pe
calomniatoriu, si s&i cira inapoi on6rea ce i-a rnpitu. Cetatidnulu
doveditu câ n’a bagatu in sdma legile era condamnatu; peddps’a
eri infami’a, er cetatienulu virtuosu era recompensatu cu unu
Se stringea famili’a, copiii veniau s& primdsca lectiuni de virtute
ascultandu laudele părintelui loru. Poporulu alergi in glota;
magistratulu presidi. Atunci se celebri omulu justu Ia aspectulu
cenuşiei sele; s& amintiau locurile, momentele si dilele in cari
făcuse fapte virtuose; i se multiumii câ a servitu patri'a si ome­
nirea; eri propusu de esemplu aceloru cari de acolo inainte ave­
au se tradsca si sd mdra. Oratorulu sfirsii invocandu asupra lui
pre dieulu .ingrozitoriu alu mortiloru, si incredintiandulu, pentru
a dice astfelu, divinităţii, pre care o rugi de a nu’Iu paraşi in
lumea obscura si necunoscuta in care intri. In fine, parasindulu
pentru totd’auna, ii dicea, pentru sine si pentru poporu, lungulu
si eternulu adio. T6te acestea impreuna, mai cu sima la o naţi­
une austera si seriose trebuiau se producă o mişcare fdrte viua,
se inspire idei auguste de religiune, si morala,
Niminea nu se p6te indoi câ aceste elogiuri, inainte de a
se corupe si a se da cu liberalitate, n’au facutu o impresiune
tare asupr’a sufleteloru. Institutiunea loru simene rnultu cu a
cuventariloru ndstre funebre; dir eri o diferintia insemnata: erau
făcute virtuţii, ir nu demnitatiloru. Lucratoriulu si artistulu ave­
au dreptu la ele ca si suveranulu. Atunci nu eri o ceremonia
de forma unde unu oratoru, fara ca nimenea se-lu crida, venii
se vorbdsca de virtuti in cari elu insusi nu credea, cerca s& se
pasioneze unu momentu de aceea ce eri une ori objectulu dispre-
ciului seu si a publicului, si gramadindu cu armonia raintiuni
plătite, linguşii multa morţii, spre a fi laudatu si elu sdu recom­
pensaţii de cei in vidtia. Atunci nu se faceau laude umanitarii
unui generalii crudu; neinteresarii unui magistratu ce venduse
legile: totu eri simplu si adeveratu. Principii chiar erau supusi
la judecata ca si cei-lalti dmeni, si nu li se faceau laude de câtu
candu meritau. E dreptu câ mormentulu se fie o bariera intra
linguşire si principe, câ adeverulu se incipa eându poterea inee-
tiza. Scimu din istoria câ mai mulţi regi ai Egiptului, cari calea-
sera in pitiore poporele loru spre a radied acele imense' pirami­
de, au fostu inferaţi de lege, si lipsiţi de mormintele pre cari
înşişi si le construiseră.
De trei mii de ani aceste legi nuni ai subsista, si nu esista
nici iutr'o tidra din lume magistraţi spre a judecd memori’a
Doimiitorilorn; ddr rcnumele indcplinesce funcţiunea acestui tri-
bunalu: mai teribilii, pentru câ nu se p6te conrupe. Elu dictdza
hotaririle sele, postaritatea le asctilta, si istori’a le scrie.
„ Vocea Covurluiiduiu.,
Curticin 29 August 187.3 v.
Preastimata Redcictiune!
Asta-di biseric’a si poporulu nostru avii o rara buc.ric,
pentrucâ primindu scirea prin telegra'm’a venita dela deputatulu
congresuale Moisie Bocsianu, — câ de Archiepiscopu si Metropo-
litu s’a nlesu, adeveratulu fiu alu bisericii, părintele ade\eratual
poporului, Episcopulu Aradului Procopiu Ivacicovieiu, ca celu
mai veneratu barbatu demicu si mare, teneru si batranu; la ini-
ciativ’a părintelui Moisie Mladinu — dede poporulu resunetulu bucu­
riei sale prin tunetulu traseuriloru in continuu dela 6 6re pana
la 11 6re nainte de mddiadi *). — Noi gratulamu din^aniraa pen­
tru nimerit’a alegere maioritatii congresului; se vieze noulu
Archiepiscopu si Mitropolitu alu nostru, se vieze alegetorii, se
vieze intrdg’a metropolia romana gr, or.
. Iu numele poporului credinţiosu
Florinna Clor’» m. p.
inYotiatoviu.
*) Auditi amdani inteliginti dela biseric’a catedrala? Cari nici semne do
; condolintia nu ati manifostatu la mortoa lui Siagun’a prin fllamure negre precum
acfot’a mfti in totu loculu si la sato s’a facutu. Red.

VARIETATI.
) ‘ = Scaunulu scolasticu din Orasiulu Aradu, in siedinti’a
- sa din 6. Septemvre nou a stersu tacsele indatinate de înscriere
la t6te sc61ele Orasiului, si asia instrucţiunea va fi pe anulu
; viitoriu gratuita si mai posibila teneriloru fara mediloce materiali.
Ddr’ si mai imbucuratdria este resolvirea corpului profeso­
rale dela noulu Archigimnasiu (liceu) de a nu tien^ prelegeri
private cu elevii, după cum ac^st’a la cele mai multe institute
de invetiamentu in patria este in usu spre detrimentulu progre­
sului; dovada ni este gimnasiulu aradanu de pana acuma, in
care profesorii minoriti fac^u o speculatiune formala din caus’a
invetiamentului, si pana candu castigau ei, tenerimea perdea:
ckci cei ce umblau la prelegeri private fiindu asiguraţi despre
protectiunea profesorului respectivu, mai nemicu nu invetiau,
^ra cei ce erau in stare materiala mai buna si nu umblau la 6rele
private, erau de regula persecutaţi, mai virtosu d^ca erau de ai
/'“f noştri.
' Ar fi de doritu ca acestu usu atatu de necorespundietoriu
/ scopului invetiamentalu si osândită in genere, s& se curme odata
: ^si la preparandi’a ndstra din Aradu.
□ Domnulu Ministru de cultu si instrucţiune publica spre
scopulu administratiunei dieeesane a Aradului, cu datulu 30.
Augustu a. c. Nr. 17848 a resolvitu o suma de 15000.
fl. din care, 10000 fl. sunt destinaţi pentru Consistoriuiu Ara­
dului, er’ 5000 fl. pentru celu din Oradea-mare.
Goncursu.
Pentru Staţiunea invetiatoresca din Ohab'a-Lunga, cerculu
insp. ala Leocusesciloru; emolumentele sunt 42. fl m. a. 24
Chible de bucate. 8. grâu, 16. cucurudiu; 75. lb clisa, 50. lb.
sare, 10. lb. lumini, 4. fl. pausiale, 8. stangeni de lemne, si cor­
telu eu gradina de yţ jugeru. —
Doritorii de a ocupâ acdsta staţiune, au a-si trimite recurse­
le sale, pana in 30. a. lunei. cur. in care va fi si alegerea, —
inspectorului sub semnatu, post’a ultima Bozsur. —
Leocuseaci 2. Sept. st. v. 1873.
Adamu Ros’a
Insp. cerc. de scdle.
Goncursu.
Pentru parochi’a vacanta din Comun’a Mihcherechiu
protopres. Oradii-mari se deschide concursu.
Emolumintele sunt. birulu dela 260. case, tota casa una
vica de grâu, un’a sesiune de pamentu, stdlele indatinate cor-
telu a se esarendâ.
Doritorii de a recurge la ac^st’a parochia, au recursu­
rile sale după Statutulu Organicu bine instruate, ale trimite
pana in 23. Septem. a. c. cal, vechiu, intitulate Comitetului
parochialu, la protopres. Oradii-mari candu va fi si alegerea.
Datu in- Mihcherechiu in 29. . Augustu. 1873,
Comitctulu parochialu
In contielegere cu mino Simeonu Bica. Protopres. Oradii-mari.
Goncursu
Pentru deplinirea ambeloru parochii gr. or. devenite
vacante in Ohab’a-forgaciu, se deschide concursu pana la 23
Septemvre a. c. stilulu vechiu in care di se va tien6 si ale­
gerea.
La fiecare parochia sunt urmatoriele emoluminte: un’a
sesiune de pamentu; in chipu de biru, câte un’a mesura de-
cucuruzu despoiatu dela 180 de case; si stol’a indatinatâ.
Tote acestea-in prlmulu anu — se impartu in doua,
la un’a parochia cu vednv’a, dra la cealalte cu ddua orfane
*■ minorene, remase după reposatil acolo preoţi.
La ambele parochii mai apartiene si câte unu fondu
intravilanu fora supraedificia.
Doritorii de a ocupa vre un’a din acestea parochii, sunt
avisati recursele loru instruite conformu §-lui 13 din statutu­
lu organicu, si adresate respectivului sinodu parochialu a le
susterne la oficiulu protopresviteralu gr.' or. in Belintiu.
Comitetul» parochialu.
^^ggjggg^.^.vtteinlu tvactnaln^Georgi» CratiuriMcu.___
Ou tipăriulu lui Stcfanu Oyulai - Proprietatea ai editur’a diecesei aradane. — Redactorii reapnndietorin IoSftT«oidliwlur
260
Goncursu. 3*
_Devenindu vacanta staţiunea invetiatoresca clin Corau- .
n a Parchida Protopres. Luncii — cu acbst’a te escrie Con-
cursu.
Emolumintele sunt. 40 fi. l/2 sesiune de pamentu clas’a
i,dela totu insulu umblatoriu la scdla dela 6 ani pana la 12
ani % de vica de grâu, gradina de o vica, cortelu liberu si
stolele cantorale. Doritorii de a recurge, au a-si trimite recur­
surile sale bine instruate cu documinte, intitulate Comitetu- '
lui parochialu pana in 23. Septem : candu va fi si alegerea-
in Parchida — la protopopulu Luncii in Oradea-mare.
Datu in Parchida in 24. Augustu. 1873.
Comitetul parochialu
Iu Contielegere cu Inapcctorulu Scolariu.
Goncursu.
Prin care tenerii studenţi gr. or. doritori de a fi primiţi in
institutulu filantropicu zsigaianu, suntu avisati, ca pana in 16
Septem. . st. v. a. c. se-si ascdrna recursele la Rev. D. Si-
meonu Bic’a in Oradea-mare spriginite de documintele urma-
tdrie.
1. Testimoniu scolasticu despre progresu si moralitate.
2. Atestatu de paupertate subscrisu de notariulu corn-
petinte.
3. Adeverintia medicala, cumca recurintele este oltuitu.
2 Oradea-mare 26. Augustu 1873.
Scnatuln institutului.
Goncursu. 1* •
Pentru deplinirea postului invetiatorescu, la scol’a gr, ;
or. romana din Oradea-mare, devenita, in vacantia — se es­
crie concursu pe langa urmatoriele emoluminte.
a) Cortelu liberu
b) Salariulu anuale 400 fl. v. a. ce se va solvi in rate fl,
trilunarie. —
c) 4 orgii (stangeni) de lemne, din cari are a se incal-
di si scdl’a.
1 d) venituri cantorali. —
Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati a produ­
ce : testimoniu despre absolvirea sciintieloru pedagogice'"—
testimoniu de calificatiune pentru posturile invetiatoresci de
clas’a prima si documentu despre conduit’a si portarea mora-
la. Petitiunile, astfeliu instruite si adresate comijtetului paro-J
chialu subscrisu a se-tramite la inspectorulu cercualu Rdisimf^
D. Simeonu Bic’a in Oradea-mare, pana in 1.%8 Semptemvre
a. c. in carea diua se va tiend alegerea. — E de insemnatu
câ intre individii cu aceeaşi calificative, teologii absoluţi
voru ave preferintia. —
In fine. competintii sunt poftiti ca pana la alegere in
o domineca sdu serbatore s& :se presente in sant’a biserica
gr. or. din locu, pentru ca se-si doveddsca deprinderea si
versarea in cantanle bisericesci si tipicu. __
Oradea-mare 19/3l. Augustu 1873.
1 Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine Simeonu Bica protopres. Oradii-mari — ca Inspector»
Districtuali».
*1
Concursu. 14
La ocuparea postului de capelanu langa parochulu din
Comun’a Jânosda Nicolau Popoviciu;
1 ■ £™olumirîtele suntu birulu dela 246. de case, din stdle-
e m a inate si din pamentulu parochialu 40. de lantiuri, din
tote atrei a parte.
Doritorii de a recurge au recursurile sale bine adorna-
.
te pana in 30. Sept. a. c. calend. vechiu, cându va fi si alegerea
ale transpune la protopopulu Oradii-mari, adresate Comitetului
parochialu, proved.ute după intielesulu Statutului Organicu.
Datu in Janosda m 2. Septem. 1873.
^ ‘t t 1 ’hialu , 4
In coriţielegero cM mine Simeonu Bic’a _
( -