Anulu II. — Nr. 48. • Aradu, Dumineca, %* Augusta, 18T3.
-i
Y Ese de d6ue/ ori in septemana : | Inuraeratiunc sc se adrcsezo de a,
Joi-a si Dominec'a.
Pretiulu de prenumeratiune:
pre anu intregu . . . 6 fl. v. a.
dinmetatc de anu . 3 fl. v. a.
„ patrariu de anu . 1 fl. 50 cr.
■j Pentru Romani’a si strainetate: ;J
! pro anu intregu . .
„ diumetate do anu ■ “"“^Foia bisericesca, scolastica, literaria si economica. fe___~
Organu oficiale alu eparchiei romane gr. or. aradane.
Despărţirea
wk. pecatosului muribundu de averile sale.
(După Trento.)
Câta nenorocire pentru negotiatoriulu ce caletoresce
pe mare, -candu asupria corăbiei sale incarcate cu marfa
vede dintrio data navalindu infricosiatele vifore! Vede
palancele si catargulu prefăcute in ruine, vinfcrelele spin­
tecate^ ahgir’a rupta si corabia sub ploi’a ce se varsa
cu repediune si in midiloculu intunecimei infioratoria,
prin furi’a valuriloru sguduita din incheiaturi, se inclina
candu pe o costa candu pe alfa. Viforulu urlându si
virtegiulu ingrozitoriu rostogolescu din adencime dusi-
manosele unde, care amenintia cu înghiţire totala. Ce
^face atunci acestu nenorocosu? Elu vediendu ca de felu
nu pote evita naufragiulu, se resolvâza in fine a usiorâ
corabi’a. In spaim’a sa apuca unra marfa după alfa si
straugendu-o la peptu suspinandu o preda furioseloru
unde, si apoi grabesce in cabinetu spre a-si deplânge
‘ nereparabil’a perdere.
In asemenea frica va fi si sufletulu vostru Pecato-
siloru atunci, candu mai invinsi de durerile morţii, veţi
vede sosita or’a, ca sh perdeti tote bunurile, bucurieie si
plăcerile de pana acuma! „Eu ve parasescu", veţi dice
voi; remaneti sanetosi, consoci; remaneti sanetosi, amici
si părinţi; adio berarii, birturi si bordeiuri; adio, plăceri
si aven; remasu bunu, oh lume! Dar’ oh ce despărţire
^infioratoria! Oh ce adio durerosul Chei deca durerea
perderii e in proportiune cu iubirea catra lucrulu per-
dutu: ce va fi ore cu voi sclavii pulberei atunci, candu
veţi vede ea trebue sh perdeti tote dintr’o data, fara ca
sh mai poteti ave sperantia de a le recastigâ.
Ce cu bogatulu si inavutitulu pamintenu, care tota
'■ odihn’a si-a avutu-o in bunurile sale? Ce cu desfrena-
tulu, care si-a cautat’o in plăcerile carnale? Ce cu
femei’a, care n’a potutu afla indestulire decâtu in desier-
tatiunea modei, in vieti’a efeminatoria si in infacisierile
pompose? Astfelu trebue se perdu eu cu o trăsură tota
avuti’a mea, ce intriathtia ani si cu atâfa diligintia o
am adunatu si pastratu? Astfelu se vor alege nimicu
intr’o clipea tote pretensiunile si diregetoriele, tote ono-
Gurile si demnităţile, tote titlele si prerogativele? Da,
asia e. A trecutu timpulu de a mai remanâ la ele; este
imposibilu a le lua cu sine: asia dara sunteti siliţi a le
paraşi; asta trebue sh se intemple. „S& incete intru
tempestate viâti'a loruK dice Jovu (XXVI. 14.) despre
mortea fii lor u lu mesei.
Dări pentru voi nenorocitiloru pecatosi, esiste unu-ce
si mai infioratoriu, dechtu pentru negutiatoriulu, asupra
caruia in midiloculu marii a navalitu tempestatea. Pentru
, ' geâ acesfc’a candu arunca marfele sale in marea spurne-
r ganda, pote av6 sperantia de a recastigâ celu pucinu o
parte din ele, dupace a statutu vintulu; panace voi in
. :j Corcspundintielc si banii de prc-i
!jdrepţiilu: Redactinnei „Lumina“j1
j'in Aradu, caneelari’a episcopfisca.
•j Pentru publicatinnile de trei erir;
1: ce contienu cam 350 de cuvinte-’.
|l (spaţiu de 20 sire garmond) tacs’a c
b fl.; pana Ia 220 de cuvinte 4 fl.
jera mai sus 5 fl., inticlegendu-se.
Jintr’ aceste sume si timbralii.— Pre-|j
iitiulii publicatiuniloru se. se anticipejj
fuvios’a tempestate, ce ve va ajunge si in carea sunteti
siliţi a remane, poteti fi siguri, ch veţi suferi naufragiu
.totalu si nereparabilu. Oh pentru aceea vi este Voue
intru adeveru infricosiata si durerbsa scirea, ce ve aduce
• servulu Domnului, apropiandu-se la patulu vostru ca si
unu alu .doilea Isaiu: „Asiediati casa ta, ch vei muri
tu si nu vei trai**). Silesca-se acest’a a inventa macara
cele mai dulci espressiuni; Şilesca-se ori-ehtu a indulci
amaratiunea tristei insciintiavi; pote dice ce: va voi, elu
si mai pe urma ori intr’o parte ori intrialta nu va dice
alta deehtu: Ei bine, precum a sositu ora pentru alţii,
asia a sositu ea si pentru tine; tu inca trebue sh iaci
acuma pasiulu celu mare, tu trebue sh mori. Muta-te din
lumea acest’a; ea pentru tine nu esiste mai multul Asie-
diati cas’a ta, căci tu mai multu nu vei fi socotitu
de stapanu alu aceleia; Asiediati mosiele, ck tu mai
multu nu te vei bucura de frumseti’a pusetiunei acelor a;
Asiediati tierinele, eh tu nu vei mai gusta din rodurile
aceloru; Asiediati socotile, ca tu nu vei ave se dispuni
de acuma nainte nici macaru de unu fini cu; Asiediati
acuma in fine si acestu corpu alu teu, si dupace ai
dispusu, unde s& se ingrope, ’lu vei predâ arbitriului
altoita, cari lu vor scote din casa si, lu .vor afunda in
adenculu mormentului, ca acolo se treca in putrediune.
Nu te amagi; pentru tine de acumu inainte si pentru
totudeun’a salonele, teatrurile si locurile, de petrecere
sunt incuiete; pre tine te aştepta numai capatieni gole
in umedulu mormentu intunecosu, unde velini nesatiosi
ti voru fi consocii cari te vor preface intr unu scheletu
si in fine intr’o piana de cenuşia: '„Asiediati..............ch
vei muri tu si nu vei trai." Cu mortea ta tote pretensiu-
nile si drepturile tale trecu in posesiunea altor a, faia ca
tie se-ti remana alta, deehtu neincungiuraver a dureie
amara, eh trebue sb le laşi acelor’a, carii pucinu se in-
teresesa' de tine, si inca si mai pucinu te iubescu; inse
asia e: Asiediati, asiediati. Oh ,ce dispusetiune infiora-
toria! ce părăsire amara! ce morte tirana! „Asia daia
amar’a morte decide?"**) Intru adeveru. ea! Si candu
pecatosuhi ’si perde t6te bunătăţile cele pamentesci,
care i făcu mbrtea.athtu de amara, i remane numai una,
adeca pecatele, care i făcu mortea inca si mai amara.
Protocolulu
luatu in comun'a Tornea comitatulu Cianaclului
. la
. u/26
Maiu a. c. pentru scopulu completării actului de impaeatiune m-
cheiatu intre coreligiunarii romani si şerbi din acdsfa comuna
mestecată, care impacatiune încheiata la 20. Noemvro^ 1872. esa-
minendu-se prin ambele Delegatiuni congresuale, nu s’a aprobatu
din causa: eh. biseric’a după prescrisele canonice nu p6te fi
folosita de catra ambele parti.
• *) Isai’a XXXVIII 1.
**) I. Imp. XV. 22.
\
*

226

Do facia au fostu:
Din partea comissiunei delegatio- Din partea comissiunei delegatio-
nale serbe: » nale romane :
Conducatoriu: Georgiu Nico- Conducatoriu: Andreiu Papp
lics protopresviterulu Aradului Protosincelu asessoru cousistori-
asessoru consistorialu din St. alu din Aradu.
Miclosiulu-mare Petru Petroviciu, asesoru re­
Constantinu Sabo proprietar iu fer. la consistoriulu din Aradu.
din Batama. Representantele consistoriului
Representantele consistoriului romanu :
serbescu Moise Bocsianu Ases. consis-
Petru Davidoviciu parochu in . toriulu parochu in Curticiu.
Sirigu.
Nr. 1. Fiindu de facia mai mulţi locuitori de ambele natiu-
nalitati acestor’a li se făcu cunoscutu scopulu esirei de nou a
comissiuniloru, si caus’a pentru care aetulu de impacatiune inche-
iatu dejâ in 20. Noemvre 1872. nu s’a aprobatu, ceea ce
Poporulu adunatu a luatu la cunosointia descoperirele făcute
si dechiara: ck li-au intielesu bine si ca cei presinti de ambele parti,
se considera de indreptatiti d’a representă intregu poporulu din co­
muna.
Nr. 2. După acdst’a cetindu-se numele barbatiloru de încre­
dere aleşi la prim’a comisiunala pertractare,
Ambele parti dechiara: ca se invoiescu, ca barbatii -de încre­
dere aleşi cu ocasiunea primei pertractări sd se realdga respective
imputerdsca totu aceia afara de Lazaru Romanu din partea români-
loru, carele intre timpu a reposatu, in loculu caruia se alege Teodosiu
Oni’a; dra din partea serbilom reposandu Per’a Baiciu, in loculu
acestuia se alege fiulu densului Radoie Baiciu.
Dintre membri, barbati de încredere, — fiindu câţiva absin-
ti si anume dintre romani; Vasiliu Ursu, Alecs’a Pont’a, in locu­
lu acestor’a se alegu Georgiu Cornea, Georgiu Cluvacu cari sunt
de facia, si asia numerulu barbatiloru de încredere e completatu. .
Nr. 3. Barbatiloru de,încredere de ambele parti se desfasi-
ura motivulu neaprobarii actului de impacatiune, si se provbca :
a se consultă intre sine in privinti’a cederei bisericei si a desdau-
narii, avendu ase dechiarâ; ddca punctele de impacatiune cuprinse
in protocolulu primei pertractări au se remana asia sustienute său
sd se reasume?
Barbatii de incredere după o consultare intre sine se
presinta înaintea comissiunei si descoperu cumca: fiindu vorb’a
acum’a de o ndua pactare in privinti’a edificiului bisericei
impacatiunea dejâ încheiata nu pdte remanea nici intr’unu punc-
tu, ci trebue reasumata.
Nr. 4. In urmarea acestei dechiaratiuni, barbatii de incredere
. se provdea: a se dechiarâ, despre modulu de impacatiune in pri­
mun'a bisericdsca serba, cu sum’a stipulata de 7000, fl. dicu Si-
epto mii florini v. a. esolvinda in cinci rate anuali si anume:
1. la 1. Ianuariu 1874. 1400 fl*
2. „ 1. Ianuariu 1875. 1400 fl.
3.
4. n"r 1. Ianuariu 1876.
Ianuariu 1877.
5. t J. Ianuariu 1878.
1400 fl.
1400 fl.
1400 fl.
de totu 7000 fl.
4. Serbii primindu acesta obligaţiune dau comunei biseri-
cesci romane deplinulu dreptu, ca fara mai de partea aloru ascul­
tare si invoire se transcrie susatinsele realitati in cartea fundua-
le ca proprietate eschisiva a comunei bisericesci romane gr. orien.
si a nume edificiulu bisericei si alu scdlei de langa biserica cons-
crisu sub Nr 1. parcei 310/a si celu de sub Nr 67. (parcei.)
5. Cu privire la sessiunile parochiali si scolarie adeca la
cea un’a sessiune parochiala si la pamentulu scdlei, se sustiene
si pe mai de parte in deplina valdre impacatiunea de mai nainte
cuprinsa in puntulu I, 12, 13, 14, si 15, alu protocolului comissiu-
nalu din 20. Noemvre 1872. adeca atâtu sessiunea parochiala câtu
si pamentulu scdlei se imparte fratiesce in natura in ddue.
6. Pana la aprobarea actului de impacatiune prin ambele
delegatiuni congresuale si pana la ordinarea efectuirei acestei
impacatiuni, serbii remanu conformu punctului XI respective XVII
din Invoidl’a normativa in legătură ierarchica de pana acum’a;
inse li sta in liber’a voia ca se remana in statulu quo pana la
efectuita deplin’a desdaunare respective a sumei stipulate in punc-
tulu 3, sdu după impregiurari se idsa de locu din biserica si scdla
organisandu-se de sine.
7. Banii bisericesci si utensiliile comune se impartu egala,
cele anume procurate de şerbi precum si cărţile serbesci — sla­
vone se voru estradă loru candu faptice voru esi din biserica:
totu asia si recuisitele scolarie au se se imparta si estradee ser-
biloru.
8. Cimiteriulu (mormintii) |se voru folosi de ambele parti in -
comunu, dr matriculele remanu conservate in biseric’a romana
avendu preotulu serbu dreptulu a-si scdte informatiunile necesarieF
Cu acdst’a incheiendu-se acdsta impacatiune, cetindu-se si
splicandu-se ambeloru parti in limb’a loru materna si dechiaran-
du arabele parti serbatorejsce: cumca totu cuprinsulu acestui pro-
tocolu dirji cuventu in cuventu l’au intielesu si primitu de alu seu,
se subscriu atâtu barbatii de incredere a ambeloru parti câtu si
prin ambele comisiuni delegatiunali; dra după subscriere romanii
predau serbiloru obligaţiunea amintita in punctulu 3. mai sus-
espusu.
Datu in Tornea 14(26. Maiu 1873.
Din partea comissiuniloru delegationale
i ■

vinti’a bisericei si a edificiului de scdla; serbe: romane :v-

La acdst’a barbatii de incredere romani îmbie pre cornfra- Georgiu Nikolics m. p. Andreiu Papp. m. p.
tii si coreligiunarii şerbi cu urmatoriulu ofertu: protopresviterulu Aradului ca Protosincelu conducatoriulu co­
1. Se remana biseric’a si edificiulu de sedla in proprietatea conducatoriulu comisiunei missiunei.
Petru Petroviciu m. p. ^
si eschisiv’a posessiune a credintiosiloru romani, cu indetorire: ca Cost’a Sabo m. p.
pentru ambele aceste edificie se desdaunedie pe coreligiunarii Ases. ref. cons. ca membru
ca membru Moise Bocsianu in. p.
şerbi cu o suma de 6500 fl. v. a. • »
Petru Davidoviciu m. p. parochu Asess. consis. ca rep-
2. Său ddca serbii nu s’ar invoi a primi acesta ofertu opor- resentante consistorialu.
. parochu.
tunu si ecuitabilu, atunci ei romanii sunt gat’a, -r- deşi mai mulţi
la numeru, a cede serbiloru edificiulu bisericescu si alu scdlei,— Az e 1 o 1j âr6 s âg rdszd ro1
cerendu ca pentru aceste serbii sd-i desdaunedie cu o suma rotunda Munkâcsy s. k.
de 8000 fl. v. a. care ofertu serbii nu voiescu alu primi ci oferu ( P- H. )
Tornya mvarosa jcgyzoje.
ei romaniloru pentru cedcrea ambeloru edificie o suma rotunda
numai de 5000, fl. ceia ce inse romanii de feliu nu primescu. (Unndza subscrierile barbatiloru de încredere romani si şer­
Nr 5. După ce barbatii de incredere de ambele parti drasi bi ale ambeloru,comissiuni dolegatiunale si ale represeutantiloru
se mai svatuira intre sine — consistoriali.) 4-

Se presinta inaintea comissiuniloru si dechiara ck s’au im- Estradatu prin:

pacatu in urmatoriulu modu:
1. Edificiulu bisericei si alu scdlei după cum se afla astadi
situatu langa olalta remane in eschisiv’a proprietate a credintio­
siloru locuitori romani respective a comunei bisericesci romane
gr. orien.
2. Totu asia remane in eschisiv’a proprietate si posessiune
a comunei bisericesci romane alu doilea edificiu de scola ce mai *
decurendu s’a cumperatu din medildcele comune ale ambeloru
parti; resignendu serbii de sum’a de 160 fl. ce densii dejâ au
solvit’o a conto acestui edificiu si cedendu lu faptice in proprie­
tatea romaniloru, carii primescu si obli gara entulu, ca singuru se
platdsca datori’a cu care e insarcinata comun’a bisericdsca adeca
surn’a de 300. fl. v. a. ■
' 3. Comun’a bisericdsca romana se deobldga prin barbatii
sei de incredere ih solidu si pe langa estradarea obligatiunei
formale cu garanţia ipotecaria primita de catra sorbi ca parte în­
dreptăţită a desdaunâ pre coreligiunarii loru şerbi respective pe co-
Petru Petroviciu
Asospru-reforinte consistorialu
ca actuarin alu Dclogatiunoi 1
congresualo romane.
4
Curticiu 1 Augustu st. v. 1873.
(Roflosiuni fugitive la articlulu D. corespundinto de lunga Muresiu
publicaţii in prea pretiuit’a „Albinău numerulu 38 sub liter’a „A.")
Am avutu norocire a ceti actielulu D. „A“ delocu după
publicarea lui; dara pentru multele ocupatiuni ce le aveamu in i
interesulu progresului nostru naţionale pe terenulu invetiamentu- J
I
lui'—nu putuiu respunde la elu pana acum — cam tar di u, pentru
aceea nu cugete D. „Aw ck am uitatu de doobligamentulu meu
facia de provocatiunea Dlui. —
E curiosu cum D. „A“ si pune întrebarea: ck „invetiem^i'
tulu poporale sub acui administratiuue sd se concroadia? sub a

227-
mireniloru?l“ si apoi si osprima mirarea, ck s’a
jidusu la tapetu in „Lumina" cu voia său fora voia său si fora
sciro „cestiunea acăst’a delicata*. — Dlu „Au aci se supera
pre Lumin’a" ca a publicatu articlulu meu in numerulu 24. in-
titulatu „Institutiunea de inspectiune şcolara in sc61ele n6stre
confesionale" — si apoi trece la mediulu articiului meu afirmandu:
_, ce nu a cetitu — anume; „ca invetiatoriloru li-au mersu mai
lîiue sub scutulu si conducerea Dloru protopopi, ca invetiamentulu
a progresatu pe vediute si ck nemultiemirea e generala cu in­
spectorii cercuali mireni, cari n’au nici o autoritate nici o vădia
naintea poporului" — • ti’a despre inspectiunile invetiamentului la noi romanii, si acest a
Aceste-su cuvintele mele după Dlu corespundinte „A" aceste
lu indreptatiescu pre Dlui apoi a aduce sentintia judiciala asupr’a
___ ^câ sunt vdrbe in ventu, v6rbe ce după dis’a romanului nu
mea:
ajungu o căpa degerata!uw So dice ce se dice fora nici un docu­
menta. numai cu lauda găla" — cu atâta ’si finesce conversaţi unea
cu mine, dar’ dascalesce pre Dlu Slaviciu si pre redactiunea
„Luminei" pentru ca publica astfeliu de article ce numai contro­
verse si certe potu se starnăsca si instrainare să producă intre
i preoţi si mireni, pe deoparte; precandu pe de alta parte publicuiu
Petitoriu nici un folosu nu trage dela nisce ipotese nefundate ca
-acelea de care se servescu numiţii Domni.u—
Se-mi fie permisu a observă ca Dlu „A* f6rte neatentu a
fostu la articlulu meu; eu cliiaru me \edu indreptatitu a presu­
pune despre Dlui: ca mai multu ’lu conduse dresi carea pasiune
fa apucaturile Dsale decâtu interesarea de progresu si invetiamen­
tulu poporale, si acăst’a o demonstru prin aceea: ekDensulunu
a cetitu in totu articlulu meu nici o iota prin care ar’ potă demustră:
-ca me vaieru de inspectiunea şcolara necorespundietăria sub
inspectorii lumeni, nu! ci din contra ’mi esprimaiu parerea câtu
mai respicatu ck ar’ fi mai cuscopif candu inspectiuuea şcolara
•şar’ concrede barbatiloru de specialitate, adeveratiloru dăscăli
naţionali — intre cari se ocupe loca si dintre invetiatorii
mai cualificati; — ca cercurile se nu fie atatu anguste, ăr’ inspec­
torii se se salariseze; — Cumca eu asiu fi recomendatu esehisiv-
Vminte.inspectiunea preotimei e o scornitura si cliiaru cuvinte
nefundate. — Eu conformu esperintiei mele am comparatu in-
' tspectiunea şcolara presenta cu cea a protopopiloru din trecutu si
mi esprimaiu parerea simplu: ca pre a protopopiloru o vedeamu
mai favorabila, — dar’ peste totu am recomandaţii inspectiunea
-civiliioru. — Unde e aci causa de controverse si certe intre preoţi
si mireni după cum afirma Dlu „A". Dlu „A" pră fricosu si do
fric’a cea mare ce-lu impresăra vede periclu unde defeliu nu se
dau nici semne de atare. Cetesce numai Dle ,A“ si articlulu
Dlui Slaviciu aparutu in „Lurain’a" Nr. 41. a. c. ckci te va
• invetiă la moderatiune !
Dlu „A" aiba paciintia anca odata numai mai mare decâtu
prim’a data, să mai cetăsca si recetesca articlulu meu din
„Lumin’a* ca abuna seama se va convinge ck mai multu am
pledatu pentru inspectiunarea mireniloru decâtu pentru a preo-
ktimei, — chiaru me condemna nevinovata ! Ei Dle „ A“ siodu jude-:
eatoriu ai fi, reu ai scî traetă cu 6menii, deşi nu aru merită!?
au
Nu scii Dta ck pe aici mai mulţi inspectori cercuali lumeni
abdisu, — dar’ motivele Dloru nu mi suntu cunoscuţii — p6tu fi
dora in parte si de acelea: ca nu erau salarisati si ocupatiunile
Dloru private mai multu li favorisăza, decâtu titlele, si cu aceste
ineopeetele respondiabilitati după oficiele şcolare de onăre, — si
aceia se inlocuira ăra cu preoţi — Aci ca se fiu cktu mai seri-
osu facia de Dlu „A" i-sioptescu, ca totu acolo suntemu unde
am fostu si sub lumenn Se aci ’lu rogu pre Dlu „Au se ’mi
crăda acuma a douadra candu i repetu ca vedu de oportunu
a avă. inspectori şcolari câtu mai energiosi, intielegdnti, de speci-
tate adeverati dăscăli, — barbati cari se ni scie apară caus’a
scolar’a si in contr’a apucaturiloru ce se esperăsa ici colea facia
de scdlele ndstre confesionale, — a le preface in comunale; bar­
bati cu vădia si cu autoritate, dar1 bine salarisati, carora să li
•/- ‘ cea mai principala ocupatiune, iDgrigirea de invetiamentu si
• k. .controla de directorii locali, caticheti si invetiatori. — Era reco-
mandu si dintre invetiatorii deplihu cualificati.
Mai am anca a observă la pasagiulu Dlui „A" „Recundscemu
si scimu cu foţi ck prea stimat’a preoţime a adusu multe si mari 1
.sacrificii pe altariulu esistintiei* ect. ect. Aci dlu „Au mai bine c
Se lasă de critica si mai bine dăca se lasă de a să provocă la
istori’a esperintieloru, căci precum se vede Dsa nu prea vasta
« 6Sperintia are —* candu condămna preotimea.
Vedi Dle „A" Dta tocma nisuesci- Ia controverse misti-
hcatiuui si sofisme! Ti er’a destulu dăca propteai asertulu Dtale
cu un documentu nerestornabilu, dar’ frasele gdle nu ni folo-
sescu. E deosebire mare intre noi duoi; ou avuiu drosi care
r • I
^ uronunere objectiva in „Lumina* ăr Dta vini si me condamni
pentru parerea individuală in „Albina* na inca morgi si mai
L
I
departe, dai navala asupr'a clorului, asupr’a preotimei nevinovate,
cugeti ek lovesci si in mine dar’ nu-ai nimeritu: ck sum lumeanu,
si inca invetiatoriu poporale gat’a a stă ori si. candu la v6rba
cu omeni nepartiali, cu dmeni objectivi, dar cu Dta pe calea
pe ai inceputu mi se pare ca voiu fi silitu a’mi isprăvi conver-
satiumea, ckci me temu ca se va ajunge de ce propum Dta a \ 'y
ne feri: partide, caste, fracţiuni, dăca anca se va mai continua
disensiunea pe calea publicităţii cu scopu de a daseah pre aceia
w uu*u debuintia de dascaliturile Dtale.
Asceptu cu sete a ceti altucum ce va mai publica Ulu „a.
conformii promisiunei sele in pasagiulu ultimu din corespundm- /
pentru aceea ca sum omu teneru si voiescu se invctiu, si presu­
pună de Dsa, ca câtu mai objectiva i-va fi lucrarea.
Cu a atata-mi inchiiu reflesiunile si observatiumle mele,
' rugandu pre Prea stimat’a Redactiune a li da locu in prea pre-
tiuit’a f6ia „LurainV cu atatu mai vertosu, căci e vbrba despre
îngrijirea de invetiamentu, si „LuminV tocma sustiene si e în­
dreptăţită a conservă si propaga astfeliu de idei. Dar me rogu
in fine si pentru aceea căci am rogatu de repetite ori pe onorat a re­
dactiune a „Albinei“ pentru publicarea acestora reflessium, la care
eu am fostu provocatu, inse nici pana adi nu potuiu ave parte de
cerut'a ospitalitate.
Florlanu Clor’»?
Invetiatoriu.
ORFANII
Vedeau ck cev’a straniu se petrecea in casa:
Femei, barbati in negru cari mai toti plangea, • • )
Maicuti’a loru iubita intinsa pe o măsa,
De facle ’nconjurata, s’ unu preoţii ce citea.
De-odata copilaşii in bratie se luara,
Si, fara a’si da sdma, ei suspinau amaru;
Multu timpu siediura astu-felu; ăru candu se deşteptară,
Zăriră p’a loru maica trecendu p’unu negru caru. ...
Si totu ce mai tienu minte e o gradina ’n care
Stă siru chipuri de pdtra, coldne, lespedi, cruci,
Doui dmeni in camasie, sapandu o grdpa mare, •
Pe candu vibră in aeru funebrulu glasu de tuci.
Candu sdr’a veni dr’a copii se se culce,
Voira, ca altu datu, pe maic’ a serută;
Dar’ in desiertu cautara pe maic’a loru cea dulce
Si in desiertu cbiemara ... ea vai! nu şaretă. . .
Trecuse mediulu nopţii; domnia tăcere adanea;
Ei nu puteau se addrma; se svircoliau prin patu.
„Frate dise celu mare, ochii n’am inchisu inca;
„Me totu gandescu la maica: de ce ne-o fi lasatu.?"
—• „Pote, respunse miculu, pe noi e superata;
„Dar este asia buna, mane ne va ertă." ^
__ „Oh! nu sciu de ce ’mi vine se plangu cate o data.
„De ce iu carulu negru ea nemişcata stă?
Asia vorbindu copii, trecu intins’a n6pte;
Sermanii! încercam s’ad6rma in desiertu;
Totu aşteptau s’audia a maicii dulce si6pte . . .
S’unu doru nemărginiţii simtiau in alu ,loru peplu.
Trecură dile multe copii ’n aşteptare;
La fie-care sgomotu, spre usia alergau^
Vediendu ca numai vine, versau lacrimi amare;
Pe câţi intră in casa de dens’a întrebau.
„S’a dusu, le dicea unulu, departe inţr’o tiăra
’ De unde pana astadi nimeni nu s’a intorsu.u
^Serman’a! dicea altulu, a trebuita se piara;
”o Parca taie firulu ce alfa i ’lu a torsul"
Er cei mai mulţi: „E ’n ceriuri de angeri ocolita;
Petrece fericita, fara-a gândi la voi." —-
”Nu! respundeau copii, maicuti’a multu iubita
”Nu p6te fi in ceriuri ferice fara noi! . ,u

ei fara de dens’a, pareau streini pe lume,
Amici, plăceri sdu jocuri, niraicu- nu-i atragoa;
O tenera iubire, ca si a unei mume,
Se stinga-a loru mâhnire putere nu avea.
Asia unu anu trecuse; dr m6rtea ne’mpecata
Fii pentru ei umana, duidsa ca o sorii ;
Chei nu voi, sermanii lungii timpu ca se-i despartia
La ambii in scurtu spaţiu shpa mormentulu loru..
Acum ei dormu in pace, de maic’a loru aprope;
Acum ferice ’n ceriuri toti trei s’au intrunitu.
Precum la chimitiriu unite sunt trei grope,
Asia m6rtea unit’-a ce dens’a-a despărţitul
Q. Cretianu.
(Revist’a Contiporana.) . "
Ienopolea (Borosincu) 1873.
Publicatiune!
Subscrisulu cu provocare la incunosciintiarea-mi din lnn’a
si anulu curinte — deşi conferinti’a invetiatordsca a inspectorate-
i°IUQ umtG Slna> Agriş si Ienopelea, conformii protocolului din
1872. erd a se tiend la 19 Augustu 1873; totuşi din caus’a
epidemiei mea ne incetate aflu cu cale, conferinti’a de estimpu
a se sistâ, si numai in 1874. la di’a lunei defipte pentru 1873
si totu in acel a locu edisu a se tiend,— ce pe lunga recomen-
darea opmmnei mele tuturoru competintiloru, cu tota reverinti’a
se aduce la cunoscintia publica. —
« - Georgm Onya,
presie. conferintiei.
VARIE T ATI.
*
Necrolog».
ssspşasrss
w raU ln prof.undu .doliu P™ tener’a sa socia
^i doi fiu de totu micuţi, pre betrann sei părinţi anume, Ioane
Halmagianu parochu m locu, mai departe pre Leontinu Ada-
mescu notanu in locu pre fratele seu Joane studenta de a 4
LI. gimnasiala in Bradu, pre Elisabet’a sor’a sa, pre toti amicii
si cunoscuţii.
, Acestu.defl“ct" Pentru m^ele seu zelu iu afacerile nbstre
°* *> * “™v'
1 Qfţn PIno78nnnn af*aU in Moldo'r’a numai 55,000 Israiliti. Iu
s atisticg, m consideratiunea evidinta ca sunt adeverati germani
rroportiuneă, prin urmare este: In Euglitor’a de 1 la 1000 de
1000 rtnmMgeri;./n ,Franci\ dG 4 Ia 1000> iu Austri'a de 33 la
înnn ^nţem a> de 122 si in Moldov’a de mai mulţii de 200
a tuuu Acesta poporatiune nu locuesce de câtu orasiele- dar
cum ei crescu cu rapiditate in Romani’a, partea cea mai ’mare
a mceputu se fia împinsă si sate. Se se cugete apoi ca israilitii
sunt consumatori, dru nu producători, căci au ordre de ori-ce >
munca e mana; .ca ei nu traescu do câtu facandu-se intermedi­
arii schimbunloru_ mteridre, si esteridresi se va putea intelege sără­
ci aprogresivaa României, poporatanumai de 4 milidne locuitori
indigeni m prad’a acestui nou felii de locuste.
_ ' „ Telegrafulu“
. JB.
• f compătimire, ca densulu dia desperare a trebuitu se
J a si so om6re atâtia omeni, , căci nu i s’au remunerata
din partea statului meritele co are ihea din anii lupteloru pentru
libertate. Trebuo sb ne miramu de gustulu fratiloru, ch ei in
locu se se 1 usine do acestu compatriotu, deciitu care mai depra-
a'bia cunosce istori’a, inca i atrihnesen nimLi,,
~ : ---------jiLcontielcgoro cu mine Georgiu Petroviciu. insp. 8Cor
tipauulu «, Stcfahu OynU, - Proprietatea »i cclitur'a
r^
4
228
• i.
martiriului. Se afla 6meni, cari, candu arde cas’a, scapa multe=
° ioc e dm nacnrele focului, fara inse ca acele se Je mai vdcbv I 1
8 apanu u casei: chiar merite de asemenea natura sunt si al?
eroului de Gherl'a pentru patria.
■Deputaţi noi aleşi la congresu din partea Archidiecesei:
cerculu I. Prea Santi’a Sa Dlu episcopu alu Aradului;
m cerculu V Părintele ases. consistorialii Moise Lazaru;
in cercii u IWtele ases. consistorialii Zachari'a Boiu;
in ceiculu VIII. P. Protopopii loanu Ratiu;
in cerculu IX. P. Protopopu Sabinu Piso •
in cerculu VI. Archidiaconu Nicolau Fratesiu.
Post’a Redactimiei.
A
Con c u r s u. 1
Pentiu definitiv’a implere a postului invetiatorescu dela
sco a romana ort. or. conf. din comunitatea Zeldisiu inspectora-
ţulu Josasmlui, de carele sunt legate urmat6rele emoluminte n
m numerarm 170 fl. v. a. in naturale, 8 cubule de grâu, 8 de
cucuruzii, 2 mesuri de fasole, 12° de lemne, apoi cuartiru libera
cu gradina de legume. — Competitorii la acestu postu sunt
avisati, recursele instruite in intielesulu statutului organicu, si
adresate concernentului comitetu parocbialu, a le subterne la
oficiulu insp. scol. in Josasielu pana la 8 septemvre a. c. m care f
di se va tiend si alegerea.
J
Zeldisiu 4. Augustu 1873.
Comitetulu parocbialu gr. ory
In contîclcgere cu mine: Ioane M unteanu, m. p. Insp. scol. cerc.
Concursu.
3
Pentru postulu de invetiatoriu romanu gr. or. devenitu
vacantu in comun’a Ohaba-Serbesc’a, prtpiatulu Lipov’a, in-
spectoratulu Zabaltiu, se escrie concursu, cu terminulu pona
in 31/1ţ(. Augustu 1873., in care di va fi si alegerea; emolu-
mmtele suntu : *
1) ba.ni gata 84 fi. v. a. 6) 8 orgii lemne,
2) 20 rneti grâu, 7) 4 jugere pamentu,
3) 20 „ cucurudiu,
4) 100 lb. lardu,
8) V, . , gradina,
" 9) cuartiru naturalu,
5) 15 lb. lumini, 10) 50 lb. sare.
Zabaltiu, in 23. luliu, 1873. vechiu.
4 .
Comitetulu parochialu.
In contielogcrc cu inspectorii!Iu scolariu : Demetriu Jucu.
Concursu. 3
Prin decisulu consistoriale de Nr. 12 Iulru 1873 Nr. S72/2lfr
scol. anulendu-se alegerea de invetiatoriulu de I. clas’a din Be-
lintiu-protopresviteratulu Hasiasiului, comitatulu Timîsiorii, intem-
plata in 22 Aprile a. c. st. v. prin aedst'a se deschide concursu
nou pana la 19 Augustu a. c. st. y. pentru acdst’a staţiune, in
care dî se va tiend si alegerea.
Emolumintele sunt pentru clas’a 1. 450 fl. v. a. unu jugeni
de pamentu aretoriu, l/$ jugeru de gradina pentru legumi, 8 orgtjk
de lemne din care are a se incaldi si. sc61'a.
* Doritorii do a ocupa acestu postu sunt indrumati a-si trimi­
te recursele sale, adresate respectivului comitetu parocbialu, si a
le substorne de a dreptuluDlui inspectorii scolarin Georgiu Petro-
viciu in Budintiu, alaturendu docuraintele ch, au absolviţii pre­
parandia cu succesu bunu, si ca au depuşii esamemilu de cua-
lificatiune: si sunt poftiti toti aceia, care vor avd voi’a a primi
acestu postu, a se intatisid in vre o Duminica s^u serbatdre la
sant’a biserica, ca sb fie cunoscuţi poporului.
Belintiu 27 luliu 1873
„ . _
1
•i