VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
VI.1
 ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI
ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE

SERIE NOUĂ

VI.1

UCRAINA – VATICAN

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

EDITURA ISTROS
Bucureşti Brăila
2016
 Copyright © Editura Academiei Române, Institutul de Studii Sud-Est Europene
al Academiei Române şi Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2016

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE EDITURA ISTROS A MUZEULUI BRĂILEI

Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5
050711, Bucureşti, România,
Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06
Fax: 4021-318 24 44;
E-mail: edacad@ear.ro
Adresa web: www. ear.ro
„CAROL I”
Piaţa Traian nr. 3,
810153, Brăila, România
Tel./Fax 033 940 1002; 033 940 1003
E-mail: sediu@muzeulbrailei.ro
Adresa web: www. muzeulbrailei.ro

Referenţi ştiinţifici: Acad. Dan BERINDEI

Dr. Nicolae-Şerban TANAŞOCA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CÂNDEA, VIRGIL
Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre
români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti : Biblioteca
Bucureştilor, 2010-
vol.
ISBN 978-973-8369-69-6
Vol. 6. Partea 1 : Ucraina - Vatican / ed. coord.: Ioana Feodorov şi Andrei
Timotin. - Bucureşti : Editura Academiei Române ; Brăila : Editura Istros a
Muzeului Brăilei "Carol I", 2016. - ISBN 978-973-27-2655-6 ; ISBN 978-606-
654-191-6

I. Feodorov, Ioana (ed. ; coord.)

II. Timotin, Andrei (ed. ; coord.)

008(=135.1)(100)
930(100):94(498)

Editori coordonatori: Ioana FEODOROV şi Andrei TIMOTIN

Colectiv de editare: Ioana FEODOROV, Mihai ŢIPĂU, Elena SIUPIUR, Zamfira MIHAIL,
Andreea DUNAEVA, Claudia NICHITA
Revizie finală: Andrei PIPPIDI
Culegere computerizată: Iuliana DEAC

Redactor: Alexandra CIUTACU

Tehnoredactor: Mariana MOCANU
Coperta: Anca IVAN, Mariana ŞERBĂNESCU

Bun de tipar: 23.06.2016. Format: 16/70  100

Coli de tipar: 23,75
C.Z. pentru biblioteci mari: 908·5(=59)()
C.Z. pentru biblioteci mici: 908·5
 NOTA EDITORILOR

Volumul al VI-lea al lucrării Mărturii românești peste hotare a fost

planificat inițial ca volum final de note descriptive, urmând să cuprindă, pe
lângă capitolele Ucraina și Vatican, și secțiunea privitoare la Ungaria. Am
constatat însă, lucrând la redactarea fișelor suplimentare care au rezultat din
surse recent publicate, că materialul celor trei capitole ar depăși dimensiunile
posibile ale unui singur volum. Ne-am văzut siliți, prin urmare, să despărțim
aceste capitole, printr-un artificiu editorial, în două părți: volumul VI.1, pe
care îl prefațăm, cuprinde descrierile pieselor păstrate în Ucraina și la Vatican,
iar volumul VI.2, care urmează a fi predat la tipar în anul 2016, va fi dedicat
capitolului Ungaria.

Pentru a înlesni înțelegerea statutului deosebit al capitolului Ucraina

între celelalte secțiuni ale lucrării de față ni se pare necesar să amintim
câteva repere istorice.
Între granițele de azi ale Ucrainei se află o parte din vechea Ţară de
Sus a Moldovei, locuită și cârmuită de români din perioada timpurie a
Principatului Moldovei (sec. al XIV-lea). În 1774 a intrat, pentru 144 de ani, în
stăpânirea Imperiului Habsburgic (Convenția turco-austriacă din 7 mai 1775),
fiind cunoscută de atunci ca Bucovina („Țara Fagilor”, circa 10 000 km2). În
1849, la cererea românilor bucovineni, regiunea a primit statutul de ducat
românesc, cu o anumită autonomie în cadrul Imperiului Habsburgic. Românii,
majoritari şi în Dieta ducatului, se bucurau de numeroase libertăţi, limba
română a devenit obligatorie, alături de cea germană, iar la Cernăuţi a fost
înfiinţată o Universitate în care predau iluştri profesori români. Baronul
Eudoxiu de Hurmuzachi (1812–1874), iniţiatorul colecţiei de izvoare ale
istoriei românilor publicate de Academia Română, a fost ales Preşedinte al
Dietei și, ulterior, a fost numit mareşal al Bucovinei. De la Marea Unire din
15/28 noiembrie 1918, proclamată de Congresul General al Bucovinei, și
până la 28 iunie 1940 (când România a fost silită să cedeze Uniunii
Sovietice Bucovina de nord şi Basarabia), apoi din 1941 până în 1944,
VI  VIRGIL CÂNDEA

teritoriile respective s-au aflat sub cârmuirea României Mari. În perioada

1944–1991 vechile ținuturi bucovinene s-au aflat în administrarea guvernului
R. S. S. Ucrainene. După 1991, în statul suveran Ucraina, românii, al căror
număr a scăzut continuu după 1774 (și îndeosebi după 1944, sub regimul
sovietic), se străduiesc să își păstreze limba și cultura, prin eforturi la care
lucrarea de față este menită să contribuie, oferind un repertoriu de date
folositor istoricilor și cercetătorilor vechiului patrimoniu românesc de
dincolo de granița de nord a țării noastre. Așadar, dacă în volumele
anterioare ale lucrării lui Virgil Cândea sunt înregistrate piese și lucrări care
au părăsit, în circumstanțe diverse, teritoriul țării, unde fuseseră create de
români, în capitolul Ucraina sunt incluse mărturii ale gândirii și creativității
românești realizate în ținuturi cu populație românească intrate, sub presiunea
unor factori istorici implacabili, în cuprinsul unui stat vecin.
Sursele de informații privitoare la urmele românești din Ucraina
datează, în cea mai mare parte, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele
decenii ale secolului trecut. Lipsa cercetărilor recente în arhivele, bibliotecile și
muzeele ucrainene s-a dovedit a fi o problemă majoră în încercarea noastră
de a verifica localizarea actuală a numeroase piese înregistrate în acest capitol.
Sunt cu deosebire nesigure datele despre piesele muzeale de proveniență
românească din colecțiile de la Odesa (fostul Muzeu Arheologic) și Ismail
(fostul Muzeu Eparhial) și din unele arhive de la Lvov, precum aceea a
familiei Racoce, despre care nu am putut obține informații recente. La Kiev,
colecțiile Academiei Teologice au fost depuse la Arhiva Centrală Istorică de
Stat, unde se păstrează azi și o bună parte din fondurile arhivelor mai mici ale
regiunii, datând îndeosebi după sfârșitul secolului al XVIII-lea (Arhiva
Centrală a Revoluției de la Harkov, Arhiva Istorică de la Poltava, acte ale
instituțiilor administrative din Volynia, Podolia, Cernigov, Harkov, Cherson,
ale Mănăstirii Schimbării la Față din Volynia etc.). Arhiva Fondului Bisericesc
din Bucovina a fost vândută în 1922, la kilogram (ca maculatură), iar aceea a
Magistraturii a zăcut multă vreme în dezordine în podul Primăriei1. Arhivele
Centrale Istorice de Stat ale Ucrainei din Lvov au fost descompuse şi
reorganizate de noua administraţie ucraineană după al Doilea Război Mondial;
situaţia lor actuală este obscură. O parte dintre documente au fost transferate
la Arhiva Centrală Istorică de Stat din Kiev2. Localizarea unora dintre
documente, care au aparținut anterior altor arhive, rămâne problematică.
1
Col. (r.) Ioan Abutnăriței, online la http://www.orionmedia.ro/mdd/index.php/
cultural-mainmenu-37/1719-arhivele-statului-din-cernauti.
2
Aceasta era situația în 1998, potrivit dr. Constantin Rezachevici.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  VII

Am putut însă beneficia de câteva lucrări recente, deosebit de utile,

dintre care menționăm doar câteva. Prima a apărut grație unei finanțări
obținute printr-un program cultural european: Manuscrise slavone și românești
din Biblioteca Universității Naționale Ujgorod: catalog (Satu Mare, 2012)3.
Manuscrisele aflate în colecțiile Bibliotecii Universității din Ujgorod, unele
scrise de copiști sau pentru comanditari români, au fost inventariate detaliat
și riguros de o echipă reunită de cercetători români și ucraineni. Doamna
Zamfira Mihail a avut bunăvoința de a selecta scrierile relevante pentru lucrarea
de față – îi exprim și pe această cale recunoștința mea. Aceste scrieri au fost
transferate, în cea mai mare parte, la Biblioteca Episcopiei din Mukačevo în
1781–1783, în urma desființării mănăstirilor maramureșene. În 1949 toate
manuscrisele de la Episcopia din Mukačevo au fost trimise la Biblioteca
Universității din Ujgorod. Datarea unora dintre manuscrisele înregistrate în
volumul de față, care fusese stabilită de V. L. Mykytas în 1961–1964, a fost
corectată de autorii catalogului din 2012 potrivit concluziilor lui Alexandru
Mareș publicate în lucrarea sa Filigranele hârtiei întrebuințate în Țările
Române în sec. al XVI-lea (București, 1987).
A doua este lucrarea întocmită de Dmitro Žmunduljak (ed. coord.),
Ljudmyla Anohina, Marija Nykyrsa, Galina Rynžuk și Dragoș Olaru, cu titlul
Deržavnyj Arhiv Černivec’koji Oblasti. Putivnyk, t. I, Fondy doradjans’koho
periodu (Kiev – Cernăuți, 2006). În vechea lor organizare Arhivele din
Cernăuţi cuprindeau, potrivit primului inventar sistematic întocmit începând
cu 1919, circa 500 de acte vechi provenind în majoritate de la mănăstiri și
biserici – hrisoave, zapisuri, gramote, hotărniciri, hărți – și 428 de documente
datând din perioada austriacă: acte militare (1775–1786), actele
administraţiei districtuale (Kreisamt, 1786–1830), acte guberniale (1836–1861),
actele Prezidiului Guvernului ţării (1801–1884) şi mare parte din arhivele
Tribunalelor şi ale Consistoriului bisericesc. Direcția Arhivelor Statului de
la Cernăuți a primit după 1927 documente din 1776–1856 de la Lvov, acte
privitoare la anul 1848, de la Arhivele din Viena, și colecția bogată de hărți
a Universității din Cernăuți. Astăzi deține al doilea fond arhivistic ca
mărime din Ucraina, după Lvov.
O parte dintre documentele păstrate în Arhiva de Stat au fost publicate
de Teodor Bălan în Documente bucovinene, 6 vol.4, după îmbogățirea
3
Recenzat de Andrei Pippidi în RESEE, LIII, nr. 1–4, 2015, p. 432.
4
Teodor Bălan, Documente bucovinene, I. 1507–1653, Cernăuți, 1933; II. 1519–1662,
Cernăuți, 1934; III. 1573–1720, Cernăuți, 1937; IV. 1720–1745, Cernăuți, 1938; V. 1745–1760,
Cernăuți, 1939; VI. 1760–1833, Buc., 1942.
VIII  VIRGIL CÂNDEA

fondurilor de către el însuși și colaboratorii săi5. Astăzi, în Arhiva de Stat

din Cernăuți se păstrează peste 900 de fonduri din perioada interbelică și
150 de fonduri din perioada austriacă. Colecțiile de documente (o bună parte
scrise în limba română) care sunt descrise în noul catalog au fost împărțite
potrivit perioadelor istorice mari: I. Fonduri privitoare la instituțiile austriece
(anii 1775–1918); II. Fonduri ale instituțiilor din Județul Hotin al Basarabiei
în vremea apartenenței la Imperiul Rus (1812–1918); III. Fonduri ale
instituțiilor rusești din regiunea Cernăuți în vremea Primului Război Mondial și
a Guvernului provizoriu; Fonduri ale instituțiilor existente în vremea
apartenenței Bucovinei la România (1918–1940); Fonduri de documente din
al Doilea Război Mondial. Am preluat în lucrarea noastră cu precădere
informații privitoare la documente din Fondurile 1023 și 1024, cele mai
vechi păstrate la Arhiva de Stat din Cernăuți, care cuprind hrisoave și alte
acte adunate de istoricul și poetul austriac Franz Adolf Wickenhauser
(1809–1891), datând din secolele XV–XVIII, perioadă când Bucovina era
ținut moldovenesc.
O sursă de neocolit în cercetarea condițiilor în care s-au aflat și se află
arhivele și colecțiile din Ucraina este lucrarea Patriciei Kennedy Grimsted
Trophies of War and Empire. The Archival Heritage of Ukraine, World War
II, and the International Politics of Restitution (Harvard Ukrainian Research
Institute, Harvard University Press, 2001)6. Autoarea explică dificultatea
identificării și localizării actuale a pieselor documentare ori culturale prin
transferurile sistematice – către Rusia, Polonia ori Germania – efectuate de
diversele autorități care au acționat pe teritoriul Ucrainei de azi. Unul dintre
exemplele care a avut consecințe și asupra mărturiilor românești în Ucraina
este acela al dezmembrării colecțiilor de manuscrise și documente ale
Institutului Cultural Național Ossoliński (Zakład Narodowy im. Ossolińskich
sau Ossolineum), pe care îl declară „unul dintre exemplele cele mai nefericite
de transfer executat necorespunzător al patrimoniului cultural aparținând
populației polone reașezate teritorial” (op. cit., p. 163). O parte din colecțiile
Bibliotecii Ossolineum au fost preluate de Biblioteca Academiei Naționale
de Științe a R. S. S. a Ucrainei din Lvov, iar cealaltă parte, împreună cu

5
Vezi Teodor Bălan, Arhivele Bucovinei (RA, II/3, 1926, p. 301–304); Ioan
Baloşescul, Documente moldoveneşti din Bucovina („Anuarul Şcolii Reale din Cernăuţi”,
1929); Simeon Reli, Ceva despre fondurile arhivistice din arhivele Bucovinei (RA, II/3,
1926, p. 305–311); Teodor Bălan, Arhivele Statului din Bucovina (RA, III/1, 1936–1937,
p. 94–98); S. Reli, Arhivele Statului din Cernăuţi (RA, IV/2, 1941, p. 248–255).
6
Vezi și eadem, Archives and Manuscript Repositories in the U.S.S.R. Ukraine and
Moldavia. Book 1, Princeton, New Jersey, 1988.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  IX

material de arhivă și unele piese de tezaur poloneze, au ajuns în 1946–1947

la Wrocław (Breslau), după redesenarea granițelor Poloniei la încheierea
celui de-al Doilea Război Mondial. Firește, documentele emise în cancelariile
domnești ale Moldovei și Țării Românești, corespondența și hrisoavele
păstrate la Ossolineum au împărtășit soarta celorlalte colecții împărțite „în
grabă, fără a respecta integritatea colecțiilor și a grupurilor compacte de
documente personale ori familiale” (ibidem).
Biblioteca Națională de Științe a Ucrainei „Vasyl Stefanyk” din Lvov
care funcționează în forma actuală din 2 ianuarie 1940, este depozitara mai
multor sute de biblioteci și colecții publice și particulare din întreaga țară,
având și un centru de cercetare a arhivelor. Au intrat în fondurile ei
colecțiile Societății Științifice „Taras Ševčenko”, ale Narodny Dom („Casa
Poporului”), ale Institutului Național Ossoliński și Fundației Bavorovski, ale
așezământului Stavropighiei din Lvov, precum și biblioteci confiscate de
stat de la mănăstiri, societăți culturale și persoane private (8 milioane de
documente în 2011).
Pe lângă Biblioteca „Vasyl Stefanyk”, părți din colecția Bavorovski,
care cuprindea un mare număr de manuscrise adunate din întreaga Polonie,
au ajuns la Biblioteca Academiei și la Arhivele de Stat din Varșovia
(op. cit., p. 445–446). De aceea, nu am înregistrat în lucrarea noastră cele
câteva hrisoave moldovenești din 1464–1503 menționate de Ioan Bogdan,
Nicolae Iorga și Franz Adolf Wickenhauser care se aflau în urmă cu un secol
în fondurile Bibliotecii Bavorovski, dar a căror locație actuală nu am putut-o
afla.
Așa cum se știe, arhiva dusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, în
exilul său polonez, început în septembrie 1686, a fost inventariată de el după
stabilirea la castelul regal din Stryi, din porunca regelui Jan Sobieski. Aici el
a întocmit, la 26 octombrie 1686, un inventar al bunurilor luate de la
Suceava (inclusiv moaștele Sf. Ioan cel Nou), în trei exemplare, dintre care
unul s-a păstrat multă vreme în arhiva vechii Mitropolii din Suceava,
nemaifiind găsit după 19007. Bunurile au fost împărțite în 1694, după
moartea mitropolitului Dosoftei (la Żółkiew), iar în 1702 inventarele acestei
împărțiri au fost înregistrate în arhiva Episcopiei greco-catolice din Lvov8. În
1783 Jan Atanasius Manowarda, funcționar din Lvov, a primit din partea
7
N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și
activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 100.
8
Vezi traducerea inventarelor în Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei,
Cernăuți, 1927, p. 41–59.
X  VIRGIL CÂNDEA

autorităților austriece însărcinarea de a inventaria și a traduce în limba

germană documentele din arhiva mitropolitului Dosoftei, aduse în acest
scop de la Żółkiew. Inventarul întocmit de el, cunoscut sub numele de Index
Zolkieviensis, a ajuns în arhiva Ministerului Cultelor și Instrucției din Viena,
împreună cu traducerile în germană, în vreme ce documentele originale s-au
risipit. Rezumatele a 395 de documente incluse în Index Zolkieviensis au
fost publicate în limba română de George Popovici la sfârșitul secolului al
XIX-lea9. După eforturile depuse de mai mulți istorici români (între care Ion
Budai-Deleanu și Ioan Bianu), câțiva cercetători au reușit să găsească și să
prezinte un număr mic de piese din această arhivă: Franciszk Wolański și
Dalila-Lucia Aramă la sfârșitul secolului al XX-lea, mai recent Valentin
Constantinov, care a localizat trei hrisoave la Varșovia și Minsk10. Așa cum
se știe, după încercările eșuate ale mitropoliților Sucevei Nichifor (1749) și
Gavriil Calimah (1777), moaștele Sf. Ioan cel Nou au fost readuse la
Suceava împreună cu o parte din odoarele bisericești, în 1783, prin grija
episcopului Dositei Herescu.
Se adaugă la această situație confuză dispariția unui mare număr de
clădiri, îndeosebi biserici vechi din lemn ridicate de moldoveni – domni,
boieri ori ierarhi – pe teritoriul actual al Ucrainei. Desigur, ar fi cu neputință
să se inventarieze tot patrimoniul arhitectural al marilor orașe din Ucraina
de azi la care au contribuit românii – Mecena, arhitecți, constructori etc. Pe
lângă informații vechi, obținute din surse de la sfârșitul secolului al XIX-lea
(care au fost reluate de Nicolae Stoicescu în Repertoriul bibliografic al
localităților și monumentelor medievale din Moldova, București, 1974), mai
multe lucrări publicate recent ne-au ajutat să oferim date actuale despre o
parte din aceste urme românești. În primul rând, lucrarea lui Laurențiu
Dragomir Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților
(Editura Eminescu, București, 2000, cu o bogată ilustrație în culori) ne-a
furnizat date recente, precise și detaliate despre patrimoniul arhitectural
românesc din Ucraina, constituind un complement deosebit de util la
descrierile mai vechi ale lui Nicolae Stoicescu din Repertoriul bibliografic
al localităților și monumentelor medievale din Moldova (București, 1974).

9
„Candela”, III, 1884, nr. 9, p. 541–543; nr. 11, p. 687–700; nr. 12, p. 747–757; IV,
1885, nr. 1, p. 22–23; nr. 2, p. 92–103.
10
Vezi Doru Scărlătescu, Cărturari români în Galiția. Pe urmele tezaurului
mitropolitan al Moldovei, în Iulian Pruteanu-Isăcescu (coord.), Românii în afara granițelor
țării. Iași – Cernăuți: legături istorice, Iași, 2012, p. 21–55; Ștefan S. Gorovei, Addenda et
corrigenda, SMIM, XXXII, 2014, p. 433–434.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XI

A doua este aceea publicată de Alexandrina Cernov și Ilie Luceac, Cernăuți

1408 – 2008: album (București, 2008). Am citat de asemenea lucrarea lui
Vasile Șoimaru Românii din jurul României (Chișinău, 2014) – premiată de
Academia Română în anul 2015 – care cuprinde fotografiile a numeroase
așezăminte și piese artistice descrise în volumul de față.
Pe lângă titlurile menționate am consultat și alte surse publicate în
ultimele două decenii (citate în lucrare, vezi Sigle și abrevieri): Valentina
Pelin, Ștefan S. Gorovei, Ilie Luceac, Andrei și Valentina Eșanu, Ștefan
Purici, Tatiana Cojocaru, Doru Scărlătescu, Tetjana Ševnina, I. A. Micik,
Volodymyr Staryk ș. a.
Ca și în alte capitole din volumele anterioare, am precizat la fiecare
localitate, după numele în limba ucraineană, numele românesc și regiunea
(oblast) în care se găsește astăzi localitatea (nu și raionul, comuna sau vreo altă
diviziune administrativă).
În ce privește numele și titlurile în limba ucraineană, transliterarea
caracterelor chirilice s-a realizat în conformitate cu reguli recent adoptate de
Academia Națională de Științe a Ucrainei, care au modificat pe alocuri
transcrierea științifică tradițională, folosită de noi în volumele anterioare,
îndeosebi în capitolele Bulgaria și Rusia.
Atât pentru completarea descrierilor de piese, cât și pentru verificarea
textelor în limba ucraineană am fost ajutați cu deosebită dăruire de dr. Yulia
Petrova, cercetătoare la Institutul de Studii Orientale al Academiei Naționale
de Științe a Ucrainei de la Kiev, căreia îi mulțumim în mod deosebit.

Capitolul Vatican al lucrării de faţă a ridicat o serie de probleme

specifice. Având în vedere particularităţile, volumul şi gradul de valorificare
prin publicare a colecţiilor păstrate la Vatican, identificarea mărturiilor
româneşti din acestea este departe de a fi exhaustivă. Noi publicaţii, dar şi o
cercetare directă care să urmărească piesele de interes pentru istoria
românească vor putea oferi cu siguranţă o cantitate importantă de informaţii
noi.
Una dintre cele mai bogate colecții medievale este Arhiva secretă a
Vaticanului (Archivio Segreto Vaticano), care cuprinde un material imens
despre istoria relaţiilor Ţărilor Române cu Scaunul Papal, ca şi despre istoria
Bisericii Catolice în ținuturile românești. Sunt păstrate aici fonduri importante
de acte și registre de bule papale: Registri Vaticani, 2 020 volume, datate
XII  VIRGIL CÂNDEA

1198–1572; Registri Lateranensi, 2 467 volume, datate 1389–1897 etc.11.

Despre importanţa acestor arhive pentru istoria noastră au scris, printre alții,
V. I. Ghika: Arhivele Romane şi istoria românilor, în Spicuiri istorice, I,
Iaşi, 1936, p. 1–24 (și „Revista catolică”, I, 1912, p. 201–219, 340–353), și
Gr. M. Obedenaru: Relaţiune despre cercetări istorice privitoare la români
făcute la Roma („Analele Academiei Române. Partea administrativă şi
dezbaterile”, s. II, t. 7, 1884–1885, p. 35–39).
Pentru documentele privind Transilvania au fost parcurse lucrările:
Aldásy Antal, Regestak a Vatikáni levéltárábol („Történelmi Tár”, 1894,
p. 15–28; 1895, p. 58–89, 260–288, passim); Czaich Gilbert, Regestai a
Római Dataria lévéltárnak Magyarországra vonatkozó bulláiból II. Pal és
IV. Sixtus pápak idejaböl (ibidem, 1899, p. 1–17, 235–272); I. Ardeleanu,
Documente istorice din Vatican relative la istoria noastră („Transilvania”,
10, 1877, p. 121–125) ș. a.
Documentele au fost publicate în numeroase volume şi colecţii de către
György Fejér, Augustin Theiner etc., apoi în colecţiile Monumenta Vaticana
historiam Regni Hungariae, 9 vol., Budapesta, 1884–1909, Urkundenbuch,
5 vol., 1892–1875 ș. a., fiind traduse în mare parte în colecţia Documente
privind istoria românilor, C. Transilvania.
Ştirile privind istoria Ţărilor Române în secolele XIII–XIV (unele
nepublicate) au fost puse în circulaţie de Ştefan Pascu în lucrarea sa
Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV (AIINC,
10, 1945, p. 149–220), care a cercetat „toate registrele pontificale” dintre 1198
şi 1403 – 320 vol. din Regesta Vaticana, 349 vol. din Regesta Avinionensia,
118 vol. din Regesta Lateranensia etc.).
Dintre instrumentele de lucru publicate mai recent am consultat lucrarea
lui Rafael-Dorian Chelaru Colecţia microfilme Vatican. Ghid arhivistic
(Bucureşti, 2007).
Având în vedere aceste publicaţii, în capitol apar două categorii de fişe.
Prima categorie cuprinde prezentări colective ale unor colecţii de documente
semnalate sau publicate anterior, iar a doua categorie este formată din fişele
individuale ale documentelor, în cazurile în care materialul folosit a permis
aceasta.
11
Vezi Martino Giusti, Studi sui registri di bolle papali, Città di Vaticano, Archivio
Vaticano, Collectanea Archivi Vaticani, 1969, 180 p. (rec. Dan Lăzărescu, în „Studii” 23,
1970, nr. 3, p. 667); P. Iosephus Teschitel, Archivum Romanorum Societatia Iesu
(„Archivum”, 4, 1954, p. 145–152); Basile Pandzić, Les archives générales de l’Ordre des
Frères Mineurs (ibidem, p. 152–164) etc.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIII

Pe lângă revizia fişelor manuscrise ale lui Virgil Cândea, capitolul a

fost îmbogăţit cu mai multe zeci de fişe noi, pe care le-am redactat pe baza
unor surse recente, a cercetării directe, sau a căutării în cataloagele online
ale instituţiilor respective. Numeroase fişe întocmite înainte de anul 2000 au
fost completate cu informaţii noi şi precizări. Astfel, am detaliat descrierea
unor documente şi a unor tipărituri, hărţi şi stampe (cum sunt cele
reprezentându-l pe Sigismund Báthory) aflate în Biblioteca Apostolica
Vaticana.
Un demers aparte a fost identificarea denumirilor corecte şi actuale ale
diferitelor instituţii – arhive, colecții, biblioteci – care apar în bibliografia
mai veche sub diverse forme.
Deși în volumele anterioare nu am procedat astfel, am ales să precizăm
de această dată în Cuprins numele arhivelor și colecțiilor din micul stat
Vatican, spre folosul cititorilor.
Ne exprimăm din nou gratitudinea față de dl. Ionel Cândea, directorul
Editurii Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, care prin eforturile sale de a
atrage finanțarea necesară pentru susținerea proiectelor culturale de
relevanță națională asigură continuarea publicării noii serii a lucrării lui
Virgil Cândea Mărturii românești peste hotare.

Ioana Feodorov, Mihai Țipău

XIV  VIRGIL CÂNDEA
 EDITORS’ NOTE

The sixth volume of Romanian Traces Abroad was initially planned as

the final volume to enclose descriptive notes, also meant to comprise,
alongside the chapters on Ukraine and the Vatican, the section dedicated to
Hungary. We discovered however, while working on the composition of
supplementary notes resulting from recently published sources, that the
material included in these three chapters, if put together, would have
exceeded the conceivable dimensions of one volume. Thus, we found
ourselves forced to divide them, by means of an editorial artifice, in two
parts: volume VI.1, which we are introducing herewith, includes
descriptions of items preserved in the Ukraine and the Vatican, while
volume VI.2, which will be ready for printing in 2016, is dedicated entirely
to the chapter concerning Hungary.

In order to help the understanding of the special status that the chapter
on Ukraine has among the other sections in the present work it is useful to
recall some historical events.
Within the present-day frontiers of Ukraine lies a part of the Upper
Country of Moldavia, which was inhabited and governed by Romanians
since the old times of the Principality of Moldavia (14th c.). In 1774 it fell,
for 144 years, under the control of the Habsburg Empire (Turkish-Austrian
Convention of 7 May 1775), and was known hereafter as Bukovina (Beech
Country, approx. 10,000 sq. km). In 1849, at the Bukovina Romanians’
request, the region was granted the status of a Romanian duchy, with a
certain level of autonomy within the Habsburg Empire. Romanians, a
majority even in the duchy Senate (“Dieta”), enjoyed many liberties,
Romanian became a compulsory language alongside German, and in
Cernăuţi a University was established, where prominent Romanian
professors taught. Baron Eudoxiu de Hurmuzaki (1812–1874), initiator of
the Romanians’ historical sources collection published by the Romanian
Academy, was elected President of the Senate and, later on, Marshall of
XVI  VIRGIL CÂNDEA

Bukovina. From the Great Union of 15/28 November 1918, proclaimed by

the General Congress of Bukovina, until 28 June 1940 (when Romania was
forced to concede to the Soviet Union the Northern Bukovina and
Bessarabia), and then, in 1941–1944, these territories were governed by
Greater Romania. From 1944 to 1991 the former Bukovina territories were
under the government administration of the S. S. R. of Ukraine. After 1991,
within the sovereign state of the Ukraine, Romanians, whose numbers
continuously decreased after 1774 (and especially after 1944, under Soviet
rule), strive to preserve their language and culture, through efforts that the
present work is meant to support, by providing a data collection useful to
historians and researchers of the old Romanian heritage beyond the
Northern border of our country. Thus, while in the previous volumes of
Virgil Cândea’s project, items and works were registered that had left, under
various circumstances, the territory of the country, where they had been
created by Romanians, in the chapter on Ukraine traces of the Romanian
thinking and creativity are recorded which were elaborated in Romanian-
populated lands included, under the pressure of implacable historical factors, in
a neighbouring state.
Sources that refer to the Romanian traces in Ukraine mostly date from
the end of the 19th century and the first decades of the last century. The
absence of recent research conducted in the Ukrainian archives, libraries and
museums has proven to be a major hurdle in our attempt to verify the
present-day location of many items recorded in this chapter. Uncertainty
lingers specifically as to the precise location of items previously known to
be preserved in Odessa (the old Archeological Museum), and Ismail (the old
Museum of the Eparchy), and some collections in Lvov, such as the archives of
the Racoce family, of which we could not obtain up-to-date news. In Kiev,
the collections of the Theological Academy where placed in the Central
State Historical Archive, where is also kept today a large part of the smaller
archival collections in the region, especially those dated after the end of the
18th century (Central Archive of the Revolution in Harkov, Historical
Archive of Poltava, documents issued by administrative bodies of Volynia,
Podolia, Cernigov, Harkov, Kerson, of the Transfiguration Monastery in
Volynia etc.). The archive of the Church Fund of Bucovina was sold in 1922
by the kilo (as waste paper), whereas that of the Magistrates’ Office lied
scattered for a long time in the attic of the Mayoralty. 1 The Central State
Historical Archives of the Ukraine in Lvov were dismantled and reorganized
1
See Col. (r.) Ioan Abutnăriței, online at http://www.orionmedia.ro/mdd/index.php/
cultural-mainmenu-37/1719-arhivele-statului-din-cernauti.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XVII

by the new Ukrainian administration after World War II; their current
condition is unclear. A part of the documents belonging to it were
transferred to the Central State Historical Archive in Kiev.2 Locating some
of the documents that once belonged to other archives remains problematic.
Nevertheless, we had the benefit of access to several recent, extremely
useful works, of which I shall mention just a few. The first one was
published due to funding obtained through a European cultural program:
Manuscrise slavone și românești din Biblioteca Universității Naționale
Ujgorod: catalog (Slavonic and Romanian Manuscripts in the Library of the
National University of Ujgorod), Satu Mare, 2012.3 The manuscripts that are
preserved in the collections of the University Library of Ujgorod, some
written by Romanian copyists or for Romanian patrons, were carefully and
methodically recorded by a joint team of Romanian and Ukrainian researchers.
Mrs. Zamfira Mihail kindly selected the texts that are relevant for the
present volume – I hereby express again my gratitude to her. Most of these
works were transferred to the library of the Bishopric in Mukačevo in 1781–
1783, after the monasteries of Maramureș were forcefully closed. In 1949
all the manuscripts of the Mukačevo Bishopric were sent to the Library of the
University of Ujgorod. The dates of some of the manuscripts recorded in the
above-mentioned work, which had been established by V. L. Mykytas in
1961–1964, were corrected by the authors of the recent catalogue according
to the conclusions of Alexandru Mareș published in his work Filigranele
hârtiei întrebuințate în Țările Române în sec. al XVI-lea (Filigrees of the
Paper Used in the Romanian Principalities in the 16th Century), Bucharest,
1987.
The second work is that composed by Dmitro Žmunduljak (coord. ed.),
Ljudmyla Anohina, Marija Nykyrsa, Galina Rynžuk și Dragoș Olaru, cu titlul
Deržavnyj Arhiv Černivec’koji Oblasti. Putivnyk, t. I, Fondy doradjans’koho
periodu (Kiev – Cernăuți, 2006). According to a first methodical inventory
drawn out starting with 1919, the Archives of Cernăuți comprised, in their
former system, around 500 old documents that had mostly belonged to
monasteries and churches – hrisov, zapis, gramota, confirmations of land
boundaries, maps, etc. – as well as 428 documents dating from the Austrian
period: military papers (1775–1786), documents issued by the regional
administration (Kreisamt, 1786–1830) or the gubernia (Governors’ Offices),
those issued by the Government Presidium (1801–1884), and a large part of
2
This was the situation in 1998, according to Dr. Constantin Rezachevici.
3
See the review by Andrei Pippidi in RESEE, LIII, nr. 1–4, 2015, p. 432.
XVIII  VIRGIL CÂNDEA

the archives of Court-Houses and the Church Council. The State Archive of
Cernăuți received after 1927 from Lvov documents dated between 1776 and
1856, papers referring to the year 1848, previously in the Archives of
Vienna, and the rich collection of maps of the University of Cernăuți. Today
it is the holder of the second largest archival collection in the Ukraine, after
the Archives of Lvov.
A part of the documents preserved in this State Archive was published
by Teodor Bălan in Documente bucovinene (Documents of Bukovina), in
6 volumes4, after the collections were enriched by his and his collaborators’
efforts.5 Today in the State Archive of Cernăuți there are over 900
collections of documents from the inter-war period and 150 collections from
the Austrian one. The document collections (many of them written in
Romanian) that are described in the recently-published catalogue were
divided according to the major historical periods: I. Collections concerning
the Austrian institutions (1775 to 1918); II. Collections of documents related
to institutions of the Hotin County in Bessarabia during its attachment to the
Russian Empire (1812–1918); III. Collections of Russian institutions in the
Cernăuți area during WW I and of the provisional government; collections
of the institutions that were active during the attachment of Bukovina to
Romania (1918–1940); document collections from WW II. We mostly
included in our work the data that concern documents in the Collections no.
1023 and 1024, the oldest ones preserved at the State Archive in Cernăuți,
comprising ownership papers and other documents collected by the Austrian
historian and poet Franz Adolf Wickenhauser (1809–1891), dating from the
15th–18th centuries, the period when Bukovina was a Moldavian territory.
A mandatory source when researching the past and present
circumstances of archives and collections in the Ukraine is Patricia Kennedy
Grimsted’s work Trophies of War and Empire. The Archival Heritage of
Ukraine, World War II, and the International Politics of Restitution
(Harvard Ukrainian Research Institute, Harvard University Press, 2001)6.

4
Teodor Bălan, Documente bucovinene, I. 1507–1653, Cernăuți, 1933; II. 1519–
1662, Cernăuți, 1934; III. 1573–1720, Cernăuți, 1937; IV. 1720–1745, Cernăuți, 1938;
V. 1745–1760, Cernăuți, 1939; VI. 1760–1833, Buc., 1942.
5
See Teodor Bălan, Arhivele Bucovinei (RA, II/3, 1926, p. 301–304); Ioan
Baloşescul, Documente moldoveneşti din Bucovina (“Anuarul Şcolii Reale din Cernăuţi”,
1929); Simeon Reli, Ceva despre fondurile arhivistice din arhivele Bucovinei (RA, II/3,
1926, p. 305–311); Teodor Bălan, Arhivele Statului din Bucovina (RA, III/1, 1936–1937,
p. 94–98); S. Reli, Arhivele Statului din Cernăuţi (RA, IV/2, 1941, p. 248–255).
6
See also eadem, Archives and Manuscript Repositories in the U.S.S.R. Ukraine and
Moldavia. Book 1, Princeton, New Jersey, 1988.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIX

The author explains the difficulty of identifying and locating the current
position of documentary or cultural items by the systematic transfers – to
Russia, Poland or Germany – carried out by the various authorities that
acted on the present-day Ukrainian territory. One example, which also
influenced the Romanian traces in Ukraine, is that of the dismantlement of
the manuscript and document collections of the Ossoliński National Cultural
Institute (Zakład Narodowy im. Ossolińskich, or Ossolineum), which she
declares “one of the most blatant examples of an inappropriately executed
transfer of the cultural heritage of the resettled Polish population” (op. cit.,
p. 163). One part of the Ossolineum library collections was taken over by
the Library of the National Academy of Sciences of the Soviet Socialist
Republic of Ukraine in Lvov, whereas the other part, together with archival
material and Polish thesaurus items, reached Wrocław (Breslau) in 1946–
1947, after the re-drawing of the borders of Poland, following the end of
WW II. Naturally, the documents that had been issued in the princely
chancelleries of Moldavia and Wallachia, the letters and ownership papers
kept at the Ossolineum shared the fate of the other collections, divided
“hastily without respect for the integrity of collections or integral groups of
personal or family papers” (ibidem).
The “Vasyl Stefanyk” Ukrainian National Science Library in Lvov,
which has functioned in its current form since 2 January 1940, is the deposit
of several hundred libraries and collections, public or private, transferred
here from all over the country; there is also a research center here for
archival study. It received the collections of the “Taras Ševčenko” Scientific
Society, the Narodny Dom (“People’s House”), the Ossoliński National
Institute and the Baworowsky Foundation, the Stavropigial establishment in
Lvov, as well as libraries that had been seized by the State from monasteries,
cultural societies, and private persons (8 million documents in 2011).
Besides the “Vasyl Stefanyk” Library, parts of the Baworowsky
collection, containing a large number of manuscripts collected from all over
Poland, reached the Library of the Academy and the State Archive in Warsaw
(see op. cit., p. 445–446). Consequently, we did not record in our work the
few Moldavian ownership documents (hrisoave) dated between 1464 and
1503 that Ioan Bianu, Nicolae Iorga and Franz Adolf Wickenhauser
mentioned as belonging, a century ago, to the Baworowsky library, since
their current location remains unknown.
As known, the archive that Dosoftei, the Metropolitan of Moldavia,
took with him in his Polish exile, in September 1686, was inventoried by
him after he settled in the royal castle at Stryi, as commanded by King Jan
Sobiesky. Here he drew up, on October 1686, a record of the items that he
XX  VIRGIL CÂNDEA

had taken from Suceava (including the relics of St John the New), in three
copies, one of which was preserved for a long time in the archive of the old
Metropolitan palace of Suceava, but became untraceable after 1900.7 The
goods were divided in 1694, after Metropolitan Dosoftei died (in Żółkiew),
whilst in 1702 the inventories of this partition were recorded in the archive
of the Greek-Catholic Bishopric in Lvov.8 In 1783 Jan Atanasius
Manowarda, a clerk in Lvov, received from the Austrian authorities the task
of recording and translating into German the documents of Metropolitan
Dosoftei’s archive, brought from Żółkiew for this purpose. The inventory
that he drew up, known as Index Zolkieviensis, was kept afterwards in the
archive of the Ministry of Religious Cults and Education in Vienna,
alongside the German translations, while the original documents were
scattered. The abstracts of 395 documents included in Index Zolkieviensis
were published in Romanian by George Popovici at the end of the 19th
century.9 After the efforts made by some Romanian historians (among them
Ion Budai-Deleanu and Ioan Bianu), several researchers succeeded in
locating and presenting a few items that had belonged to this archive:
Franciszk Wolański and Dalila-Lucia Aramă at the end of the 20th century,
and lately Valentin Constantinov, who located three documents at Warsaw
and Minsk.10 As known, after unsuccessful attempts from the Metropolitans
of Suceava Nichifor (1749) and Gavriil Calimah (1777), the relics of
St John the New were brought back to Suceava in 1783, together with a part
of the church assets, owing to the diligence of Bishop Dositei Herescu.
This confused situation is complicated further by the disappearance of
a large number of churches, especially the old wooden ones that were
constructed by Moldavians – princes, noblemen, and hierarchs – on the
current territory of the Ukraine. It is virtually impossible to record the entire
architectural heritage of the major cities of present-day Ukraine to which
Romanians – Maecenas, architects, builders, etc. – have contributed.
Besides the known information provided by sources dated at the end of the

7
N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și
activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 100.
8
See the translation of the inventories in Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul
Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 41–59.
9
“Candela”, III, 1884, nr. 9, p. 541–543; nr. 11, p. 687–700; nr. 12, p. 747–757; IV,
1885, nr. 1, p. 22–23; nr. 2, p. 92–103.
10
See Doru Scărlătescu, Cărturari români în Galiția. Pe urmele tezaurului
mitropolitan al Moldovei, in Iulian Pruteanu-Isăcescu (coord.), Românii în afara granițelor
țării. Iași – Cernăuți: legături istorice, Iași, 2012, p. 21–55; Ștefan S. Gorovei, Addenda et
corrigenda, SMIM, XXXII, 2014, p. 433–434.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXI

19th century (recorded by Nicolae Stoicescu in his work Repertoriul

bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova,
București, 1974), several recently-published works allowed us to include
new data concerning some of these Romanian traces. First, Laurențiu
Dragomir’s Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților
(Editura Eminescu, București, 2000, with many color illustrations) provided
recent, accurate and detailed information on the Romanian architectural
heritage of the Ukraine, being a very useful addition to Nicolae Stoicescu’s
older descriptions in his Repertoriul bibliografic al localităților și
monumentelor medievale din Moldova (București, 1974). The second work
is that of Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Cernăuți 1408 – 2008: album
(București, 2008). We have also repeatedly cited Vasile Șoimaru’s album
Românii din jurul României (Chișinău, 2014) – awarded the prize of the
Romanian Academy in 2015 – which presents photographs of many
buildings and artifacts that we recorded herewith.
Besides the titles cited above, we have also searched other sources
published in the last two decades (as cited in our work, see Sigle și
abrevieri): Valentina Pelin, Ștefan S. Gorovei, Ilie Luceac, Andrei și
Valentina Eșanu, Ștefan Purici, Tatiana Cojocaru, Doru Scărlătescu, Tetjana
Ševnina, I. A. Micik, Volodymyr Staryk, a. o.
As in other chapters in previous volumes, we indicated herewith for
each place, after the Ukrainian name, the Romanian name and the region
(oblast) where it is located today (not the raion, commune, or any other
administrative division).
As for the names and titles in Ukrainian, the transcription of the
Cyrillic script was done according to the recent rules adopted by the
National Academy of Sciences of the Ukraine, which partially modified the
traditional scientific transcription that we used in the previous volumes,
especially for the chapters Bulgaria and Russia.
Both in supplementing item descriptions and in checking the texts in
Ukrainian we were generously helped by Dr. Yulia Petrova, a researcher
with the Institute of Oriental Studies of the National Academy of Sciences
of the Ukraine in Kiev, to whom we express our deepest gratitude.

The chapter concerning the Vatican in the present volume raised a

number of specific issues. Considering the particularities, volume and stage
of the research based on published items from the collections preserved at
the Vatican, identifying the Romanian items among them is a task far from
XXII  VIRGIL CÂNDEA

being over. New publications, as well as a direct survey that would

investigate the items which are significant for Romanian history will
definitely allow for an important volume of new information to be obtained.
One of the richest medieval collections is the Secret Archive of the
Vatican (Archivio Segreto Vaticano), which holds an immense material
concerning the history of the relations between the Romanian Principalities
and the Holy See, alongside that about the history of the Catholic Church
across the Romanian lands. Important document collections and records of
Papal bulls: Registri Vaticani, 2 020 volumes, dated 1198–1572; Registri
Lateranensi, 2 467 volumes, dated 1389–1897, etc.11. Among those who
wrote about the importance of these archives for our history were V. I.
Ghika: Arhivele Romane şi istoria românilor, in Spicuiri istorice, I, Iaşi,
1936, p. 1–24 (and “Revista catolică”, I, 1912, p. 201–219, 340–353), and
Gr. M. Obedenaru: Relaţiune despre cercetări istorice privitoare la români
făcute la Roma (“Analele Academiei Române. Partea administrativă şi
dezbaterile”, s. II, t. 7, 1884–1885, p. 35–39).
For the documents referring to Transylvania we surveyed especially
the following works: Aldásy Antal, Regestak a Vatikáni levéltárábol
(“Történelmi Tár”, 1894, p. 15–28; 1895, p. 58–89, 260–288, passim);
Czaich Gilbert, Regestai a Római Dataria lévéltárnak Magyarországra
vonatkozó bulláiból II. Pal és IV. Sixtus pápak idejaböl (ibidem, 1899, p. 1–17,
235–272); I. Ardeleanu, Documente istorice din Vatican relative la istoria
noastră (“Transilvania”, 10, 1877, p. 121–125), a. o.
These documents were published in many volumes and collections by
György Fejér, Augustin Theiner, etc., then in the extended collections
Monumenta Vaticana historiam Regni Hungariae, 9 volumes, Budapest, 1884–
1909, Urkundenbuch, 5 volumes, 1892–1875, a. o., while most of their
translated versions were recorded in Documente privind istoria românilor,
C. Transilvania.
Information on the history of the Romanian lands in the 13th–14th
centuries (some previously unpublished) was brought to light by Ştefan
Pascu in his work Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec.
XIII şi XIV (AIINC, 10, 1945, p. 149–220), where he surveyed “all the
pontifical records” between 1198 and 1403 – 320 volumes of the Regesta
11
See Martino Giusti, Studi sui registri di bolle papali, Città di Vaticano, Archivio
Vaticano, Collectanea Archivi Vaticani, 1969, 180 p. (reviewed by Dan Lăzărescu, in
“Studii” 23, 1970, nr. 3, p. 667); P. Iosephus Teschitel, Archivum Romanorum Societatia
Iesu (“Archivum”, 4, 1954, p. 145–152); Basile Pandzić, Les archives générales de l’Ordre
des Frères Mineurs (ibidem, p. 152–164), etc.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIII

Vaticana, 349 volumes of the Regesta Avinionensia, 118 volumes of the

Regesta Lateranensia, etc.
Among the sources that were published lately we have searched
Colecţia microfilme Vatican. Ghid arhivistic, Bucharest, 2007, by Rafael-
Dorian Chelaru.
Considering the above-mentioned publications, two types of notes are
recorded in this chapter. The first type is that of collective descriptions of
document collections, which were previously mentioned or published, while
the second type is that of notes describing individual documents, wherever
the source-material allowed it.
Not only were Virgil Cândea’s manuscript notes revised, but they were
also supplemented with several tens of new items, which we described
based on recent sources, on hands-on examination, or by searching the
online catalogues of relevant institutions. Many notes written before 2000
were enriched with new data and details. Thus, we have extended the
description of certain documents, printed works, maps, and engravings
(such as that representing Sigismund Báthory) which are preserved in the
Biblioteca Apostolica Vaticana.
A special effort was dedicated to identifying the correct, current names
of the various institutions – archives, collections, libraries – that were
mentioned in the old sources under their former name.
Although in the previous volumes we did not do this, in the present
volume we decided to indicate in the Contents the names of archives and
collections in the small Vatican state, for the readers’ benefit.
We express once again our gratitude to Mr Ionel Cândea, Director of
the Istros Publishing House – Museum of Brăila “Charles I”, who by his
efforts in reaching the financing necessary to support cultural projects of
national relevance ensures the continuous publication of the New Series of
Virgil Cândea’s work Romanian Traces Abroad.

Ioana Feodorov, Mihai Țipău

XXIV  VIRGIL CÂNDEA

TABULA COLLABORATORUM ERUDITORUM

Arhim. Policarp Chițulescu

Acad. Andrei Eșanu
Valentina Eșanu
Zamfira Mihail
Yulia Petrova
Acad. Alexandrina Cernov
Constantin Rezachevici
Luminița Kövari
Mykola Tarasenko
Andrei Vasilyevič Krasnožon
Cristian Antim Bobicescu
Daniel Suceava
Mihai Mitu
Anca Brătuleanu
Doru Mihăescu
Marius Ristea
 SIGLE ŞI ABREVIERI

A. Cărţi, articole, colecţii de documente

Akta grodzkie i ziemskie – Akta grodzkie i ziemskie z czasów

Rzeczypospolitej Polkiej z Archiwum tak zwanego Bernardyńskiego we
Lwówie, Lvov, I–XXIV, 1868–1931.
Almagià, Monumenta, I–IV – Roberto Almagià, Monumenta cartographica
Vaticana, I–IV, Città del Vaticano, 1944–1955.
Analiz arhivnih istočnikov – Analiz arhivnih istočnikov po istorii
osvogoditel’noj bojni’ ukrainskogo naroda 1648–1654 godov,
Dnepropetrovsk, 1988.
Arhiva ONCE – Arhiva online a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la
adresa http://www.once.ro/cimitire/cimitire_rom_ucraina.php.
Arbure, Basarabia – Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, Buc., 1899.
Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen
und ihre Werke, Leipzig, 1927.
Balş, Bisericile moldoveneşti XVII–XVIII – Gheorghe Balș, Bisericile și
mănăstirile din veacurile XVII și XVIII, Buc., 1933.
Bălan, Documente bucovinene, I–VI – Teodor Bălan, Documente
bucovinene, I. 1507–1653, Cernăuți, 1933; II. 1519–1662, Cernăuți,
1934; III. 1573–1720, Cernăuți, 1937; IV. 1720–1745, Cernăuți, 1938;
V. 1745–1760, Cernăuți, 1939; VI. 1760–1833, Buc., 1942.
Bălan – Druc, Poliptic moldav – Pavel Bălan, Vlad Druc, Poliptic moldav. Arta
moldovenească din veacurile XVI–XIX, Chişinău, 1985 (rec. de Paul
Mihail, RRH, XXVIII, 1989, nr. 1–2, p. 129–131).
Berechet, Documente slave – Ștefan Berechet, Documente slave privitoare
la Basarabia, în tipărituri ruseşti, RA, II, 1926, nr. 3, p. 332–337.
Bezviconi, Contribuţii – G. Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor
româno-ruse (din cele mai vechi timpuri până în 1854), Buc., 1958.
Bianu, Relaţiune – I. Bianu, Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia, făcută în
vara anului 1885, AAR, s. II, t. VIII, 1885–1886, I, Partea
administrativă şi dezbaterile, p. 19–48.
Bogdan, Acte moldoveneşti – Damian P. Bogdan, Acte moldoveneşti din anii
1426–1502, Buc., 1947.
Bogdan, Acte Ştefan cel Mare – Damian P. Bogdan, Acte moldoveneşti
dinainte de Ştefan cel Mare, Buc., 1938.
XXVI  VIRGIL CÂNDEA

Bogdan, Contribuţiuni – Damian P. Bogdan, Contribuţiuni la Bibliografia

românească veche. Tipărituri dintre anii 1546–1762 necunoscute la
noi, BOR, LVI, 1938, nr. 1–4, p. 55–63.
Bogdan, Documente, I–II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare,
vol. I–II, Buc., 1913.
Bogdan, Scrieri – Ioan Bogdan, Scrieri alese, ed. Gheorghe Mihăilă, Buc.,
1968.
BRV, I–IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I–II,
Buc., 1903–1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III–IV,
Buc., 1912–1944.
Bucovina de altădată – Bucovina de altădată. Chipuri și locuri. Ed. Bibliotecii
Naţionale a României – Mănăstirea Suceviţa, Buc., 2014.
Buta, I paesi Romeni – N. Buta, I paesi Romeni in una serie di „Avvisi”
della fine del Cinquecento (DI, II, 1930, p. 72–304).
Catalog BNU – Catalogul Bibliotecii Naționale a Ucrainei „V. I. Vernadskyi”
din Kiev, online la adresa http://www.nbuv.gov.ua/.
Catalog Ujgorod – Manuscrise slavone și românești din Biblioteca
Universității Naționale Ujgorod: catalog, Satu Mare, 2012.
Călători străini, I–X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-
Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române,
I–X/1–2, Buc., 1968–2001.
Călători străini, s.n., I–VI – Călători străini despre Ţările Române în
secolul al XIX-lea, s.n., I–VI, Buc., 2004–2010.
Cernov – Luceac, Cernăuți – Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Cernăuți
1408–2008: album, Buc., 2008.
CGIA, Putevoditel’ – Central’nyj Gosudarstvennyj Istoriceskij Arhiv USSR
v Kieve. Putevoditel’, Kiev, 1958.
Chelaru, Colecţia microfilme – Rafael-Dorian Chelaru, Colecţia microfilme
Vatican. Ghid arhivistic, Buc., 2007.
Ciobanu, Dosoftei – Ştefan Ciobanu, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, şi
activitatea lui literară. Contribuție la istoria literaturii românești și a
legăturilor româno-ruse literare din secolul al XVII-lea, traducere
după versiunea rusă (Kiev, 1915) de Ştefan Berechet, Iaşi, 1918.
Constantinescu, Repertoriu – Radu Constantinescu, Manuscrise de origine
românească din colecţii străine, Buc., 1986.
Constantinescu, Vechiul drept – Radu Constantinescu, Vechiul drept românesc
scris. Repertoriul izvoarelor. 1340–1640, Buc., 1984.
Costăchescu, Documente moldoveneşti, I–II – Mihail Costăchescu,
Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, Iași, vol. I,
1931; vol. II, 1932.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXVII

Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod – Mihai Costăchescu, Documente

moldoveneşti de la Ştefăniţă Voevod (1517–1527), Iaşi, 1943.
Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul
manuscriselor de cronici interne, sec. XV–XVIII, privind istoria
României, Buc., 1963.
Curdinovschi, Cele mai vechi biserici – V. Curdinovschi, Cele mai vechi
biserici de lemn, RSIAB, 1925, p. 60–74.
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate – Ludovic Demény, Lidia A.
Demény, Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea,
Buc., 1986.
DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951–
1960. A. Moldova, veacurile XIV–XV, vol. I; veacul XV, vol. I–II;
veacul XVI, vol. I–IV; veacul XVII, vol. I–V; B. Ţara Românească,
veacurile XIII–XV; veacul XVI, vol. I–VI; veacul XVII, vol. I–IV;
C. Transilvania, veacurile XI–XIII, vol. I–II; veacul XIV, vol. I–IV.
Dragomir, Monumente istorice – Laurențiu Dragomir, Monumente istorice
și de arhitectură din ținutul Cernăuților, Buc., 2000.
Drăguț, Dicţionar – Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă
medievală românească, Buc., 1976.
DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I–III, XIX,
XXI, XXII; B. Ţara Românească, I–VII, XI, XXI–XXIV;
C. Transilvania, X–XI; D. Relaţii între Ţările Române, I, Buc., 1965–
1988.
Dudik, Die Archive – B. Dudik, Die Archive im Königreich Galizien und
Ladomerien („Archiv für Österreichische Geschichtsquellen”, 39,
1868, I).
Dumitriu-Snagov, Catalogul – I. Dumitriu-Snagov, Catalogul manuscriselor
româneşti din „Biblioteca Apostolica Vaticana”, R. Ist, 34, 1981,
p. 959–972.
Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège – I. Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège et la
Roumanie moderne, 1850–1866, Roma, 1982.
Dumitriu-Snagov, Românii – Ion Dumitriu-Snagov, Românii în arhivele
Romei (secolul XVIII), Buc., 1973.
Džurova – Stančev – Japundžič, Opis – Aksinia Džurova, Krasimir Stančev,
Marko Japundžič, Opis na slavjanskite răkopisi văv Vatikanskata
biblioteka, Sofia, 1985.
Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile – Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Valori
bibliofile românești în biblioteci din Odessa, „Anuarul Institutului de
Istorie”, Chișinău, 2013, nr. 3, p. 110–117.
XXVIII  VIRGIL CÂNDEA

Fejér, Codex diplomaticus – György Fejér, Codex diplomaticus Hungariae

ecclesiasticus ac civilis, vol. I–XI, Buda, 1829–1844.
Fontes, I–IV – Fontes Historiae Daco-Romanae. Izvoarele istoriei României,
I (ed. Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc, 1964;
II (ed. Haralambie Mihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir
Iliescu, Virgil C. Popescu), Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian,
Nicolae-Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV (ed. Haralambie Mihăescu,
Radu Lăzărescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Tudor Teoteoi), Buc., 1982.
Graf, Geschichte, I–III – Georg Graf, Geschichte der Christlichen arabischen
Literatur, I–III, Città del Vaticano, 1944–1949.
Grămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del
Medio Evo. Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea
(EDR, 4, 1930, p. 212–256).
Grigorovitza, Dicționarul geografic – Em. Grigorovitza, Dicționarul geografic
al Bucovinei, Buc., 1908.
Hostiuc, Schiturile – Erast Hostiuc, Schiturile şi sihăstriile din Bucovina de
altădată, Buc., 1935.
Hurmuzaki, I/2, II/1, III/1–2, IV/1, V/1–2, VI–IX/1–2 – Eudoxiu de
Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. I, supl. II,
1893; vol. II, partea 1 (1451–1575), Buc., 1891; vol. III, partea I
(1576–1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576–1600), Buc., 1888;
vol. IV, partea 1 (1600–1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650–
1699), Buc., 1885; vol. V, partea 2 (1650–1699), Buc., 1886; vol. VI
(1700–1750); Buc., 1878; vol. VII (1750–1818), Buc., 1876; vol. VIII
(1376–1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1 (1650–1747), Buc., 1897;
vol. IX, partea 2 (1751–1796), Buc., 1899.
Hurmuzaki, Odesa – C. Hurmuzaki, Documente aflate în Museul de la
Odesa. I, AR, t. II, ed. 2, Iași, 1862, p. 165–206.
Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, Supl. II, vol. 1 (1510–1600):
Documente culese din arhive şi biblioteci polone, coordonate, adnotate
şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893; vol. 2 (1601–1640), Buc.,
1895; vol. 3, fasc. 1 (1641–1703), Buc., 1900.
Hurmuzaki – Densusianu, I/1–2, II/2–5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I,
partea 1 (1199–1345), Buc., 1887; vol. I, partea 2 (1346–1450), Buc.,
1890; vol. II, partea 2 (1451–1517), Buc., 1891; vol. II, partea 3
(1518–1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531–1552), Buc., 1894;
vol. II, partea 5 (1552–1575), Buc., 1897.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIX

Hurmuzaki – Iorga, X–XII, XIV/1–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente

privitoare la istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga,
vol. X: Rapoarte consulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763–1844),
Buc., 1897; vol. XI: Acte din secolul al XVI-lea (1517–1612) relative
mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodă Şchiopu, Buc., 1900; vol.
XII (1594–1602); Acte relative la războaiele şi cuceririle lui Mihai-vodă
Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320–1715): Documente
greceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2
(1716–1777), Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760 – c 1820), Buc.,
1936.
IDR, 1, I–III – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia
Minor, seria 1, Inscripţiile Daciei romane, I–III, Buc., 1975–1984.
IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine.
Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie (Ier–IIIe siècles),
t. I, L’Italie et les provinces occidentales. Recueil, commentaire et
index, Buc., 1996.
Ionescu, Istoria – Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România, vol. I,
Buc., 1963.
Iorga, Documentele Cantacuzinilor – N. Iorga, Documente privitoare la familia
Cantacuzino scoase în cea mai mare parte din archiva d-lui G. Gr.
Cantacuzino și publicate, Buc., 1902.
Iorga, Les châteaux – N. Iorga, Les châteaux occidentaux en Roumanie,
BCMI, aprilie–iunie 1929, fasc. LX, p. 49–69.
Iorga, Note polone – N. Iorga, Note polone, AARMSI, s. III, t. II, 1924, p. 379–
396 (cu 4 il.).
Iorga, Studii şi documente, I–XXXI – N. Iorga, Studii şi documente
privitoare la istoria românilor, I–XXXI, Buc., 1901–1916.
Jaksche, Slavische Handschriften – Harold Jaksche, Slavische Handschriften in
der Vatikaniuschen Bibliothek („Römische Historische Mitteilungen”,
5, 1961–1962).
Kałužnjacki, Dokumenta – Emil Kałužnjacki, Dokumenta mołdawskie i
multańskie z Archiwum Miasta Lwowa, extras din Akta grodzkie i
ziemskie, t. VII, Lvov, 1878, p. 3–61.
Kałužnjackij, Obzor – Emil’ Kałužnjackij, Obzor slavjano-russkih
pamjatnikov jazyka i pismennosti, nahodjaščihsja v bibliotekah i
arhivah l’vovskih („Trudy III-go Arheologičeskogo s’ezda III”, t. II,
Kiev, 1878.
Kałužnjackij – Sobolevskij, Al’bom – E. Kałužnjackij, A. I. Sobolevskij,
Al’bom snimkov s kirillovskih rukopisej rumynskogo proishoždenija, în
„Enciklopedija slavjanskoj filologii”, IV, 2, Sankt-Peterburg, 1916.
XXX  VIRGIL CÂNDEA

Karataev, Hronolog. – I. Karataev, Hronologiceskaja rospis slavjanskih knig

napečatannyh kirillovskimi bukvami. 1491–1730, Sankt-Peterburg, 1861.
Karataev, Opisanie – I. Karataev, Opisanie slavjano-russkih knig napečatannyh
kirillovskimi bukvami, I. 1491–1652, Sankt-Peterburg, 1883.
Katalog pergamentnyh – Katalog pergamentnyh dokumentiv Central’nogo
deržavnogo istoryčnogo arhivu URSR u L’vovi (1233–1799), Kiev, 1972.
Kiriak, Cartea şi tiparul – Vlad Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în
secolele XVII–XVIII. Schiţe şi materiale depozitate în URSS, Chişinău,
1977.
Legrand XVII/1–4 – Émile Legrand, Bibliographie hellénique ou description
raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle,
I–IV, Paris, 1894–1896.
Luceac, Familia Hurmuzaki – Ilie Luceac, Familia Hurmuzaki: între ideal
și realizare (O istorie a culturii românești din Bucovina în cea de a
doua jumătate a secolului al XIX-lea), Cernăuți – Timișoara, 2000.
Luceac, Orașul Cernăuți – Ilie Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale în
retrospectiva anilor, „Glasul Bucovinei”, V, 1998, nr. 3, p. 13–31.
Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale – Ilie Luceac, Orașul Cernăuți cu
bisericile sale – la 600 de ani, „Glasul Bucovinei”, XV, 2008, nr. 2,
p. 7–35.
Lukcsics, Diplomata, II – Pál Lukcsics, Diplomata pontificum saec. XV, II,
Budapesta, 1938.
Madan, Dmitrij Kantemir – I.R. Madan, Dmitrij Kantemir, Chişinău, 1973.
Matejić – Thomas, I–II – Predrag Matejić, Hannah Thomas, Manuscripts on
Microform of the Hilandar Research Library (The Ohio State
University), vol. I–II, Columbus, Ohio, 1992.
Mathīmataria – Aggelikī Skarvelī-Nikolopoulou, Ta Mathīmataria tōn
ellīnikōn scholeiōn tīs Tourkokratias, Atena, 1989.
Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die
Renaissance in Ungarn, 1458–1541. 8. Mai – 1. November 1982,
Viena, 1982.
Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene – Pr. Dimitrie P. Micșunescu,
Vizitând mănăstiri basarabene și bucovinene, Buc., 1937.
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I–V – Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană. Documente, Mărturii, I–V, Buc., 1982–1990.
Mihăilă, Contribuții – G. Mihăilă, Contribuții la istoria culturii și literaturii
române vechi, Buc., 1972.
Mihăilă, Cultură – G. Mihăilă, Cultură și literatură română veche în
context european. Studii și texte, Buc., 1979.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXI

Mihăilă, Istoriografia – G. Mihăilă, Istoriografia română veche (sec. al XV-lea

– începutul sec. al XVII-lea), în raport cu istoriografia bizantină și
slavă, în „Romanoslavica”, XV, 1967, p. 157–196.
Mitric, Cartea românească veche – Olimpia Mitric, Cartea românească
veche în colecțiile Bibliotecii Universității Naționale „Juri Fed’koviči”
din Cernăuți (secolele XVIII–XIX), „Revista română de istorie a cărții”,
III–IV, nr. 3 (2006)/4 (2007), p. 47–52.
Mohov ş. a., Documente – N.A. Mohov, E.M. Russev, P.G. Dimitriev, D.M.
Dragnev, P.V. Sovietov, Documente din arhivele sovietice privitoare
la istoria medievală a Moldovei şi Ţării Româneşti, în „Studii”,
Chişinău, 12, 1959, nr. 3, p. 135–166.
Moldova în epoca feudalismului – V.P. Pašuta ş. a. (red.), Moldovija v
epohu feodalizma. Moldova în epoca feudalismului. Documente slavo-
moldoveneşti, Chișinău, vol. I, 1961; II, 1978; III, 1982; IV, 1986; V,
1987; VI, 1992; VII (I–II), 1975 etc.
Murzakevič, Zapiski, I–V – Nikifor Murzakevič, Zapiski odesskago obščestva
istorii i drevnostej, Odesa, t. I, 1844; II, 1848; IV, 1860; V, 1863.
MVH, seria I, vol. I–VI – Monumenta Vaticana historiam regni Hungariae
illustrantia, seria I, vol. I–VI, Budapesta, 1885–1891.
MRV – I. Dumitriu-Snagov, Monumenta Romaniae Vaticana, Buc., 1996.
Mykytas’, Davni rukopysy I–II – V.L. Mykytas’, Davni rukopysy i starodruky.
Opys i katalog, I, Užgorod, 1961; II, Lvov, 1964 (rec. Ludovic Demény
în „Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 437–438).
Mykytas’, Knygy – V. L. Mykytas’, Davni knygy Zakarpats’kogo deržavnogo
krajeznavčogo muzeju, Lvov, 1964.
Omagiu Găzdaru – Omagiu Profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile
sale inedite sau rare, I. Studii istorico-filologice, Freiburg i. Br., 1974.
Orașele Moldovei – Alexandra Mărășoiu, Oana Ilie (coord.), Orașele
Moldovei. Towns of Moldavia, Muzeul Național de Istorie a României,
Buc., 2014.
Pahomi, Fundaţii româneşti – Mircea Pahomi, Fundaţii româneşti în
Galiţia – Ucraina („Analele Bucovinei”, II, 1995, nr. 1, p. 101–121).
Panaitescu, Cetăţile ruini – G-ral Sc. Panaitescu, Cetăţile ruini din Basarabia,
ACMIB, I, 1924, p. 84–111.
Panaitescu, Fundațiuni – P.P. Panaitescu, Fundațiuni religioase românești
în Galiția, BCMI, 22, 1929, fasc. 59, p. 1–19.
Panaitescu, La route commerciale – P.P. Panaitescu, La route commerciale
de Pologne à la Mer Noire au Moyen Âge, în RIR, 3, 1933, p. 172–193.
XXXII  VIRGIL CÂNDEA

Panaitescu, Pribegia – P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban

Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi Testamentele lor, ARMSI, s. III,
t. XXI, 1939, p. 373–432.
Papadopoulos, Ell. vivl., I–II – Thōmas I. Papadopoulos, Ellīnikī
vivliografia (1466–1800), I–II, Atena, 1984–1988.
Păunel, Biblioteca Universității în 1933–1936 – Eugen I. Păunel, Biblioteca
Universității [din Cernăuți] în cursul anilor de studiu 1933–1936,
Cernăuți, 1937, p. 41–42.
Petrov, Slavjanskie knigi – S.O. Petrov, Slavjanskie knigi kirillovskoj pečati
XV–XVIII vv. Opisanie knig, hranjaščihsja v Gosudarstvennoj
publičnoj biblioteke USSR, Kiev, 1958 (rec. Manjo Stojanov, în
Izvestija za 1960–1961 g., t. II, Sofia, 1963, p. 500).
Petruševič, Dopolnenija – A.S. Petruševič, Dopolnenija ko svodnoj Galicko-
russkoj letopisi s 1600 po 1700 god, Lvov, 1874.
Popescu, Cetăţile turceşti – Mih. Popescu, Cetăţile turceşti dimprejurul
Principatelor Române, BCMI, aprilie–iunie 1927, fasc. LII, p. 76–87.
Popescu-Vâlcea, Miniatura – Gh. Popescu-Vâlcea, Miniatura românească,
Buc., 1981.
Putivnyk – Dmitro Žmunduljak (ed. coord.), Ljudmyla Anohina, Marija
Nykyrsa, Galina Rynžuk, Dragoș Olar, Deržavnyj Arhiv Černivec’koji
Oblasti: Putivnyk, t. I. Fondy doradjans’kogo periodu, Kiev – Cernăuți,
2006.
Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul – Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt,
Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania, 1690–1847
[Buc., 1993].
Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, Războieni.
Cinci sute de ani de la Campania din 1476. Monografie şi culegere de
texte, Buc., 1977.
Reli, Călăuza – Simeon Reli, Călăuza monumentelor religioase istorice din
Eparhia Bucovinei, Cernăuți, 1937.
Reli, Documente – Simeon Reli, Documente slavo-române din sec. XV–XVI
păstrate în Arhiva Statului din Cernăuţi, CC, II–III, 1925–1926,
p. 431–442.
Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi
obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958.
Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi – St. Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi
v L’vovskata Universitetska Biblioteka, în „Periodičesko spidanie na
Bălgarskoto knižestvo”, 71, 1910, p. 611–613.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXIII

Russu, Daco-geţii – I.I. Russu, Daco-geţii în Imperiul Roman şi în

Byzantium, Buc., 1980.
Satco, Arta în Bucovina I–II – Emil Satco, Arta în Bucovina, Suceava, vol. I,
1984; vol. II, 1991.
Slavjanski răkopisi – Slavjanski răkopisi, documenti i karti za bălgarskata
istorija ot Vatikanskata Apostoličeska Biblioteka i Sekretnija Arhiv na
Vatikana (IX–XVII vek), Sofia, 1979.
Staryk, Černivci – Volodymyr Staryk, Černivci multykul’turni, Cernăuți,
2012.
Stoicescu, Repertoriu Moldova – Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al
localităților și monumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974.
Suciu – Constantinescu, Documente, I–II – I.D. Suciu, Radu Constantinescu,
Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I–II, Timişoara,
1980.
Svencic’kyj, Opys, I/III – Ilarion Svencic’kyj, Opys rukopysiv Narodnogo
Domu z Kolekciji Antonina Petruševyča, „Ukrajins’ko-rus’kyj arhiv”,
Lvov, I, 1906; III, 1911.
Svencic’kyj, Počatky – Ilarion Svencic’kyj, Počatky knygopečatannja na
zemljah Ukrajiny: v pam’jat’ 350-littja peršoji drukovanoji knyžky na
Ukrajini u L’vovi, Žovkva, 1924.
Svencic’kij, Rukopisi – Illarion Svencic’kij, Cerkovno- i russko-slavjanskie
rukopisi Publičnoj Biblioteki Narodnogo Doma vo L’vove, în „Izvestija
Otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 9, 1904, t. 3, p. 358–359.
Ševnina, Pokrajni napysy 2004 – Tetjana Ševnina, Pokrajni napysy v
rukopysnyh knygah i starodrukah 15–19 st. z kolekciji fondiv
Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju, în „Naukovyj zbirnyk
Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju”, nr. 6, 2004, p. 69–84.
Ševnina, Pokrajni napysy 2005 – Tetjana Ševnina, Pokrajni napysy v
rukopysnyh knygah i starodrukah 15–19 st. z kolekciji fondiv
Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju, în „Naukovyj zbirnyk
Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju”, nr. 7, 2005, p. 29–46.
Ševnina, Pokrajni napysy 2007 – Tetjana Ševnina, Pokrajni napysy v
rukopysnyh knygah i starodrukah 15–19 st. z kolekciji fondiv
Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju, în „Naukovyj zbirnyk
Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju”, nr. 8, 2007, p. 25–39.
Ševnina, Rukopysni knygy – Tetjana Ševnina, Rukopysni knygy ta
starodruky 15–19 st. z kolekciji fondiv Zakarpats’kogo krajeznavčogo
muzeju, în „Naukovyj zbirnyk Zakarpatskogo krajeznavčogo muzeju”,
nr. 4, 2000, p. 41–54.
XXXIV  VIRGIL CÂNDEA

Șoimaru, Românii din jurul României – Vasile Șoimaru, Românii din jurul
României. Monografie etnofotografică, Chișinău, 2014.
Tăutu, Acta Gregorii Papae XI – A. Tăutu, Acta Gregorii Papae XI (1370–
1378), Vatican, 1966.
Tăutu, Acta Innocentii Papae VI – A. Tăutu, Acta Inocentii Papae VI
(1352–1362), Vatican, 1964.
Tăutu, Acta Urbani Papae VI – A. Tăutu, Acta Urbani Papae VI (1378–
1389), Bonifacii Papae XI (1389–1404), Inocentii Papae VII (1404–
1406) et Gregorii Papae XII (1406–1415), Vatican, 1970.
Teodorescu, Obiectele – Emil Teodorescu, Obiectele Muzeului din Odessa
referitoare la trecutul României, RIAF, 7, 1893, p. 236–240.
Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I–II – Augustinus
Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam sacram illustrantia,
t. I–II, Roma, 1859–1860.
Theiner, Vetera monumenta Poloniae, I–II – Augustinus Theiner, Vetera
monumenta Poloniae et Lithuaniae gentiumque finitimarum historiam
illustrantia, maximam partem nondum edita ex tabulariis Vaticanis
derompta collecta ac serie chronologica disposita, I–II, Roma, 1860–
1861.
Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I – Augustin Theiner, Vetera
monumenta Slavorum meridionalium historiam illustrantia, maximam
partem nondum edita ex tabulariis Vaticanis deprompta, collecta ac
serie chronologica disposita, Tomus primus Ab Innocentio P.P. III
usque ad Paulum P.P. III 1198–1549, Roma, 1863.
Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et
d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985.
Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul
lui Ştefan cel Mare, CLit, 5, 1942, p. 101–240.
Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi
începuturile miniaturii româneşti, BIRS, 1, 1941, p. 95–152.
Turdeanu, Moldavie, 1457–1504 – Émile Turdeanu, L’activité littéraire en
Moldavie à l’époque d’Étienne le Grand (1457–1504), RER, 5–6,
1960, p. 21–66.
Uricarul, I, XVIII – Uricarul, documente publicate de Gh. Ghibănescu,
Iași, 1892.
Urkundenbuch, I–VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch
zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann,
Carl Werner, Georg Müller (ed.), II–III; Gustav Gündisch (ed.), IV–
VI, Sibiu, 1892–1937; Buc., 1975–1981.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXV

Veress, Acta et epistolae, I – Andreas Veress, Acta et epistolae relationum

Transylvaniae Hungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta,
1914.
Veress, Basta – Endre Veress, Basta György hadvezér levelezése és iratai
(1597–1607), I–II, Budapesta, 1909–1913.
Veress, BRU, I–III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I–III,
Buc., 1931–1935.
Veress, Documente, I–XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria
Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, I–XI, Buc., 1929–1939.
Veress, Epistolae et acta, I–II – A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum
Transylvaniae temporibus Principum Báthory (1571–1613), Budapesta,
1911–1913.
Urkundenbuch, I–VII – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch
zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann,
Carl Werner, Georg Müller (ed.), II–III; Gustav Gündisch (ed.), IV–
VII, Sibiu, 1892–1937; Buc., 1975–1991.
Wickenhauser, Homor – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte der klöster
Homor, Sct. Onufri, Horodnik und Petrauz, Cernăuți, 1881.
Wickenhauser, Moldowiza – Franz Adolf Wickenhauser, Die Urkunden des
klosters Moldowiza, Viena, 1862.
Wickenhauser, Radautz – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte des
Bistums Radauz und des klosters Gross-Skit, Cernăuți, I, 1890.
Wickenhauser, Solka – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte und
Urkunden des klosters Solka, Cernăuţi, 1877.
Wickenhauser, Woronetz und Putna – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte
der klöster Woronetz und Putna, Cernăuți, 1886.
Zapasko – Isajevyč, I–II/1–2 – Jakym Zapasko, Jaroslav Isajevyč, Pam’jatky
knyžkovogo mystectva: katalog starodrukiv, vydanyh na Ukrajini.
Knyga perša (1574–1700), I–II/1–2, Lvov, 1981–1984.

B. Publicaţii periodice

AAR – „Analele Academiei Române”, Buc., 1880–1916.

AARMSI, s. II – „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii istorice”,
Buc., 1886–1919.
AARMSL, s. II – „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii literare”,
Buc., 1889–1907.
ACMIB – „Anuarul Comisiunii Monunemtelor Istorice”, Basarabia, Chişinău,
1924–1931.
XXXVI  VIRGIL CÂNDEA

AI – „Archiva istorică a României”, Buc., I, 1864; II, 1865; III, 1867.

AIESEE Bulletin – „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du
sud-est Européen”, Buc., 1963.
AIIAC – „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie”, Cluj, 1958/1959–2002.
AIIAI – „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din
Iaşi”, 1964–.
AIINC – „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu,
1921–1945.
AR – „Arhiva românească”, Iaşi, 1840–1841; ed. 2, 1860–1862, Buc.,
1945–1946.
Arhiva – „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889–1916;
„Arhiva. Organul Societăţii istorico-filologice din Iaşi”, Iaşi, 1921–1940.
ARMSI, s. III – „Academia Română, Memoriile Secţiunii Istorice”, Buc.,
1922–1947.
ARMSL, s. III – „Academia Română. Memoriile Secţiunii literare”, Buc.,
1923–1948.
AVSL – „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu,
1843–1851; Neue Folge, Braşov, 1853–1871; Sibiu, 1872–1944; Bistriţa,
1944.
BBRF – „Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg”, Freiburg, 1984–1991.
BCMI – „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Buc., 1908–1991.
BG – „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Buc., 1930–1935.
BIES – „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Buc.,
Vălenii de Munte, 1914–1923.
BIRS – „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Buc., 1941.
BOR – „Biserica Ortodoxă Română”, Buc., 1874–1916, 1921–.
CC – „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe
lângă Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924–1939.
CI – „Cercetări istorice”. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al
Universităţii din Iaşi”, Iaşi, 1925–1943; „Studii şi cercetări istorice”,
Iaşi, 1943–1947.
CL – „Convorbiri literare”, Iaşi, Buc., 1867–1944.
CLit. – „Cercetări literare”, Buc., 1934–1943.
CMIB-A – „Comisiunea Monumentelor Istorice, Secția din Basarabia. Anuar”,
Chișinău, 1924–1931.
DI – „Diplomatarium Italicum. Documenti raccolti negli archivi italiani”,
Roma, 1925–1939.
EB – „Études balkaniques”, Sofia, 1964–.
EDR – „Ephemeris Dacoromana”, Roma, 1923–1945.
GB – „Glasul Bisericii”, Buc., 1944–.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXVII

KVSL – „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”,

Sibiu, 1878–1930; 1937–.
LK – „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923–1946; 1954–.
MI – „Magazin istoric”, Buc., 1967–1989; s.n., Buc., 1990–.
NE – „Neos ellīnomnīmon”, Atena, 1904–1926.
NRL – „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Buc., 1908–1912,
1925–1926.
OCP – „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935–.
R. Ist. – „Revista de istorie”, Buc., 1974–.
RA – „Revista Arhivelor”, Buc., 1924–1947, 1958–.
RER – „Revue des études roumaines”, Paris, 1953–1975; Atena, 1981; Buc.,
1993–.
RES – „Revue des études slaves”, Paris, 1921–.
RESEE – „Revue des études sud-est européennes”, Buc., 1963–.
RHSEE – „Revue historique du Sud-Est européen”, Buc., 1924–1946.
RI – „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Buc., 1915–1946;
s.n., Buc., 1990–.
RIAF – „Revista pentru istorie, archeologie și filologie”, Buc., 1882–1883,
1893–1894, 1902–1903, 1909–1914, 1922.
RIR – „Revista istorică română”, Buc., 1931–1947.
RSIAB – „Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău”,
Chişinău, 1919–1934.
SAO – „Studia et Acta Orientalia”, Buc., 1957–1983.
SCB – „Studii și cercetări de bibliologie”, Buc., 1955–1974.
SCIA–TMC – „Studii şi cercetări de istoria artei – Teatru. Muzică.
Cinematografie”, Buc., 1954–1997; 2007–.
SI – „Studii italiene”, Roma, Buc., 1934–1943.
SMIM – „Studii şi materiale de istorie medie”, Buc., 1956–.
„Studii” – „Studii. Revistă de istorie”, Buc., 1949–1973.
T. Sz. – „Történelmi szemle”, Budapesta, 1912–1930, 1958–1989.
TT – „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878–1911.

C. Fonduri

Lvivs’ka Nacional’na Naukowa Biblioteka Ukrainy Im. W. Stefanyka

(Biblioteca Națională de Științe a Ucrainei „Vasyl Stefanyk” din Lvov)
Fond 2 – Zbirka rukopysiv Kolyšn’oji Biblioteky Institutu Narodnyj Dim u
L’vovi
XXXVIII  VIRGIL CÂNDEA

Fond 3 – Zbirka rukopysiv Central’nogo Vasylians’kogo arhivu i biblioteky

u L’vovi
Fond 6 – Zbirka rukopysiv Kolyšn’oji Biblioteky Bogoslovs’koji Akademii
u L’vovi
Fond 77 – Kolekcija rukopysnyh knyg i dokumentiv A.S. Petruševiča
Deržavny Arhiv Černiveckoji Oblasti (Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți)
Fond 1230 – Kollekcija fotokopij dokumentov ob Osvoboditel’noj vojne
Ukrainskogo naroda (1648–1654)
Nacionalna Biblioteka Ukrajiny Imeni V.I. Vernadskogo (Biblioteca
Națională a Ucrainei „V.I. Vernadskyi”)
Fond V – Fond odesskoe obscestvo istorii i drevnosti

D. Clase de referinţe
(potrivit ordinii claselor în volum)

A Obiecte de artă
AM Aşezăminte, monumente
DOC Document
CR Carte rară
H Hărţi
MUZ Piese muzeale
MS Manuscris

E. Abrevieri uzuale

acad. academician
ante datare înainte de
ar. arab(ă)
arh. arhivă
Arh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale ale României
arom. aromân(ă)
B.A.R. Biblioteca Academiei Române
B.C.U. Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti
B.N. Biblioteca Naţională, Bucureşti
bg. bulgar(ă)
Buc. Bucureşti
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXIX

c. clişeu microfilm
cat. catalog
cil. cilindru
cm centimetru(i)
Col. Colecţia
col. coloană(e)
coord. coordonare, coordonator
d diametru
d. Hr. după Hristos
dact. dactilografiat(e)
Dep. Depozit
doc. documentul nr.
dos. dosar
ed. ediţie, editor
eng. englez(ă)
et al. et alii
ex. exemplar
f. filă(e)
facs. facsimil(e)
fasc. fasciculă(e)
fig. figură(i)
fr. francez(ă)
g gram
germ. german(ă)
gr. grec, greacă
h înălţime
H. Hegira
il. ilustrație(ii)
inv. nr. inventar
ital. italian(ă)
î. Hr. înainte de Hristos
k. karton (pol., „cutie”)
kn. kniga (rus. „carte”)
l lăţime
L lungime
lat. latin(ă)
lt. locotenent
m metru(i)
m. mort
XL  VIRGIL CÂNDEA

mf. microfilm
ms(s). manuscris(e)
mun. municipiu
n. născut
op. opis
orig. original
p. pagină(i)
pac. pachet
pl. planşă(e)
post datare după
r recto
r. rolă microfilm
rec. recenzie
ref. referinţă
rez. rezumat
rom. român(ă)
s. serie
s. a. sine anno
s. l. sine loco
s. n. serie nouă
sec. secol(e)
sf. sfârşit
sl. slavon(ă)
supl. supliment
ş. a. şi alţii
ş. urm. şi următoarele
t. tom(uri)
tab. tabel(e)
tc. turc(ă)
trad. traducere
v verso
vol. volum
 UCRAINA

ANADOLY
(Darabani – Hotin)

HRAM SV. DYMYTRYJA

(Biserica Sf. Dimitrie)

CR

1 – Evanghelie, Bucureşti, 1775, text în limba română.

Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 254).

2 – Apostol, Bucureşti, 1784, text în limba română.

Ref.: ibidem.

3 – Liturghier, [Chișinău], 1815, text în limba română.

Ref.: ibidem.

4 – Triodion, Buda, 1816, text în limba română.

Ref.: ibidem.

MUZ

5 – Sfeşnice de proveniență românească, purtând inscripţia: „Făcut la

1855”.
Ref.: ibidem.

BABYN
(Cernăuți)

AM

6 – Schit românesc, întemeiat în sec. XVII, atestat documentar în 1752,

închis de autoritățile austriece în 1783.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 5; Hostiuc, Schiturile, p. 17–21;
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 37.
2  UCRAINA

BALKIVCI
(Bălcăuţi – Cernăuţi)

AM

7 – Biserică cu hramul Sfinţii Voievozi, 1769, clădită pe locul unei

biserici mai vechi, care avusese hramul Adormirea Maicii Domnului.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 8; Stoicescu, Repertoriu Moldova,
p. 56.

BEREGOMET
(Berhomet, Berhomete pe Prut – Cernăuţi)

AM

8 – Biserică românească, circa 1785, cu hramul Sf. Nicolae, ridicată pe

moșia lui Matei Filipescu, care i-a aparținut apoi clucerului Iordache
Bălănescu. Iconostasul a fost pictat de Epaminonda Bucevschi în 1872–
1874. Ulterior lăcașul a fost înzestrat cu mobilier sculptat de Ion Pâșlea,
sculptor în lemn la Dieceza Bucovinei (n. 1869, Bazovici, jud. Caraș-
Severin). Biserica a fost refăcută în 1885.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 12; Oreste Luția, Contribuiri la
viața și activitatea pictorului E. A. Bucevschi („Glasul Bucovinei”,
1920, nr. 566, p. 2–3); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 70; Satco, Arta
în Bucovina, p. 182; Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 112; Dragomir,
Monumente istorice, p. 121.

BERESTJA
(Berestea – Cernăuți)

AM

9 – Biserică românească, cu hramul Adormirea Maicii Domnului,

1735.
Ref.: Ştefan Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 2);
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 68.
 UCRAINA  3

BEREŽNYCJA
(Berejnița – Vinniţa)

AM

10 – Biserică cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, a schitului

din sec. XVII, întemeiat de Isac Cocoranul. Așezământul a fost închis de
autoritățile austriece în 1783.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 11; Hostiuc, Schiturile, p. 22–
26, 133–134; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 69.

BERŠAD’
(Vinniţa)

AM

11 – Mănăstire întemeiată de călugări moldoveni, 1616.

Ref.: E. I. Secinskij, Materialy dlja istorii pravoslavnyh monastyrej podolskoj
eparhii. în Trudy Podols’kogo eparhial’nogo istoriko-statističes’kogo
komiteta, Kamenec-Podol’sk, 1981, t. 5, p. 209, 214, 291; Ştefan
Ciobanu, Din legăturile culturale româno-ucrainene. Ioannichie
Galeatovschi şi literatura românească veche (ARMSL, s. III, t. VIII,
1936–1938, p. 155).

BILGOROD-DNISTROVS’KYJ
(Akkerman, Cetatea Albă – Odesa)

AM

12 – Cetate bizantină, ridicată pe ruinele oraşului grec Tyras (sec. VI î.

Hr.), stăpânită ulterior de rușii kievieni și apoi de cumani (sec. XIII). Devine
colonie a negustorilor genovezi după 1290 (Moncastro). Intrată sub
stăpânire moldovenească în 1391, este reclădită de Iuga voievod (1399).
Cetatea cunoaște ample restaurări în sec. XV, începând cu domnia lui
Alexandru cel Bun. Lucrările la zidul şi poarta celei de a doua incinte au
fost inițiate în 1440 de Ştefan II, domnul Moldovei, și au fost încheiate la
1454 de Alexăndrel. Ştefan cel Mare a ridicat poarta cea mare (1476) şi al
treilea zid de incintă (1479). În 1484 este cucerită de turci, care au construit
o geamie cu minaret. Cucerită de ruși în 1774, este restituită Imperiului
Otoman prin tratatul de pace de la Kuciuc Kainargi. La sfârşitul sec. XVIII a
4  UCRAINA

fost refăcută după sistemul Vauban. Recucerită de oștile ruseşti în 1806, este
părăsită după 1812, până la 1880 când se iau măsuri de conservare. În 1928–
1930 se restaurează poarta mare (cu două etaje, două porţi cu deschideri pentru
tunuri, contraforţi şi pod mobil), zidul celei de a doua incinte şi turnul.
Ref. şi reprod.: Arbure, Basarabia, p. 264–273, 320, 416–417; N. Iorga, Studii
istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1899; I. Tanoviceanu,
Data rezidirii Cetăţii Albe (CL, 35, 1901, p. 462–469); Teodorescu,
Obiectele, p. 236–240; I. Bogdan, Călătoria lui Trifon Corobeinicov prin
Moldova în 1593 („Arhiva”, 1889–1890, p. 761–764); idem, Inscripţia
de la 1484 de pe poarta cea mare a Cetăţii Albe (CL, 35, 1901,
p. 247–253); idem, Inscripţiile de la Cetatea Albă şi stăpânirea Moldovei
asupra ei, Buc., 1908 (extras din AARMSI, s. II, t. XXX, 1907–1908,
p. 311–360); P. Constantinescu-Iaşi, Influenţele arhitecturii vechi
ruseşti, p. 136–138; C. Costescu, Églises et châteaux en Roumanie,
p. 1–3; N. Costin, Letopiseţul, p. 276; N. Dunăreanu, Cetatea Albă;
Ionescu, Istoria, p. 386–394, fig. 347, 348; idem, Arhitecture moldave,
p. 149; Al. Lapedatu, Gravuri şi vederi de la Cetatea Albă (BCMI,
1913, p. 57–66); idem, Câteva vederi nouă de la Cetatea Albă (BCMI,
1914, p. 141–142); N. Iorga, Istoria românilor prin călători, p. 44, 57–
58, 67; idem, Vechile cetăţi româneşti după contele de Langeron
(BCMI, 1915, p. 70–71); Panaitescu, Cetăţile ruini, p. 74–78; Iorga,
Les châteaux, p. 49–50, 52–53; idem, Istoria comerţului românesc,
p. 99–107; N. Iorga, G. Balş, L’art roumain, Paris, 1922, p. 45, 88–92;
Kleeman, Reise von Wien, p. 257; Gr. Avakian, Inscripții armenești din
Cetatea-Albă (RI, 9, 1923, nr. 7–9, p. 123–136); idem, Cetatea Albă
(BG, I, 1930, nr. 1, p. 25–29, cu 8 il.); idem, Săpături la Cetatea Albă
(CMIB-A, III, 1931, p. 47–104); Paul Nicorescu, Lucrări de restaurare la
Cetatea Albă, Chișinău, 1930; idem, Lucrări de consolidare şi de
restaurare la Cetatea Albă (CMIB-A, III, 1931, p. 115–128); idem,
Cetatea Albă, Craiova, 1931, p. 11–16 (fr.), 25–30 (rom.), cu 20 de
fotografii; Radu Rosetti, Istoria artei militare a românilor, Buc., 1947,
p. 196–199, 208, 245, 273; V. A. Voicehovskij, Stroitel’nye nadpisi na
stenah Kreposti v Belgorode-Dnestrovskom, în Jugo- vostočnaja Evropa v
srednie veka, I, Chişinău, 1972, p. 370–374; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 175–177; Drăguț, Dicționar, p. 88–89 (cu il.); Bălan – Druc,
Poliptic moldav, p. 9, 17, 38–43, pl. 19–29; Mariana Șlapac, Cetatea
Albă. Studiu de arhitectură medievală militară, Chișinău, 1998; Orașele
Moldovei, p. 52–53; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 150;
www.istoria.md/articol/131/Cetatea_Albă_a_Moldovei;
http://basarabia-bucovina. info.
 UCRAINA  5

13 – Biserică de rit catolic, sec. XIII.

Ref.: C. Andreescu, Aşezări franciscane la Dunăre şi Marea Neagră în sec.
XIII–XIV (CI, 1932–1933, nr. 2, p. 154–160); Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 177.

14 – Biserică armeană, sec. XIV.

Ref.: Vasilij Kurdinovskij, Drevnejšie tipičnye pravoslavnye cerkvi
Bessarabii (RSIAB, 10, 1918, p. 93–100); P. Nicorescu, Cetatea Albă,
Craiova, 1931, p. 17 (fr.), 31–32 (rom.); Stoicescu, Repertoriu Moldova,
p. 177.
Reprod.: P. Nicorescu, op. cit., pl. XXI.

15 – Biserică de zid, cu hramul Sf. Ioan cel Nou, construită pe ruinele

uneia moldovenești mai vechi, ridicată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Ref.: Ștefan Gr. Berechet, Diferite inscripții și însemnări (CMIB-A, II,
1928, p. 137–138); Paul Nicorescu, op. cit., p. 18 (fr.), 32 (rom.);
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 177.

16 – Clădire, sf. sec. XIX, în care a funcționat Filiala Cetatea Albă a

Băncii Naționale a României.
Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 141.

HRAM SV. IOANNA

(Biserica Sf. Ioan)

CR

17 – Evanghelie, 1693, în limbile română și greacă, cu însemnări în

limba slavonă din 1700 și 1821.
Ref.: Ștefan Gr. Berechet, op. cit., p. 137–138.

BILGOROD-DNISTROVS’KYJ ISTORIKO-KRAEVSKIJ MUZEJ

(Muzeul Regional de Istorie din Bilgorod-Dnistrovs’kyj)

MUZ

18 – Placă de fundație, 1440, din marmură, pe care este săpată o cruce

și o inscripție în limba slavonă: „[...] Această cetate a fost ridicată în timpul
domniei preacuviosului domn Ioan Ștefan Voievod și a căpeteniei ținutului,
ocrotitorul și prietenul Asprokastronului, în anul 6948, indictus 3 [...].
Ștefan [al II-lea al Moldovei], 3 noiembrie.” Este menționat și un anume
6  UCRAINA

Fedorka, probabil Theodoric de Teliha, care a condus lucrările de

construcție. Dimensiunile plăcii: circa 115 × 51,5 cm. Copie din 2013 a
plăcii originale păstrate la Muzeul Regional de Studii din Kherson.
Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, Belgorod (Akkerman) v istoriceskih
izobrajenih, Chișinău – Odesa, 2016, p. 394.

19 – Placă de fundație a Cetăţii Albe, 1454, din marmură, cu stema

Moldovei, plasată pe unul dintre turnurile zidului de incintă. Dimensiuni
circa 40 × 36 cm. O inscripție în limba slavonă, pe 4 rânduri, relatează
zidirea porţilor mari ale cetății „cu străduința Panului Stanciula în anul
6962, 31 martie”. În partea de jos apare stema domnului Moldovei, probabil
Alexăndrel. Copie din 2013 a plăcii originale păstrate la Muzeul Regional
de Studii din Kherson.
Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, op. cit., p. 395.

20 – Placă de fundație, 1480, din piatră, cu stema Moldovei și o

inscripție prin care se atestă întemeierea, în zilele lui Ștefan cel Mare, domnul
Moldovei, a unei mănăstiri de către pârcălabii Duma și Hărman, care au condus
cetatea în 1478–1480. Inscripția mai menționează și contribuția pârcălabilor la
ridicarea unei biserici în oraș, probabil Biserica greacă existentă și azi.
Copie din 2013 a plăcii originale păstrate la Muzeul Regional de Studii din
Kherson.
Ref. și reprod.: ibidem.

21 – Placă de fundație, 1484, din marmură, cu stema Moldovei și o

inscripție în limba slavonă: „În anul Întrupării Domnului 1484 s-au făcut
Marile porți în zilele piosului Ștefan Voievod și prin grija Panului Luca și
Panului Hărman.” Voievodul la care se face referire este Ștefan cel Mare.
Placa a fost instalată la modernizarea Porții Chilia, cu câteva luni înainte de
iulie 1484, când a început asediul cetății de către oștile sultanului Baiazid II.
A fost găsită la Cetatea Albă în 1838. Copie din 2013 a plăcii originale
păstrate la Muzeul Regional de Studii din Kherson.
Ref. și reprod.: ibidem, p. 395–396.

22 – Pisanie, circa 1743, pe un izvor de pe malul limanului din

apropierea Cetăţii Albe, numit „al Sf. Ioan cel Nou” pentru că pe acest loc a
fost ucis acesta, pe la 1330. Pisania, în limba armeană, îl menţionează pe
Tevan-Aga, vistierul hanului Crimeii în 1743.
Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 25, nota 38.
 UCRAINA  7

BILIVCI
(Belăuți, Bilăuți – Cernăuți)

AM

23 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Voievozi.

Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 71–72.

BILOUSIVKA
(Belousovca, Bilosăuţi – Cernăuți)

AM

24 – Biserică de lemn, 1770.

Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 67.

BOJANY
(Boian – Cernăuţi)

AM

25 – Biserică, 1709–1710, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului,

ctitorie a boierului Ion Neculce (1672–1745), staroste de Cernăuți, și a
familiei sale, care a deținut întregul sat. A fost strămutată pe un loc mai
înalt, în urma repetatelor inundații. Vechiul amplasament este marcat de o
cruce așezată în 1992 de proprietarii terenului, Toma și Maria Gheorghe. În
1834–1838 a fost ridicat un nou lăcaș, din piatră și din materiale recuperate de
la prima clădire. Pisania interioară, în care sunt pomeniți membri ai
familiilor Neculce, Mateiaș și Lupu, s-a păstrat și a fost reașezată în noul lăcaș.
Se păstrează clopotele originale, precum și un clopot dăruit de regele Carol I
al României la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Ref.: Iorga, Studii și documente, V, p. 410; Grigorovitza, Dicționarul geografic,
p. 15; Simeon Reli, Propaganda catolică austriacă împotriva Bisericii
ortodoxe române din Bucovina. Trecerea la unire a sătenilor români
din Boian (După acte și documente oficiale), Cernăuți, 1928 (extras din
„Candela”, 1927, nr. 6–12); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 97–98;
Dragomir, Monumente istorice, p. 115–116, 151–152.
Reprod.: ibidem, p. 130–131.
8  UCRAINA

26 – Monument dedicat lui Ion Neculce, circa 1970–1980. Pe un soclu

îmbrăcat în marmură albă se află așezat bustulul din piatră al cronicarului
moldovean, sub o arcadă pe care apare un citat din opera sa, în limba
română, și stema Țării Moldovei.
Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 131; Șoimaru, Românii din jurul
României, p. 72.

BOKAČ
(Bocicăuți, Bocaci – Cernăuți)

AM

27 – Biserică, 1751, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil.

Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 15; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 91.

BORIVCI
(Borăuţi – Cernăuți)

AM

28 – Biserică, 1851. La 1741 satul este atestat ca fiind în posesia lui

Grigore Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 16; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 100.

BUČAČ (BUCZACZ)
(Buceaci – Ternopol)

AM

29 – Mănăstire, începutul sec. XVII, aşezământ reparat de Maria

Potocki, fiica domnului Moldovei Ieremia Movilă, căsătorită cu Stefan
Potocki, voievod de Breslav. Aceasta i-a făcut și o danie de 4000 de galbeni.
Ref.: Izydor Szaraniewicz, Patriarchat wschodni [konstantinopolski] wobec
kościoła ruskiego w Polsce i Rzeczypospolitej polskiej z żródeł
współczesnych („Rozprawy Akademii Umiejętności”, t. X, 1879, p. 78);
Panaitescu, Fundațiuni, p. 12; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 120.
 UCRAINA  9

GREKO-KATOLYC’KYJ MONASTYR
(Mănăstirea Greco-Catolică)

DOC

30 – Document, din 21 august 1681, prin care Constantin Şerban,

domnul Ţării Româneşti, şi doamna sa Nedelea dăruiesc Mănăstirii Sf.
Onufrie din Lavrov părticele din lemnul Sfintei Cruci.
Ref. și publ.: Sever Zotta, Documente relative la Hrizea Vistierul și la moșia
Dobreni („Arhiva genealogică”, 2, 1913, p. 198); idem, Ultima știre
despre Constantin Șerban Voevod (RI, 12, 1926, nr. 7–9, p. 213–215).

CECYNO1
(Țețina, Țâțâna – Cernăuți)

AM

31 – Cetate, construită în 1349 din porunca regelui Cazimir III cel

Mare (1333–1370), apoi întărită în sec. XIV–XV de domnii Moldovei. Plan
patrulater, cu turnuri pătrate de colţ. Azi în ruină.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 55, 229; Drăguţ, Dicţionar,
p. 310; Dragomir, Monumente istorice, p. 175.

ČERNIGIV
(Cernigău, Cernigov – Černihiv)

OBLASNYJ ISTORYČNYJ MUZEJ

IMENI V.V. TARNOVS’KOGO
(Muzeul Regional de Istorie „V.V. Tarnovskyi”)

CR

32 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise

Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri
reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru
Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al
tronului Moldovei”.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 52–53, nr. 220; Mihăilă, Contribuții, p. 188–197.

1
Munte în apropiere de Cernăuți.
10  UCRAINA

33 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, p. 56–57, nr. 253.

34 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă,

la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 57–58, nr. 256.
35 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul
lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu,
verso).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 59–60, nr. 270.

36 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul

Kievului.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 61–62, nr. 282.

37 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii

de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri
dedicatorii la f. 2–6.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 68–69, nr. 354.

38 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1752.

Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 91, nr. 1791.

ČERNIVCI
(Cernăuți)

AM

39 – Biserică din lemn, 1607, cu hramul Sf. Nicolae (în cartierul

Săliște), ctitorită de boierul Stroescu, starostele de Cernăuți în vremea
domniei lui Simion Movilă, rectitorită în 1748. Este un exemplu tipic de
arhitectură veche moldovenească. Se păstrează clopotnița din piatră, ridicată
mai târziu. Biserica a fost refăcută, din lemn, în 1996, după un incendiu care
a avut loc la 14 noiembrie 1992. Astăzi aparține Bisericii Ortodoxe
Autocefale Ucrainene (Str. Sagajdačnogo nr. 83).
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 60; Reli, Călăuza, p. 26–27;
Const. Cehan Racoviţă, Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Cernăuţi
(„Universul”, 31 august 1938); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171;
Drăguț, Dicţionar, p. 87; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 14–16;
 UCRAINA  11

Dragomir, Monumente istorice, p. 63–64; Luceac, Orașul Cernăuți cu

bisericile sale, p. 10–11, 19.
Reprod.: Reli, Călăuza, p. 27; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 14–16;
Dragomir, Monumente istorice, p. 75; Luceac, Orașul Cernăuți cu
bisericile sale, p. 11–12; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 59; Bucovina
de altădată, p. 275 (il. 343–344); Staryk, Černivci, p. 17; Șoimaru,
Românii din jurul României, p. 71.

40 – Biserică din lemn, a cimitirului vechi Horecea, cu hramul

Înălțarea Domnului, ridicată la sfârșitul sec. XVII, refăcută în 1735,
exemplu de arhitectură veche moldovenească, cu pridvor închis și acoperiș
de șindrilă în patru ape. După o lungă perioadă în care a fost nefuncțională,
a fost restaurată și redată cultului în 1996 (suburbia Goreča – Horecea
Urbană).
Ref. și reprod.: Pamjatniki gradostroitel’stva i arhitektury Ukrainskoy SSR,
1986, vol. 4, p. 339; Dragomir, Monumente istorice, p. 116–117, 129;
Olena Krushynska, online la ttp://www.derev.org.ua/bukov/chernivtsi-
urban_e.htm.

41 – Biserică de zid, cu hramul Sf. Gheorghe, ridicată în 1766–1767 de

starețul Artimon pe locul unde Antonie, episcop de Rădăuți și mai târziu
mitropolit al Moldovei, ridicase către 1730 o bisericuță de schit, cu hramul
Nașterea Maicii Domnului, și câteva chilii. Biserica de zid era fortificată, avea
ziduri de 1,4 m grosime, o galerie de apărare la al doilea nivel, ferestre
înguste și lucarne. A fost construită cu sprijinul lui Alexandru Ghica,
domnul Moldovei, al marelui logofăt Cilibiu şi al lui Gavriil, mitropolitul
Bucovinei. Schitul, devenit între timp mănăstire, a fost închis de autoritățile
austriece în 1783. Biserica a fost reconstruită începând din 1920, în stilul
barocului ucrainean, și a fost resfințită la 6 decembrie 1938 de Visarion
Puiu, mitropolitul Bucovinei (1935–1940). Se păstrează icoane din biserica
veche. Iconostasul nou a fost sculptat către 1940 de Grigore Dumitrescu și
pictat de George Löwendal, care a zugrăvit 34 de icoane în ulei pe foiță de
aur (suburbia Goreča – Horecea).
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 111; H. L., Kloster Horecza
(„Czernowitzer Allgemein Zeitung”, 19 octombrie 1930); Alex. Morariu,
Ctitoria de la Horecea („Făt Frumos”, 8, 1933, p. 182–185); G. Balş,
Bisericile moldoveneşti XVII–XVIII, p. 252–255; Reli, Călăuza, p. 31–34;
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 365; Drăguţ, Dicţionar, p. 176;
Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 10; Luceac, Orașul Cernăuți,
12  UCRAINA

p. 22–23; Dragomir, Monumente istorice, p. 112–113; Luceac, Orașul

Cernăuți cu bisericile sale, p. 22–23; Alexandru Budișteanu, Radu
Moțoc, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice la 100 de ani de la
apariție („Revista Bibliotecii Naționale a României”, 14, 2008, nr. 1,
p. 39–40); George Löwendal, Despre lucrările mele dedicate picturii
bisericești, iconostaselor sau catapetesmelor, în Pictura religioasă în
opera artistului George Löwendal, Catalogul expoziției din 12–30
iunie 2013, Sibiu, p. 5–19.
Reprod.: G. Balş, Bisericile moldoveneşti XVII–XVIII, p. 253–255; Reli,
Călăuza, p. 32; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 80–81, pl. 83–84;
Luceac, op. cit., p. 23; Dragomir, Monumente istorice, p. 127–128;
Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 23; G. Löwendal,
op. cit., p. 10; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 62; Bucovina de altădată,
p. 278 (il. 347–348, fotografie din 1923).

42 – Biserică din lemn, cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, ridicată în

1768, în suburbia Roșa, de Constantin Ianoș, Constantin și Lazar Grecu,
Stanislau Grigoraș, Ion și Vasile Zama. A fost mutată prin 1905 „la Holm”.
Nu se păstrează.
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 118; Luceac, Orașul Cernăuți cu
bisericile sale, p. 21.

43 – Biserică din cărămidă și piatră, cu hramul Sf. Cuvioasă

Paraschiva, ridicată pe locul unei biserici de lemn cu datare incertă (sec.
XV?) și reparată de epitropi în 1779. Preotul Andrei Vasilovici a început să
o reclădească pe același loc în 1843, noua zidire fiind încheiată în 1862 de
Fondul Bisericesc din Bucovina. Întrucât se afla în apropierea Vămii, a fost
denumită și „Biserica vămească”. Se păstrează din bunurile bisericești vechi
un candelabru și clopotul mare. Închisă sub regimul comunist, a funcționat
temporar ca depozit, apoi club de șah. Retrocedat în 1991 comunității
ortodoxe, lăcașul este, din 25 iunie 1992, Catedrala Bisericii Ortodoxe
Autocefale a Ucrainei.
Ref.: Silvestru Morariu-Andrievici, arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și
Dalmației, Cuvântare la înnoirea bisericii Preacuvioasei M.
Paraschiva din Cernăuţi în 14 octombrie 1882 („Candela”, I, 1882, nr. 1,
p. 240–248); F. A. Wickenhauser, Molda oder Beiträge zur Geschichte
der Moldau und Bukowina, Cernăuți, 1890, t. IV, p. 142; Grigorovitza,
Dicționarul geografic, p. 59; Al. Bocănețu, Istoria orașului Cernăuți
pe timpul Moldovei, ed. II, Cernăuți, 1933, p. 73; Reli, Călăuza, p. 24–
 UCRAINA  13

26; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Drăguț, Dicţionar, p. 88;

Luceac, Orașul Cernăuți, p. 19–20; Dragomir, Monumente istorice,
p. 64; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 17–19; Bucovina
de altădată, p. 274 (il. 342).
Reprod.: Reli, Călăuza, p. 25; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 20; Dragomir,
Monumente istorice, p. 77; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale,
p. 18; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 68.

44 – Reședință episcopală, ridicată în 1782–1783, în vremea lui

Dositei Herescu, episcopul exempt al Bucovinei. Era compusă din câteva
încăperi și o capelă mică, pardosită cu cărămidă. A fost folosită până către
1790, fiind improprie destinației sale.
Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți, p. 26; Luceac, Orașul Cernăuți cu
bisericile sale, p. 25.

45 – Biserică de rit catolic, 1820–1821, cu hramul Sf. Apostol Tadeu,

ridicată prin donația testamentară din 1814 a boierului Tadeu Turcul. În
1918–1920, în vremea administrației românești, i s-a adăugat o aripă nouă și
a fost refăcută în stil baroc. A fost închisă de administrația sovietică și
redată cultului religios după 1989. Astăzi este atașată de Patriarhia
Autocefală a Ucrainei.
Ref.: Johann Polek, Ansgewählte Kapitel aus dem zu Czernowitz, Cernăuţi,
1890; Adolf Botkowski, Hundert Jahre der Geschichte der Katholischen
Pfarre Czernowitz („Katholischer Volks und Hauskalender für die
Bukowina”, IV, 1937, p. 111–123); Albrecht Fritz, Aus der Geschichte
der Katholischen Pfarkirche in Czernowitz („Czernowitz Deutsche
Tag”, 25 iunie 1939); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Dragomir,
Monumente istorice, p. 66; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale,
p. 19.
Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 84; Luceac, loc. cit.

46 – Biserica Mitropoliei, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, a fost

construită de episcopul Eugenie Hacman (1835–1873), cu fonduri
românești, în 1844–1852, în centrul orașului. Proiectul a fost conceput și
executat de inginerii Marin și Röll. Sfințirea a avut loc la 17 iulie 1864, dată
de la care a devenit Catedrală Ortodoxă (în locul bisericii de la Clocucica).
Clădire masivă, sobră, are cupole rotunde asemănătoare cu acelea ale
Bisericii Sf. Isaac din Sankt-Peterburg. În 1881 aici a lucrat fresce pictorul
Epaminonda Bucevschi. Renovată şi repictată de maestrul vienez Karl Jobst
14  UCRAINA

în 1893–1895, a fost restaurată în 1936 de Visarion Puiu, mitropolitul

Bucovinei, care a resfințit-o la 29 noiembrie. Iconostasul nou a fost sculptat
către 1940 de Grigore Dumitrescu și a fost pictat de George Löwendal.
Catedrala a fost închisă în 1960 de autoritățile comuniste, fiind apoi folosită
ca depozit de mărfuri și muzeu de artizanat. Astăzi se mai păstrează numai
frescele interioare. A intrat în reparații în 1987 și a fost redată cultului
ortodox în 1990, fiind în prezent atașată Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Până
de curând pe fațada Catedralei s-a aflat inscripția în limba română, cu litere
chirilice aurite: „Unu-i în trei ipostasuri Dumnezeu. Anno Domini 1844”
(astăzi apare doar: „A. D. 1844”). În fața Catedralei a fost așezată, la
12 martie 2006, o statuie din bronz a ctitorului ei, Episcopul Eugenie
Hacman. Osemintele sale au fost înhumate în altarul bisericii.
Ref.: Reli, Călăuza, p. 21–24; Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 59;
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Luceac, Familia Hurmuzaki,
p. 112; Dragomir, Monumente istorice, p. 64–65; Luceac, Orașul
Cernăuți cu bisericile sale, p. 23–24; George Löwendal, Despre
lucrările mele dedicate picturii bisericești, iconostaselor sau
catapetesmelor, în Pictura religioasă în opera artistului George
Löwendal, Catalogul expoziției din 12–30 iunie 2013, Sibiu, p. 5–19;
Bucovina de altădată, p. 270 (il. 335), 271 (il. 337).
Reprod.: Reli, Călăuza, p. 22; Dragomir, Monumente istorice, p. 76–77, 82;
Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 24; G. Löwendal,
op. cit., p. 10; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 56–58; Șoimaru, Românii
din jurul României, p. 67.

47 – Casa familiei Hurmuzaki, construită de Leon d’Imbault, starostele

de Cernăuți, cumpărată de la contele Leon Logothetti, al doilea proprietar,
de către Doxaki Hurmuzaki (Cernăuca, 1782–1857), om politic bucovinean.
Casa s-a aflat apoi în proprietatea lui Nicolae Hurmuzaki (1826–1909), fratele
istoricului Eudoxiu Hurmuzaki (Str. Ukrajins’ka nr. 36).
Ref.: Dumitru Covalciuc, Doxachi Hurmuzachi, proprietarul moșiei
Cernăuca („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 87, 89).
Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 124, 132–133; Staryk, Černivci, p. 17.

48 – Școală de sector, cu predare în limba română, unde a învățat

Mihail Eminescu în 1859–1861 (Str. Škil’na nr. 4).
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 71, 93; Staryk, Černivci,
p. 17.
 UCRAINA  15

49 – Palatul Mitropolitan, reședință a mitropoliților Bucovinei, numit și

„Mitropolia”, construit în 1864–1882, cu fonduri românești, de arhitectul de
origine cehă Josef Hlávka (d. 1908), inginerul Reinecke și arhitectul Felix
Ksiezarski din Cracovia. Modelul celor trei clădiri care îl compun a fost
palatul califal din Granada (Spania), cu adăugiri de elemente de stil bizantin.
Interiorul a fost decorat și pictat de maestrul vienez Karl Jobst în 1869.
Frescele realizate de pictorul ceh Karol Swoboda în porticurile Sălii Sinodale
(astăzi, dispărute) reprezentau momente din istoria bisericească a românilor
(creștinarea poporului din Dacia Traiană, Sinodul de la Iași din 1642,
înființarea Episcopiei Rădăuților de către Alexandru cel Bun, alegerea
locului unde a fost ridicată Mănăstirea Putna etc.). Eugen Maximovici a
pictat aici o mare frescă. În saloanele de recepții ale palatului s-au aflat portrete
ale împăraților Austriei și ale mitropoliților Bucovinei, în mărime naturală,
astfel: în „Salonul roșu” portretele mitropoliților Bucovinei Teofil Bendela și
Teoctist Blajevici, pictate de Epaminonda Bucevschi, iar în „Salonul
albastru”, acelea ale episcopilor Dositei Herescu, Daniil Vlahovici, Isaia
Baloșescu și Eugenie Hacman, pictate de Eugen Maximovici și Traian
Bârgăuan. Între portrete se găsea și unul al mitropolitului Silvestru Morariu-
Andrievici, realizat după moartea sa de E. Maximovici, și, după unele
informații, două portrete ale mitropolitului Dosoftei al Moldovei. În corpul
principal al Palatului se află și Biserica Seminarului, închinată Sf. Trei
Ierarhi. Într-un alt corp a funcționat prima tipografie românească din
Bucovina, întemeiată în 1882 de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici.
În Sala Sinodului („Sala de marmură”) a fost votată Unirea Bucovinei cu
Regatul României la 28 noiembrie 1918. Astăzi, palatul și clădirile din
perimetrul parcului găzduiesc patru Facultăți ale Universității Naționale
„Yurij Fed’kovyč” din Cernăuți, între care Facultatea de Teologie.
Ref.: Josef Hlávka, Denkschrift über den Bau der gr. Or. Bischöflichen
Residenzgebäude in Czernowitz, Viena, 1874; Grigorovitza, Dicționarul
geografic, p. 59; Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei,
Cernăuți, 1927, p. 13–17; S. Reli, Reşedinţa mitropolitană din
Cernăuţi şi meşterul ei Iosif Hlávka, Cernăuţi, 1933; Corneliu
Gheorghian, Bucovina în pictură („Boabe de grâu”, V, 1935, nr. 9,
p. 530–531); Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene, p. 88–89;
Reli, Călăuza, p. 11–21; idem, Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi,
Cernăuţi, 1939; Satco, Arta în Bucovina I, p. 18, 32, II, p. 166; Luceac,
Orașul Cernăuți, p. 25; Dragomir, Monumente istorice, p. 30–32, 66–
69; Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 110; Luceac, Orașul Cernăuți cu
bisericile sale, p. 25–27.
16  UCRAINA

Reprod.: Reli, Călăuza, p. 13–21; Micșunescu, op. cit., p. 89; Dragomir,

Monumente istorice, p. 32, 81, 83, 96; Luceac, Orașul Cernăuți cu
bisericile sale, p. 26–27; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 28, 41–55;
Orașele Moldovei, p. 47; Bucovina de altădată, p. 268–269 (il. 334),
272 (il. 338–339); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 64, 68–69;
https://romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com/2014/01/12/constructii-
simbolice-in-cernauti-din-daniile-domnilor-moldoveni-resedinta-
mitropolitana/.

50 – Biblioteca Universităţii, înfiinţată ca Bibliotecă Naţională, cu

colecții de carte românească. A primit un sprijin substanțial din partea
românilor din Moldova: fraţii Scarlat şi Constantin Vârnav au donat casa,
care a devenit sediul Bibliotecii, domnul Mihai Sturdza a donat 2 000 de
galbeni, vornicul Alexandru Sturdza – 1 000 de galbeni etc.
Ref.: K. Reifenkugel, Die Bukowiner Landesbibliothek und die k.k.
Universitäts-Bibliothek in Czernowitz, Cernăuţi, 1885; I. Nistor, Un
capitol din lupta culturală a românilor din Bucovina, 1774–1857,
Buc., 1916, p. 63.

51 – Casa parohială a Mitropoliei Bucovinei, a doua jumătate a sec. XIX,

construită în stil neoromânesc, astăzi imobil rezidențial (Str. Josef Hlavka).
Ref. și reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 134.

52 – Casa profesorului Aron Pumnul, în care Mihail Eminescu a locuit

o vreme, îngrijindu-se de biblioteca mentorului său, pe când studia la
Gimnaziul de stat nr. I. În curte a fost amplasat, în 1991, un bust al lui Mihai
Eminescu realizat de sculptorul Marcel Guguianu (Str. Aron Pumnul nr. 19).
Ref. și reprod: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 130–131; Dragomir, Monumente
istorice, p. 71, 91; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 63.

53 – Casă în care a locuit Sextil Pușcariu (Str. Josef Hlavka).

Ref.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 137.

54 – Casa profesorului Ion Gh. Sbiera, primul profesor de limbă

română al Universității din Cernăuți, conducătorul mișcării naționaliste a
românilor din Bucovina (Str. Novikova-Pryboja nr. 5).
Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.
 UCRAINA  17

55 – Casa profesorului Grigore Nandriș, slavist, folclorist, literat,

etnolog, titularul Catedrei de filologie slavă a Universității din Cernăuți, din
1946 profesor la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne a Universității
din Oxford (Str. Šeptyc’kogo nr. 1).
Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

56 – Casă în care a locuit Simeon Reli, istoric al Bucovinei

(Str. Lomonosova nr. 5).
Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

57 – Casă în care a locuit Ion Nistor, istoric al Bucovinei

(Str. Kobyljans’kaja nr. 16).
Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

58 – Casa familiei Onciul, în care au locuit Agripina Onciul și fiul ei,

Aurel Onciul, președintele Partidului Democratic-Țărănesc, oponent al lui
Iancu Flondor în lupta politică pentru unirea Bucovinei cu Regatul
României (1918). Clădirea a găzduit mai târziu Consulatul României la
Cernăuți (Str. Ukrajins’ka nr. 25).
Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

59 – Casa Națională a Românilor (Narodnyj Dim), în clădirea fostului

Hotel Weis, cumpărată în 1892 pentru a găzdui „Societatea pentru cultura şi
literatura română din Bucovina”, înființată în 1862. Aici a concertat Ciprian
Porumbescu. Astăzi este sediul Societății pentru cultura românească „Mihail
Eminescu” (Piața Centrală, nr. 9).
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 59, 94–95; Cernov –
Luceac, Cernăuți, p. 126–127; Staryk, Černivci, p. 17.

60 – Clădirea filialei din Cernăuți a Băncii Comerciale Române, a

doua jumătate a sec. XIX, purtând încă pe grilajele din fier forjat ale
ferestrelor inițialele BCR.
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 100.

61 – Casa familiei Ursuleac, sf. sec. XIX. Aici a locuit în prima parte a
vieții soprana Viorica Ursuleac (1894–1985). Pe fațadă a fost așezată o
placă memorială din marmură.
Ref. și reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 135.
18  UCRAINA

62 – Liceul „Aron Pumnul”, fost gimnaziu clasic, numit Obergymnasium

(1808–1918), redenumit în 1918 și reorganizat, cu predare în limba română,
după modelul de predare în școlile secundare din Europa Occidentală. Aici
au predat Aron Pumnul, Radu Sbiera, Ion Grămadă etc. și a învățat în 1860–
1863 poetul Mihai Eminescu. După 1944 a funcționat ca școală ruso-
ucraineană. Pe fațada clădirii a fost instalată, în 1989, o placă memorială cu
portretul lui Mihai Eminescu în basorelief și text în limba ucraineană
(Str. Mihai Eminescu nr. 1).
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 70, 90; Staryk, Černivci,
p. 17; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 65.

63 – Palatul Camerei de Comerț și Industrie, începutul sec. XX, pe a

cărui fațadă bogat ornamentată se pot vedea, în partea de sus, două sculpturi
în piatră reprezentând capul de zimbru al Moldovei.
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 71.

64 – Biserică de piatră și cărămidă, 1900, cu hramul Sf. Arhangheli

Mihail și Gavriil, cu fațade frumos ornamentate (Suburbia Roșa).
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 118, 132; Cernov – Luceac,
Cernăuți, p. 66–67; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 21.

65 – Mănăstire de maici, cu hramul Intrarea Maicii Domnului în

Biserică, întemeiată în 1904 cu cheltuiala Fondului Religionar al Bucovinei,
cu binecuvântarea mitropolitului Bucovinei Vladimir de Repta. A fost
închisă de autoritățile comuniste în 1960, iar maicile au plecat la Mănăstirea
Hresciatik. Așezământul a fost redeschis în iulie 1998, când a fost sfințită
piatra de temelie a noii Biserici Sfânta Treime, având un paraclis la subsol
închinat Cuviosului Ioan Kușnik („Colibașul”), schimnic din sec. V. Biserica a
fost zugrăvită în frescă, în 2007 în stil bizantin de pictorul Ștefan Purici cu
echipa sa.
Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 20–21;
Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 63.

66 – Seminar teologic cu predare în limba română, înființat în 1906

pentru copiii români din mediul rural (Str. Taras Ševčenko nr. 38).
Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 16–17.

67 – Monumentul Unirii, amplasat, în 1918, în Piața Unirii (azi, Piața

Centrală), bronz pe soclul de piatră, opera a doi artiști români, arhitectul
 UCRAINA  19

Victor Ștefănescu și sculptorul Teodor Burcă. Înfățișa statuia unui ostaș

român purtând un drapel, iar în fața lui, în genunchi, o fată, reprezentând
„Bucovina recunoscătoare”. În spatele monumentului se afla, pe un soclu de
piatră, un zimbru de bronz, strivind sub picioare vulturul austriac cu două
capete. Împrejur se afla un zid de piatră, în semicerc, pe care se aflau
basoreliefuri cu scene din istoria românilor: legenda lui Dragoș, uciderea
domnului Grigore Ghica la 1777, scene evocând luptele din Primul Război
Mondial etc. Întregul ansamblu a fost demolat la ocuparea Bucovinei de
către armatele sovietice. În 1941 a fost ridicat un alt monument pe același
amplasament, distrus și acesta, în 1944. Un alt proiect ulterior a rămas
nerealizat (câteva machete se păstrează la Muzeul Național de Istorie a
României din Bucureşti).
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 69–70, 86–89.

68 – Biserică din piatră și cărămidă, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae,

construită în 1927–1939, în stil neoromânesc. Turlele au forma acelora ale
bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș. Pe catapeteasmă se pot vedea stemele
ținuturilor istorice românești. A fost sfințită de Visarion Puiu, mitropolitul
Visarion al Bucovinei, Hotinului și Maramureșului. A avut funcția de
Catedrală ortodoxă a orașului Cernăuți după 1960. Renovată de Episcopul
Teodosie (1967–1972), a fost pictată și i s-au adăugat două paraclise
(Str. Rus’ka nr. 35).
Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți, p. 17; Dragomir, Monumente
istorice, p. 65, 78–80; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale,
p. 12–13, 21; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 60–61; Staryk, Černivci,
p. 17; Bucovina de altădată, p. 270 (il. 336); Șoimaru, Românii din
jurul României, p. 70.

69 – Casa preoților, 1929, construită în stil neoromânesc (Str.

Kotsyubynskyi nr. 7).
Ref.: http://buktolerance.com.ua/?p=5845&lang=en.

70 – Biserică de zid, 1932–1936, cu hramul Sf. Apostoli Petru și

Pavel, construită prin grija mitropolitului Visarion Puiu. Păstrează fresca
originală. A fost închisă după 1940 și jefuită de odoare, inclusiv de clopote.
Redeschisă în 1991, slujbele se țin în limba română (în Cartierul Mănăstiriște).
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 117; Luceac, Orașul
Cernăuți cu bisericile sale, p. 13–14; Cernov – Luceac, Cernăuți,
p. 64–65.
20  UCRAINA

71 – Biserică de zid, cu hramul Înălțarea Domnului, ridicată în 1934–

1938 de meșteri din Argeș (tencuială, pictură interioară, iconostas, clopote)
pe un teren donat de enoriașii Petre Ungureanu, soția sa Domnica și soții
Melniciuc, cuscrii lor. A fost sfințită în 1938 de mitropolitul Visarion Puiu.
În 1960 a fost transformată de autoritățile comuniste în depozit de mașini. În
1992 biserica a fost renovată și redată cultului ortodox. Se păstrează
clopotul mare al vechii biserici (Str. Rus’ka, suburbia Horecea Urbană).
Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 21–22;
Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 62.

72 – Palatul Cultural al Românilor, construit în 1937 de arhitectul

Horia Creangă, astăzi Casa Ofițerilor (Piaţa Teatrului, nr. 3).
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 71.
Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 124.

73 – Casa Națională a Economiei și Culturii, construită în 1937–1939,

în stil neobaroc (Piața Teatrului).
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 69; http://buktolerance.com.ua/?
p =5845&lang=en.

74 – Palatul Poștei, construit în perioada interbelică, după planurile

arhitectului Constantin Nănescu.
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 72.

75 – Clădirea căminului de ucenici „Ion Nistor”, construită în perioada

interbelică de administrația românească a orașului. Aici funcționează astăzi
Facultatea de Medicină.
Ref.: ibidem.

76 – Casa Asigurărilor Sociale, construită în perioada interbelică de

administrația românească a orașului.
Ref.: ibidem.

77 – Monument din bronz al poetului Mihai Eminescu, pe soclu de

marmură, pe care se află inscripționată semnătura poetului, numele (în
caractere chirilice) și anii vieții sale (Parcul Central).
Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 63, 66.
 UCRAINA  21

ČERNIVEC’KYJ HUDOŽNIJ MUZEJ

(Muzeul de Artă din Cernăuți)

78 – Dosoftei, mitropolitul Moldovei, sf. sec. XIX, pictor necunoscut.

Ref.: Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 13;
N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața
și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 135.
Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 105.

79 – Epaminonda Bucevschi, Teoctist Blajevici, mitropolitul Bucovinei,

sec. XIX, pictură în ulei.
Reprod.: ibidem.

MUZ

80 – Costume populare românești, scoarțe bucovinene, ouă de Paști

încondeiate, mic mobilier.
Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 106–109.

DERŽAVNYJ ARHIV ČERNIVEC’KOJI OBLASTI

(Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți)

DOC

81 – Hrisov din Suceava, 7 ianuarie 1403, prin care Alexandru cel

Bun, domnul Moldovei, împreună cu logofătul Brateiu (Bratyjn), dăruiesc
Episcopiei de Suceava satul Averești de pe râul Suceava. Provine din arhiva
dusă, în 1686, în Polonia de mitropolitul Dosoftei. O traducere germană
după original a fost întocmită și autentificată în 1784 de Aaron
Dolmetscher, la Cernăuți.
Ref.: George Popovici, Index Zolkieviensis („Candela”, Cernăuți, 1884, nr. 3,
p. 550, nr. 13); Aurel Decei, Redescoperirea unor documente moldovenești
din secolele XV–XVII (RA, 69, vol. 54, nr. 1, 1992, p. 23).
Reprod.: Fr. X. Wolanski, Dodatek tygodniowy przy Gazecie Lwowskiej
(„Gazeta Lwowska”, 1854, nr. 39, p. 156, și nr. 40, p. 160, transcriere
în alfabet latin și trad. pol., cu mențiunea că pecetea s-a pierdut); Ioan
Bogdan (CL, 35, 1901, p. 356–357, traducere în limba română);
Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 46–49.
22  UCRAINA

82 – Hrisoave de danie (41), din Suceava, 1403–1660, de la domnii

Moldovei Ștefan al II-lea, Ștefan cel Mare, Bogdan, Petru Rareș, Iancu
Sasul, Ieremia Movilă, Alexandru Iliaș, Radu Mihnea, Miron Barnovschi,
Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan și Ștefăniță Lupu, provenite din arhiva dusă
în Polonia la 1686 de Dosoftei, mitropolitul Moldovei.
Ref.: George Popovici, Index Zolkieviensis („Candela”, Cernăuți, 1884, nr. 3,
p. 541–553, 687–700, 747–757; 1885, nr. 4, p. 22–23, 92–103); Ștefan
Dinulescu, Viața și scrierile lui Dositei mitropolitul Moldovei
(„Candela”, Cernăuți, 1885, nr. 4, p. 466–480); A. Decei, op. cit.,
p. 22–24.

83 – Hrisov de danie din Suceava, 18 noiembrie 1409, prin care

Alexandru cel Bun dăruieşte Mănăstirii Moldoviţa Vama Moldoviţei
(Arhiva Consistoriului Mitropolitan).
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 56 (trad. germană); Costăchescu,
Documente moldoveneşti, I, p. 72–74.
Reprod.: Enciklopedija slavjanskoj filologii, Sankt-Peterburg, 1916, pl. nr. 115.

84 – Hrisov, din 5 august 1428, de la Alexandru cel Bun, care întăreşte

lui Stanciul şi Cârste două sate (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Uricarul, XVIII, p. 1–2; N. Iorga, Studii şi documente, V,
p. 393 (regest).

85 – Hrisov din Târgul de Jos, 27 septembrie 1445, prin care Ştefan II,
domnul Moldovei, acordă o scutire de vamă Mănăstirii Humor (Fond 1023).
Ref. și publ.: Teodor Bălan, Două documente moldoveneşti înainte de Ştefan
cel Mare (CC, VIII, 1933–1934, p. 459–460); Costăchescu, Documente
moldoveneşti, II, p. 235; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 212;
M. F. Stanivski, Dvi bukovyns’ko-moldovs’ki gramoty seredyny XV st.
(„Ukrajins’ka mova v školi”, Kiev, 3, 1960, p. 17); DRH, A, I, p. 365–
366.
Reprod.: B.A.R., ms. rom. 111.

86 – Hrisov, din 11 februarie 1447, prin care Ştefan II, domnul

Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa vama din jos de mănăstire, satul
Vama Moldoviţei şi alte danii de la Alexandru cel Bun (K. k. Bukowiner
Landes-Regierung, Fond 3).
Ref. și publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 61–62; Wickenhauser, Solka,
p. 205; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 281–285.
 UCRAINA  23

87 – Documente, din 1453–1546, în limba slavonă, referitoare la istoria

Moldovei, relaţiile ei cu ţările vecine, porunci ale domnilor, proprietăți etc.
Ref.: G. A. Belov, Gosudarstvennye arhivy Sojuza SSR, kratkij spravočnik,
Moscova, 1956, p. 349–352.

88 – Hrisov din Suceava, 1 ianuarie 1453, prin care Alexăndrel,

domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa daniile primite de la
înaintaşi (Fond 1023, op. 1, nr. 27, f. 1).
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 64 (rez. german); Teodor Bălan,
Două documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare (CC, VIII,
1933–1934, p. 459–462); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II,
p. 441; M. F. Stanivskij, op. cit., p. 16–19); DIR, veacul XIV, XV, A, I,
p. 255–256; DRH, A, II, p. 52–53.
Reprod.: Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, fotocopie II, 1420.

89 – Hrisov, din 23 februarie 1453, prin care Alexăndrel, domnul

Moldovei, acordă Mănăstirii din Iţcani dreptul şi privilegiul de a înfiinţa un
sat (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Uricarul, XVIII, p. 21–22; N. Iorga, Studii şi documente, V,
p. 393–394 (regest); Reli, Documente, p. 431–432, 435–437.

90 – Hrisoave (3), din 13 august 1464, 7 mai 1474 și 29 mai 1484, de

la Ştefan cel Mare: întăririi de danii, vânzare, întăriri de judecată (Arhiva
Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Uricarul, XVIII, p. 39–41 (doc. 1474); N. Iorga, Studii şi
documente, V, p. 394 (regest).

91 – Hrisov din Suceava, 25 aprilie 1472, prin care Ştefan cel Mare
dăruieşte Mănăstirii Putna vii din satul Ostriţa pe Prut (K. k. Bukowiner
Landes-Regierung, Fond 4b).
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 159–160; Bogdan,
Documente, I, p. 169–171.

92 – Hrisov din Suceava, 7 mai 1473, de la Ştefan cel Mare, privind

întărirea satului Ivancăuţi ușerului Dragoş, care l-a cumpărat de la Cârstea
pentru suma de 170 zloţi tătăreşti (două traduceri germane autentificate în
1782) (Liber Granicialium, IV, fasc. Ivancăuţi, nr. 263, p. 261).
Ref. și publ.: N. Iorga, Studii şi documente, V, 1, p. 394 (trad.); Bogdan,
Documente, I, p. 180; Teodor Bălan, Cetatea Hmielov, Cernăuţi, 1927;
DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 394; DRH, A, II, p. 284–285.
24  UCRAINA

93 – Hrisov din Suceava, 3 septembrie 1473, prin care Ştefan cel Mare
dăruieşte Mănăstirii Putna mori în Târgul Siretului şi un venit de 12 buţi de
vin pe an.
Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 181–183.

94 – Hrisov din Suceava, 13 septembrie 1473, prin care Ştefan cel

Mare întăreşte lui Corlat stăpânirea peste ocinele sale: Berchişeşti pe
Moldova, o topliţă, o moară pe această apă şi poiana Muncelul cu
mănăstirea (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond 5).
Ref. și publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 64 (trad. germană); Bogdan,
Documente, I, p. 183–185; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 396–398;
DRH, A, II, p. 289–291.

95 – Hrisov din Roman, 17 aprilie 1475, prin care Ştefan cel Mare
confirmă Mănăstirii Horodnic două sate dăruite de Alexandru cel Bun
(copie, Der Bukowiner Landesausschuss, Pach. XXXVI, Caiet „Horodnik”).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 199–202.

96 – Hrisov din Suceava, 25 aprilie 1475, prin care Ştefan cel Mare
întăreşte Mănăstirii Humor satele Dvorniceni, Stavceni, Glodeni, Târteşti
etc. (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, nr. 6).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 203–205.

97 – Hrisov din Suceava, 9 octombrie 1487, prin care Ştefan cel Mare
întărește fraţilor Luca, Oancea şi Tudoran cumpărarea satului Onceşti de la
Matei, fiul lui Iurie Manevici, şi Anuşca, fiica lui Luca Manevici (K. k.
Bukowiner Landes-Regierung).
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 66–68 (trad. germană); Bogdan,
Documente, I, p. 306–308.

98 – Hrisov din Suceava, 13 noiembrie 1487, prin care Ştefan cel Mare
întărește Episcopiei de Rădăuţi stăpânirea asupra unor robi ţigani (Arhiva
Guvernului Basarabiei și Bucovinei, Cernăuţi).
Ref. şi publ.: Orest Popescu, Câteva documente moldovene, Cernăuți, 1885,
p. 18–20; Wickenhauser, Radautz, p. 131 (rez.); Bogdan, Documente, I,
p. 314–317.
Reprod.: B. A. R., fotocopie; Arh. Naţ. Rom., Condica Asachi, I, f. 612v.
 UCRAINA  25

99 – Hrisov din Suceava, 15 septembrie 1499, prin care Ştefan cel Mare
confirmă cumpărarea unor proprietăţi de către clucerul Jurj (K. k. Bukowiner
Landes-Regierung, Fond 26).
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Homor, p. 90–92; Bogdan, Documente, II,
p. 134–138.

100 – Documente (701), sec. XV–XVIII, de la domnii Moldovei:

Alexandru cel Bun, Ştefăniţă Lupu, Petru Rareş, Petru Şchiopul, Ieremia
Movilă, Ştefan Tomşa, Dimitrie Cantemir, Constantin Racoviţă ș. a. Se referă
la 95 de sate, 11 schituri şi mănăstiri și Episcopia din Rădăuţi: acte de
hotărnicie, întărire, vânzare, judecată; 89 de documente originale (84 în
română, 5 în slavonă) şi 612 copii (45 în română, 19 în slavonă, 548 în
germană), provenite din Fondul Tabula Ţării. Cuprind hrisoave, acte şi
planuri privitoare la restaurarea Bisericii Arbore, arhivele Mitropoliei
Bucovinei, ale Tribunalului din Cernăuţi, ale Consiliului şcolar bucovinean,
ale primăriilor şi altor instituţii de stat, documente privind biserica din
Bucovina şi averea ei, Războiul ruso-turc din 1827–1828, Revoluţia de la
1848 în Bucovina, Războiul Crimeii şi unirea Bucovinei cu România (Arhiva
Tribunalului Județean din Cernăuți, K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond
Wickenhauser, Fond 1772).
Ref.: Isidor Onciul, Fondul religionariu gr. or. al Bucovinei, substratul,
formarea, desvoltarea, administrarea și starea lui de față („Candela”,
Cernăuți, X, 1891, nr. 1, p. 1–15); I. I. Nistor, Istoria fondului
bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921; Reli, Documente, p. 432–442;
Mohov ş. a., Documente, p. 145.
Publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 53 ș. urm.; F. A. Wickenhauser, Bochotin,
oder Geschichte der Stadt Cernäuz und ihrer Umgegend, I. Heft,
Viena, 1874; Wickenhauser, Solka, p. 61 ș. urm.; Wickenhauser,
Homor, p. 83 ș. urm.; Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 97 ș. urm.;
Wickenhauser, Radautz, p. 129 ș. urm.; Bogdan, Documente, I, p. 3,
78–79, 82–83, 111–112, 132–133, 178–180, 199–202, 225–226, 235–
236, 300–301, 331–333, 380–382, 428–431, 462–463; II, p. 142–143 (17
doc.); Reli, Documente, loc. cit.; Costăchescu, Documente moldoveneşti, I,
p. 72–74; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 23–26, 46–49,
118–119, 177–179, 207–211, 217, 285–286, 393–395, 397, 401–402,
441, 508–512, 515 (14 doc., 1438–1454); Bălan, Documente
bucovinene, I–V, passim; Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod, p. 96–99,
230–234; DRH, A, II, p. 301–302.
26  UCRAINA

101 – Hrisov, din 7 februarie 1502, prin care Ştefan cel Mare întărește
portarului Sucevei, Luca Arbore, satul Solca (K. k. Bukowiner Landes-
Regierung, Fond 7).
Ref. și publ.: Wickenhauser, Solka, p. 61–62; Bogdan, Documente, II,
p. 200–202.

102 – Hrisov din Suceava, 17 noiembrie 1502, de la Ștefan cel Mare,

traducere în limba germană de locotenentul Lopeisky, după un original slavon
din arhiva Mănăstirii Putna. Provine din arhiva dusă în Polonia, în 1686, de
mitropolitul Dosoftei (Arhiva Tabula Țării).
Ref. și reprod.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 34 ș. urm.; Dimitrie
Dan, Mănăstirea și comuna Putna, Buc., 1905, p. 166 (rezumat,
menționând greșit anul 1520); A. Decei, op. cit., p. 17.

103 – Hrisoave (2), din 4 martie 1507 şi 2 februarie 1508, de la

Bogdan III (cel Grozav), domnul Moldovei: întărire de vânzare şi danie
(Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Uricarul, I, p. 387; XVIII, p. 82–83; Iorga, Studii şi documente,
V, p. 394–395 (regeste).

104 – Document, din 1518, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei,
întărește o tranzacţie între Teodor Corlat şi slugerul Ion Moţoc (Fondul
Procuraturii de Finanțe).
Ref. și publ.: Hurmuzaki – Densusianu, III/2, p. 297.

105 – Document, din 1520, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei,
întăreşte posesiunea unor moşii Mănăstirii Humor (K. k. Bukowiner
Landes-Regierung).
Ref. și publ.: ibidem, II/3, p. 349.

106 – Hrisov din Suceava, 20 august 1530, prin care Petru Rareș,
domnul Moldovei, dăruiește Bisericii Sf. Gheorghe a Mitropoliei Sucevei
satul Durnești de pe râul Jijia, împreună cu morile și pivele de acolo.
Provine din arhiva dusă în Polonia în 1686 de mitropolitul Dosoftei.
Ref.: ibidem, p. 20.

107 – Hrisoave (2), din 5 ianuarie 1551 (?) şi 7 mai 1553, de la Alexandru
Lăpuşneanu: întăriri pentru împărţirea de moşii şi pentru proprietate (Arhiva
Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395 (regeste).
 UCRAINA  27

108 – Hrisoave (2), din 24 februarie şi 22 august 1582, ale lui Iancu
Sasul, domnul Moldovei: danii către Mănăstirile Sf. Ilie şi Probota (Arhiva
Tribunalului din Сernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395 (regeste).

109 – Hrisoave (3), [din 1584], 20 mai 1589 şi 16 martie 1591, de la

Petru Şchiopul, domnul Moldovei: întărire de danie de moşie diacului Ilie
Crimcovici şi diacului Pepele (1589) şi carte de judecată (1591) (Arhiva
Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395–396 (regeste).

110 – Documente (18), din 1586, 1610, 1626–1628, 1638, 1642, 1654,
1659, 1661, 1666–1667, 1670, 1683, 1695, 1698, 1700: acte de vânzare-
cumpărare, testamente, danii, procese ș. a. (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395–399, 401–405, 427 (regeste).

111 – Hrisov, din Iaşi, 5 august 1593, prin care Aron Tiranul, domnul
Moldovei, întăreşte Mănăstirii Putna satul Pleşinţii.
Ref. și publ.: Reli, Documente, p. 433, 438–439.

112 – Zapis din Cernăuţi, 8 februarie 1595, prin care Sidorie, starostele
Cernăuţilor, judecă o pricină între Ilie Vatavul din Barveşti şi Toader Chiorul.
Ref. și publ.: ibidem, p. 433–434, 438–440.

113 – Documente, sec. XVI–XVII, privitoare la fostele proprietăţi ale

Episcopiei de Rădăuţi (Arhiva Consistoriului Arhiepiscopal).
Ref. și publ.: D. Dan, Cronica episcopiei de Rădăuţi. Cu apendice de
documente, Viena, 1912.

114 – Hrisoave (2), din 1606–1607, de la Ieremia Movilă, domnul

Moldovei: întăriri de proprietate pentru văduva postelnicului Drăgan
(Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 396 (regeste).

115 – Hrisoave (3), din 7 ianuarie 1608, 4 noiembrie 1609 [şi 1610–
1611], de la Constantin Movilă, domnul Moldovei: danie şi scutire de dări
pentru Mănăstirea Probota, întărire de judecată şi o întărire de vânzare
(Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 397 (regeste).
28  UCRAINA

116 – Hrisoave (3), din 1616 şi 1617, de la Radu Mihnea, domnul

Moldovei: întăriri de proprietăţi (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 397–398 (regeste).

117 – Hrisov din Suceava, 2 iunie 1626, prin care Miron Barnovschi,
domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa privilegiul de stăpânire şi
folosinţă a unui izvor din Poiana Suhardului, lângă apa Bistriţei.
Ref.: Reli, Documente, p. 435, 441.

118 – Hrisoave (2), din 23 martie 1627 şi 11 august 1628, de la Miron

Barnovschi-Movilă, domnul Moldovei: schimb de proprietăţi şi întărire de
vânzare (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398 (regeste).

119 – Zapis din Hotin, [1627], dat de cneaghina Varvara pentru vânzarea
unei părți din moşia satului Jujineţi către Gavrilaş, pârcălab de Hotin.
Ref.: ibidem, p. 434–435, 440–441.

120 – Hrisov din Iaşi, 9 mai 1632, prin care Alexandru Ilieş, domnul
Moldovei, întăreşte mănăstirii lui Iaţcu de lângă Suceava un loc de moară.
Copie în limba germană (Liber Granicialium, IV, f. 194–196).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398 (regeste); Erast Hostiuc,
Istoria fostei mănăstiri de maici din Iţcani, Cernăuţi, 1928, p. 19–20;
Bălan, Documente bucovinene, II, p. 71–72, și V, p. 100–101; DRH,
A, XXI, p. 71–72.

121 – Document din Iași, septembrie 1632, cu informații despre fiul lui
Alexandru Lăpușneanu, „cneazul Constantin, voievodul Kievului” și principe
de Ostrog. Copie din februarie 1795 (Arhiva Tabula Țării, Liber Relationum,
II, p. 23).
Ref.: „Gazeta mazililor şi răzeşilor bucovineni”, Cernăuți, III, 1913, nr. 7–8,
p. 114–117; Ştefan Meteș, Un fiu al lui Alexandru Lăpuşneanu:
Cneazul Constantin, Voevodul de Chiev (RI, 6, 1920, nr. 10–12,
p. 258–260).

122 – Hrisov din Iaşi, 29 august 1633, prin care Moise Movilă, domnul
Moldovei, întăreşte vornicului Gavrilaş Matiaş o proprietate (Arhiva
Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Bălan, Documente bucovinene, I, p. 206–207; DRH, A, XXI,
p. 459–460.
 UCRAINA  29

123 – Hrisov din Iaşi, 25 februarie 1634, prin care Moise Movilă,
domnul Moldovei, întăreşte lui Gligore Rapceanul o proprietate în ţinutul
Sucevei (Liber Granicialium, VIII, p. 319–320).
Ref. și publ.: Bălan, Documente bucovinene, I, p. 210; DRH, A, XXII, p. 68.

124 – Hrisoave (18), din 1638–1652, de la Vasile Lupu: judecăţi,

întăriri de proprietăţi, danii (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398–401 (regeste).

125 – Hrisoave (3), din 22 martie 1654, 30 noiembrie 1655 şi 15

noiembrie 1656, de la Gheorghe Ştefan: întăriri de proprietăţi pentru
Mănăstirea Dragomirna şi alte așezăminte, hotărnicie (Arhiva Tribunalului
din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398–400 (regeste).

126 – Hrisov, din 8 august 1659, prin care Gheorghe Ghica, domnul
Moldovei, întărește danii către Mănăstirea Barnovschi (Arhiva Tribunalului
din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 402 (regeste).

127 – Hrisoave (3), din 25 iunie, 22 şi 25 iulie 1660, de la Ştefăniţă

Lupu, domnul Moldovei: judecăţi pentru moşii (Arhiva Tribunalului din
Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 402 (regeste).

128 – Hrisov de danie, din Iași, 1 noiembrie 1660, prin care Alexandra,
văduva marelui jitnicer Vasilie, dăruiește Mitropoliei Sucevei morile sale de
pe râul Putna. Provine din arhiva dusă în Polonia în 1686 de mitropolitul
Dosoftei.
Ref.: A. Decei, op. cit., p. 23.
Reprod.: Art. Naț. Rom., Fond Consiliul Aulic de Război Bucovina, XXI/94.

129 – Act de vânzare-cumpărare a unei moșii, din 24 februarie 1663,

între Potomir Costin și Dimitrie Nanul, vel-vistiernic în 1642 şi stolnic în
1661 (Liber Granicialium, fasc. Jurcăuţi, nr. 380).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 277; Sever Zotta, Dumitru
Postelnicul, fratele lui Costin Hatmanul, şi descendenţa lui (RI, 11,
1925, nr. 10–12, p. 263).
30  UCRAINA

130 – Hrisoave (2), din 1665, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei:

întăriri de moşii (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 402 (regeste).

131 – Hrisov, din 21 aprilie 1677, de la Antonie Ruset, domnul

Moldovei, care întărește danii de scutelnici către episcopul armean din
Suceava (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 403 (regeste).

132 – Hrisoave (2), din 16 şi 18 iunie 1686, de la Constantin Cantemir:

întăriri de danie şi de vânzare (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 403–404 (regeste).

133 – Document din Iași, 1 august 1690, de la Constantin Cantemir,

domnul Moldovei, prin care ordonă Mitropolitului Dosoftei, aflat la Lvov,
să-l înlocuiască pe noul egumen pe care îl înscăunase la Mănăstirea Moldovița
cu cel precedent. Provine din arhiva mitropolitului Dosoftei transferată în
1783–1784 de la Żółkiew (Zhovkva) la Cernăuți de autoritățile austriece.
Ref.: A. Decei, op. cit., p. 20.

134 – Hrisoave (2), din 26 iulie 1699 şi 15 iulie 1700, de la Antioh

Cantemir: hotărâre pentru proprietate şi restituire de avere (Arhiva
Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 404–405 (regeste).

135 – Documente (293), din 1703–1820 și 1842, cuprinzând hrisoave

de la domnii Moldovei: Mihai Racoviţă, Grigore II Ghica, Ioan
Mavrocordat, Constantin Racoviţă, Grigore III Ghica, Scarlat Ghica,
Constantin Moruzi, Alexandru Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti; cărţi de
judecată, danii, hotărnicii, întăriri de proprietăţi, contracte, scutiri de dări,
inventare de bunuri, chitanţe etc. (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi).
Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 405–430; N. Iorga, Documente
privitoare la familia Callimachi adunate, publicate și întovărășite de o
prefață, II, Buc., 1902, p. 173–208 (extrase şi regeste).

136 – Notă de cheltuieli, din 19 noiembrie 1785, eliberată de

Ministerul de Război (Hofkriegsrat) din Viena, în care este menţionată
„Cartea trebuincioasă pentru dascălii şcolelor de jos româneşti neunite”,
Viena, 1785, specificându-se suma de 60 florini acordată lui Ioan Budai
 UCRAINA  31

Deleanu pentru traducerea acestui manual în limba română (Ad ann. 1785,
nr. 1122).
Ref.: Teodor Bălan, O ştire nouă despre Ion Budai (CC, IX, 1935, p. 285–286).

137 – Documente, circa 1740–1784, privitoare la proprietăți ale

membrilor familiei Tăutu: Ștefan, Constantin, Toader, Simion ș. a.
Ref.: C. Gheorghian, Documente Tăutuleşti („Junimea literară”, 13, 1924,
nr. 11–12, p. 513–515).

138 – Documente, din 1777–1794, privitoare la situaţia monumentelor

din Suceava şi la lupta dusă de români pentru păstrarea lor.
Ref.: Simeon Reli, Din viaţa religioasă şi bisericească a Sucevii în secolele
XVII–XIX, Cernăuţi, 1931 (extras din „Candela”, 1931, XLII, nr. 1–3);
idem, Lupta românilor din Suceava cu stăpânirea austriacă pentru
conservarea monumentelor religioase istorice din acest oraş în anii
1791–1794, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 360–371.

139 – Lista posturilor de pază ale hotarelor Bucovinei la 1787 (K. k.

Bukowiner Kreisamt, Fond 78).
Ref. și publ.: Teodor Bălan, Cordonul Bucovinei (RA, VI/2, 1945, p. 231–239).

140 – Act de întărire, din 1789, dat lui Vasile Coceală, comisar de
conscripţie. Text în limbile polonă și germană (Fondul Landesausschuss,
Actele nobilimii, dos. nr. 174, 1789).
Ref.: Sever Zotta, op. cit., p. 265.

141 – Documente (1277), din 1787–1944, ale Administrației Fondului

Bisericesc ortodox român din Bucovina. Cuprind acte administrative
privitoare la proprietățile Bisericii și la administrarea lor, inclusiv activitatea
socială a clerului, de ajutorare a nevoiașilor, văduvelor și orfanilor etc.
(Fond 321).
Ref.: Putivnyk, p. 80–81.

142 – Documente (16903), din 1792–1944, privitoare la activitatea

eparhiei greco-ortodoxe din Bucovina, devenită la 23 ianuarie 1873, prin
decret imperial, Mitropolia Bucovinei. Cuprind: acte administrative
privitoare la învățământul religios în școli și seminarii, la numirea preoților
în parohii, la salarii și pensii, arhiva Tribunalului clerical, a Consistoriului
eparhial etc. (Fond 320).
Ref.: Putivnyk, p. 79–80.
32  UCRAINA

143 – Privilegiu, din 1796, acordat de împăratul Francisc al II-lea

bisericii greco-române din Viena (Arhiva Mitropoliei Bucovinei).
Ref.: I. I. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (ARMSI, s.
III, t. 13, 1932–1933, p. 79).

144 – Documente (20), circa 1797–1823, privitoare la viaţa şi

activitatea lui Vasile Ţintilă, autorul unui Calendar perpetuu, apărut la
Cernăuţi în 1814 (Arhiva Mitropoliei Bucovinei).
Ref. și publ.: Teodor Bălan, Vasile Ţintilă (RA, III/2, 1939, nr. 8, p. 185–206).

145 – Documente (2697), din 1808–1944, în limbile română și germană,

privitoare la activitatea Liceului de Stat „Aron Pumnul” din Cernăuți,
inclusiv din perioada în care aici a învățat poetul Mihai Eminescu (Fond 228).
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 70; Putivnyk, p. 64–65.

146 – Apel, din Cernăuți, 27 octombrie (8 noiembrie) 1813, al

episcopului Daniil Vlahovici către credincioşii ortodocşi din Bucovina,
îndemnându-i să nu plece în băjenie şi să formeze un batalion de voluntari
împotriva armatelor lui Napoleon.
Ref. și publ.: Ion I. Nistor (ed.), Apelul episcopului Daniil Vlahovici către
credincioșii ortodocși din Bucovina, de a se feri de bejenie și a forma
un batalion de voluntari contra lui Napoleon (CC, 7, 1931–1932,
p. 468–473).

147 – Document, din 25 februarie 1817, prin care autoritățile din

Lemberg (Lvov) îi acordă lui Teodor Racoce dreptul de a publica un ziar
românesc (K. k. Bukowiner Kreisamt, Fond 8772).
Ref. și publ.: Teodor Bălan, Teodor Racoce şi Chrestomaticul romănescu
(CC, II–III, 1925–1926, p. 370).

148 – Documente privitoare la Revoluția din 1821 condusă de Tudor

Vladimirescu (Fond Landes Präsidium).
Ref.: N. Adăniloaie, G. Duzinchevici, Noi mărturii contemporane asupra
mişcării din 1821 („Studii”, 24, 1971, nr. 1, p. 3–19).

149 – Documente (73), din 1821–1826 și 1848, privind refugierea unor

familii din Moldova în urma evenimentelor de la 1821 (familiile Musteaţă și
Petrino, mitropolitul Moldovei Veniamin Costache).
 UCRAINA  33

Ref. şi publ.: Teodor Bălan, Refugiaţii moldoveni în Bucovina, 1821 şi 1848,

vol. VIII, Buc., 1929; Vasile Grecu, Dări de seamă (CC, VI, 1929–
1930, p. 540–543).

150 – Documente (2), din 3 august 1823: cererea învăţătorului Vasile

Țintilă din comuna Tereblecea adresată arhiducelui Francisc Carol, însoţită de
un certificat de învăţător model semnat de ţăranii din Tereblecea, în vederea
obţinerii unui post. În cerere solicitantul menţionează că este autorul unui
„calendar moldovenesc” pentru toate timpurile, cuprinzând 63 de coli mari
(K. k. Bukowiner Kreisamt, Fond 30).
Ref. și publ.: [Teodor Bălan], Vasile Țintilă (CC, 2–3, 1925–1926, p. 612–614).

151 – Documente privitoare la familia Hurmuzaki, 1828–1832

(K. k. Bukowiner Kreisamt).
Ref. și publ.: Minodora Duzinchevici, Câteva documente asupra familiei
Hurmuzaki (RA, V/2, 1943, p. 449–453).

152 – Documente, din 1831, privind răscoalele din Moldova împotriva

Regulamentului Organic (K. k. Bukowiner Kreisamt , Fond 1831).
Ref. și publ.: G. Duzinchevici, Răscoalele din Moldova în anul 1831
împotriva Regulamentului Organic (RA, V/2, 1943, p. 352–366).

153 – Inventar, din 1843, al bunurilor care aparțineau Bisericii

Sf. Paraschiva din Cernăuți („Biserica Vămească”). A fost întocmit în anul
sfințirii fundației noului lăcaș, a cărui rezidire a fost începută de preotul
Andrei Vasilovici și încheiată în 1862, cu cheltuiala Fondului Religionar al
Bucovinei. Sunt menționate în inventar: o Evanghelie din 1723, un Liturghier
din 1758, o Psaltire din 1766, un Octoih din 1804, podoabe bisericești
valoroase.
Ref.: Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 18.

154 – Documente privitoare la evenimentele petrecute în Bucovina la

1848 (Arhiva Mitropoliei Bucovinei).
Ref.: Teodor Bălan, Conflictul episcopului Eugen Hacman cu preoţii din
Bucovina, în anul 1848 (RA, IV/2, 1941, p. 314–334).

155 – Document, din 1849, despre refugiul în Bucovina a doi tribuni

ardeleni (K. k. Bukowiner Kreisamt, Fond 1168).
Ref.: Teodor Bălan, Doi tribuni ardeleni în Bucovina (CC, 8, 1933–1934,
p. 463–464).
34  UCRAINA

156 – Documente, mijlocul sec. XIX, cu privire la refugiaţii poloni în

Bucovina şi Moldova, îndeosebi după răscoalele din 1831 şi 1863.
Ref.: Teodor Bălan, Emigraţii poloni în Bucovina şi Moldova în secolul al
XIX-lea, în Lui Dimitrie Marmeliuc (volum omagial), Cernăuți, 1936,
p. 176–198).

157 – Documente, din 1860–1862, privind lupta bucovinenilor pentru

autonomie sub stăpânirea Imperiului Austriac.
Ref. și publ.: Teodor Bălan, Redobândirea unei autonomii (RA, VII/1, 1946,
p. 57–73).

158 – Apel adresat în 1861 de „mai mulţi fii ai Bucovinei” celorlalţi

locuitori „iubitori de binele patriei”.
Ref. și publ.: Teodor Bălan, Un capitol din viaţa parlamentară a Bucovinei
(CC, 8, 1933–1934, p. 464–470).

159 – Documente (5439), din 1875–1944, în limbile română și

germană, din arhiva Universității „Regele Ferdinand I” din Cernăuți,
înființată în 1875 cu numele „K. k. Franz-Josephs-Universität in
Czernowitz” (Fond 216).
Ref.: Putivnyk, p. 60.

160 – Documente (7), din 1878–1938, ale Societății Academice

„Junimea”, întemeiată la 7 decembrie 1878 de studenți români ai Universității
din Cernăuți, care au continuat astfel activitățile Societății studențești
„Arboroasa”, interzisă de autoritățile austriece (Fond 1001).
Ref.: ibidem, p. 85–86.

161 – Documente (14), din 1896–1938, ale Societății academice „Dacia”,

înființată la 21 mai 1905 de studenți români ai Universității din Cernăuți,
urmând modelul Societății „Junimea” (Fond 1000).
Ref.: ibidem, p. 86.

162 – Documente (168), din 1898–1940, în limbile germană și română,

din arhiva Gimnaziului de fete „Oltea Doamna”, anterior Liceul Municipal
de fete și Liceul de Stat nr. 2 de fete (Fond 274).
Ref.: ibidem, p. 69.
 UCRAINA  35

163 – Documente, a doua jumătate a sec. XIX, privitoare la activitatea

politică și culturală a intelectualilor români din Bucovina, între care membrii
familiei Hurmuzaki (Fond 15, Prefectura județului Cernăuți).
Ref.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 275 și passim.

164 – Documente (83), din 1901–1940, în limbile germană, ucraineană

și română, din arhiva Liceului de Stat „Marele Voievod Mihai”, anterior
Gimnaziul ucrainean de băieți și Liceul de Stat nr. 4 (Fond 940).
Ref.: Putivnyk, p. 66.

165 – Documente (435), din 1902–1944, în limbile germană și română,

din arhiva Liceului ortodox de fete „Elena Doamna” din Cernăuți (Fond 233).
Ref.: ibidem, p. 68.

166 – Documente (375), din 1907–1940, în limbile ucraineană, germană

și română, din arhiva Liceului de băieți „Miron Costin”, anterior Liceul nr. 3
și Gimnaziul de băieți nr. 1 (Fond 229).
Ref.: ibidem, p. 66.

167 – Documente (44), din 1910–1940, în limbile germană și română,

din arhiva Liceului particular de fete „Iulia Hașdeu” din Cernăuți
(Fond 237).
Ref.: ibidem, p. 69.

168 – Documente (69), din 1917–1940, în limbile germană și română,

din arhiva Liceului de Stat „Cuza Vodă”, anterior Gimnaziul german de
băieți și Liceul de Stat nr. 2 (Fond 933).
Ref.: ibidem, p. 66.

169 – Documente (494), din 1918–1920, în limba română, emise de

Biroul prezidenţial al ministrului-delegat al Bucovinei la Cernăuţi, privitoare la
viața socială și economică a regiunii și la desființarea instituțiilor rămase din
vremea stăpânirii austro-ungare. 1476 f. (Fond 6).
Ref.: ibidem, p. 132.

170 – Documente (1709), din 1918-1923, în limba română, emise de

Direcția Generală a Cultelor din Cernăuți, privitoare la participarea
instituțiilor religioase la viața educațională și politică a orașului și a regiunii, la
respectarea strictă a legilor și reglementărilor din țară în domeniul cultelor.
36  UCRAINA

Cuprind corespondență cu Consistoriul Bucovinean despre înregistrarea și

aprobarea modificărilor la legile din 1867 și 1874, libertatea de cult,
reorganizarea cultelor, bugetele rectificative ale Fondului religios ortodox
Bucovina, revitalizarea cultului Adventist, încălcări ale drepturilor de
proprietate etc. (Fond 319).
Ref.: ibidem, p. 138.

171 – Documente (2667), din 1918–1944, în limba română, emise de

Prefectura Județului Hotin, privitoare la administrarea județului: utilizarea
fondurilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul
român (1937), ajutorarea populației cu făină, ulei și zahăr, formarea de
unități de apărare aeriană în județ (1941–1942), activitățile comitetelor
Partidului Țărănesc Independent în sate (1923), acordarea de asistență
materială persoanelor cu handicap, văduve și orfani etc. (Fond 19).
Ref.: ibidem, p. 146.

172 – Documente (49), din 1919–1920, în limba română, emise de

Biroul de presă al Secretariatului ministrului delegat pentru Bucovina, Cernăuţi,
privitoare la starea de spirit a populației, situația social-politică din regiune,
deplasările armatelor, repatrierea prizonierilor de război din Rusia, conținutul
unor articole din ziare străine etc. (Fond 1241).
Ref.: ibidem, p. 140–141.

173 – Documente bancare (circa 5350), din 1919–1940, în limba

română, emise și primite de Banca regională a Bucovinei din Cernăuți, S. A.,
„Banca de Nord”, S. A. „Banca Românească”, „Banca Basarabiei” din
Chișinău – Filiala Cernăuți, S. A. „Banca Basarabiei” din Chișinău – Sucursala
Noua-Suliță, „Casa de economii a Bucovinei” și alte instituții bancare (Fond
343, 769, 344, 347, 999, 789 etc.).
Ref.: ibidem, p. 244–256.

174 – Documente (710), din 1920–1936, în limba română, emise de

Inspectoratul General Administrativ Regional din Cernăuți, privitoare la
gestionarea și monitorizarea activității agențiilor, partidelor politice, structurilor
economice, la desfășurarea alegerilor pentru consiliile municipale, recunoașterea
cetățeniei române, eliberarea permiselor pentru deschiderea de întreprinderi
industriale și comerciale, eliberarea pașapoartelor, viața culturală a provinciei.
Cuprinde o hartă a diviziunilor administrative din România, 1927 (Fond 14).
Ref.: ibidem, p. 135.
 UCRAINA  37

175 – Scrisori, din 1921–1938, în limbile germană, română și

ucraineană, între Consulatul Austriac la Cernăuți și Ministerul Afacerilor
Externe și al celor Interne din România (Fond 798).
Ref.: ibidem, p. 232–233.

176 – Documente (758), din 1921–1939, în limbile cehă, germană și

română, ale Consulatului Republicii Cehoslovace la Galați. Cuprind:
declarații și cereri privitoare la reînnoirea pașapoartelor, corespondență cu
privire la cazuri de extrădare etc. (Fond 496)
Ref.: ibidem, p. 233.

177 – Documente (17), din 1932–1940, în limba română, privitoare la

activitatea Liceului particular de băieți „Mihai Eminescu” din Cernăuți
(Fond 849).
Ref.: ibidem, p. 310.

178 – Documente (12), din 1932–1940, în limba română, din arhiva

Băncii Naționale a României, Sucursala Cernăuți. Cuprind informații despre
poziția financiară a Filialei Cernăuți a Companiei „Banca Moldovei”, despre
cazuri de încălcare a dreptului comunitar și procese de contrabandă cu
valută, documente ale unor clienți (Fond 792).
Ref.: ibidem, p. 244.

179 – Documente (864), din 1933–1938, în limbile cehă, germană și

română, ale Consulatului Republicii Cehoslovace la Cernăuți, cuprinzând și
buletine ale Ministerului Agriculturii din România, acte privitoare la
eliberarea de pașapoarte și permise pentru cetățenii români care călătoresc în
Cehoslovacia, corespondență cu Ministerele Afacerilor Externe, Educației,
Comerțului din România, cu Ambasada Cehoslovaciei la Bucureşti etc.
Fond 497).
Ref.: ibidem, p. 233–234.

MS

180 – Sbornic, Mănăstirea Neamț, 1438, copiat de Gavriil Uric.

Ref.: Eugen I. Păunel, Biblioteca Universităţii din Cernăuţi (BG, IV, 1933,
nr. 4, p. 235).

181 – Mineie, din sec. XV–XVI, copii scrise la Mănăstirea Sf. Ilie din
Moldova.
Ref.: ibidem.
38  UCRAINA

182 – Manuscrise slavo-române (460), din sec. XV–XVI.

Ref.: ibidem.

183 – Catalog de bibliotecă, 1849, scris de Aron Pumnul. Autograf.

Ref.: ibidem.

184 – Mihai Eminescu, Poezie. Autograf.

Ref.: ibidem.

CR

185 – Cărţi şi periodice, din sec. XVI–XX, privitoare la istoria

Bucovinei sau tipărite pe teritoriul ei, descrieri ale monumentelor de arhitectură
din Moldova de Nord, hărţi geografice, hidrografice şi climaterice (Otdel
naučno-spravočnoj literatury, razdel Bukovina).
Ref.: G. A. Belov, Gosudarstvennye arhivy Sojuza SSR, kratkij spravočnik,
Moscova, 1956, p. 352.

186 – Regulament... jaže pri deržavnom v lĕto 1769 illiričeskom

obščenaradnom soborĕ, Nemeuše že i v Karlavcĕ v lĕato 1774 i 1776
neunitskih episkopekih sinodĕh... utverždena byša, ves’iže v carstvĕa
Uggarii, Krvacii, Slavonii, v Temišvarskom banatĕ, tažse i v kareštatskom i
Varagdinskaom generalatĕh, Viena, 1776, 100 + 42 p.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 64, nr. 425 D.

187 – [Giovanni della Casa], Cărticica năravurilor bune pentru

tinerime, traducere din limba greacă în limba slavonă de Dimitrie N.
Darvari, Viena, 1786.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 75, nr. 169 D.

188 – Samuil Micu Klein, Theologhia moralicească, Blaj, 1796.

Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 66, nr. 434 D.

189 – Carte despre datoriile preoţeşti, Budapesta, 1798. Traducere în

limbile sârbă, română şi „răsăritene”, după ediţia slavonă, Sankt-Peterburg,
1776.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 77, nr. 177 D.

190 – Samuil Micu Klein, Propovedanie sau învăţături la

îngropăciunea oamenilor morţi, Blaj, 1784.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 62, 64, nr. 423 D.
 UCRAINA  39

191 – Abatele Claude François Xavier Millot, Istoria universală,

traducere în limba română de Ioan Piuariu-Molnar, Buda, 1800 (provine de
la Mănăstirea Mukačevo).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 66, 68, nr. 468 D; Liviu Bordaș,
Imaginea Indiei în primele cărți de istorie și geografie tipărite în
românește, în In Honorem Gabriel Ștrempel, coord. Anca Bogdan și
Gabriela Dumitrescu, Satu-Mare, 2006, p. 78–97.

192 – Samuil Micu Klein, Theologia dogmatică şi moralicească, Blaj,

1801. Colligat: Despre taina botezului şi Despre taina preoţiei. 2 ex. Conțin
însemnări din sec. XIX.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 68, nr. 439 D, 440 D.

193 – Samuil Micu Klein, Theologia dogmatică şi moralicească.

Despre taina euharistiei, Blaj, 1802. Conține însemnări în limba slavonă.
Ref.: ibidem, p. 68, nr. 441 D.

194 – Samuil Micu Klein, Theologia moralicească, 1804. Text în

limba română.
Ref.: ibidem, p. 58, nr. 407 D.

ISTORYKO-KUL’TURNYJ ZAPOVIDNYK
„KLADOVYŠČE PO VULYCI ZELENIJ”
(Domeniul istorico-cultural „Cimitirul din Strada Zelena”)

AM

195 – Morminte ale unor oameni politici, intelectuali și clerici români:

profesorul Aron Pumnul (m. 1866), luptător pentru idealurile naționale ale
românilor din Transilvania și Bucovina (Parcela nr. 14); baronul Gheorghe
Hurmuzaki, fiul lui Doxaki, deputat în Camera Imperială din Viena
(m. 1882); Prof. Ioan Drogli (m. 1883); Dr. Franz Wickenhauser, erudit
cărturar și istoric al Bucovinei (m. 1891); pictorul Epaminonda A. Bucevschi
(m. 1891); preotul George de Reus-Mârza, consilier consistorial (m. 1896);
Dr. Ilarion Onciul, consilier al Curții de Apel, deputat în Dieta Bucovinei;
Aglaia Drogli, sora lui Mihail Eminescu (m. 1900); baronul Nicolae
Hurmuzaki, membru al Academiei Române (m. 1909); Prof. univ. Ioan Gh.
Sbiera, istoric, membru al Academiei Române (m. 1916), cu alți membri ai
familiei, între care Prof. Radu Sbiera (primal al orașului); familia Olinescu
(sf. sec. XIX); Zaharia Voronca, om politic român, consilier consistorial
40  UCRAINA

(m. 1920, monument de arhitect V. Mironescu); Prof. Gheorghe Tofan,

militant pentru drepturile românilor din Bucovina (m. 1920); Dr. Aurel Onciul
(m. 1921); Dr. Vasile Duzinchevici, consilier regal, președintele Consiliului
Național Polon din Bucovina (m. 1921); Nicolae Dragomirescu, președintele
Camerei Notarilor (m. 1922); Dionisie Bejan, teolog și publicist, consilier
consistorial (m. 1923); Prof. Dimitrie Onciul, erudit istoric, președinte al
Academiei Române în 1920–1923, director al Arhivelor Statului (m. 1923);
istoricul Dimitrie Dan, membru al Academiei Române, consilier episcopal
(m. 1927); preotul Constantin Morariu, scriitor, secretar al Societăţii studenţeşti
„Arboroasa” (m. 1927); baronul Eudoxiu (Doxuță) Hurmuzaki, fiul lui
Gheorghe și nepotul (de frate al) istoricului Eudoxiu Hurmuzaki (m. 1931,
monument de Ed. Hauser); Vasile Boldur, primul președinte al Curții de
Apel (m. 1933); Teofil Simionovici, primar al orașului în 1919–1920,
membru al Parlamentului (m. 1935); Dr. Ipolit Tarnavschi (m. 1936, monument
de C. Moscaliuc); Gheorghe Șandru, primar al orașului în 1918–1922,
consilier consistorial (m. 1937, monument de sculptor C. Moscaliuc);
Dr. Erast Tarangul de Valea Uței (m. 1938); Prof. Constantin Isopescu
Grecul, preşedintele Consiliului Naţional Român din Viena (m. 1938);
Dr. Florian Lupu, deputat al Parlamentului (m. 1939); scriitorul Mihail
Ivasiuc (m. 1995). Cimitirul ortodox a fost înființat, în 1866, în suburbia
Horecea (Goreča) prin mutarea cimitirului din centrul orașului într-o zonă
din marginea orașului, folosită în același scop începând din prima jumătate a
sec. XIX. El cuprinde și parcela de onoare dedicată ostașilor români căzuți
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi în 1941: o groapă
comună unde odihnesc circa 400 de români din Cernăuți, câteva rânduri de
cruci și un monument ridicat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, din
România – cruce comemorativă, de 3 m înălțime, cu plăci menționând nume
de ostași.
Ref. și reprod.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 150; Dragomir, Monumente
istorice, p. 73–74, 102–104, 106; Ilie Luceac, Dimitrie Onciul: omagiul
Bucovinei recunoscătoare („Glasul Bucovinei”, XIII, 2006, nr. 3, p. 33,
36–37; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 119–120; Staryk, Černivci,
p. 16–17; Ilie Luceac, Argument („Glasul Bucovinei”, 20, 2013,
nr. 1–4, p. 13); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 62, 115.

196 – Biserică cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, 1881, construită prin grija
mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici.
Ref.: Luceac, Argument, p. 17; http://dincolodetisa.blogspot.ro/2012/06/
urme-romanesti-la-cernauti-galerie-foto.html.
Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 118.
 UCRAINA  41

197 – Capelă, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, sf. sec. XIX,
în care au fost înmormântați mai mulți mitropoliți și episcopi români ai
Bucovinei: Dositei Herescu (m. 1789), Teofil Bendela (m. 1875), Teoctist
Blazevici (comisar episcopal, starețul Mănăstirii Dragomirna, m. 1879),
Silvestru Morariu-Andrievici (m. 1895), Arcadie Ciupercovici (m. 1902);
Vladimir de Repta (m. 1926). Se află în Biserica Sf. Trei Ierarhi.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 59; I. Luceac, Argument, loc. cit.
Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, loc. cit.

198 – Trunchi de stejar denumit „Detrunchiatul”, ridicat pe mormântul

unor membri ai Societății studențești „Arboroasa”, monument simbolic
pentru românii bucovineni. Din partea stângă a trunchiului se desprinde o
ramură pe care a fost însemnat „1775”, anul când Bucovina a fost atașată
Imperiului Austro-Ungar, iar din partea dreaptă a trunchiului porneşte o
ramură pe care se poate citi „1812”, anul anexării Basarabiei. Un lanţ
metalic leagă împreună cele două ramuri, iar în mijloc este scris „1918”,
anul revenirii celor două provincii între ținuturile României Mari. După
Unirea din anul 1918, în partea de jos a trunchiului a fost scris (cu vopsea
neagră pe lemn) un epitaf în memoria consilierului consistorial Zaharia
Voronca (1851–1920): „Dormi tihnit în Arboroasa/ Nu mai suntem
detrunchiaţi./ Te-au închis c-ai plâns pe mama,/ Azi la sânu-i adunaţi”.
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 74, 105; Cernov – Luceac,
Cernăuți, p. 121.

NAUKOVA BIBLIOTEKA ČERNIVEC’KOGO

NACIONAL’NOGO UNIVERSYTETU
IMENI JURIJA FED’KOVYČA
(Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii Naţionale
din Cernăuți „Yuriy Fed’kovič”)

MS

199 – Sbornic, Moldova, 1359. Text în limba slavonă (Fond Metocul

Patriarhiei).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 153, nr. 792.

200 – Minei pe luna mai, Suceava, prima jumătate a sec. XV. Text în
limba slavonă. Cu însemnări din Cernăuţi, 1585 şi 1683.
Ref.: Vlad Pașchivschi, Două manuscrise: un Minei şi Rânduiala Sf. Ilie
(„Junimea literară”, 14, 1925, p. 46 ș. urm.); Constantinescu, Repertoriu,
p. 153, nr. 793.
42  UCRAINA

201 – Minei pe luna ianuarie, Mănăstirea Moldoviţa, 1466, scris de

Atanasie arhimandrit. Text în limba slavonă (Fond Mitropolia Ortodoxă).
Ref.: V. A. Urechea, Inscripţiuni de pe manuscrise (AARMSI, s. II, 9, 1886–
1887, p. 47); Eugen I. Păunel, Biblioteca Universităţii din Cernăuţi
(BG, IV, 1933, nr. 4, p. 235); Turdeanu, Manuscrise slave, p. 110;
idem, Moldavie, 1457–1504, p. 49–50; Constantinescu, Repertoriu,
p. 153, nr. 791.

202 – Tetraevanghel, Moldova, 1526. Text în limba slavonă (Fond

Belaja Krinica).
Ref.: V. Rogov, Svedenija o nebol’ših sobranijah rukopisej v SSSR, Moscova,
1962, p. 94 (datează 1523); Constantinescu, Repertoriu, p. 153, nr. 789.

203 – Slujba Sf. Ilie, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba
slavonă.
Ref.: V. Bănăţeanu, op. cit., p. 10–15; Constantinescu, Repertoriu, p. 153,
nr. 794.

204 – Minee, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă.

Provin de la Mănăstirea Sf. Ilie de lângă Suceava.
Ref.: Păunel, Biblioteca Universității în 1933–1936, p. 41–42; Mitric,
Cartea românească veche, p. 47.

205 – Panegiricul Sfinților Împărați Constantin și Elena, Moldova,

sec. XVI. Text în limba slavonă, copia unui manuscris păstrat la Biblioteca
Universității din Lvov (Fond Consistoriul Mitropoliei Ortodoxe).
Ref.: E. Kałužnjacki, Werke des Patriarchen von Bulgarien Euthymios
(1375–1393), Viena, 1901, p. CVI; É. Turdeanu, La littérature bulgare
du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947,
p. 103–104; Mihăilă, Cultură, p. 263; Constantinescu, Repertoriu,
p. 153, nr. 790 (datat sec. XV–XVII).

CR

206 – Psaltire, Braşov, 1570, tipărită de Coresi. Exemplar incomplet.

Ref.: BRV, IV, p. 171, nr. 16; Păunel, Biblioteca Universității în 1933–1936,
p. 41; Mitric, Cartea românească veche, p. 47.

207 – Psaltire, Bălgrad (Alba-Iulia), 1651.

Ref.: Păunel, ibidem; Mitric, ibidem.
 UCRAINA  43

208 – Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire, Buzău, 1691,

traducere din limba latină de Radu Greceanul.
Ref.: Păunel, ibidem; Mitric, ibidem.

209 – Rânduială judecătorească, Lvov, 1789, 12 + 431 p. și un tabel.

Text în limbile română şi germană. Singurul exemplar cunoscut, semnalat lui
Ioan Bianu de Dr. K. Reifenkugel.
Ref.: M. Gaster, Geschichte der rumänischen Litteratur, Strassburg, 1901,
p. 315; BRV, II, p. 330, nr. 528.

210 – Istoria lui Arghir și Elena, sau Închipuirea Transilvanii, lucrată

în stihuri, ed. a II-a, Sibiu, circa 1802–1805, tipărită de Ioan Bărac.
Ref.: V. Paşchivschi, O ediție necunoscută a istoriei lui Arghir și Elena de
Barac („Junimea literară”, 13, 1924, nr. 11–12, p. 500–504).

211 – Cărţi vechi și periodice româneşti, circa 500 vol. (inventar din
1932), dăruite de cărturari români şi purtând autografele acestora: Letopiseţele
Țării Moldovei, ed. Mihail Kogălniceanu, 3 vol., Iaşi, 1845–1852, cu
autograf M. Kogălniceanu; cărți, stampe și hărţi provenind din donații și
succesiuni: Eudoxiu Hurmuzaki, Eusebie Mandicevschi, Dimitrie Onciul,
Dimitrie Marmeliuc etc.
Ref.: V. Paşchivschi, ibidem; Eugen I. Păunel, Biblioteca Universităţii din
Cernăuţi (BG, IV, 1933, nr. 4, p. 235–237).

ČORNIVKA
(Cernăuca – Cernăuți)

AM

212 – Conac, ridicat în 1825 de Doxaki Hurmuzaki și soția sa Elena

(Ilinca) Murguleț, pe moșia lor, care se aflase în secolul al XVII-lea în
posesia vistiernicului moldovean Neculce, tatăl cronicarului Ion Neculce,
trecând apoi la Matei Hurmuzaki (m. post 1792), mare paharnic, staroste de
Cernăuți în vremea stăpânirii austriece asupra Bucovinei, căsătorit cu
Victoria Costin, fiica lui Neculai Costin. De la Matei a moștenit moșia
fratele său, marele medelnicer Constantin, tatăl lui Doxaki. După 1804 pe
moșia Cernăuca a locuit Doxaki cu întreaga familie Hurmuzaki. Din 1854
conacul și moșia au devenit proprietatea fiului său Gheorghe Hurmuzaki.
Conacul construit de Doxaki a suferit daune în timpul Primului Război
44  UCRAINA

Mondial, când piatra din ziduri a fost folosită la pavarea unei șosele cu
funcție strategică. Restaurat recent, a fost transformat în muzeu în 1999.
Ref. și reprod.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 130–132, 148; Ilie Luceac,
Istoricul Eudoxiu Hurmuzaki [1812–1874] și epoca sa (Două sute de
ani de la naștere) („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 16, 22);
Dumitru Covalciuc, Doxachi Hurmuzachi, proprietarul moșiei
Cernăuca („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 86–89);
www3.telus.net/lpaskall/Chornivka%20History.htm.

213 – Biserică de zid monumentală, 1825, cu hramul Sf. Arhangheli

Mihail și Gavriil, ctitorită de Doxaki Hurmuzaki, ridicată cu sprijinul
locuitorilor din Cernăuca pe una dintre moșiile marelui paharnic Matei
Hurmuzaki, pârcălab de Cernăuți către 1770. A fost sfințită de Episcopul
Bucovinei, Isaia Baloșescul, la 6 noiembrie 1925. A devenit biserica
parohială a comunității ortodoxe. În cimitirul din perimetrul bisericii sunt
înmormântați mai mulți membri ai familiei Murguleț și ai familiei
Hurmuzaki: Doxaki, Elena (Ilinca) și fiul lor, istoricul Eudoxiu Hurmuzaki,
baron, primul Căpitan al Țării Bucovinei în 1864 (m. 1874), membru al
Academiei Române, pe mormântul căruia a fost așezată o troiță de lemn cu
inscripția: „Aice odihnește Eudoxiu Hurmuzachi, Liberatorul Bucovinei și
marele istoric român, născut 1818, mort 1874.”
Ref. şi reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 120, 137–138; Cernov –
Luceac, Cernăuți, p. 75, 121; Ilie Luceac, Istoricul Eudoxiu Hurmuzaki
[1812–1874] și epoca sa (Două sute de ani de la naștere) („Glasul
Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 27); Ilie Luceac, Argument, („Glasul
Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 16, 22); Șoimaru, Românii din jurul
României, p. 77.

DAVYDIVKA
(Davideni – Cernăuți)

AM

214 – Biserică din lemn, 1786, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și

Gavriil.
Ref. și reprod.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 244 (datează 1774);
Șoimaru, Românii din jurul României, p. 97; http://www.derev.org.ua/
bukov/davydivka-1_e.htm.
 UCRAINA  45

DNIPROPETROVS’K
(Dniepropetrovsk)

DNIPROPETROVS’KYJ NACIONAL’NYJ ISTORYČNYJ

MUZEJ IMENI D. I. JAVORNYC’KOGO
(Muzeul Naţional de Istorie „D.I. Yavornyckyi”
din Dniepropetrovsk)
CR
215 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. Ediţie dedicată lui Petru
Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 171.

216 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul

Kievului.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 61, nr. 282.

DOBROMYL
(Lvov)
AM
217 – Biserică ortodoxă, ajutată de Constantin Şerban, fostul domn al
Ţării Româneşti, şi de Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, menționați în
pomelnic.
Ref.: Panaitescu, Fundațiuni, p. 16–17; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 119–120.
DOBRYNIVCI
(Dobronăuți – Cernăuți)

218 – Biserică de lemn, sec. XVII, în stil arhaic moldovenesc, cu

acoperiș în formă de polată, înconjurând întreaga construcție, și turlă-clopotniță
cu foișor deschis și patru turnulețe la baza coifului.
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 121.

DOLYNJANY
(Dolineni – Cernăuți)
AM
219 – Biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, sec. XVIII.
Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 258.
46  UCRAINA

DYNIVCI
(Dinăuţi – Cernăuți)

AM

220 – Biserică de lemn, 1768.

Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 251.

FOROSNA
(Cernăuți)

AM

221 – Biserică de lemn, cu hramul Sfinţii Voievozi, sec. XVIII.

Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 299.

GAJSYN
(Gaisin – Vinniţa)

AM

222 – Mănăstirea Granova, sec. XVII, întemeiată de un călugăr

moldovean.
Ref.: E. Secinskij, Materialy dlja istorii pravoslavnyh monastyrej podolskoj
eparhii. Trudy Podols’kogo eparhialnogo istoriko-statističeskogo
komiteta, Kamenec–Podol’sk, t. 5-j, p. 209, 214, 291; Ştefan Ciobanu,
Din legăturile culturale româno-ucrainene. Ioannichie Galeatovschi şi
literatura românească veche (ARMSL, s. III, t. 8, 1936–1938, p. 155).

GLYNYCJA
(Hlinița – Cernăuți)

AM

223 – Biserică, 1776, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, clădită

de mazilul Toader Flondor. S-a aflat apoi în posesia și îngrijirea familiei
până la începutul sec. XX.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 110; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 362.
 UCRAINA  47

GUSTYNJA
(Hustânea – Cernihiv)
AM
224 – Mănăstirea Hustinskij, întemeiată în 1619 cu ajutorul Chiajnei
Movilă (Rajna Wisńiowiecki), fiica lui Ieremia Movilă, care i-a dăruit loc de
zidire pentru două schituri.
Ref.: A. S. Petruševič, Supliment la Dopolnenija, Lvov, 1892, p. 84–85
(hrisoave din ianuarie 1619); Panaitescu, Fundaţiuni, p. 12.

HARKIV
(Harkov)

HARKIVS’KA DERŽAVNA NAUKOVA BIBLIOTEKA

IMENI V. G. KOROLENKA
(Biblioteca Ştiinţifică de Stat „V. G. Korolenko” din Harkov)
MS
225 – Sf. Ioan Scărarul, Leastviţa, 1618, traducere de Varlaam,
mitropolitul Moldovei.
Ref.: Gh. Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova socialistă”,
18 iulie 1979).

226 – Cronograf, scris de diacul Gheorghe sin Andronic, Moldova,

1682–1683 (cf. însemnare la f. 16–18). Text în limba română (ms. 1819/167).
Ref.: Gh. Bogaci, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 257, nr. 1345;
Valentina Pelin, Aprecieri despre două manuscrise de la Kiev. Ficțiune
și realitate („Cugetul”, Chișinău, nr. 1, 2005, p. 10, 15, nota 6).

CR

227 – Tetraevanghel, Braşov, 1565, în limba slavonă, tipărit de Călin

(fost în colecția din Volyn).
Ref.: M. Korneeva-Petrulan, Zametki k istorii staropečatnyh slavjanskih
knig („Slavia”, 5, 1926–1927, fasc. 1, p. 190–194); BRV, IV, p. 7, nr. 4;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 191–192.

228 – Nomocanon, Kiev, 1629, cu prefaţă de Petru Movilă şi o gravură

cu blazonul acestuia.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 188.
48  UCRAINA

229 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise

Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri
reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru
Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al
tronului Moldovei”.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 52, nr. 220; Mihăilă, Contribuții, p. 188–197.

230 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

231 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă,

la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

232 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul

lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu,
verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

233 – Petru Movilă, Litos abo kamien z procy […] przez Evzebia
Pimina, Kiev, 1644.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 329.

234 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very

pravoslavno-kafoličeskoj hristianskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja
Trofimovič Kozlovskij.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68, nr. 350.

235 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1752.

Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 91, nr. 1791.

HERCA
(Herța – Cernăuți)

AM

236 – Biserică din lemn, circa 1756, cu hramul Sf. Gheorghe, ctitorită
de răzeșii locului, în cimitir. A fost reconstruită în 1798 pe un alt loc, în
deal. A ars la 1892.
 UCRAINA  49

Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 354; Vasile Adăscăliței, http://plai-

darabanean.ucoz.ro/ news/biserica_sf_gheorghe_din_herta/2013-12-31-3.

237 – Biserică domnească de zid, 1779–1785, cu hramul Sf. Spiridon,

ctitorită de Ilie Holban și Nicolae Țintă. A devenit în 1894 Catedrală
ortodoxă românească. A fost metoc al Mănăstirii de la Kuru Ceșme și al
Mănăstirii Sf. Spiridon din Iași. Restaurată în 1989, nu mai păstrează fresca
interioară și iconostasul, fiind repictată integral.
Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 354; Igor Mocanu,
https://cersipamantromanesc. wordpress.com/2012/04/25/va-mai-amintiti-
de-tinutul-herta-2/; Vasile Adăscăliței, loc. cit; Dragomir, Monumente
istorice, p. 115.
Reprod.: ibidem, p. 132.

238 – Casă a scriitorului Gheorghe Asachi, azi sediul Bibliotecii

Raionale Herța.
Ref.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 109; Vasile Bâcu,
http://euromedia-ucraina.blogspot.ro/2011/11/fundatia-civica-
gheorghe-asachi-herta.html.

239 – Conac și atelier al pictorului român Arthur Verona (1867–1946),

unde a fost amenajat pentru o vreme un muzeu memorial. Porțile de la
intrare erau sculptate în lemn masiv cu motive populare din toate ținuturile
românești. În parcul înconjurător, cu suprafața de 5 hectare, se găseau
numeroase mărturii ale civilizației populare și trei fântâni cu motive
folclorice românești. Pe zidul clădirii, azi sediul Administrației Regionale de
Stat Herța, se păstrează blazonul nobiliar al familiei Verona. Familia Verona
a pierdut conacul în 1940, odată cu anexarea teritoriilor Bucovinei de către
armatele rusești.
Ref.: Marina Preutu, Brândușa Răileanu, Pictorii familiei Verona, Buc., 2002,
p. 12; Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, http://www.tocpress.info/
pictorii-familiei-verona-i/.
Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 168.

240 – Bust, din bronz pe soclu de piatră, al scriitorului Gheorghe

Asachi, născut la Herța la 1 martie 1788. Cel original a fost demolat după
1940, păstrându-se soclul pe care scria: „Marelui dascăl, recunoștință”. A
fost refăcut după anul 2000, pe un soclu mai înalt (Parcul Central).
50  UCRAINA

Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 170 (originalul); Șoimaru,

Românii din jurul României, p. 106.

HOTYN
(Hotin – Cernăuți)

AM

241 – Cetate, circa 1370, construită în epoca lui Petru Muşat și

Alexandru cel Bun, reclădită de Ştefan cel Mare, care înalţă şi un paraclis,
refăcut apoi de Petru Rareş. A fost una din cele mai puternice cetăţi
moldave. Ocupată de turcii otomani în 1711, este refăcută prin munca
moldovenilor. Oștile otomane au menținut aici o garnizoană care să apere
noua raia. Cetatea a fost asediată şi cucerită de oştile ruseşti în cursul
războaielor cu Imperiul Otoman, în 1739, 1769, 1788 și 1807. După 1812,
sub stăpânire rusească, în cadrul guberniei Basarabia, și-a păstrat statutul
militar, până în 1832. Cetatea a fost restaurată în anii 1990, după ce a primit
statutul de monument istoric.
Ref. şi reprod.: Al. Lapedatu, Gravuri și vederi de la Cetatea Albă și câteva
consideraţiuni istorico-arheologice asupra cetăţilor moldoveneşti
(BCMI, 1913, p. 57–66); Panaitescu, Cetăţile ruini, p. 90–93; Gh. Balş,
Bisericile lui Ştefan cel Mare, p. 150; idem, Bisericile și mănăstirile
moldovenești din veacul al XVI-lea (BCMI, 1928, p. 84–87, fig. 91–
96); idem, Paraclisul Cetăţii Hotinului (CMIB-A, II, 1928, p. 9–13);
Rep. Ştefan cel Mare, p. 207–208; Popescu, Cetăţile turceşti, p. 76–80;
Iorga, Les châteaux, p. 60–63; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 369–
371; Drăguț, Dicționar, p. 167–168, pl. 168; Bălan – Druc, Poliptic
moldav, p. 8, 16, 20, 31–37, pl. 8–18; Dragomir, Monumente istorice,
p. 177–190; Orașele Moldovei, p. 94–95.

242 – Biserică de rit catolic, ante 1345.

Ref.: Gh. Moisescu, Catolicismul în Moldova până la sfârşitul sec. XIV,
p. 87; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 372.

243 – Biserică de rit armenesc, ante 1551, dărâmată din ordinul lui
Ştefan-vodă Rareş. Reconstruită, a fost arsă şi apoi reclădită în 1801.
Ref.: H. Dj. Siruni, Note armene (RI, 15, 1929, p. 130); T. G. Bulat, Biserica
armeană din Hotin (1801) („Arhivele Basarabiei”, 1929, p. 62–63);
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 372.
 UCRAINA  51

244 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Înălţarea Domnului. A fost

transformată în sec. XVIII în geamie, a redevenit biserică ortodoxă în 1810.
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IX, p. 148–149; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 372.
HREŠČATYK
(Cresciatic – Cernăuți)

AM

245 – Biserică din piatră, 1766, a fostului Schit Sf. Ioan Teologul,
existent pe același loc din prima jumătate a sec. XVIII. A fost ridicată de
răzeşii Mihai Talpă, Constantin Talpă și Teodor Preda Hagiul. După 1940
nu a mai funcționat. În 1991 lăcașul a fost preluat de Biserica Ortodoxă
Autocefală a Ucrainei și slujbele religioase au fost reluate.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 77; Hostiuc, Schiturile, p. 40–
48, 141–144; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 225; Drăguţ, Dicţionar,
p. 114; Dragomir, Monumente istorice, p. 113–114.
Reprod.: ibidem, p. 126.

IVANO-FRANKIVS’K2
(Ivano-Frankovsk)

AM

246 – Biserică, din sec. XVIII, cu hramul Învierea Domnului, ajutată

de Constantin Șerban, fost domn al Țării Românești, apoi de Ştefan
Petriceicu, domnul Moldovei, doamna Maria, Savin vel-medelnicer ș. a.
(menţionaţi în pomelnicul din 1684), în vremea refugiului în Galiția.
Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 334–335; Panaitescu, Fundațiuni, p. 17;
Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 120.

IZMAJIL
(Ismail – Odesa)

AM

247 – Cetate, construită de moldoveni în secolul al XVI-lea, cucerită

de turci după 1538. A fost cucerită de oștile țariste în timpul războiului ruso-
2
În istoriografia românească localitatea este mai cunoscută sub numele ei vechi:
Stanislău (ucr. Stanislaviv).
52  UCRAINA

turc din 1768–1774, dar a fost restituită Înaltei Porți prin tratatul de pace de
la Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774). După acest an cetatea a fost refăcută
prin danii de la domnii Ţării Româneşti (300 de pungi) şi ai Moldovei (150
de pungi), în total 225.000 taleri.
Ref. şi reprod.: N. Iorga, Cetăţile vechi româneşti după contele de Langeron
(BCMI, 1915, p. 71–72); Panaitescu, Cetăţile ruini, p. 109–110;
Popescu, Cetăţile turceşti, p. 79–81; Iorga, Les châteaux, p. 64;
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 496; Orașele Moldovei, p. 112–113;
Șoimaru, Românii din jurul României, p. 151.

248 – Biserică ortodoxă, sec. XVI, cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci.

Transformată în geamie după 1711, a fost redată cultului creștin ortodox în
1810. A intrat în componența lăcașurilor din Mănăstirea Cetatea în 1904.
Ref.: Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 61–
62); Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene, p. 20–21; Stoicescu,
Repertoriu Moldova, p. 497.
Reprod.: Micșunescu, op. cit., p. 20.

249 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Sf. Nicolae, înconjurată

inițial de un vechi zid de piatră, chilii din lemn pentru mireni, prăvălii
pentru negustori și case ale monahilor. A fost închinată Mănăstirii Karakalu
de la Muntele Athos şi Bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iaşi. Confiscată de
Sultanul Selim, a fost răscumpărată prin 1599 de călugării de la Mănăstirea
Karakalu prin danii de la Ruxandra, soția lui Alexandru Lăpușneanu,
domnul Moldovei. Biserica a fost rezidită în 1810. Aici a fost mutată mai
târziu reședința Mitropoliei Proilaviei. A intrat în componența lăcașurilor
din Mănăstirea Cetatea în 1904.
Ref.: Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 62);
Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene, p. 18–20; Stoicescu,
Repertoriu Moldova, p. 497.
Reprod.: Micșunescu, ibidem, p. 18.

250 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Adormirea Maicii

Domnului, ctitorie domnească, refăcută de paharnicul Gheorghe Coci,
fratele lui Vasile Lupu, rectitorită de Constantin Brâncoveanu și rezidită în
1841. A fost închinată Mănăstirii Karakalu de la Muntele Athos. A intrat în
componența lăcașurilor din Mănăstirea Cetatea în 1904.
Ref.: Petru Colomoiţov, Biserica Sf. Nicolae din Chilia (RSIAB, 14, 1922, p. 3–
11); N. Iorga, Cronică (RI, 9, 1923, nr. 4–6, p. 109–110); Micșunescu,
 UCRAINA  53

Vizitând mănăstiri basarabene, p. 18, 20; Stoicescu, Repertoriu Moldova,

p. 497.
Reprod.: Micșunescu, op. cit., p. 19.

251 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Sf. Gheorghe, refăcută,

după ce arsese, de Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, „cu
cheltuiala mării sale”, la cererea locuitorilor.
Ref.: R. Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu
voievod, ed. A. Ilieş, Buc., 1970, p. 124.

252 – Cimitirul eroilor „Regele Ferdinand”, inaugurat la 29 mai 1930,

amenajat de Societatea „Cultul Eroilor” din România, unde sunt înhumați
ostași români căzuți în Primul Război Mondial (doar 19 identificați). A fost
amplasat aici un monument, construit în 1929 de firma Felice Ruta din
Tulcea, în formă de piramidă, pe un postament de piatră, având pe fețele
laterale chipul lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, și ale regilor Carol I
și Ferdinand I. Inscripția indică ridicarea monumentului în domnia Regelui
Mihai al României, pentru eroii neamului, „apărători și întregitori ai hotarelor
în campaniile anilor 1877–1878, 1916–1919”. Într-o altă parcelă sunt
înhumați 70 de ostași români căzuți în al Doilea Război Mondial (Cimitirul
orășenesc, lângă Mănăstirea Cetatea).
Ref.: Micșunescu, loc. cit.; Arhiva ONCE.
Reprod.: idem.

JEPARHIAL’NYJ MUZEJ
(Muzeul Eparhial)3

MS

253 – Apostol, [1747?], în limba slavonă, copiat în 1765.

Ref.: I. Gheorghiţă, Scurtă dare de seamă despre Muzeul Eparhial din
Ismail (RSIAB, 16, 1925, p. 159.

CR

254 – Liturghier, 1698 [?], în limbile română, slavonă și bulgară, cu

predoslovie de Ioan Cantacuzino vel-paharnic.
3
Muzeul a fost înființat la Ismail în 1923. Colecțiile sale au fost transferate ulterior la
alte instituții de cultură.
54  UCRAINA

Ref.: ibidem, p. 160; Florea C. Rosetti, Monografia oraşului Izmail, Ismail,

1934, p. 130 ș. urm.

255 – Apostol, Buzău, 1704, în limba română, tipărit cu binecuvântarea

episcopului Teodosie.
Ref.: I. Gheorghiţă, op. cit., p. 159.

256 – Evanghelie, Bucureşti, 1760, în limba română, tipărită cu

binecuvântarea mitropolitului Grigorie.
Ref.: ibidem.

257 – Biblia românească, Blaj, 1793–1795, în Tipografia Seminarului.

Lipsesc câteva foi de la început.
Ref.: ibidem.

258 – Liturghier, Sibiu, 1814, în limba română.

Ref.: ibidem, p. 160.

259 – Triodion, Blaj, 1831, ediția a treia, tipărit cu binecuvântarea P.S.

Ioann Bobb, vlădica Făgărașului.
Ref.: ibidem.

260 – Mineie pe întregul an, Râmnic, 1776–1780, în limba română.

Câteva dintre volume au fost îngrijite și tipărite de ieromonahul Ioachim de
la Râmnic.
Ref.: ibidem.

261 – Ceaslov mic, Sibiu, 1854, în limba română.

Ref.: ibidem.

MUZ

262 – Icoane, circa 30, sec. XVI–XVII, de origine românească, văzute

de N. Iorga în mănăstirea din Cetatea Ismail.
Ref.: ibidem, p. 157–158.
 UCRAINA  55

IZMAJIL’S’KYJ ARHIV
(Arhiva din Ismail)4

DOC

263 – Documente privitoare la administraţia românească a sudului

Basarabiei (Judeţele Ismail şi Cetatea Albă) în anii 1918–1944 (Fond 1637,
1918–1944).
Ref.: Izmail. Učreždenija rossijskogo perioda (1812–1917 gg.) („Pontes.
Review of South East European Studies”, Chişinău, 1, 2004, p. 94–114).

KAM’JANA
(Camena – Cernăuți)

AM

264 – Biserică de zid, sec. XVIII, cu hramul Schimbarea la Față.

Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 42.

KAM’JANEC’-PODIL’S’KYJ
(Camenița – Hmelnițki)

HRAM SV. IOANNA PREDTEČI

(Biserica Sf. Ioan Înainte-Mergătorul)

MUZ

265 – Mormântul lui Ionaşcu Stroici, fiul lui Simion Stroici, mare
vistier în Moldova, 1608. Marcat de o inscripţie în limba slavonă pe zidul
altarului.
Ref.: Teodor T. Burada, O călătorie la românii din gubernia Kamenitz-Podolsc
(Rusia) („Arhiva. Organul Societății științifice și literare din Iași”, 17,
1906, nr. 12, p. 537–538).

266 – Mormântul lui Radu (Rudolf) Cantacuzino, fiul lui Ştefan

Cantacuzino, fost domn al Ţării Româneşti, 1761. Cu inscripţie în limba
latină pe placa de marmură.
Ref.: Teodor T. Burada, op. cit., p. 538–539; N. Iorga, Ştiri nouă cu privire
la biblioteca Mavrocordaţilor şi despre vieaţa muntenească în timpul
4
Filiala Arhivei de Stat a Regiunii Odesa.
56  UCRAINA

lui Constantin Vodă Mavrocordat (AARMSI, s. II, t. 6, 1926, p. 137);

Ovidiu Olar, Aventuriers du XVIIIe siècle. Radu/Rodolphe Cantacuzène et
l’Ordre constantinien (RI, s.n. 22, 2011, p. 393); Andrei Timotin, Un
memoriu autobiografic inedit al lui Radu Cantacuzino către ducele
Francisc de Lorena, în Istoria. Utopie, amintire și proiect de viitor, ed.
Radu G. Păun, Ovidiu Cristea, Iași, 2013, p. 130.

KAM’JANEC’-PODIL’S’KYJ DERJAVNYJ ISTORYČNYJ

MUZEJ-ZAPOVIDNYK
(Muzeul Istoric de Stat al Domeniului Kamieneț-Podolsk)

DOC

267 – Documente (16), provenind din Moldova.

Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 145.

KERSTENCI
(Cristineşti, Crăstinești – Cernăuți)

AM

268 – Biserică cu hramul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, sec.

XVIII.
Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 226.

269 – Morminte ale membrilor familiei Hâjdău (Hasdeu), cu o placă

memorială din marmură neagră.
Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 115.

KHERSON
(Cherson – Kherson)

KHERSONSKYI KRAIEZNAVČYI MUZEI

(Muzeul Regional de Studii din Kherson)

MUZ

270 – Placă de fundație, 1440, din marmură, pe care este săpată o cruce și
o inscripție în limba slavonă: „[...] Această cetate a fost ridicată în timpul
domniei preacuviosului domn Ioan Ștefan Voievod și a căpeteniei ținutului,
 UCRAINA  57

ocrotitorul și prietenul Asprokastronului, în anul 6948, indictus 3 [...].

Ștefan [al II-lea al Moldovei], 3 noiembrie.” Este menționat și un anume
Fedorka, probabil Theodoric de Teliha, care a condus lucrările de
construcție. Dimensiunile plăcii: circa 115 × 51,5 cm.
Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, Belgorod (Akkerman) v istoriceskih
izobrajenih, Chișinău – Odesa, 2016, p. 70, 394.

271 – Placă de fundație a Cetăţii Albe, 1454, din marmură, cu stema

Moldovei, plasată pe unul dintre turnurile zidului de incintă. Dimensiuni
circa 40 × 36 cm. O inscripție în limba slavonă, pe 4 rânduri, relatează
zidirea porţilor mari ale cetății „cu străduința Panului Stanciula în anul
6962, 31 martie”. În partea de jos apare stema domnului Moldovei, probabil
Alexăndrel.
Ref. și reprod.: A. Kočubinskij, Lapidarnye nadpisi XV. stoletija iz
Belgoroda, čto nyne Akkerman („Zapiski Imperatorskogo Odesskogo
Obščestva Istorii i Drevnostej”, 15, 1889, p. 513–518 (datează 1438);
Z. C. Arbore, op. cit.; Teodorescu, Obiectele, p. 240; I. Bogdan,
Inscripţiile de la Cetatea Albă şi stăpânirea Moldovei asupra ei, Buc.,
1908 (extras din AARMSI, s. II, t. XXX, 1907–1908, p. 330–336,
pl. III); Paul Nicorescu, op. cit., pl. XX; A. V. Krasnožon, op. cit.,
p. 72, 395.

272 – Placă de fundație, 1480, din piatră, cu stema Moldovei și o

inscripție prin care se atestă întemeierea, în zilele lui Ștefan cel Mare,
domnul Moldovei, a unei mănăstiri de către pârcălabii Duma și Hărman,
care au condus cetatea în 1478–1480. Inscripția mai menționează și
contribuția pârcălabilor la ridicarea unei biserici în oraș, probabil Biserica
greacă existentă și azi.
Ref.: A. Kočubinskij, loc. cit., p. 538–547; Teodorescu, Obiectele, p. 240; I.
Bogdan, loc. cit., p. 336–340; A. V. Krasnožon, op. cit., p. 74–75, 395.
Reprod.: I. Bogdan, loc. cit., p. 360–361, pl. IV; A. V. Krasnožon, p. 73, 395.

273 – Placă de fundație, 1484, din marmură, cu stema Moldovei și o

inscripție în limba slavonă: „În anul Întrupării Domnului 1484 s-au făcut
Marile porți în zilele piosului Ștefan Voievod și prin grija Panului Luca și
Panului Hărman.” Voievodul la care se face referire este Ștefan cel Mare.
Placa a fost instalată la modernizarea Porții Chilia, cu câteva luni înainte de
iulie 1484, când a început asediul cetății de către oștile sultanului Baiazid II.
A fost găsită la Cetatea Albă în 1838.
Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, op. cit., p. 74–75, 395–396.
58  UCRAINA

KICMAN’
(Cozmeni, Coțmanul – Cernăuți)

AM

274 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Nicolae. Reclădită ulterior.

Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 75; Isidor Onciul, Fondul
religionariu gr. or. al Bucovinei, substratul, formarea, desvoltarea,
administrarea și starea lui de față („Candela”, Cernăuți, X, 1891, nr.
1, p. 7); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 219.

KILIJA
(Chilia Nouă – Odesa)

AM

275 – Cetate medievală, construită de bizantini, refăcută de genovezi,

care au stabilit aici o colonie, înainte de 1360. A fost ocupată de Mircea cel
Bătrân la sfârşitul sec. XIV – începutul sec. XV, apoi de Alexandru cel Bun,
în 1427; cedată lui Iancu de Hunedoara, în 1447, reluată apoi de Ţara
Românească, cucerită în 1465 de Ştefan cel Mare, din timpul căruia datează
două cetăţi: Chilia Veche pe malul drept şi Chilia Nouă pe malul stâng.
Chilia Nouă a fost reclădită de Ştefan cel Mare la 1479. Cucerită de turci în
1484, este atacată de mai multe ori de oștile ruse, până în 1829, când începe
să se ruineze. Cetatea era compusă dintr-o clădire centrală întărită și un zid
de incintă cu patru turnuri de colț. Astăzi nu se mai păstrează decât puține
urme ale construcțiilor.
Ref. şi reprod.: Arbure, Basarabia, p. 18–20; I. Bogdan, Cronice inedite
atingătoare de istoria românilor, Buc., 1895, p. 42, 56; N. Costin,
Letopisețul, p. 242–243; Ionescu, Istoria, p. 387, 391, 393; Al. Lapedatu,
Câteva consideraţiuni istorico-arheologice asupra cetăţilor moldoveneşti
(BCMI, 1913, p. 57–66); N. Iorga, Vechile cetăţi româneşti după
contele de Langeron (BCMI, 1915, p. 71); T. Colomoițov, Biserica
Adormirea Maicei Domnului din cetatea Chilia și monumentele ei
(RSIAB, 13, 1921, p. 3–4); Popescu, Cetăţile turceşti, p. 79; Iorga, Les
châteaux, p. 52; N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe,
Buc., 1899, p. 152, 229; Panaitescu, Mircea cel Bătrân și suzeranitatea
ungurească (AARMSI, 1938, s. III, t. XX, p. 79–81); Radu Rosetti,
Studii asupra felului cum se făptuia războiul, V–VI, p. 1–22; idem,
 UCRAINA  59

Istoria artei militare, p. 196, 198, 206, 208, 245; Rep. Ștefan cel Mare,
p. 219–220; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 182–183; Orașele
Moldovei, p. 54.

276 – Biserică cu hramul Sf. Nicolae, ridicată între 7 mai 1645 şi

7 mai 1646 de Vasile Lupu, potrivit pisaniei. Pe același loc se aflase o
biserică zidită la 1482 de Ștefan cel Mare, după planurile arhitectului italian
Ioan Provana, care fusese arsă de tătari. La intrarea în biserică se află stema
Moldovei, săpată în piatră. A fost renovată în 1891.
Ref.: Slavjanskaja nadpis v Kilijskoj cerkvi Sv. Nikolaja („Zapiski
Odesskago obščestva istorii i drevnostej”, I, 1844, p. 292–300); N.
Murzakevič, Kilijskaja cerkov („Zapiski Odesskago obščestva istorii i
drevnostej”, II, 1850, p. 384–388); N. Iorga, Studii istorice asupra
Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1899; Arbure, Basarabia, p. 301–303
(pisania); Petru Colomoiţov, Biserica Sf. Nicolae din Chilia (RSIAB, 14,
1922, p. 3–11); N. Iorga, Cronică (RI, 9, 1923, nr. 1–3, p. 109–110);
Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (descriere, inscripții) (CMIB-
A, I, 1924, p. 2, 47–49); Vasilij Kurdinovskij, Drevnejšie tipičnye
pravoslavnye cerkvi Bessarabii (RSIAB, 10, 1918, p. 84–93); AB,
1935, p. 106 (doc. 1810); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 183.
Reprod.: Şt. Ciobanu, op. cit., p. 48; Șoimaru, Românii din jurul României,
p. 147.

HRAM SVT. MYKOLAJA

(Biserica Sf. Nicolae)

MS

277 – Tetraevanghel, copiat la Târgovişte, 1642, din porunca lui Matei

Basarab. Text în limba slavonă. Pierdut (?).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 154, nr. 798.
Reprod.: É. Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER, 1, 1953, pl. 7–8).

278 – Evanghelie, copiată în 1651, danie a lui Matei Basarab şi a

Elenei Doamna către Biserica Sf. Paraschiva. Cuprinde portretele donatorilor.
Este păstrată în Tezaur.
Ref.: Petru Colomoiţov, Biserica Sf. Nicolae din Chilia (RSIAB, 14, 1922,
p. 9); N. Iorga, Cronică (RI, 9, 1923, nr. 1–3, p. 110).
60  UCRAINA

279 – Evanghelie, Craiova, copiată în vremea lui Mihnea III (Mihail)

Radu, domnul Țării Românești (1658–1659), de protopopul Ioachim
Krackovski şi dăruită bisericii de Danciu armaşul și Radu postelnicul. Este
păstrată în Tezaur.
Ref.: Petru Colomoiţov, op. cit., p. 10; N. Iorga, loc. cit.
MUZ
280 – Catapeteasmă, 1809, alcătuită din icoane pictate la Iaşi.
Ref.: Petru Colomoiţov, op. cit., p. 9; N. Iorga, loc. cit.

KLIŠKIVCI
(Clişcăuţi – Cernăuți)

AM

281 – Biserică din lemn, 1772, cu hramul Adormirea Maicii

Domnului, reconstruită din piatră în 1881, în formă de cruce.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 156; Lucian Predescu,
Enciclopedia României, Buc., 1940, p. 563; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 185, 199; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a
poporului român, Buc., 2002, p. 340–353.

KOBOLČYN
(Cobâlcin, Cobâlceni – Cernăuți)

AM

282 – Biserică de lemn, sec. XVIII.

Ref.: Vasilij Kurdinovskij, Cele mai vechi biserici de lemn din jud. Hotin –
Basarabia (RSIAB, 16, 1925, p. 60, 66, 68, foto nr. 16); Stoicescu,
Repertoriu Moldova, p. 200.

KOTLOVYNA
(Bolboca, Bulboaca – Odesa)

AM

283 – Biserică ortodoxă din lemn, sec. XVIII.

Ref.: Vasilij Kurdinovskij, Cele mai vechi biserici de lemn din jud. Hotin –
Basarabia (RSIAB, 16, 1925, p. 60–74, cu fotografii); Stoicescu,
Repertoriu Moldova, p. 98.
 UCRAINA  61

KRASNIE OKNY
(Ocna – Odesa)

AM

284 – Casă boierească a lui Mateiaș Gavrilaş, mare logofăt al Moldovei

(sec. XVII), apoi a ginerelui său, vistiernicul Iordache Cantacuzino, intrată
către 1776 în posesia marelui paharnic Gheorghe Iordache Cantacuzino-
Paşcanu.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 154; Simeon Reli, Amintiri
dintr-un castel la Nistru, Buc., [1924]; N. Iorga, Cronică (RI, 10,
1924, p. 227–228).

285 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Apostol și Evanghelist Ioan.

Ref.: Grigorovitza, loc. cit.

KRASNOYILSK
(Crasna – Cernăuți)

286 – Biserică de zid, 1792, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, ctitorită

de boierul Alexandru Ilschi și soția sa, Ana, pe moșia lor. În interior se află
o pisanie care îi menționează pe ctitori și două tablouri care îi reprezintă.
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 119, 134, 136, 147–148, 159.

287 – Casa de lemn a lui Ion Ursachi, sec. XVIII, cu fundație din
piatră de râu și podea de lut bătut, construită în stilul arhitectonic tipic
locuințelor bucovinene.
Ref. și reprod.: ibidem, p. 148, 153–156.

288 – Casă parohială din lemn, mijlocul sec. XVIII, cu cerdac pe

stâlpi înalți. A fost restaurată după 1990 de meșteri locali. Aici a fost
găzduit Mihai Eminescu într-o seară a anului 1871, când se afla în drum
spre Serbările de la Putna.
Ref. și reprod.: ibidem, p. 148, 157.

KREKHIV
(Krehiv, Krehov – Lvov)
62  UCRAINA

MONASTYR SV. VASYLIJA

(Mănăstirea Sf. Vasile)

MS

289 – Varlaam și Ioasaf, Moldova, copie din sec. XVI, în limba

slavonă, cu ilustrații.
Ref.: Iv. Franko, Varlaam i Ioasaf, starohristijanskij duhovnyi roman
(„Zapiski naukogo tovaristva imeni Ševčenka”, VIII, 1895, nr. 4, p.
XIV–XVI, 1–28; É. Turdeanu, La littérature bulgare du XIVe siècle et
sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 53, n. 2; Mihai
Moraru, Cătălina Velculescu, Bibliografia analitică a cărților populare
laice, II, Buc., 1978, p. 495 (5 B).

KYIV
(Kiev)

AM

290 – Biserică din lemn, începutul sec. XVII, rectitorită în 1631 de

Petru Movilă, cu hramul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. A fost biserica
schitului Goloseevsky din apropierea Lavrei Pečerska. Mitropolitul i-a
dăruit moaște ale Sf. Ioan cel Nou. Înlocuită cu o zidire de piatră în 1910–
1912, clădirea a fost distrusă în 1930. Pe acest loc se află astăzi Mănăstirea
Svjato-Pokrovs’ka Goloseevs’ka pustyn’, a cărei biserică, cu hramul Icoana
Maicii Domnului, a fost construită în 2004.
Ref.: P. P. Panaitescu, L’influence de Pierre Mogila, archevêque de Kiev,
dans les Principautés roumaines („Mélanges de l’École Roumaine en
France”, Paris, 5, 1926, I, p. 12); idem, Un autograf al lui Petru
Movilă pe un Tetraevanghel al lui Ştefan cel Mare (RIR, 9, 1939,
p. 84. Localizează în „Ucraina poloneză”); Igumenija Tat’jana
[Alatarceva], Goloseevskij Bogorodičnyj monastyr’, Kiev, 2008.

291 – Biserică cu hramul Mântuitorul Iisus Hristos, în zona Berestovo

(fost sat), la nord de Lavra Pečers’ka (Mănăstirea Peșterilor), reconstruită în
1642–1643, în formă de cruce, de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, pe
ruinele unei biserici atestate la 1072, care fusese distrusă de tătari în 1482.
Frescele pictate de meșteri greci în 1643–1644 cuprind un portret votiv al
mitropolitului, pictat în timpul vieții sale, în care el, în genunchi, îi
 UCRAINA  63

înfățișează biserica restaurată lui Iisus Hristos, și o inscripție în limba greacă

menționând restaurarea bisericii de către el în 1643. Biserica a fost renovată
în 1751–1752 și, din nou, în 1813–1814. Face parte din Domeniul istoric-
cultural al Peșterilor de la Kiev.
Ref. și reprod.: Igor Ševčenko, The Many Worlds of Peter Mohyla („Harvard
Ukrainian Studies”, Special issue: The Kiev Mohyla Academy, VIII, 1984,
nr. 1–2, p. 1, 20, 42–44, fig. 2–4 – inscripția); Pr. dr. Paul Mihail,
Considerații asupra scrierilor și activității Mitropolitului Petru Movilă
și completări bibliografice, în Mitropolitul Petru Movilă la 340 de ani
de la moartea sa, 1647–1987, Sibiu, 1988, p. 36, reluare după
„Mitropolia Ardealului”, XXXII, nr. 6, nov.–dec. 1987 (reproduce
portretul); Encyklopedija Ukrajiny, 5, 1993, s. n., online la
www.encyclopediaofukraine.com. display.asp?AddButton=pages\T\R\
TransfigurationChurchinBerestove.htm; Sergei Udovik, Kyiv, Kiev,
2006, p. 65; E. V. Lopuhina, E. V. Pitateleva, V. G. Tchentsova,
Postvizantijskie freski cerkvi Spasa na Berestove v kontekste
pis’mennyh istočnikov i hudožestvenno-ikonografičeskogo analiza, în
Kapterevskie čtenija. Sbornik statej, vol. 13, Moscova, 2015, p. 180,
182–183, 216–217 (fotografie a portretului votiv).

CENTRAL’NYJ DERŽAVNYJ ISTORYČNYJ

ARHIV UKRAJINY, M. KYIV
(Arhiva Centrală Istorică de Stat a Ucrainei, Filiala Kiev)

DOC

292 – Document, din 6 februarie 1574, referitor la un proces de datorii

între armenii din Suceava şi cei din Kamenec (Fond 39, Aktovye Knigi
goroda Kamenica, op. 8, p. 61 a).
Ref. şi publ.: Vladimir R. Grigorian, Actes du tribunal arménien de la ville
Kamenets-Podolsk (XVIe siècle), Erevan, 1963, p. 261–263 (rec. Ya.
Dachkevytch, în „Revue des Études arméniennes”, II, 1965, p. 449–452);
idem, Un document intéressant concernant l’histoire des Arméniens de
Moldavie (SAO, 5–6, 1967, p. 399–403).

293 – Document, prima jumătate a sec. XVII, menţionând vânzarea de

tauri din Moldova la târgul de vite din Jazlovec (Fond 39, Aktovye Knigi
goroda Kamenica, op. 1, ed. Hr. 23, f. 14).
Ref.: E. M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI–XVII
vekah, Chișinău, 1968, p. 109.
64  UCRAINA

NACIONAL’NA BIBLIOTEKA UKRAJINY

IMENI V. I. VERNADS’KOGO
(Biblioteca Națională a Ucrainei „V. I. Vernadskyi”)5

DOC

294 – Scrisoare, [1373?], de la Eftimie, patriarhul Târnovei, către

Nicodim de la Tismana, privitoare la canoanele autentice ale Bisericii
răsăritene. Cuprinde un fragment din Nomocanonul lui Pseudo Nesteutes.
Copie (Fond Muzeja Duhovnoj Akademii, 116, anii 1554–1561, fol. 86r–87v).
Ref.: Radu Constantinescu, Manuscrisele slavo-române de la Arhivele
Centrale din Moscova CGADA (RA, 38, 1976, nr. 1, p. 15, n. 22).

295 – Hrisov de danie, din Suceava, 8 martie 1407 (6915), de la

Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, prin care dăruieşte boierului Popșa
Mihail satele Scorţești, pe Pârâul Negru, şi Pancheuți (Păncești). Pergament,
deteriorat, lipsește pecetea (Fond V, nr. 3592).
Ref. şi publ.: Murzakevič, Zapiski, I, p. 346–348; Melchisedec, Cronica
Huşilor şi a episcopiei cu asemenea numire, Buc., 1869, vol. 2, p. 3–6;
Teodorescu, Obiectele, p. 236; Berechet, Documente slave, p. 335;
Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 56–60; DIR, veacul XIV,
XV, A, I, p. 16–17 (trad.); DRH, A, I, p. 30–32; Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 27–29.
Reprod.: B.A.R., ms. rom. 5231, f. 64–66 (copie slavă) și fotografii
XXXV/2; Murzakevič, Zapiski, I, pl. XI; DIR, veacul XIV, XV, A, I,
p. 435.

296 – Documente (3), din 1434–1435, de la Iliaş şi Ştefan, domnii

Moldovei, prin care se acordă proprietăţi lui Giurgiu, Ion, Duma Negru şi
Hodco Creţevici (al lui Creţul). Pergament, lipsesc pecețile (Fond V,
nr. 3593–3595).
Ref. și publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 562; B. P. Hasdeu (AI, I/1, 1864,
p. 81); Teodorescu, Obiectele, p. 238–239; I. Bogdan, Despre cnejii
români (AARMSI, s. II, t. 29, 1906–1907, p. 629–643); Radu Rosetti,
Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova, I, Buc., 1907, p. 147; Berechet,
5
Înființată în 1918 cu numele Nacional’na Biblioteka Ukrajins’koji Deržavy
(Biblioteca Națională a Statului Ucrainian), a devenit apoi Central’na Biblioteka
Ukrajins’koij Akademiji Nauk (Biblioteca Centrală a Academiei de Știinţe a Ucrainei).
Deține în prezent și colecțiile Academiei Naționale de Științe a Ucrainei.
 UCRAINA  65

Documente slave, p. 335; N. Iorga, Anciens documents de droit

roumain, II, Paris – Buc., 1930–1931, p. 377; Costăchescu, Documente
moldoveneşti, I, p. 398–399; Bogdan, Acte moldoveneşti, p. 28–31, 33–
35; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 113–114, 124–125, 129–130; DRH,
A, I, p. 187–188, 206–207, 216–218; Moldova în epoca feudalismului,
II, p. 68–69, 74–76.
Reprod.: B.A.R., ms. rom. 5232, f. 59–60, fotocopii XXXV/3, 4, 5; Arh.
Naţ. Rom., Direcţia Judeţeană Iaşi, MXXXVIII/28, 31, 33; Institutul
de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii II/223, 228 a–e; III/197 a–b.

297 – Hrisov de întăritură, din Vaslui, 5 mai 1436 (6944), de la Iliaș şi

Ştefan, domnii Moldovei, pentru boierul Duma Ciornâi, pentru trei sate pe
Rebricea. Pergament, lipsește pecetea (Fond V, nr. 3594).
Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 124–125;
Moldova în epoca feudalismului, II, p. 72–73.

298 – Hrisov din Suceava, 8 ianuarie 1473, privind întăriri de proprietăţi

Mănăstirii Moldoviţa (Secţia II, neinventariat, achiziţie 1930, MAN XXV,
nr. 831).
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 68; Bogdan, Documente, I,
p. 178–179; Ştefan Ciobanu, Un document inedit din timpurile lui
Ştefan cel Mare (RIR, 14, 1944, fasc. I, p. 78–83); DIR, veacul XIV,
XV, A, I, p. 392–394; DRH, A, II, p. 281–283.

299 – Hrisov, din Suceava, 4 martie 1479, de la Ştefan cel Mare,

domnul Moldovei, privind întăriri de proprietăţi lui Dajbog, pârcălabul de
Neamţ, cu privire la două sate și la ţiganii cumpăraţi de la diferite persoane.
Pergament, lipsește pecetea (Fond V, nr. 3596).
Ref. și publ.: Bogdan, Acte moldoveneşti, p. 61–62; DIR, veacul XV, A, II,
p. 6–7; DRH, A, II, p. 320–322; Moldova în epoca feudalismului, II,
p. 171–174.
Reprod.: B.A.R., fotocopie XXXV/12; Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”,
Iaşi, fotocopie II 1525.

300 – Hrisov, din 22 aprilie 1518, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul
Moldovei, întăreşte pârcălabului Teodor pământuri lângă râul Bâcul, mai jos
de Chişinău. Original şi o copie (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 236–237.
66  UCRAINA

301 – Hrisov, din 27 august 1525, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul
Moldovei, întăreşte lui Lupul Cărmăzănescul un loc în ţinutul Chişinău
(Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 236; Berechet, Documente slave, p. 335–336.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 331–332.

302 – Hrisoave (3), din 6 martie 1528, 22 martie 1535 şi 16 aprilie

1546, prin care Petru Rareş întăreşte locuri şi sate (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 563; IV, p. 234–335.

303 – Hrisov de întăritură, din Vaslui, 28 februarie 1532 (7040), de la

Petru Rareş, pentru Safta şi Marina, fiicele Maruşcăi, privitor la două părţi
ale săliştii Cociurhan. Pergament.
Ref. şi publ.: DIR, veacul XVI, A, I, p. 340–341 (trad.); Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 266–268.

304 – Hrisov de danie, din Huşi, 22 martie 1535 (7043), de la Petru

Rareş, pentru pârcălabul Tomşa, privitor la un loc din pustie, ca să
întemeieze acolo un sat. Pergament (Fond V, nr. 3598).
Ref. şi publ.: DIR, veacul XVI, A, I, p. 380–381 (trad.); Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 268–271.

305 – Hrisov, din 20 martie 1543, prin care Petru Rareș, domnul
Moldovei, întăreşte lui Petru Albotă, mare vătaf de Iaşi, pământ în Valea
Speiei (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 392–334.

306 – Hrisov de întăritură, din Huşi, 16 aprilie 1546, de la Petru Rareş,

domnul Moldovei, pentru Bâlcu şi fiii lui Nichifor şi Simion, pentru
jumătate din satul Deteleva, pe râul Cula, cumpărată de la Marica, fiica lui
Ivancu pârcălabul. Pergament (Fond V, nr. 3599).
Ref. şi publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 334–335; DIR, veacul XVI, A, I,
p. 465–466 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 274–278.

307 – Hrisov, din Huşi, 8 aprilie 1547, prin care Iliaş Rareş întăreşte
boierului Teodor şi fraţilor lui locuri în judeţul Orhei. Pergament (Fond V,
nr. 3600).
 UCRAINA  67

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336.

Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 335–337; DIR, veacul XVI, A, I, p. 548–
549 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 282–285.

308 – Hrisov, din 28 aprilie 1551, prin care Ștefan Rareș, domnul
Moldovei, întăreşte lui Dumitru şi Gheorghe un sat în ţinutul Tighina (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

309 – Hrisoave (2), din 30 aprilie 1554 şi 16 februarie 1570, prin care
Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, dăruiește lui Petru Albotă şi
surorii sale Maria moşii pe râurile Prut şi Siret, iar Bogdan Lăpușneanu,
succesorul său, întărește dania (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 564–565; IV, p. 337–339.

310 – Hrisov, din 10 mai 1574, prin care Ioan Vodă cel Cumplit,
domnul Moldovei, întăreşte lui Ion Golîia vel-logofăt şi soţiei sale Teodora
un loc în ţinutul Orhei (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

311 – Firman, post 1574, prin care sultanul Murat III (1574–1595)
ordonă să i se dea lui Şah Mârza o leafă de 15 akce pe zi din venitul portului
Cetatea Albă (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

312 – Firmane (3), din 1574–1757, privitoare la evenimentele din

Moldova, de la sultanii Murat III (1574–1595), Murat IV (1623–1640),
Osman III (1754–1757) și Mustafa III (1757–1774) (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

313 – Carte domnească de întăritură, 2 martie 1590 (7098), de la

Petru Șchiopul, domnul Moldovei, prin care întărește lui Bucium, marele
vornic al Ţării de Jos, un loc în ţinutul Putnei, cumpărat de la Marica şi fraţii
ei, Gavril şi Nicoară. Pecete de ceară roşie (Fond V, nr. 3606, f. 1).
Ref. şi publ.: DIR, veacul XVI, A, III, p. 453 (trad.); Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 352–354.

314 – Hrisoave (3), din 25 martie 1600, 22 aprilie 1603 şi 25 martie

1605, prin care Ieremia Movilă întăreşte sate în judeţul Soroca, la gura
râului Ciuhara etc. (Fond V).
68  UCRAINA

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336.

Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 339–344.

315 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 8 aprilie 1609 (7117), de la

Constantin Movilă, domnul Moldovei, pentru Simion şi Damian, privitor la
satul Piperceni, în ţinutul Orhei. Original și o copie (Fond V, nr. 3610, f. 1–2;
d. 3614, f. 1–1v, copie din 9 iunie 1818).
Ref. şi publ.: DIR, veacul XVII, A, II, p. 202 (trad.); Moldova în epoca
feudalismului, III, p. 59–61.

316 – Hrisoave (2), din 1 mai 1609 şi fără dată, prin care Constantin
Movilă, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirilor Dragomirna şi Secu un lac
și un pod lângă Orhei, iar lui Constantin Băcioc satul Vlădeni (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 565–566; IV, p. 344–345.

317 – Hrisov, din 26 martie 1615, dat boierului Enache pentru satul
Stolniceni, cumpărat de acesta (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

318 – Hrisov, din 30 aprilie 1615, prin care Gaspar Gratiani, domnul
Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secu pământurile dăruite ei de boierul
Constantin (Costea) Băcioc (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

319 – Hrisov de întăritură, din 22 noiembrie 1617 (7126), de la Radu

Mihnea, domnul Moldovei, pentru spătarii Simion şi Damian, privitor la o
parte din satul Piperceni cumpărată de la Ana, fiica lui Buzdugan. Original
și copie (Fond V, nr. 3811, f. 1–1v și nr. 3612).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 131–133.

320 – Hrisov, din 8 martie 1618, prin care Radu Mihnea, domnul
Moldovei, întăreşte lui Eremia Băseanu (Bazeanu) un sat în ţinutul Orhei
(Fond V).
Ref.: Berechet, Documente slave, p. 337.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, V, p. 840.

321 – Hrisov, din 6 aprilie 1621, prin care Alexandru Iliaş, domnul
Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secu satul Vlădeni (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.
 UCRAINA  69

322 – Hrisov, din 16 ianuarie 1622, prin care Eustratie Dabija, domnul
Moldovei, dăruieşte Mănăstirii Căpriana o sălişte în judeţul Orhei și
hotărăște scutiri de dări pentru cei ce se vor așeza acolo. Text în limba
slavonă (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337; Șt.
Berechet, Mănăstirea Căpriana (CMIB-A, II, 1928, p. 91).
Publ.: Murzakevič, Zapiski, V, p. 840–841; Berechet, op. cit., p. 102–103 (text
și trad. rom.).

323 – Hrisov, din 9 aprilie 1623, prin care Ştefan Tomşa, domnul
Moldovei, dăruieşte boierului Mieria Marmura o parte de sat pe Râul Smila
(Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 346–348.

324 – Hrisov, din 4 august 1623, prin care Ştefan Tomşa, domnul
Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secu satele dăruite ei de Sava Petricu şi soţia
sa Nastea (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

325 – Hrisov, din 9 august 1632, prin care Alexandru Iliaş, domnul
Moldovei, îi dă lui Danilă din Varniţa moşia Pițeri (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 348–349; DRH, A, XXI, p. 213–214.

326 – Hrisov domnesc, din 28 martie 1633, prin care Petru Rareș,
domnul Moldovei, întăreşte lui Gavrilă şi surorii lui Nastea satul Bârnova
(Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 350–351.

327 – Hrisov, din 23 martie 1635, prin care Vasile Lupu, domnul
Moldovei, întăreşte Mănăstirii Sf. Sava de la Muntele Athos veniturile unor
sate din ţinutul Bălţi (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

328 – Hrisov din Iaşi, 15 septembrie 1635, prin care Vasile Lupu,
domnul Moldovei, întăreşte lui Isariu, vameş (cămăraş), jumătate din satul
Şerbiceni, în ţinutul Hotin.
70  UCRAINA

Ref. și publ.: Berechet, Documente slave, p. 337, nr. 18 (rez.); DRH, A,

XXIII, p. 279–282, nr. 235.

329 – Hrisov din Iași, 15 septembrie 1636, prin care Vasile Lupu,
domnul Moldovei, dăruieşte lui Simeon Timpovski şi soţiei lui Marica
jumătate din satul Șerbiceni din ţinutul Hotin (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 351–352.

330 – Hrisoave (2), din 8 ianuarie 1641 şi 15 ianuarie 1647, prin care
Matei Basarab, domnul Țării Românești, întăreşte moşii unor ţărani megieşi
(Fond V, nr. 3601, 3602).
Ref. și publ.: Ioan Caproşu, Damaschin Mioc, Documente slavo-române în
arhivele din U.R.S.S. (SMIM, 10, 1983, p. 120–123, 127–129).
Reprod.: Institutul de Istorie „N. Iorga”, fotocopii.

331 – Hrisov, din 8 aprilie 1647, prin care Vasile Lupu, domnul
Moldovei, întăreşte lui Miron Mitnicu satul Borezeni (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

332 – Hrisov, din 17 septembrie 1647, prin care Vasile Lupu, domnul
Moldovei, întăreşte sate Mănăstirii Golia (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

333 – Zapis de mărturie, din Iaşi, 8 septembrie 1661 (7170), de la

boierii moldoveni, pentru marele postelnic Nicolae Racoviţă, privitor la
satele Fereşti şi Codăeşti, cumpărate de la diverse persoane (Fond V, nr.
3611, f. 1–1v).
Rep., publ. și reprod.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 51–53, 331–332.

334 – Hrisov, din 15 februarie 1667, prin care Iliaş Alexandru, domnul
Moldovei, îi dăruiește lui Ionaşcu dreptul de pescuit în bălţile Orheiului
(Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337.
Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 566–567; IV, p. 353–354.

335 – Hrisoave (4), de la domnii Moldovei: Iliaş Alexandru (1667),

Gheorghe Duca (1679), Antioh Cantemir (1707) și Mihai Racoviţă (1720)
(Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238–239.
 UCRAINA  71

336 – Carte domnească de poruncă, din Iaşi, 19 mai 1668 (7176), de

la Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, pentru fostul clucer Gheorghe
Catargiu, cu dispoziţia să dezlege conflictul dintre Nicolae Donici şi
Gheorghieș Zanohie, pe de o parte, şi Nicoară și Stratulat, pe de altă parte,
privitor la satul Hruşova (Fond V, nr. 3608, f. 1)
Ref., publ. și reprod.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 215–217, [355].

337 – Carte domnească de poruncă, Iaşi, 4 iulie 1670 (7178), de la

Duca voievod către boierul Constantin, ca să descurce pricina dintre Nicolae
Donici şi Gheorghieş Zanohie pentru o parte din satul Hruşova (Fond V,
nr. 3607, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, 291–293.
Reprod.: ibidem, p. [369].

338 – Zapis de danie, din 9 decembrie 1677, de la Mihalcea Hâncul, fost

mare stolnic, pentru satul Vladnic, dăruit mănăstirii construite de el pe acest
pământ (Fond V, nr. 941, f. 3–3v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 110–112.

339 – Carte domnească de poruncă, din Iaşi, 27 ianuarie 1680, de la

Duca, domnul Moldovei, pentru Nastasie, pârcălabul de Chişinău, şi fostul
căpitan Frăţiman, ca să determine hotarele ocinii lui Andrei Mihuleţ în
satele Sparcoceni, Ceucani şi Highidaşi (Fond V, nr. 3609, f. 1).
Rep. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 118–120.

340 – Poruncă (iarlâk), circa 1688–1691, referitoare la taxele vamale

ce urmează a fi plătite de tătarii nogai pentru vitele luate din Moldova
(Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206.

341 – Firman, din 1692, al sultanului Ahmet II, prin care porunceşte ca
trupele comandate de Ahmet şi Hurumbet să dea ajutor trupelor moldovene
împotriva năvălirii polonilor şi cazacilor (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

342 – Hrisov, din 1698, prin care Antioh Cantemir închină Mănăstirea
Căpriana Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos (Fond V).
Ref.: Berechet, Documente slave, p. 337; Șt. Berechet, Mănăstirea Căpriana
(CMIB-A, II, 1928, p. 91).
Publ.: Murzakevič, Zapiski, I, p. 349–351.
72  UCRAINA

343 – Hrisov, din octombrie 1702, al lui Constantin Duca, domnul

Moldovei, prin care întăreşte o danie către Patriarhia din Constantinopol
(Fond V).
Ref. și reprod: Hurmuzaki, Odesa, p. 200–203; Petre Şt. Năsturel, Un hrisov
nou de la Constantin Duca (1702) („Hrisovul”, 5, 1945, p. 97–105,
pl. II).

344 – Act, din 1729, de la Grigore II Ghica, domnul Moldovei,

stabilind că vor fi cedate locuri tătarilor nogai pentru a se așeza în
Basarabia, lângă Bender (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.

345 – Ordin, din 1737, de la Grigore II Ghica, domnul Moldovei, ca

tătarii să fie opriți să treacă Prutul pentru a se aşeza în Moldova, întrucât nu
era destul pământ nici pentru moldoveni (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.

346 – Hrisov, din martie 1741, prin care Constantin Mavrocordat,

domnul Moldovei, scuteşte Biserica de dajdie (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 190–194.

347 – Hrisov, din 15 ianuarie 1744, al lui Ioan Mavrocordat, domnul

Moldovei, întărind hotărârea fratelui său Constantin privind robota de
12 zile pe moşiile mănăstireşti (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 169–171.

348 – Hrisov, din 1753, al lui Constantin Racoviţă, domnul Ţării

Româneşti, privitor la sarcinile lui Ioniţă Cantacuzino, numit ispravnic de
Mehedinţi (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 165–168.

349 – Sigiliu, din 15 aprilie 1760, prin care Serafim II, patriarhul
Constantinopolului, întăreşte numirea lui Gavril Callimachi ca mitropolit al
Moldovei (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 204–206.

350 – Firman, din 1764, prin care sultanul Mustafa III îi cere lui
Grigore Callimachi, domnul Moldovei, să permită negustorului Johanes
Demetrius să exporte ceară din Moldova în Transilvania, plătind vamă (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.
 UCRAINA  73

351 – Hrisov, din 12 august 1766, prin care Grigore III Ghica, domnul
Moldovei, întăreşte privilegiile boierimii (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 171–174.

352 – Firman, din 1777, către tătarii din Bugeac, cu porunca de a da

ajutor militar domnului Moldovei împotriva incursiunilor din partea
polonilor şi cazacilor.
Ref.: ibidem, p. 206.

353 – Firman, din 1778, către Constantin Moruzi, domnul Moldovei,

referitor la uneltirile lui Manole, fiul lui Bogdan, şi ale lui Cuza spătarul,
condamnaţi la moarte pentru trădare (Fond V).
Ref.: ibidem, p. 195–200.

354 – Hrisov, din 15 aprilie 1779, al lui Constantin Moruzi, domnul

Moldovei, referitor la veniturile boierimii (Fond V).
Ref.: ibidem, p. 175–179.
355 – Hrisov, din 4 februarie 1781, prin care Constantin Moruzi,
domnul Moldovei, îi întăreşte lui Costea Chirilovici proprietăţi în ţinutul
Iaşi (Fond Duhovna Akademija).
Ref. și publ.: Vespasian S. Erbiceanu („Arhiva”, 3, 1892, p. 544–548); Paul
Mihail, op. cit.

356 – Anafora, din 24 noiembrie 1782, întărită în 28 noiembrie de

Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei, prin care se aprobă aşezarea
evreilor în târguri şi li se interzice să locuiască la sat (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 179–182.

357 – Hrisov, din 15 mai 1783, prin care Alexandru Mavrocordat,

domnul Moldovei, hotărăşte într-un proces pentru datorii (Fond Duhovna
Akademija).
Ref. și publ.: V. S. Erbiceanu, loc. cit., p. 542–544.

358 – Anafora, din 22 mai 1783, întărită la 24 mai de Alexandru

Mavrocordat, domnul Moldovei, referitoare la măsurile împotriva tâlharilor
(Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 187–190.
74  UCRAINA

359 – Poruncă, din 3 iunie 1783, a lui Alexandru Mavrocordat,

domnul Moldovei, şi anaforă a Divanului din 15 iunie, privind distrugerea
velniţelor (instalațiilor) de făcut rachiu (Fond V).
Ref.: ibidem, p. 183–187.

360 – Firman, din 1786, prin care sultanul Abdulhamid I îi cere lui
Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei, să permită exportarea a 12 000 kg
de mei în Bucovina, unde era foamete (Fond V).
Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.

361 – Anafora, [din 1817], a boierilor şi clerului din Ţara Românească,

dată domnitorului Ioan Gheorghe Caragea cu prilejul alcătuirii Codicelui de
legi (Fond V).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

362 – Rapoarte ale Ministerului de Interne (14), din 3 iunie 1835 –

1 martie 1835, referitoare la mişcările conduse de haiducul Teodor Faletloc
Olteanul (Fond 109, exp. 4, dos. 85, f. 1–21).
Ref.: I. A. Anţupov, Iz perepiski centralnoj i mestnoj administracii po delu
Todora Tobultoka, în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii
perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 214–219.

363 – Scrisoare, circa 1840, de la Gherasim, egumenul Mănăstirii

Pantelimon de la Muntele Athos, către Gabriel, mitropolit de Cherson şi
Odesa, în care cere ajutor financiar şi menţionează daniile anterioare ale
domnitorului Scarlat Callimachi (Fond V).
Ref. şi publ.: P. Șt. Năsturel, Scarlat Callimachi et le monastère de Saint
Pantéléimon („Balcania”, 8, 1945, p. 179–186).

364 – Memoriu, din 29 iunie 1859, scris de ieromonahul Teofan

Cristea, vechil al Mănăstirii Neamţului, despre consecințele grave pe care
urma să le aibă asupra așezământului secularizarea averilor mănăstireşti,
potrivit intenției lui Al. I. Cuza. Traducere din limba rusă în limba română
de protoiereul Nicolae Danilevschi, pentru Antonie Șokotov, episcopul de
Chișinău. S-a aflat în Muzeul Bisericesc din Chișinău.
Ref. și publ.: Şt. Berechet, Cu privire la secularisație (NRL, II, nr. 40,
3 octombrie 1910, p. 633–636); idem, Documente slave de prin
arhivele ruse, Buc., 1920, p. 46–50.
 UCRAINA  75

MS

365 – Psaltire, copiată între 1 august și 10 decembrie 1436 de Gavriil

din Moldova, în limba slavonă (redacţie medio-bulgară). Pergament, scriere
în culori și aur. Legătură din a doua jumătate a sec. XVIII (Fond 301, nr. 9,
fost la Muzeul de Arheologie Bisericească al Academiei Teologice din
Kiev).
Ref.: Ljudmyla Gnatenko, Slov’jans’ka kyrylyčna rukopysna knyga XV st. z
fondiv Instytutu rukopysu Nacional’noji biblioteky Ukrajiny imeni V. I.
Vernads’kogo. Katalog, Kiev, 2003, p. 117–118, nr. 43.

366 – Octoih, sec. XV. Text în limba slavonă. Cuprinde relatări despre
ocuparea Chiliei şi Cetăţii Albe de către oștile otomane în 1484. A aparținut
Bibliotecii Academiei Teologice din Kiev (Fond Duhovna Akademija,
ms. 340).
Ref.: Bogdan, Scrieri, p. 520–522; Mihăilă, Istoriografia, p. 178; Mihăilă,
Contribuţii,
p. 135; Constantinescu, Repertoriu, p. 188, nr. 945.

367 – Evanghelie, Moldova, 1541, copiată pentru Mănăstirea Căpriana

din porunca lui Petru Rareş, domnul Moldovei. Text în limba slavonă.
Pergament (Fond V).
Ref.: A. V. Rystenko, Rukopisi prinadležaščie biblioteke Imperators’kogo
Odess’kogo obščestva Istorii i Drevnostej („Zapiski Odess’kogo
obščestva Istorii i Drevnostej”, 28, 1910, p. 35); Şt. Berechet,
Mănăstirea Căpriana (CMIB-A, II, 1928, p. 89–90); Constantinescu,
Repertoriu, p. 156, nr. 807.
Reprod.: Şt. Berechet, op. cit., p. 93–94 (ferecătura).

368 – Tetraevanghel, încheiat la 7 octombrie 1546, copiat de diaconul

Mihail de la Suceava. Pergament, 275 f. Text în limba slavonă. Inițiale în
culori și patru frontispicii ale Evangheliilor. Legătură de lemn îmbrăcată în
catifea roşie. Manuscrisul a ajuns la Mănăstirea Nijne din regiunea Černigov.
În 1739 Antonie, viitor episcop de Černigov și Belgorod, a dus probabil
manuscrisul în Rusia. După 1884 a făcut parte din colecția Muzeului
Bisericesc al Academiei din Kiev (Fond Perejaslavs’ka Duhovna Seminarija,
fost în Muzeul Lavrei Pečers’ka din Kiev).
Ref.: I. Bogdan, Manuscripte slavo-române în Chiev (CL, 25, 1891, p. 507–
510); N. I. Petrov, Opisanie rukopisnyh sobranij, nahodjaščihsja v
76  UCRAINA

gorode Kieve, III. Biblioteka Kievo – Sofijskogo sobora, Moscova,

1904, p. 11–33; Şt. Berechet, Două evanghelii slavo-române din
secolul al XVI-lea (NRL, II, nr. 47, 21 noiembrie 1910, p. 747–751);
A. Lebedev, Rukopisi Cerkovno-Arheologičeskogo Muzeja Imperatorskoj
Kievskoj Duhovnoj Akademii, I, Saratov, 1916, p. 11; Şt. Berechet,
Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 7–13; Emil
Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 46); idem,
L’activité littéraire en Moldavie de 1504 à 1552 (RER, 9–10, 1965,
p. 116, 136); Bogdan, Scrieri, p. 520; Constantinescu, Repertoriu,
p. 156, nr. 808.
Publ.: Turdeanu, Études, p. 200.

369 – Sbornic, 1554–1561, scris în Moldova, parţial de diacul Roman,

la Baia, şi parţial de Isaia (viitor episcop de Rădăuți), la Slatina, 504 f. Text
în limba slavonă. Cuprinde scrieri teologice, mici lucrări de gramatică
slavonă, note despre astronomie şi calendar, scrieri apocrife şi istorice:
Cronograf de la Adam până la Manuel Paleologul (1425) (f. 422–438);
Letopiseţul sârbesc, de la moartea ţarului Duşan (1355) până la 1490; o
cronică bulgară pentru anii 1296–1413 (f. 440–447); Povestire pe scurt
despre domnii Moldovei (f. 450–499) – Cronică de la începutul Moldovei
până la Petru Aron (aşa-numitul Letopiseţ, Putna I, 1359–1526); Analele de
la domnia lui Ştefan cel Mare până la moartea lui Petru, fiul lui Bogdan cel
Orb (1457–1525); Cronica lui Macarie (1504–1541) şi Cronica lui Eftimie
(1541–1553) (Fond Duchovnaja Akademija, ms. 116/47 Lavra).
Ref. şi publ.: Vasilij M. Berezin, Opisanie rukopisej Počaevskoj Lavry,
hranjaščihsja v biblioteke muzeja pri Kievskoj Duhovnoj Akademii,
Kiev, 1881, p. 69–75 (ms. 47); K. D. Popov, Opisanie rukopisi pod
nom. 116, prinadležaščej biblioteke muzeja pri Kievskoj Duhovnoj
Akademii, în Izsledovanie po russkomu jazyku, I, Sankt-Peterburg, 1885–
1895, p. 576–581; A. M. Luk’janenko, Počaevskij sbornik Kievskoj
Duhovnoj Akademii moldavo-bolgarskoj redakcii XVII veka, în Novyj
sbornik statej po slavjanovedeniju...V. I. Lamanskogo, Sankt-
Peterburg, 1905, p. 406–465; I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulgarischen
und serbischen Geschichtsschreibung („Archiv für slavische Philologie”,
13, 1891, nr. 4, p. 481–543); I. Bogdan, Vechile cronici moldoveneşti
până la Ureche, Buc., 1891, p. 1–11, 23–41, 52–103, 143–148, 162–
171, 193–198, 212–222, 243–267, 280–283; P. P. Panaitescu,
Cronicile slavo-române din secolele XV–XVI. Publicate de Ioan
Bogdan, Buc., 1959, p. 38–52, 74–125; Crăciun – Ilieş, Repertoriul,
 UCRAINA  77

p. 46–47, 50, 431–432; Mihăilă, Istoriografia, p. 169–170; Bogdan,

Scrieri, p. 253–373, 517–518; I. Molin, Momente din istoricul
cercetării manuscriselor slavone şi slavo-române din biblioteci
româneşti şi străine, I („AUT, Seria Știinţe – Filosofie”, 12, 1974,
p. 100); Mihăilă, Cultură, p. 393; Lucia Djamo-Diaconiţă, Le
chronographe slavon d’Arad (RESEE, 18, 1980, nr. 1, p. 33–34);
Constantinescu, Repertoriu, p. 154–155, nr. 801.
Reprod.: I. Bogdan, op. cit., pl. 1; idem, Scrieri alese, p. 373; Arh. Naţ.
Rom., mf. U.R.S.S., r. 73, c. 216–277; B.A.R., mf. 189.

370 – Ceaslov, scris de popa Nichifor din Milanca, Moldova, 1575 (cf.
însemnare). Text în limba slavonă, fără început şi sfârşit (Fond Duhovna
Akademija, ms. 75, fost Pečers’ka Lavra, ms. 374).
Ref.: A. Lebedev, op. cit., p. 32–33; Şt. Berechet, Însemnări de pe
manuscrisele slave-româneşti din Biblioteca Academiei Imperiale din
Kiev (NRL, V, 1912, nr. 41–42, p. 642–646); idem, Documente slave de
prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 1–2; Bogdan, Scrieri, p. 522;
G. Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev (SCB,
12, 1972, p. 33); Constantinescu, Repertoriu, p. 154, nr. 840.

371 – Tetraevanghel, Moldova, 1575, copiat din porunca lui Ion Golia,
mare logofăt, pentru Biserica Golia din Iaşi. Text în limba slavonă.
Pergament, 278 f. Miniaturi şi iniţiale în aur şi culori. Legătură din lemn
îmbrăcat în catifea verde. Însemnări menţionând că Iancu Sasul a dus
manuscrisul la Lvov, de unde a fost răscumpărat de mitropolitul Teofan la
1582 şi dăruit Mănăstirii Râşca. Ulterior a ajuns la Mănăstirea Nijne din
regiunea Černigov. Se presupune că în 1739 Antonie, viitor episcop de
Černigov și Belgorod, a dus manuscrisul în Rusia. După 1884 a făcut parte
din colecția Muzeului Bisericesc al Academiei din Kiev (Fond Duhovna
Akademija, ms. 43).
Ref.: Şt. Berechet, Două evanghelii slavo-române din secolul al XVI-lea
(NRL, II, nr. 47, 21 noiembrie 1910, p. 747–751); idem, Documente
slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 7–13; Berechet, Documente
slave, p. 9–13; Bogdan, Scrieri, p. 518–520; G. Ştrempel, op. cit., p. 31–
33; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 92–93; Constantinescu, Repertoriu,
p. 154, nr. 799.

372 – Sbornic, sec. XVI [?], scris în Moldova, în limba slavonă,

cuprinzând: Cronica şi Analele putnene; Cronica lui Macarie; Cronica lui
78  UCRAINA

Eftimie. Copie după un manuscris păstrat la Muzeul Czartoryski din Cracovia

(fostă la Muzeul Bisericesc-Arheologic din Kiev).
Ref.: Damian P. Bogdan, Ioan Bogdan, activitatea ştiinţifică şi didactică
(„Romanoslavica”, III, 1958, p. 190–191).

373 – Psaltire cu Tipicon, sec. XVI, Moldova, scrisă de Filotei, în

limba slavonă (fost la Lavra Sf. Treime – Serghie din Rusia).
Ref.: Turdeanu, Études, p. 45.

374 – Sbornic, sec. XVI [?], scris în Moldova, în limba slavonă,

cuprinzând: Cronica şi Analele putnene; Cronica lui Macarie; Cronica lui
Eftimie; Cronica moldovenească; Cronica moldo-polonă (după un manuscris
păstrat la Muzeul Czartoryski din Cracovia).
Ref.: D. P. Bogdan, loc. cit.

375 – Tetraevanghel, Moldova, ante 1616, în limba slavonă. Însemnări

de la Iaşi şi Trifăneşti, sec. XVII. A aparţinut Mănăstirii Bărboiu (Fond
Duhovna Akademija).
Ref.: Bogdan, Scrieri, p. 522; Constantinescu, Repertoriu, p. 156, nr. 806.

376 – Arhieratikon, Kiev, 1632, în limba slavonă, îndreptat de

mitropolitul Iov Bojarski și destinat Catedralei Sfânta Sofia. Cuprinde pe
reversul foii de titlu o miniatură cu icoana Sf. Ioan Gură de Aur în care
acesta are trăsăturile de tinerețe ale lui Petru Movilă, din vremea când era
arhimandrit al Lavrei Pečers’ka (Fond Catedrala Sfânta Sofia).
Ref. și reprod.: P. Popov, Nevidomyj pryžyttjevyj portret Petra Mogyly
(„Narodna tvorčist’ ta etnografija”, 1969, nr. 6, p. 42–43); Vizantijskÿ
Vremennik, vol. 43, 1982, foto 5; Pr. dr. Paul Mihail, Considerații asupra
scrierilor și activității Mitropolitului Petru Movilă și completări
bibliografice, în Mitropolitul Petru Movilă la 340 de ani de la moartea
sa, 1647–1987, Sibiu, 1988, p. 27–28, 37 (reproduce portretul); Nestor
Vornicescu, Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, al
Galiției și a toată Ucraina. Monografie haghiografică, Craiova, 1999,
p. 116.

377 – Petru Movilă, [Memorii], ante 1646, o continuare a condicii

voievodale moștenite de la tatăl său. Text în limba slavonă. În cuprins: date
autobiografice, întâmplări de la Curtea Moldovei, informaţii despre înfiinţarea
Arhiepiscopiei de Alba Iulia de către Mihai Viteazul (după o cronică
 UCRAINA  79

munteană), evocări din istoria Bisericii române, despre Sf. Ioan cel Nou de la
Suceava, ctitorirea Mănăstirii Dragomirna. Cuprinde lista cărților și
manuscriselor în limba latină cumpărate de mitropolit la Cracovia. La sfârşit,
o listă a ţinuturilor Moldovei şi note în limba română privitoare la Ieremia
Movilă (Fond Pecers’ka Lavra).
Ref. şi publ.: Arhiv jugo-zapadnoj Rossii, I, t. VII, 1887, p. 113;
E. Ternovski, Pjotr Mogila, Biografičeskij očerk („Kievs’ka starina”,
1, 1882, II, p. 14–17); S. Golubev, Kievskij mitropolit Pjotr Mogila i
ego spodvižniki, I, Kiev, 1883, p. 325 ș. urm.; Ghenandie Enăceanu,
Din istoria bisericească a românilor. Petru Movilă (BOR, 7, 1883,
p. 278–289, 431–453, 618–622, 657–696, 734–772; 8, 1884, p. 4–39,
89–121, 185–221, 282–320); A. Jablonovski, Akademija Kijewska
Mohilanska („Materialy i opracowania dotyczace historii wyzszych
zakladów naukowych v Polsce”, V, Cracovia, 1900, p. 117–127);
P. P. Panaitescu, L’influence de l’œuvre de Pierre Mogila, archevêque
de Kiev, dans les Principautés roumaines („Mélanges de l’École
Roumaine en France”, Paris, 1926, I, p. 12–14; republicare în P. P.
Panaitescu, Petru Movilă. Studii, ed. îngrijită de Ștefan S. Gorovei și
Maria Magdalena Székely, Buc., 1996, p. 9–75, trad. rom. de Silvia P.
Panaitescu); Ihor Sevčenko, The Many Worlds of Peter Mohyla
(„Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1–2, p. 22); Nestor
Vornicescu, op. cit., p. 96.

378 – Simion al Thesalonicului, Scrieri, copie a traducerii în limba

slavonă, Suceava, 1691–1692. A aparţinut lui Dosoftei, mitropolitul
Moldovei (Fond Duhovna Akademija, ms. 161/385).
Ref.: N. I. Petrov, op. cit., p. 76; Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 69–70;
Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 803.

379 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, copie de la

sfârşitul sec. XVII. Text în rusă. La f. 261: informații despre posesori,
Dimitrii Artemievici Popov din Eniseisk, apoi preotul Avram Afanasiev din
Tobolsk, care îl vinde arhimandritului Ghenadie în 1737, iar acesta îl
dăruiește Lavrei Pecerska din Kiev la 1748 (cota nr. 196/107).
Ref.: Zamfira Mihail, Nicolas le Spathaire Milescu à travers ses manuscrits,
Buc., 2009, p. 148, nr. 43.

380 – Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, Chipurile Vechiului

și Noului Testament, încheiat la 1 iulie 1709. La f. 1–4: Versuri la Stema Țării,
80  UCRAINA

titlul scrierii și dedicația mitropolitului Antim către Constantin Brâncoveanu,

căruia i-a dăruit manuscrisul. Începând cu f. 4: 503 portrete, 3 schițe și 8
desene, toate în medalion, de mâna lui Antim. Cunoscut și ca Rodoslovia
sau Arborele genealogic al lui Iisus Hristos, manuscrisul a fost descoperit la
Kiev de Ștefan Berechet, înainte de Primul Război Mondial. Manuscrisul s-
a aflat în proprietatea familiei Săcară din Moldova, apoi a lui Mihai Bădărău,
secretar de gubernie, care l-a dăruit, probabil, arhiepiscopului Antonie al
Chișinăului. În 1884 a intrat în colecțiile Bibliotecii Academiei Teologice din
Kiev, de unde a fost transferat, după 1917, la Biblioteca Academiei de
Științe a Ucrainei (ms. DA 379 L, fost ms. nr. 529 la Duhovna Akademija).
Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 113; Ștefan Berechet, Încă un manuscris al lui
Antim Ivireanul (NRL, 1910, p. 216–220, 232–235); idem, Documente
slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 17 ș. urm.; idem, Un
manuscris de zugrăveală al mitropolitului Antim (CMIB-A, II, 1928,
p. 125–135, cu facsimile); Victor Brătulescu, Antim Ivireanul
miniaturist și sculptor (BOR, LXXIV, 1956, nr. 8–9, p. 766–774);
G. Ștrempel, Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim
Ivireanul („Romanoslavica”, XIII, 1966, p. 309–355; idem, Manuscrise
românești aflate la Leningrad și Kiev („Studii și cercetări de
bibliologie”, 12, 1972, p. 37–38); Antim Ivireanul, Opere, ediție critică
de G. Ștrempel, Buc., 1972, p. XIX–XLII (comentariu), 239–321
(text), 442–446 (note); Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1348;
G. Ștrempel, Antim Ivireanul, Buc., 1997, p. 8–11, 23, 164, 223–226,
229, 231–232, 324; Pavel Balmuș, Chipurile împăraților turcești, în
Texte uitate – texte regăsite, IV, Buc., 2005, p. 12; Arhim. Sofian
Boghiu, Sfântul Antim Ivireanul și Mănăstirea Tuturor Sfinților, Buc.,
2005, p. 31–124 (facsimil integral, însoțit de textul din ed. Ștrempel).

381 – Alexandria, Chișinău, 1790, copie de Ştefan Dascal din Putna

pentru negustorul Donie din Chişinău. 59 f., lipsesc începutul și sfârșitul.
Text în limba română, cu două miniaturi reprezentând Ierusalimul şi
Alexandria (Fond Duhovna Akademija, ms. 817, fost Pečers’ka Lavra,
ms. 372).
Ref.: Şt. Berechet, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 3–4;
G. Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev (SCB,
12, 1972, p. 35–36); Bibliografia analitică a literaturii române vechi,
I, Cărţile populare laice, 1, Buc., 1976, p. 83–84; Constantinescu,
Repertoriu, p. 258–259, nr. 1351; Șt. Ciobanu, Cultura românească în
 UCRAINA  81

Basarabia sub stăpânirea rusă, în Suferințele Basarabiei și răpirile

rusești. Antologie, ed. Florin Rotaru, Buc., 1996, p. 27.
Reprod.: V. V. Stasov, Slavjanskij i vostočnyj ornament po rukopisjam
drevnego i novogo vremeni, Sankt-Peterburg, 1887, pl. 40.

382 – Lexicon greco-slavo-moldo-latin, 1791 [?], autor necunoscut,

circa 30 000 cuvinte, cu completări scrise de o altă mână și însemnări de
posesori. 410 f. Lipsesc 2 file la început și la sfârșit. Cuprinde un registru de
cuvinte grecești cu varianta completă în limba română, dar variantele slavonă
și latină sunt completate numai 10–15%. A aparținut Societății de Istorie și
Antichități din Odesa și a fost transferat la Kiev în 1945 (Fond V, nr. 3691).
Ref.: „Nezavisimaja Moldova”, Chișinău, 8 iunie 2004; Valentina Pelin,
Aprecieri despre două manuscrise de la Kiev. Ficțiune și realitate
(„Cugetul”, Chișinău, nr. 1, 2005, p. 6–8, 14–15).

383 – Cronograf, Moldova, încheiat în 1792. 686 f., cerneală neagră și

roșie, o singură mână, cu rare adăugiri ulterioare. Text în limba română.
Este probabil traducerea unui cronograf grecesc dintre cele care au circulat
în sud-estul Europei pe la mijlocul secolului al XVII-lea. A aparținut
Societății de Istorie și Antichități din Odesa și a fost transferat la Kiev în
1945 (Fond V, t. I, nr. 907, t. II, nr. 906).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 1353; „Nezavisimaja
Moldova”, Chișinău, 8 iunie 2004; V. Pelin, op. cit., p. 6–15.

384 – Gramatica de la învăţătura fizicii, Moldova, 10 aprilie 1796,

traducere din limba italiană în limba română de Amfilohie Hotiniul. 185 f.,
20,2 × 15,5 cm (Fond Duhovna Akademija, ms. 818, fost 751).
Ref.: A. Lebedev, op. cit., III, p. 411; Berechet, Documente slave, p. 46;
Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti (CMIB-A, I, 1924, p. 80–83);
G. Ştrempel, op. cit., p. 36–37; Constantinescu, Repertoriu, p. 259,
nr. 1352.

385 – Sbornic, sf. sec. XVIII, Mănăstirea Neamț, scris de Paisie

Velicikovski. Text în limba slavonă (Fond Duhovna Akademija, ms. 146/273).
Ref.: Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 98; Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 802.

386 – Sbornic, sf. sec. XVIII, Moldova. Text în limba slavonă (Fond
Duhovna Akademija, ms. 266, fost Pečers’ka Lavra, ms. 216).
Ref.: Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 98; Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 804.
82  UCRAINA

387 – Evanghelie, sec. XVIII, Moldova, 230 f. Text în limba slavonă.

A aparținut Mănăstirii Coșula (Fond Duhovna Akademija, ms. 438).
Ref.: Berechet, Documente slave, p. 2–3; Constantinescu, Repertoriu,
p. 155–156, nr. 805.

388 – Isaac Sirul, Cuvinte, copie, ante 1811, întocmită de Ghervasie,

monahul de la Mănăstirea Dobruşa. 279 f. Text în limba română (Fond
Duhovna Akademija, ms. 217).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 34; Constantinescu, Repertoriu, p. 257,
nr. 1346.

389 – Sbornic, scris de Ghervasie monahul de la Mănăstirea Dobruşa,

ante 1811. Text în limba română. Cuprinde Cuvinte ale cuviosului Efrem
Sirul. 1175 f., titluri și inițiale cu cerneală roșie (Fond Duhovna Akademija,
ms. 216).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 33–34.

390 – Sbornic, 1812, scris de monahii Maxim şi Zamfir de la

Mănăstirea Dobruşa. 476 f. Text în limba română (Fond Duhovna
Akademija, ms. 220).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 35; Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1347.

391 – Descântece, prima jumătate a sec. XIX, scrise în Moldova. 7 f.

(Fond Duhovna Akademija, ms. 815).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 35; Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1348.

392 – Sbornic, Moldova, prima jumătate a sec. XIX. 70 f. Text în

limba română, cuprinzând literatură populară (Fond Duhovna Akademija,
ms. 816, fost Pečers’ka Lavra, ms. 371).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 35; Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1350.

CR

393 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă.

Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

394 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628.

Traducere în limba slavonă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 168.
 UCRAINA  83

395 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. Ediţie dedicată lui Petru
Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 171.

396 – Acatist, Kiev, 1629. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul

lui Petru Movilă.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 186.

397 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură

reprezentând blazonul acestuia.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

398 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise

Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri
reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru
Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al
tronului Moldovei”. 4 ex.
Ref. și publ.: Damian P. Bogdan, Les enseignements de Pierre Movilă
adressés à son frère Moise Movilă („Cyrillomethodianum”, I, 1971,
p. 1–25); Zapasko – Isajevyč, I, p. 52–53, nr. 220; Mihăilă, Contribuții
p. 188–197.

399 – Eucharistīrion. Albo, vdjačnost’, Kiev, 1632. Ediție dedicată lui

Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Pe versoul foii de titlu: gravură
reprezentând blazonul acestuia şi versuri dedicatorii. La p. 3: portretul lui
Petru Movilă (cota Кир.27).
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 53–54, nr. 228; Natalia Pylypiuk,
Eucharisterion. Albo, Vdjačnost’. The First Panegiric of the Kiev
Mohyla School: Its Content and Historical Context („Harvard Ukrainian
Studies”, 8, 1984, nr. 1–2, p. 47–70); Catalog BNU.
Reprod.: N. Pylypiuk, op. cit., p. 252 (facsimil, 18 f.).

400 – Petru Movilă, Krest Hrista Spasitelja i každogo č[e]l[ove]ka,

Kiev, 1632 (cota КДА, ВХИХ 7/356).
Ref.: Catalog BNU.

401 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru Movilă,

mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.
84  UCRAINA

402 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă,

la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

403 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă,

mitropolitul Kievului. 2 ex. (cotele Кир. 4949п; Кир. 4950п).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258; Catalog BNU.

404 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul

lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu,
verso).
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

405 – Slujebnik i trebnik arhierejskij, Kiev, 1639, cu prefaţă de Petru

Movilă, mitropolitul Kievului, și un portret în culori al acestuia, în straie
arhierești. 48 p. Coperta are imprimată stema Moldovei şi cea a familiei
Movileştilor. Ex-libris Petru Movilă. 9 ex. (cotele Кир. 43п; Кир. 44п; Кир.
45п; Кир. 1117п; Кир. 1118п; Кир. 1119п; Кир. 5113п / 1; КДА,
ДХ9/799; КДА, ДХ9/799 / 2).
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 273; Pavel Bălan, Icoana sufletului
nostru, Chișinău, 1992, p. 57–66; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 109;
Catalog BNU.

406 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru

Movilă, mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab
(tiraje diferite).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63, 65, nr. 302.
Publ.: P. P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui
Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul
împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965, p. 296–300: prefaţa dedicată lui
Matei Basarab (republicare în P. P. Panaitescu, Petru Movilă. Studii,
ed. îngrijită de Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, Buc.,
1996, p. 102–110).

407 – Carte românească de învăţătură (Cazanie), Iaşi, 1643. Traducere

din slavonă de mitropolitul Varlaam, din porunca domnului Moldovei
Vasile Lupu. 503 p.
Ref.: Petrov, Slavjanskie knigi, p. 55; Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 499;
Karataev, Opisanie, p. 504; BRV, I, p. 143, nr. 45; Kiriak, Cartea şi
tiparul, p. 44–45.
 UCRAINA  85

408 – Penticostar, 1644, tipărit din porunca doamnei Elena a lui Matei
Basarab.
Ref.: Arhim. Leonid, în Žurnal Ministerstva Narodnogo Prosveščenija,
t. CCXXXII, 1884, p. 39–52; Bogdan, Contribuţiuni, p. 61, nota 2.

409 – Petru Movilă, Litos abo kamien z procy […] przez Evzebia
Pimina, Kiev, 1644 (cota Кир. 4722п).
Ref.: Catalog BNU.

410 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very

pravoslavno-kafoličeskoj hristianskoy, Kiev, 1645, tipărit de Isaja
Trofimovič Kozlovskij. 106 p. 2 tiraje.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 333, 334.

411 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii
de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri
dedicatorii la f. 2–6.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

412 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1649, tipărit din porunca

doamnei Elena a lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti (Fond
Duhovna Akademija).
Ref.: Vukol M. Undol’skij, Afanasij F. Byčkov, Očerk slavjano-russkoj
bibliografii V. M. Undol’skago, Moscova, 1871, nr. 632; Karataev,
Opisanie, p. 537–538, nr. 658; BRV, I, p. 171–175, nr. 55; Bogdan,
Contribuțiuni, p. 63, nota 2; BRV, IV, p. 24, nr. 20.

413 – Ioanikij Galjatovskij, Nebo novoe, Lvov, 1665. 144 p. La p. 2–6:

prefaţă închinată Anei Movilă Potocki. Pe versoul foii de titlu: gravură
reprezentând blazonul familiei Movilă, cu versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 75–77, nr. 422, 423.

414 – Tumulus honorarius illustrissime Dominae D. Annae de domo

Mohiłarum Potocka, principissae Moldaviae, palatinae Cracoviensi [...],
Lvov, 1666. La p. 2: gravură reprezentând blazonul familiei Movilă
(cota Р +1738 / 27).
Ref.: ibidem, p. 78, nr. 436; Catalog BNU.
86  UCRAINA

415 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very sobornoj i

apostol’skoj Cerkvi Vostočnoj, Moscova, 1696. 5 ex. (cota Кир. 246; Кир.
3107п; Кир. 4298п; Кир. 4299п; Кол. Попова 24).
Ref.: Catalog BNU.

416 – Noul Testament, Bucureşti, 1703, tipărit de Antim Ivireanul.

Ref.: Petrov, Slavjanskie knigi, p. 96.

417 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a

celei tipărite la Kiev în 1645. 2 ex. (cota Кир.489 (2)
Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 29, nr. 899; Catalog BNU.

418 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija

religii, Sankt-Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără
indicaţia autorului pe pagina de titlu: numele lui Cantemir apare în
dedicaţiile în versuri dinaintea textului. 5 ex. (cotele Декабрь 5251;
Декабрь 2257; Декабрь 5980; Декабрь 3382; Маслов 115).
Ref.: Catalog BNU.

419 – Mineie şi Octoih, Suceava, 1726, coligat, 410 p.

Ref.: Arhim. Leonid, în „Žurnal Ministerstva Narodnogo Prosveščenija”,
t. CCXXXII, 1884, p. 39–52; Bogdan, Contribuţiuni, p. 60–61; BRV,
IV, p. 51, nr. 63.

420 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1745.

Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 69, nr. 1512.

421 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reiches nach

seinem Anwachse und Abnehmen, Hamburg, 1745 (cota Р 1393).
Ref.: Catalog BNU.

422 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1752.

Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 91, nr. 1791.

423 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very kafoličeskoj i

apostol’skoj Cerkvi Vostočnoj, Moscova, 1769 (cota Декабрь 2616).
Ref.: Catalog BNU.
 UCRAINA  87

424 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very kafoličeskoj i

apostol’skoj Cerkvi Vostočnoj, Moscova, 1781 (cota Декабрь 6072).
Ref.: Catalog BNU.

425 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe

opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij
Levšin, cu o introducere de G. F. Miller, Moscova, 1789 (cota Н555).
Ref.: Catalog BNU.

426 – Latopisiec albo kroniczka Joachima Jerlicza z rakopismu wydal K.

W. Wojcicki, Varșovia, 1853, vol. I–II. Cuprinde relatări despre Petru
Movilă, mitropolitul Kievului (cota B159897).
Ref.: Catalog BNU.

427 – Položenie Pravoslavnoj Cerkvi i monastyrej v Moldavii, Sankt-

Peterburg, 1864.
Ref.: Şt. Berechet, Dovezi noi asupra secularizării averilor mănăstireşti din
Moldova („Spicuitor în ogor vecin”, 1924, p. 30–51).

H
428 – Dimitrie Cantemir, Plan Konstantinopolja ili Ca[r]ja Grada iže
prežde naricašesju Vizantija drevle že Vigos. Zavoevan Mohamedom vtorym
leta goda 1453 m-ca maja v 29 d. Narisovannyj Knjazem Dimitriem
Kantemirom [Planul Constantinopolului sau al Ţarigradului care odinioară
se chema Bizanţ, iar în vechime Vigos. Cucerit de Mohamed al II-lea în
anul 1453, luna mai, ziua 29. Desenat de prinţul Dimitrie Cantemir],
gravură, Moscova, 1710, schiță cu cartuș decorativ și text, 61 × 84 cm (cota
14145 – D 18 (5TUE) 72).
Ref.: Yulia Petrova, 2015; Catalog BNU.

NACIONALNYJ HUDOŽNIJ MUZEJ UKRAJINY

(Muzeul Naţional Ucrainean de Artă)
A
429 – Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, portret în ulei, prima
jumătate a sec. XVIII, autor necunoscut. 220 × 105 cm. Portretul s-a aflat
anterior în Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Lavra Pečers’ka
(Nr. inv. Ж-458).
88  UCRAINA

Ref. și reprod.: Z ukrajins’koji starovyny. Al’bom, Kiev, 1991, p. 294,

nr. 301; Ukrajins’kyj portret XVI–XVIII stolit’. Katalog-albom, Kiev,
2005, p. 169–170, nr. 150; Anca Brătuleanu, Portrete domnești în
colecții străine, Buc., 2010, p. 51.

MUZ

430 – Epitaf, atelier din Moldova, 1542, broderie, circa 80 x 100 cm,
cu fir de aur pe fond de satin roşu și note de albastru deschis. Inscripţie de
danie, brodată pe laturile orizontale de sus și de jos, în limba slavonă, pentru
o mănăstire cu hramul Sf. Nicolae, de la logofătul Ioan [Movilă] cu soţia sa
Marica.
Ref. şi reprod.: Corina Nicolescu, Opere de artă românească aflate în
colecţii străine: epitaful de la Ioan Movilă („Revista Muzeelor”, 1971,
nr. 5, p. 425–428).

431 – Aer, broderie, atelier Moldova, 1623, donator Ştefan Tomşa,

domnul Moldovei. A aparținut Bisericii Naşterea Domnului din Kiev.
Ref.: N. I. Petrov, Rumynskie hudožestvennye pamjatniki v Rossii i
vozmožnost’ih vlijanija na russkoe iskusstvo, II („Trudy četyrnadcatago
arheologičeskago s’ezda v Černigov, 1909”, Moscova, 1910–1911,
p. 90); Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti (CMIB-A, I, 1924, p. 73).

NACIONAL’NYJ KYJEVO-PEČERS’KYJ
ISTORYKO-KUL’TURNYJ ZAPOVIDNYK.
MUZEJ KNYGY I DRUKARSTVA UKRAJINY
(Domeniul Naţional Istoric-Cultural Pečersk din Kiev.
Muzeul Cărții și al Tiparului Ucrainean)
CR
432 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă.
Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

433 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură

reprezentând blazonul acestuia.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

434 – Octoih, Lvov, 1630, cu dedicație către Petru Movilă,

mitropolitul Kievului.
Ref.: Ioana Feodorov, 2015.
 UCRAINA  89

435 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

436 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul

lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu,
verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

437 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru

Movilă, mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab
(tiraje diferite).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63, 65, nr. 302.
Publ.: P. P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui
Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul
împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965, p. 296–300: prefaţa dedicată lui
Matei Basarab.

438 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very

pravoslavno-kafoličeskoj hristianskoy, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič
Kozlovskij. 106 p.
Ref.: Ioana Feodorov, 2015.

439 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii
de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri
dedicatorii la f. 2–6.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

440 – Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, portret în ulei, sec. XIX, autor
necunoscut. Este o copie a portretului păstrat în Muzeul Lavrei Pečers’ka.
Ref.: Ioana Feodorov, 2015.

NACIONAL’NYJ MUZEJ ISTORII UKRAJINY

(Muzeul Național de Istorie a Ucrainei)

441 – Irina (Regina, Raina) Movilă Wiśniowiecki, fiica lui Ieremia

Movilă, domnul Moldovei, portret în ulei, sec. XVII, autor necunoscut.
90  UCRAINA

Ref.: Ja. I. Smirnov, Risunki Kieva 1651 goda no kopijam ih konca XVIII
veka, în Trudy trinadcatogo arheologiceskogo s’ezda v Ekaterinoslave,
II, Moscova, 1908, p. 311; Al. Alexianu, Acest ev mediu românesc,
Buc., 1973, p. 217; Lilia Zabolotnaia, Movilencele și descendenții.
Pagini necunoscute. Unele contribuții la genealogia descendenților lui
Ieremia Movilă („Tyragetia. Istorie, Muzeologie”, Chișinău, s. n., II
(XVII), 2008, nr. 2, p. 28); idem, Movilencele și descendenții, în
Polonia și România – de la vecinătatea istorică la parteneriatul
european, Suceava, 2009, p. 72 (cu informația eronată că tabloul s-a
pierdut); A. Brătuleanu, op. cit., p. 32.
Publ.: Ja. I. Smirnov, loc. cit; P’jer Șeval’je, Istorija vijny kozakiv proty
Pol’šči, Kiev, 1960, p. 149; Z ukrajins’koji starovyny, Kiev, 1991, p. 168,
fig. 23; N. A. Bogdan, Orașul Iași odinioară și azi, Iași, 1915, p. 105–107,
pl. 103; Al. Alexianu, op. cit., fig. 74; Lilia Zabolotnaia, op. cit., fig. 1).

442 – Ieremia Movilă, domnul Moldovei, și fiul său Constantin, portret

în ulei, autor polon necunoscut, copie de la sfârșitul sec. XVII – începutul
sec. XVIII.
Ref. și publ.: A. Brătuleanu, op. cit., p. 22.

MUZ

443 – Topoare tracice din bronz (5), mileniul II î. Hr., atelier din
Transilvania.
Ref.: A. M. Tallgren („Eurasia Septentrionalis Antiqua”, Helsinki, II, 1926,
p. 173; XI, 1937, p. 8, nota 4); D. Berciu, Două topoare tracice din
judeţul Arad (RIR, 14, 1944, p. 370).

NACIONAL’NYJ ZAPOVIDNYK
SOFIJA KYJIVS’KA. NAUKOVYJ ARHIV
(Domeniul Național Sfânta Sofia din Kiev
Arhiva științifică)6

DOC

444 – Corespondenţă din Stryj, 1686–1693, între Dosoftei, mitropolitul

Moldovei, și Varlaam Iasinskyi, mitropolitul Kievului, cu privire la traducerea
6
Arhiva deține documente privitoare la restaurarea clădirilor Domeniului, arhive
personale ale cercetătorilor, jurnale și materiale legate de excavații și lucrări arheologice,
colecții de carte veche etc.
 UCRAINA  91

lucrărilor lui Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului, și la alte chestiuni

(ms. nr. 161 (26), f. 182, 267, 283, 362, 580, 748).
Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 98, 146–154, 162–164.

MS

445 – Miscelaneu, 1690–1693, Stryj, cuprinzând mai multe traduceri

din limba greacă în limba rusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei. 748 f.
Volumul conține: Simeon al Tesalonicului, Predici despre credință, despre
Sfintele Taine, împotriva ereziilor etc., traducere care i-a fost trimisă lui
Varlaam Iasinskyi, mitropolitul Kievului, fascicul cu fascicul, însoţită de o
scrisoare lămuritoare (f. 1–527); Epistolele [12] Sfântului Sfinţitului Mucenic
Ignatie [Teoforul] şi arhiepiscop al dumnezeescului oraş Antiohia, traducere
de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, „din limba cea bisericească în cea
slavonească sau rusă”. Original și o copie cu însemnările marginale ale lui
Dosoftei (f. 529–580, 615–672); Despre tran[s]substanţierea Sfintelor
Taine, traduceri după mai mulți autori, o copie autografă a lui Dosoftei,
având pe margini însemnări şi corecturi de mâna lui, și o a doua copie
autografă (f. 585–598, 713–723); Despre Sibile, cu text paralel grec, latin,
slavon și românesc, toate cu caractere chirilice (f. 607–614); Gherman,
arhiepiscopul Constantinopolului, Istoria bisericească şi privirea tainică,
traducere încheiată la 8 septembrie 1690, după ediţia apărută la Veneţia în
1672, potrivit propriei afirmații (f. 672–712); Sf. Ioan Gură-de-Aur, Predica
XXI. Despre moarte şi sfârşitul lumii, traducere din limba greacă în limba
rusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, traducere după ediţia de la Veneţia,
1675, trimisă de Dosoftei la Kiev în același an (f. 731–748). Manuscris
autograf (ms. nr. 161 (38), f. 1–748).
Ref.: N. I. Petrov, Opisanie rukopisnyh sobranij, nahodjaščihsja v gorode
Kieve, III. Biblioteka Kievo-Sofijskogo sobora, Moscova, 1904, p. 40–
41; Ciobanu, Dosoftei, p. 104, 155–181; Al. Elian, Mitropolitul Dosoftei
și literatura patristică (BOR, XCII, 1974, nr. 11–12, p. 1365, nota 60);
N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la
viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 82, 117–124.

446 – Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Orânduielile sau poruncile

Sf. Apostoli, tălmăcite din greceşte sau elineşte, dintr-un foarte bun izvor
[Papa Clement al Romei], în limba rusă, de bine smeritul Dosoftei,
mitropolitul Sucevei, în anul 7200 [1692] la Stryj, în castel, pe lângă Sfântul
Ioan de la Suceava, marele mucenic al lui Hristos. Copist anonim de la
sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, probabil după o ciornă a lui
92  UCRAINA

Dosoftei. 158 f., cu capitole lipsă. La p. 157, verso, o notă a mitropolitului

despre canoanele bisericești, încheiată cu: „S-a copiat acum de mine,
smeritul Dosoftei moldoveanul, din izvod grecesc. Anii 7200 Ianuarie 1, în
oraşul Stryj” (ms. nr. 232 (61), f. 1–158).
Ref.: N. I. Petrov, op. cit., p. 76; Ciobanu, Dosoftei, p. 104, 108, 181–189.
Reprod.: 18 clișee fotografice din 1912 s-au aflat în posesia lui Ștefan
Berechet, traducătorul lucrării lui Șt. Ciobanu (cf. Ciobanu, Dosoftei,
p. 181, n. 2); N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, op. cit., p. 115, 122–123.

NACIONAL’NYJ ZAPOVIDNYK
„SOFIJA KYJIVS’KA”. MUZEJ
(Domeniul Național „Sfânta Sofia din Kiev”.
Muzeul)

447 – Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, portret în ulei, mijlocul sec.

XIX, autor necunoscut. 261 × 157 cm. În partea de jos are inscripția: „Petru
Movilă, fiu de voievod din Țara Moldovei Arhimandrit al Pecerskăi
Mitropolit al Kievului. S-a stins la 1646”. S-a aflat până la Revoluția din
Octombrie în sala de ceremonii a Academiei Teologice din Kiev (potrivit
unei fotografii de epocă). A fost restaurat la Lavra Pečers’ka în 2006–2012.
A fost împrumutat temporar Mănăstirii Berestovo pentru o expoziție de
fresce din Biserica Mântuitorului (Nr. inv. Lavra: КПЛ-П-93).
Ref. și reprod.: A. Žukovs’kyj, Petro Mogyla i pytannja jednosti cerkov,
Paris, 1969, p. 120 (vers. Rus., Kiev, 1997); Nestor Vornicescu, Sfântul
Ierarh Petru Movilă Mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată
Ucraina. Monografie haghiografică, Craiova, 1999, p. 138; O. S. Ryžova,
Izsledovanie, restavracija i atribucija portreta Mitropolita Petra
Mogily, în Cerkva-nauka-suspil’stvo: pytannja vzajemodii. Materialy
ХІ mižnarodnoji naukovoji conferenciji, Kiev, 2013, p. 74–77.

MUZ

448 – Blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. 80 × 55 cm.

Copie din gips a unei piese ceramice găsite de M. Karger în altarul Bisericii
Sfânta Sofia în cursul unor lucrări de excavație realizate către sfârșitul anilor
ʼ40 ai secolului trecut.
Ref.: Ioana Feodorov, 2015.
 UCRAINA  93

LAVRIV
(Lavriv – Lvov)

MONASTYR SV. ONUFRIJA

(Mănăstirea Sf. Onufrie)

AM

449 – Biserică a Mănăstirii Sf. Onufrie, așezământ întemeiat în 1278

(după legendă). Clădirea a fost ridicată în sec. XV, în stil bizantin, după
modele athonite. A fost rezidită în sec. XVII, cu danii de la Constantin
Şerban, domnul Țării Românești, și doamna sa Nedelea (1681) și de la
Ștefan Petriceicu, domnul Moldovei (1683–1684). Numele lor sunt înscrise
în pomelnicul mănăstirii, din 1784, scris în limba rusă. Aici a fost îngropată,
în 1705, Maria, soția lui Ștefan Petriceicu, recăsătorită cu Iacob Halepinski.
Constantin Șerban a dăruit bisericii o părticică din lemnul Sfintei Cruci.
Închisă de autoritățile sovietice în 1945–1946, biserica a fost restaurată și
resfințită în 1990. Aparține comunității greco-catolice.
Ref.: Sever Zotta, Documente relative la Hrizea Vistierul și la moșia
Dobreni („Arhiva genealogică”, 2, 1913, p. 198); idem, Ultima ştire
despre Constantin Şerban Voevod (RI, 12, 1926, nr. 7–9, p. 213–215);
Panaitescu, Fundațiuni, p. 17, nota 3; Panaitescu, Pribegia, p. 397
(fragmente din pomelnic); Pahomi, Fundații românești, p. 119–120
(idem).

MUZ

450 – Morminte (4), a doua jumătate a sec. XVII, ale unor domni și
boieri refugiați în Polonia: Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti şi al
Moldovei (m. 1685), Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei (m. 1690), Petru
Spancioc, vel-spătar, și Iancu Moțoc, vel-vornic. Mormintele, încă vizibile
către 1850, au dispărut ulterior.
Ref.: B. P. Hasdeu, Luca Stroici. Fragmente din „Călătoria în părțile
Galiciei” („Ateneul Român”, septembrie–octombrie 1861, p. 174);
Panaitescu, Pribegia, p. 397, 403; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 119–
120.
94  UCRAINA

LENKIVCI
(Lencăuți, Lenţeşti – Cernăuți)

AM

451 – Biserică, din sec. XVIII, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 129; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 534.

LOMAČYNCI
(Lomacineți – Cernăuți)

AM

452 – Biserică de lemn, 1815, ridicată de români.

Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 539.

LUC’K
(Luțk – Volyn)

AM

453 – Mănăstirea Ciorna, construită de moldoveanul Andrei Ursul pe

malul râului Gorân.
Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 187; Şt. Ciobanu, Din legăturile culturale
româno-ucrainene. Ioanichie Galeatovschi şi literatura românească
veche (AARMSL, 1936–1938, p. 155).

LUKOVYCJA
(Lucoviţa, Lucavița – Cernăuți)

AM

454 – Biserică de lemn, 1757, cu hramul Sf. Dimitrie, ridicată de români.

Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 132;
Reprod.: Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 72, il. 67.

455 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil,

ridicată de români.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 132.
 UCRAINA  95

LUŽANY
(Lujeni – Cernăuți)

AM

456 – Biserică din piatră, circa 1452, cu hramul Înălţarea Domnului,

ctitorită de Teodor Vitold, boier lituanian aflat în slujba lui Ștefan cel Mare,
domnul Moldovei, folosind meșteri și mână de lucru moldovenească.
Construcția a preluat modelul Bisericii Sf. Nicolae din Rădăuți, ctitorie
domnească, și al celei din Dolheștii Mari (Suceava). Pictură interioară în
pronaos, cu tablou votiv. Biserica a fost restaurată în 1770 de Maria, soția
marelui stolnic Iordache Luca, deținătorul satului.
Ref.: Pr. Dimitrie Dan, Lujeni: Biserica, proprietarii moşiei şi locuitorii lui
(„Gazeta Bucovinei”, 3, 1893); Grigorovitza, Dicționarul geografic,
p. 133–134; G. I. Balş, Biserica din Lujeni (AARMSI, 11, 1931,
p. 35–49); I. D. Ştefănescu, L’église de Lujeni. Les peintures murales
(„Analecta”, 3, 1945, p. 10–16); Corina Nicolescu, Arta în epoca lui
Ştefan cel Mare, în Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel
Mare, Buc., 1961, p. 298–300; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 541–
542; Bălan –Druc, Poliptic moldav, p. 10–11; Dragomir, Monumente
istorice, p. 109–111; Miroslav Piotr Kruk, Biserica ortodoxă din Lujeni,
în Schola. Ars. Historia. In honorem Tereza Sinigalia la 45 de ani de
activitate științifică, Pătrăuți, 2014, p. 129–152; Emil Dragnev,
Programul iconografic al pronaosului Bisericii Înălțării de la Lujeni,
ibidem, p. 87–128.
Reprod.: I. D. Ştefănescu, op. cit., fig. 1–4; Corina Nicolescu, op. cit.,
p. 299; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 18, 73, 140–141, pl. 69, 190–
192; M. P. Kruk, op. cit., p. 130, 132; Dragomir, Monumente istorice,
p. 123–124; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 81.

L’VIV
(Lvov)

AM

457 – Biserică de zid, sec. XVI (reconstruită), cu hramul Adormirea

Maicii Domnului, unde a funcționat școala Frăției Ortodoxe din Lvov. Pe
fațadă se află o placă memorială închinată lui Petru Movilă, mitropolitul
Kievului, cu o însemnare în limba ucraineană.
Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 298.
96  UCRAINA

458 – Biserică de zid, sec. XVI, cu hramul Sfânta Vineri, ridicată de

răzeși moldoveni. Pe fațadă: placă de piatră cu stema Moldovei în basorelief
și o inscripție explicativă în limba ucraineană.
Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 299.

459 – Tipografia Frăţiei Ortodoxe din Lvov, înfiinţată în 1587 sub

patronajul Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului, al Mitropoliei Kievului
şi al mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movilă.
Ref.: P. P. Panaitescu, Începuturile tipografiei în Ucraina (RA, 1926,
p. 417–418).

CENTRAL’NYJ DERŽAVNYJ ISTORYČNYJ

ARHIV UKRAJINY, M. LVIV
(Arhiva Centrală Istorică de Stat a Ucrainei, Filiala Lvov)7

DOC

460 – Documente, din sec. XIV–XVIII, privind relaţiile comerciale ale

orașelor Lvov şi Cracovia cu Moldova. Cea mai veche tranzacţie comercială
este a unui german Klepl, din Lvov, cu un oarecare Zimmerman din Siret, în
Moldova, pe la anul 1382.
Ref. şi publ.: Akta grodzkie i ziemskie, IV, p. 108–109; N. Iorga, Relaţiile
comerciale ale ţărilor noastre cu Lembergul. Regeste şi documente din
arhivele oraşului Lemberg, Buc., 1900; I. Nistor, Die auswärtigen
Handelsbeziehungen der Moldau in XIV., XV. und XVI. Jahrhundert,
Gotha, 1911; Panaitescu, La route commerciale, p. 175.

461 – Documente (426), din 1404–1603, referitoare la relaţiile

comerciale româneşti cu oraşul Lemberg: scrisori, rapoarte, contracte, circulare
regale, sentinţe judecătoreşti etc. Texte în limba latină (Fond Acta indiciis
consularis, Advocatialia, Consularia, Iudicatura armenorum, Protocoale,
Civilia).
Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 291–456 (fragmente şi
regeste).

462 – Privilegiu, din 1408, acordat de Alexandru cel Bun, domnul

Moldovei, neguţătorilor poloni. Documentul menționează legături mai vechi
7
Aici a fost transferată și o parte din arhiva Mănăstirii Ordinului Bernardinilor din
Lvov.
 UCRAINA  97

între Moldova şi Lemberg, precum şi alte privilegii acordate de Petru Muşat

și Ştefan cel Mare, domnii Moldovei, şi de Mircea cel Bătrân, domnul Țării
Românești.
Ref.: I. Nistor, op. cit., p. 80–81; Panaitescu, La route commerciale, p. 178.
Publ.: B. P. Hasdeu (AI, II, 1865, p. 130–131; E. Kalužnjackij, Dokumenta
moldawskie i multanskie z archiwum mesta Lwowa, Lvov, 1878.

463 – Document din Suceava, 18 martie 1434, prin care Ştefan II,
domnul Moldovei, dă negustorilor din Lemberg (Lvov) un privilegiu comercial
şi stabileşte taxele vamale. Text în limba slavonă, scris de diacul Ivancea din
Suceava.
Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 667–674;
Urkundenbuch, IV, p. 517–518.

464 – Hrisov de la Vlad Dracul, prima jumătate a sec. XV.

Ref.: Damian P. Bogdan, Un hrisov de la Vlad Dracul (RA, XLVIII, 1971,
nr. 3, p. 475, nota 1).

465 – Documente, sec. XV, privind relaţiile polono-moldovene: afaceri

ale lui Ilie, domnul Moldovei, cu negustori din Lemberg, în 1441; procesul
său şi al soţiei sale, „ducissa” Marina (fiica cneazului Andrei de Kiev), cu
nobilul polon Mihail de Buczacz, în 1445; procesele logofătului Mihu,
exilat în Polonia după 1457, judecate la Lemberg între 1471 și 1479.
Ref.: Akta grodzkie i ziemskie, XIV, p. 160, 169, 173; vol. XV, p. 179, 185,
498; Al. Czolowski, Pomniki dziejowe Lwowa z archiwum miasta, vol.
I, Lvov, 1921, p. 27; Panaitescu, La route commerciale, p. 176;
N. Grigoraș, Logofătul Mihu, Buc., 1945.

466 – Documente, sec. XV–XVI, privind procesele dintre oraşele

poloneze pentru monopolul comerţului în Moldova: 1) între Lemberg şi
Cracovia, 1400–1504; 2) între Kamenieţ şi Lemberg, în 1462.
Ref.: Akta grodzkie i ziemskie, III, p. 148–149, VII, p. 69–71; Panaitescu, La
route commerciale, p. 176–177.

467 – Carte domnească de întăritură, din Huşi, 22 februarie 1507

(7015), de la Bogdan III, domnul Moldovei, pentru Cârstea, Vlad, Luca
Jariţă, Toader Păcurariul şi rudele sale, privitoare la satele: Lăuruteşti în
ţinutul Romanului, Dăneşti ş. a., precum şi o moară la Gura Largăi.
Pergament (Fond 131, op. 1, nr. 282).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 218–221.
98  UCRAINA

468 – Documente (49), din 1519–1785, privind privilegii acordate

Mănăstirilor Voroneţ (25 doc.) şi Putna (24 doc.). Originale, copii, traduceri
în limbile română și germană (Arhiva A. Golovski).
Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 145.

469 – Zapis de vânzare, Iaşi, 20 noiembrie 1591 (7100), al egumenului

Mănăstirii Bistriţa, ieromonahul Gavriil, pentru partea a treia din jumătatea
de sus a satului Trebujeni din ţinutul Orheiului, cumpărată de la el de
Gorciul, aprod. Traducere rusă din sec. XIX (Fond 1330, op. 6, nr. 1922,
f. 102v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 354–355.

470 – Document, din 1610, privind un proces între polonezul Paul

Lacki şi Valachi mercatores, o asociaţie de negustori moldoveni, ruteni,
greci, armeni și bulgari.
Ref.: Panaitescu, La route commerciale, p. 192.

471 – Carte domnească de judecată, din 24 septembrie 1612, de la

Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, pentru nepoţii lui Vlaşcu-Băşcol, privitor
la satul Chipisceni (Fond V, nr. 36, f. 1–2).
Ref. Şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 89–91.

472 – Hrisov, din 5 septembrie 1622, prin care Ştefan Tomşa, domnul
Moldovei, întăreşte diacului Avram şi surorii sale Ruxandra o parte din satul
Lucceni (Fond 220, nr. 550, Kollekcija dokumentov Kievskoj Arheografičeskoj
Komissii).
Ref.: Katalog Kolekciji dokumentiv Kyjivs’koji Arheografičnoji Komisiji,
1369–1899, Kiev, 1971, p. 41 (rec. Paul Mihail, în AIIAI, 10, 1973,
p. 574–575).

473 – Documente, din 1635, privitoare la conflictul dintre mitropoliţii

Isaja Kapinski şi Petru Movilă pentru titlul de arhimandrit al Lavrei
Pečers’ka (Zemskie sudy, Pravoberežnaja Ukraina, 1635 g., opisi, g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, Kiev, 1958, p. 29.

474 – Scrisoare, din 1642, de la Frăţia din Lvov, cu privire la

caracterele tipografice destinate tipografiei din Iaşi.
Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 145.
 UCRAINA  99

475 – Document, din 1647, menţionând importul de culori pentru

vopsitul safianului din Kamenec Podolski la Suceava (Fond 39, Aktovye
Knigi magistrata Kamenca-Podolsk, op. I, kn. 38, f. 136–137).
Ref.: E. M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI–XVII
vekah, Chișinău, 1968, p. 82.

476 – Scrisoare, din 28 august 1648, de la Vasile Lupu către N.

Ostrorog, paharnic al Alianței polono-lituaniene (Fond 1230, nr. 50).
Ref.: Analiz arhivnih istočnikov, p. 13.

477 – Scrisoare, din Suceava, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, către

M. Kalinowski, hatman (?) al Alianței polono-lituaniene (Fond 1230, nr. 111)
Ref.: ibidem.

478 – Scrisoare, din Hotin, de la Ionaşco Grecin, pârcălabul cetății,

referitoare la bătălia de la Žvanec (Fond 1230, nr. 124, f. 9).
Ref.: Analiz arhivnih istočnikov, p. 13.

479 – Documente, din 1648–1656, privind relaţiile Ucrainei cu

Transilvania.
Ref.: I. Butyč, Do istorii ukrajins’ko-transil’vans’kyh vzajemyn (1648–1656
gg.) („Arhivy Ukrajiny”, Kiev, 1966, nr. 3, p. 62–71).

480 – Scrisori, din 1653–1654, de la Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan,

domnii Moldovei, referitoare la alianţa cu hatmanul Timotei Hmelnicki
(Fond 1230, nr. 350, 1653–1654, Opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 280; Analiz arhivnih istočnikov, p. 13.

481 – Raport din Iaşi, februarie 1654, al agentului polonez în Moldova

Stanislav Rienawski, prin care îl informează pe starostele din Sniatin despre
pregătirile cazacilor şi tătarilor de a năvăli în Polonia (Fond 220).
Ref.: Paul Mihail, rec. în AIIAI, 10, 1973, p. 574–575.

482 – Scrisori, din 1736, de la Antioh Cantemir, ministrul plenipotenţiar

al Rusiei la Londra. Copii (Kollekcija dokumentov Kievskogo istoričeskogo
obščestva Nestora-Letopisca, f. 222, nr. 344, 1736 g., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 277.
100  UCRAINA

483 – Scrisoare, din 1737, a serdarului Lupu Anastasie şi a altor boieri

moldoveni către comandantul armatei ruse, în timpul războiului ruso-otoman
(Fond 59, op. 1, nr. 1861).
Ref.: N. A. Mohov, Očerki istorii moldavsko-russko-ukrainskih svjazej,
Chişinău, 1961, p. 140; Damian P. Bogdan, Legăturile serdarului Lupu
Anastasă cu rușii (1721–1751) (SMIM, 2, 1957, p. 345–390).

484 – Scrisoare din Iaşi, octombrie 1746, prin care Gheorghe

Cantacuzino îi cere generalului guvernator Mihail I. Leontiev să întreprindă
o anchetă (Fond 220).
Ref.: Paul Mihail, loc. cit.

485 – Acte, din 1759, privitoare la întărirea satului Kriničnoe familiei

Cantemir (Polkovye Kanceljarii Slobodskoj Ukrainy, f. 27, 1759 g., opis g.
Harkov).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 15.

486 – Carte de hirotonie, din 28 aprilie 1761, dată preotului Teodor de

mitropolitul Daniil al Proilaviei (Fond 220).
Ref.: Paul Mihail, loc. cit.

487 – Acte, din 1765, privitoare la fuga a 150 de ţărani de pe moşia

familiei Cantemir (Belgorods’ka guberns’ka kanceljarija, f. 406, nr. 421,
1765 g., opis g. Harkov).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 29.

488 – Protocoale, din 1769–1770, privitoare la efectivele armatei

otomane din cetatea Tighinei (Popovy, f. 780, nr. 146, 1769–1770 gg., opis
g. Harkov).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 251.

489 – Documente, din 1772–1789, privitoare la epidemia de ciumă din

Moldova şi Ţara Românească şi măsurile de carantină aplicate mărfurilor
(Pograničnye Tamožni, 1772–1789 gg., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 165.
490 – Scrisoare, din 1789, a împăratului Austriei Iosif II către
feldmareşalul A. V. Suvorov, referitoare la victoria rusă de la Focşani în
războiul ruso-austro-turc. Traducere (Lukaševič, Fond 769, nr. 706, 1789 g.,
opis g. Harkov).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 248.
 UCRAINA  101

491 – Document, din 1805, referitor la numirea guvernatorului militar

al Kievului Alexandr Petrovič Tormasov, comandant al corpului
moldovenesc (Kanceljarija Kievskogo, Podol’skogo i Volynskogo General-
Gubernatora, 1805 g.).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 51.

492 – Documente, din 1809, referitoare la capturile de artilerie ale

armatei ruse din Cetatea Hotinului şi măsurile pentru valorificarea lor
(Kievskij Arsenal, Fond 582, nr. 3808, 1809 g., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 170.

493 – Documente, din 1848, privitoare la Revoluţia din Moldova şi din

Ţara Românească (Odesskoe žandarmskoe upravlenie, Fond 385, nr. 3339,
1844–1849 g., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 134.

494 – Ordine şi instrucţiuni, din februarie 1856, privitoare la operaţiunile

Regimentului 3 de cazaci în zona satului Edineț din Basarabia (Štaby
Malorossijskih konnyh kazačih polkov, 1856 g., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 85.

495 – Documente, din 1916, referitoare la activitatea administraţiei

lucrărilor de drumuri de pe lângă armata rusă de pe frontul de sud-vest din
teritoriul României (Upravlenie otdel’nogo načal’nika dorožnyh rabot Armij
Jugo-Zapadnogo fronta, Fond 702, nr. 4199, 1916 g., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 204.

496 – Protocoale, din 1916, ale conferinţei reprezentanţilor societăţilor

de căi ferate ale Rusiei de sud-vest şi ale României privind traficul ruso-
român prin staţiile Ungheni şi Reni (Upravlenie Jugo-Zapadnyh železnyh
dorog, Fond 693, nr. 3520, opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 192.

497 – Documente, din 1916–1918, referitoare la activitatea societăţii ruse

de Cruce Roşie pe frontul românesc (Upravlenie glavnoupolnomočennogo
Rossijskogo obščestva Krasnogo Kresta v rajone armij Jugo-Zapadnogo
fronta, Fond 719, nr. 8788, 1916–1918 g.g., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 200.
102  UCRAINA

498 – Documente, din 1916–1918, privitoare la activitatea administraţiei

societăţii de construcţii inginereşti de pe fronturile din Rusia de sud-vest şi
din România (Upravlenie inženerno-stroitel’nyh družin, Fond 720, nr. 864,
1916–1918 gg., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 201.

499 – Documente, din 1916–1918, referitoare la administraţia

lucrărilor hidrotehnice de pe lângă armata Rusiei din sud-vest, în zona
frontului românesc (Upravlenie gidrotehničeskih rabot pri Armijah Jugo-
Zapadnogo fronta, Fond 792, nr. 6885, 1916–1918 gg., opis g. Kiev).
Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 202.
HRAM PRESVJATOJI JEVHARYSTIJI
(Biserica Preasfintei Euharistii)8

DOC

500 – Hrisov de danie, Hârlău, 1 mai 1384, prin care Petru Mușat,
domnul Moldovei, acordă privilegii Bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Târgul
Siretului. Copie în limba latină (Sygnatura VI, p. 197).
Ref. și publ.: Sadok X. Baracs, Rys dziejów zakonu Kaznodziejskiego w
Polsce, II, Lvov, 1861, p. 499; Iorga, Studii şi documente, I, p. XLIX;
Władysław Abraham, Powstanie organizacyi kościoła łacińskiego na
Ruśi, 1, Lvov, 1904, p. 385–386, nota 4; C. Auner, Episcopia de Siret
(„Revista catolică”, II, 1913, p. 244–245); Radu Rosetti, Despre unguri
şi episcopiile catolice din Moldova (AARMSI, s. II, t. 27, 1904–1905,
p. 293); Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 4–7; DIR, veacul
XIV, XV, A, I, p. 1–2; DRH, A, I, p. 1–2.
Reprod.: B.A.R., ms. 126.

HRAM SV. GEORGIJA

(Biserica Sf. Gheorghe)

AM

501 – Lăcaș ortodox cu slujire în limba română, întemeiat în 1687 de

boierii moldoveni refugiaţi la Lvov, într-o clădire care aparținuse Anei
Potocka (Movilă). A devenit ulterior biserică mitropolitană unită a rutenilor
8
Anterior, Dominikans’kyj Kostel i Monastyr (Biserica și Mănăstirea Dominicanilor).
Astăzi aparține comunității greco-catolice.
 UCRAINA  103

din Lvov. În acest loc Fondul Bisericesc Ortodox al Mitropoliei Bucovinei a

construit în 1897 o biserică cu hramul Sf. Gheorghe, pe care a susținut-o
financiar și după primul Război Mondial. Aici au fost păstrate obiecte de
cult aduse de la Schitul Mare (Maniava), ctitorie românească, precum și un
iconostas din sec. XVIII, bine conservat, mutat ulterior la Muzeul
Mitropoliei Bucovinei din Cernăuți.
Ref.: Teodor Burada, Biserica ortodoxă română, cu hramul Sf. Gheorghe
din Lemberg („Evenimentul”, Iaşi, X, 1902, 10–14 febr.); Iorga, Note
polone, p. 7; Panaitescu, Fundațiuni, p. 11, nota 2; Pahomi, Fundații
românești, p. 112, 118.

MUZ

502 – Piese din tezaurul Mitropoliei Sucevei, luate cu sine de Dosoftei,

mitropolitul Moldovei, la plecarea sa în exil în Polonia (în septembrie
1686): o mitră a Mitropoliei din Suceava, lăzi cu veșminte bisericești, aur şi
pietre preţioase, o cruce de masă din aur cu smaralde (inscripţie de donator:
Radu Buzescu, 1603), un văl liturgic (aer) (1426, donator Alexandru cel
Bun, cf. inscripţiei în limba greacă).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 24–25; D. Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei,
Cernăuţi, 1927, p. 19, 28–29, 41–59 (cu o traducere a inventarului din
22 octombrie 1686); N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii
documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei,
Iași, 2003, p. 99–101.

HRAM SV. ONUFRIJA

(Biserica Sf. Onufrie)

AM

503 – Lăcaş ortodox, din sec. XVI, ajutat prin danii moldoveneşti,
preluat de comunitatea greco-catolică în 1708. În interior s-au aflat mai
multe morminte: al lui Ştefan Tomşa, fost domn al Moldovei, al vornicului
Ioan Moţoc, al spătarului Petre Spancioc și al postelnicului Veveriță, executaţi
la Lvov în primăvara anului 1564 (18–25 mai), al Omolianei Poniatowski (m.
1598), fiica lui Iancu Sasul, domnul Moldovei, al lui Alexandru Lobodă din
Moldova (m. 1652), iar în pridvor, mormântul Mariei (m. 1610), fiica lui
Ionașco Ivul postelnic, căsătorită cu Nicoară Prăjescu, vistier al Moldovei
(mormânt încă vizibil în 1882–1883). În 1854 se mai păstra o piatră de
104  UCRAINA

mormânt cu stema Moldovei şi inscripţie slavonă. Toate au dispărut în

timpul restaurării de la sfârșitul sec. XIX.
Ref.: Iorga, Note polone, p. 7; Panaitescu, Fundațiuni, p. 8–9; Pahomi,
Fundații românești, p. 112–113.

CR

504 – Evanghelie, Vilnius, 1600, cu legătură în catifea cu plăci de

argint, donată în 1610 de Nicoară, vistiernicul Moldovei (în tezaurul
bisericii).
Ref.: B. Janusz, op. cit, p. 60–61; Iorga, Note polone, p. 10; Panaitescu,
Fundațiuni, p. 8–9.
Reprod.: ibidem, p. 8.

HRAM SV. PARASKEVY PJATNYCI

(Biserica Sf. Paraschiva – Sf. Vineri)

AM

505 – Lăcaș ctitorit în 1603, cu o danie de la Constantin Corniact, fost

dregător al lui Alexandru Lăpuşneanu, vameş al Moldovei. A fost încheiat şi
fortificat de Vasile Lupu în 1643–1644, cu meşteri moldoveni, potrivit
pisaniei slavone din 15 august 1644, cu stema Moldovei şi iniţialele
domnului. Acesta a dăruit bisericii o moşie lângă Lvov. Frescă exterioară,
iconostas din lemn, sculptat cu struguri de viță-de-vie și alte ornamente
vegetale, lucrat de aceiași meşteri moldoveni care au lucrat la Biserica Trei
Ierarhi din Iași.
Ref.: A. S. Petruševič, O katedralnej cerkwi Matki Boskiej i biskupach w
Haliczu w XII wieku, I, Lvov, 1853, p. 28, 42; Petruševič, Dopolnenija,
p. 317–318, 507–508, 510; A. S. Petruševič, Supliment la Dopolnenija,
Lvov, 1892, p. 332; B. Janusz, op. cit., p. 63; Iorga, Note polone, p. 6;
Panaitescu, Fundațiuni, p. 9, 11; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 10–11;
Pahomi, Fundații românești, p. 117–118 (cu fragmente din pomelnic);
Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube de
l’âge moderne, Bucarest – Paris, 1980, p. 125–131.
Reprod.: Panaitescu, Fundațiuni, p. 10–11, 13–17; Bălan – Druc, Poliptic
moldav, p. 11, 75, pl. 73; M. Grebarowicz, Portret XVI–XVIII wiekuwe
Lwowie, Wroclaw, 1960, pl. 6.
 UCRAINA  105

LVIVS’KA NACIONAL’NA NAUKOVA

BIBLIOTEKA UKRAJINY IMENI V. STEFANYKA
(Biblioteca Națională de Științe a Ucrainei
„Vasyl Stefanyk” din Lvov)9

DOC

506 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 15 ianuarie 1488,

de la Ştefan cel Mare pentru boierii Stan şi fratele său Dan, cu privire la
satul Volhoviceşti de pe râul Crasna, cumpărat de la Ion, fiul lui Petru
Roşca. Copie în limba polonă de la sfârşitul sec. XVIII (Fond
Baworovskogo B, nr. 1136, f. 11).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 322 (regest); DIR, veacul XV, A, II,
p. 84–85 (regest); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 181–184.

507 – Carte domnească de întăritură, Vaslui, 9 martie 1529 (7037), de

la Petru Rareş, domnul Moldovei, pentru Mănăstiriea Putna, privitoare la
satele: Jicovul de Sus, Voitin, Maneuţi, Balosineşti, Botoşani, Bucşani,
Macicateşti, Frătăuţi, Târnăuca şi altele, precum şi la dreptul de a moșteni
ţiganii, ocnele de sus, viile ş. a. Traducere în limba germană (Fond
Čolovskogo, nr. 2428, f. 305–312).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 262–266.

508 – Documente (2), din 18 noiembrie 1586 şi 1 august 1587,

privitoare la istoria Ţărilor Române: scrisoare a sultanului Murad III către
Stările Poloniei, stăruind pentru alegerea ca rege a lui Ştefan Báthory,
principele Transilvaniei, şi scrisoare a mitropolitului Gabriel de Ohrida
pentru adunarea de milostenii destinate unei mănăstiri de la Sf. Munte Athos
(ms. 1601, f. 2–4).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 31.
Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 382–383.

509 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 22 iulie 1601 (7109), de la

Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pentru boierul Ştefan comisul, privitoare
la trei părţi din satul Iacobeşti cumpărate de la Ilie, fost jitnicer. Copia
Cancelariei nemţeşti (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 919–920).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 15–16.

9
Biblioteca a fost înființată în 1940. Deține sute de colecții particulare păstrate
anterior în diverse instituții din Lvov, inclusiv o parte din aceea a bibliotecii Narodnyj Dim,
închisă în 1939.
106  UCRAINA

510 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 31 oct. 1606, de la Simion

Movilă, domnul Moldovei, pentru Viscan şi Ponici, privitoare la o parte din
satul Biliceni, la care pretindeau Gheorghe şi Iuraşcu Başotă cu rudele lor.
Copia Cancelariei nemţeşti (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 743–745).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 47–49.

511 – Carte domnească de imunitate, Iaşi, 21 mai 1608 (7116), de la

Constantin Movilă, domnul Moldovei, pentru Mănăstirea Voroneț, privitoare la
transportarea peştelui fără vamă. Copia Cancelariei nemţeşti (Fond
Čolovskogo, nr. 2428, f. 851).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 53–54.

512 – Zapis de vânzare, din 1611 (7120), al lui Ştefan stolnicul pentru
o parte din satul Iacobeşti. Copia Cancelariei nemţeşti (Fond Čolovskogo,
nr. 2428, f. 911–912).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 86–87.

513 – Carte domnească de întăritură, Hârlău, 27 septembrie 1630 (7139),

de la Moise Movilă, domnul Moldovei, pentru Mănăstirea Humor, privitoare
la un loc care aparţinea mănăstirii (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 911–912).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 249–251.

MS

514 – Evangheliar, încheiat la 25 iulie 1477, Lvov, în limba slavonă,

copiat de Trif din Moldova, numit și „diacul Voloșin”, pentru Mihail,
logofăt al Moldovei, şi fraţii săi Duma şi Sica, boieri moldoveni refugiaţi la
regele Casimir al Poloniei. 286 f. La f. 15v: însemnare de copist moldovean,
1623 (Fond 2, ms. 51/72).
Ref. şi publ.: Svencic’kyj, Opis, III, p. 129; P. P. Panaitescu, Contribuţii la
istoria lui Ştefan cel Mare (AARMSI, s. III, t. 15, p. 76–77); Rep.
Ştefan cel Mare, p. 393, nr. 148; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 136–
137; Turdeanu, Études, p. 145–146; Constantinescu, Repertoriu, p. 157–
158, nr. 814; Pahomi, Fundații românești, p. 101 (localizează la
Narodnyi Dom).

515 – Pravilă, Moldova, jumătatea sec. XV. Text în limba slavonă. La

v
f. 93 : însemnări din Câmpulung Moldovenesc, sec. XVIII (Fond 77, ms. 55).
Ref.: Svencic’kyj, Opis, I, p. 31–35; Constantinescu, Repertoriu, p. 160,
nr. 826.
 UCRAINA  107

516 – Slujebnic, Moldova, a doua jumătate a sec. XV, 90 f. Text în

limba slavonă. La f. 79v și 89–90: însemnări în limba română (Fond 2, ms. 1).
Ref.: Svencic’kyj, Opis, III, p. 152; Turdeanu, Moldavie, p. 62, nr. 7;
Constantinescu, Repertoriu, p. 156–157, nr. 809.

517 – Sbornic, Moldova, sec. XV. Text în limba slavonă (Fond 3, ms. 16).
Ref.: Dudik, Die Archive, p. 151; Constantinescu, Repertoriu, p. 159, nr. 821.

518 – Filip Solitarul, Dioptra (sec. XII), copie din Moldova, sec. XV.
Text în limba slavonă. 251 f. La f. 250–251: menţiuni despre Petru Aron şi
Ştefan cel Mare. A aparţinut Mănăstirii Slatina din Moldova (Fond 3).
Ref.: F. Miklosić, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena, 1862–
1865, pl. VIII; Kałužnjackij, Obzor, p. 217–218; É. Turdeanu, Moldavie,
1457–1504; Constantinescu, Repertoriu, p. 178, nr. 906.
Reprod.: Kałužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 104.

519 – Matei Vlastaris, Sintagma, tradusă în limba slavonă în 1556 de

Macarie, episcopul Romanului (m. 1558), pentru Ivan al IV-lea „cel Groaznic”,
ţarul Moscovei, din însărcinarea lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei.
Cuprinde materia juridică a Sintagmei reorganizată după alfabetul slav. A
ajuns în 1561 la Mănăstirea Sf. Onufrie din Lvov (Fond 3, ms. 7).
Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 55; Dudik, Die Archive, p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 159, nr. 820.

520 – Apostol, Moldova, sec. XVI, scris de Drăgoi. Text în limba

slavonă. La f. 113, 136, 155: însemnări din Moldova, sec. XVI (Fond 2,
ms. 17/67).
Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 358–359; Constantinescu, Repertoriu, p. 157,
nr. 812.

521 – Sbornic, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (Fond 2, ms.
139).
Ref.: A. I. Jacimirskij, Iz istorii apokrifov i legend v južno-slavjanskoj
pis’mennosti („Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 14,
1909, kn. 2, p. 313–315); Constantinescu, Repertoriu, p. 158, nr. 816.

522 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (Fond 3,

cotă neidentificată).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 159, nr. 822.
108  UCRAINA

523 – Matei Vlastaris, Sintagma, copie de la Suceviţa, încheiată la 1

mai 1606, realizată pentru Ieremia Movilă, domnul Moldovei, din porunca
lui Teodosie Barnovschi, mitropolitul Moldovei. Text în limba slavonă
(Fond 77, cotă neidentificată).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 241; idem, Repertoriu, p. 160, nr. 827.

524 – Sbornic hagiografic, Moldova, începutul sec. XVII, dăruit de

Anastasie Crimca Mănăstirii Dragomirna. Text în limba slavonă. Cuprinde
vieţi de sfinţi şi mineie pe lunile februarie – mai (Fond 2, ms. 2).
Ref.: Svencic’kyj, Opis, I, p. 108–112; É. Turdeanu, Le Métropolite
Anastasie Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (1608–1629)
(RES, 29, 1952, p. 62, nr. 21); Constantinescu, Repertoriu, p. 157,
nr. 810, şi p. 158, nr. 819.

525 – Triod, Moldova, începutul sec. XVII. Text în limba slavonă. La

f. 8: însemnări de la Bisericeni, sec. XVII (Fond 2, ms. 149/51).
Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 399; Constantinescu, Repertoriu, p. 158,
nr. 818.

526 – Irmologhion, 1661–1673, cuprinzând, la f. 8–12, Pripealele lui

Filotei monahul de la Cozia. Text în limba slavonă (ms. 469).
Ref.: Gh. C. Ionescu, Filotei monahul de la Cozia (secolele al XIV-lea –
al XV-lea). Pripelele după Polieleu (SCIA-TMC, 44, 1997, p. 32);
Gh. C. Ionescu, Muzica bizantină în România. Dicţionar cronologic,
prefaţă de Virgil Cândea, [Buc.], 2003, p. 15.

527 – Sbornic, Moldova, sec. XVII. Text în limba slavonă (Fond 3, cotă
neidentificată).
Ref.: A. I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi v Moldavii:
Neizvestnye proizvedenija Grigorija Camblaka, Sankt-Peterburg, 1906,
p. LXXV; Constantinescu, Repertoriu, p. 159, nr. 823.

528 – Chipurile împăraţilor turceşti, dimpreună cu istoriile lor, scrise

pe scurt, în ce fel au urmat unul după altul, de la cel dintâi până la cel de
acum la împărăţie, începutul sec. XVIII (post 1710), text în limba română,
probabil o traducere a unei scrieri grecești. Cu numeroase miniaturi: portrete
ale sultanilor, în culori (ms. 5835/III).
Ref.: Gh. Duzinchevici, O necunoscută istorie a imperiului turcesc în
manuscris românesc (RIR, 4, 1934, p. 289–291); Victor Papacostea,
 UCRAINA  109

O istorie a turcilor în româneşte. Notă asupra manuscrisului găsit în

biblioteca Ossolineum (RIR, 5–6, 1935–1936, p. 393–399);
Gh. Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova socialistă”,
nr. 164, 18 iulie 1979, p. 4); idem, Alte pagini de istoriografie literară,
Chișinău, 1984, p. 16–33; G. Ștrempel, Lumina tiparului românesc
(MI, 22, 1988, nr. 11, p. 19); Pavel Balmuș, Chipurile împăraților
turcești, în Texte uitate – texte regăsite, IV, Buc., 2005, p. 7–12.
Publ.: ibidem, p. 17–29 (fragmentar).
Reprod.: Gh. Bogaci, op. cit., pl. 2 și 3; P. Balmuș, op. cit., p. 13–16.

529 – Irmologhion, Moldova, prima jumătate a sec. XVIII. Text în

limba slavonă şi notaţie psaltică. Însemnări din Ocneni, 1883 (Fond 2,
ms. 113).
Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 381; Ju. P. Jasynovs’kyj, Notolinijni
rukopysy XVI–XVIII st.: Katalog, Lvov, 1979, p. 36, nr. 46;
Constantinescu, Repertoriu, p. 158, nr. 815.

530 – Irmologhion, Moldova, prima jumătate a sec. XVIII. Text în

limba slavonă şi notaţie psaltică. La f. 138, 191–192: însemnări din Acrişori,
sec. XVIII (Fond 6, ms. 185).
Ref.: I. P. Jasinovs’kij, op. cit., p. 64, nr. 112; Constantinescu, Repertoriu,
p. 160, nr. 825.

531 – Irmologhion, Moldova, sec. XVIII, cu notație psaltică (Fond 2,

ms. 141).
Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 383; Ju. P. Jasynovs’kyj, op. cit., p. 40–41,
nr. 57; Constantinescu, Repertoriu, p. 158, nr. 817.

532 – Irmologhion, sec. XVIII, cuprinzând, la f. 222–224, Pripelele lui

Filotei monahul de la Cozia. Text în limba slavonă (ms. 235).
Ref.: Gh. C. Ionescu, Filotei monahul de la Cozia (secolele al XIV-lea –
al XV-lea). Pripelele după Polieleu (SCIA-TMC, 44, 1997, p. 32);
Gh. C. Ionescu, Muzica bizantină în România. Dicţionar cronologic,
prefaţă de Virgil Cândea, [Buc.], 2003, p. 15.

533 – Ivan Vahilevič, [Lexicon român-polonez], Lvov, circa 1838–

1846, cuprinzând 765 de cuvinte din limba română literară și vorbită.
Ref.: S. V. Semčinskij, Rukopisnyj rumynsko-pol’skij slovar’ pervoj
poloviny XIX veka (grafičeskie i fonetičeskie osobennosti)
(„Romanoslavica”, 17, 1970, p. 261–270).
110  UCRAINA

CR

534 – Antologhion, Kiev, 1619. De la p. 1004: scrieri ale lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39, nr. 120.

535 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă.

Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

536 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628.

Traducere în limba slavonă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 168.

537 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. Ediţie dedicată lui Petru
Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 171.

538 – Acatist, Kiev, 1629. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui

Petru Movilă.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 186.

539 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură

reprezentând blazonul acestuia.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

540 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise

Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri
reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru
Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al
tronului Moldovei”. 3 ex.
Ref.: Bogdan, Contribuțiuni, p. 60; Zapasko – Isajevyč, I, p. 52–53, nr. 220.

541 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

542 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă,

la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.
 UCRAINA  111

543 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă,

mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.

544 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul

lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu,
verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

545 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul

Kievului.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 60, nr. 273.

546 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul

Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 61–64, nr. 282.

547 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru Movilă,

mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab (tiraje
diferite).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63–65, nr. 302.
Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui
Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul
împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965, p. 296–300 (prefaţa dedicată lui
Matei Basarab).

548 – Petru Movilă, Litos abo kamień z procy […] przez Evzebia
Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 329.

549 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very

pravoslavno-kafoličeskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij.
2 tiraje.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 333, 334; p. 67, nr. 345; p. 68, nr. 350.

550 – Theodosius Wasilewicz Baiewski, Sancti Petri metropolitae

Kijoviensis thaumaturgi Rossiae […] Petrus Mohila patroni sui iconismus,
Kiev, 1645, cu o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă şi versuri
dedicatorii în limbile polonă şi latină.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66–67, nr. 337.
112  UCRAINA

551 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii
de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri
dedicatorii la f. 2–6.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

552 – Joseph Kalimon, Zal ponowiony po pogrzebie… Piotra Mohiły,

Kiev, 1647. Panegiric în proză şi versuri, închinat lui Petru Movilă,
mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 69, nr. 366.

553 – Thomas à Kempis, Imitarea lui Christos, Dealu, 1647, traducere

din limba latină în limba slavonă de Udrişte Năsturel. Provine de la Muzeul
Bisericesc.
Ref.: BRV, IV, p. 194–200, nr. 52.

554 – Ioanikij Galjatovskij, Nebo novoe, Lvov, 1665. La p. 2–6:

prefaţă închinată Anei Movilă Potocki. Pe versoul foii de titlu: gravură
reprezentând blazonul familiei Movilă, cu versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 75, 80, nr. 422–423.

555 – Tumulus honorarius illustrissime Dominae D. Annae de domo

Mohiłarum Potocka, principissae Moldaviae, palatinae Cracoviensi [...],
Lvov, 1666. La p. 2: gravură reprezentând blazonul familiei Movilă.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 78, nr. 436.

556 – [Gavriil Bănulescu-Bodoni], Slovo sočinennoe i govorennoe […]

pri otkrytii Voznesenskago namestničestva 1795 goda maja 10-go dnja v
Svjato-Nikolaevskom sobore v gorode Novo–Mirgorodě, Kiev, 1795.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/2, p. 74, nr. 3787.

LVIVS’KYJ ISTORYČNYJ MUZEJ

(Muzeul de Istorie din Lvov)

MS

557 – Octoih, Moldova, sec. XV. Text în limba slavonă (Fond

Stavropigijskij Institut).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 841.
 UCRAINA  113

558 – Antologhion, începutul sec. XVI, provenit din scriptoriul

Mănăstirii Putna. Text în limba greacă, notaţie neumatică psaltică, mai
multe leme rubricate şi însemnări marginale în slavonă (Pk 1060, fost
ms. 15804/500214).
Ref.: Gabriela Ocneanu, Al XII-lea manuscris din Şcoala de la Putna –
manuscrisul de la Lvov (AMB, 8, 2005, p. 80–91); Traian Ocneanu,
The School of Medieval Chant at the Monastery of Putna. Current
State of Romanian Research (AMB, 8, 2005, p. 122).

559 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă (Fond
Stavropigijskij Institut, ms. 24/21).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 839.

560 – Tetraevanghel, circa 1546–1551, manuscris copiat în vremea lui

Iliaş Rareș, domnul Moldovei, de preotul Ioan din satul Stăneşti. 217 f. Cu
ornamente şi iniţiale în chinovar. A aparținut Bisericii unite Adormirea Maicii
Domnului („Biserica moldovenilor”) din Lvov (Fond Stavropigijskij Institut).
Ref. şi publ.: B. Ianusz, Zabytki mołdawskie we Lwowie („Wiadomości
konserwatorskie”, Lvov, 15, 1924, nr. 2, p. 55); Panaitescu, Fundaţiuni,
p. 7–8; Turdeanu, Études, p. 202; Constantinescu, Repertoriu, p. 164,
nr. 843.

561 – Tetraevanghel, Moldova, 1570. Text în limba slavonă. Provine

de la o biserică din Suceava (Fond Stavropigijskij Institut).
Ref.: É. Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER, 1, 1953, p. 208);
Constantinescu, Repertoriu, p. 164, nr. 844.
Reprod.: Ludwig Wierzbicki, Maryan Sokołowski, Wystawa archeologiczna
polsko-ruska urzadzona w roku 1885, Lvov, 1885, pl. XXX;
É. Turdeanu, op. cit., pl. III.

562 – Tetraevanghel, Moldova, 1594. Text în limba slavonă. Provine

de la biserica Sf. Gheorghe din Suceava (Fond Stavropigijskij Institut).
Ref.: É. Turdeanu, op. cit., p. 208–209; Constantinescu, Repertoriu, p. 164,
nr. 845.
Reprod.: L. Wierzbicki, M. Sokołowski, op. cit., pl. XXXI; É. Turdeanu,
op. cit., pl. IV.

563 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Text în limba

slavonă. Dăruit în 1637 Frăţiei ortodoxe din Lvov de Ana, fiica lui Ieremia
Movilă (Fond Stavropigijskij Institut).
114  UCRAINA

Ref.: Katalog wystawy archeologicžnej i etnoğraficznej we Lwowie, Lvov,

1885, p. 180, 471; Hurmuzaki, Bogdan Skupiewski, Supl. II/3, f. 77 ș.
urm.; N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă (AARMSI, s. 2, 32, 1910, p. 5
şi 29); Gh. Popescu-Vâlcea, Un manuscris al voievodului Ieremia
Movilă, Buc., 1984, p. 9, 52; Constantinescu, Repertoriu, p. 164,
nr. 846.
564 – Sbornic, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Fragment. Text în limba
slavonă. Însemnare din Suceava, 1629 (Fond Stavropigijskij Institut, ms.
143/92).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 840.

565 – Nomocanon, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă. La

v
f. 93 : însemnare din Câmpulung Moldovenesc, sec. XVII (Fond 2, ms. 55).
Ref.: Svencic’kyj, Opis, I, p. 31–35; Constantinescu, Repertoriu, p. 206,
nr. 1030.

566 – Slujebnic, Dragomirna, 1604. Pergament. Text în limba slavonă.

Dăruit în 1666 de Eustafie Zaremba, originar din Târgovişte, Bisericii
Adormirea Maicii Domnului din Lvov (Fond Stavropigijskij Institut).
Ref.: A. S. Petruševič, Lingvistyčno-istoričeskije razsuždenija, I, Lvov, 1887, p.
147; Panaitescu, Fundaţiuni, p. 6; E. Turdeanu, Manuscrise robite de
cazaci, la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 134–135);
Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 842.

CR

567 – Imnologia si est Pesnoslovie, Kiev, 1630. Cuprinde un Panegiric

închinat de tipografii Kievului lui „Petru Movilă, arhimandritul Sfintei de
Minuni Făcătoare Marii Lavre Pečers’ka din Kiev, fiul voievodului Ţării
Moldovei” (6 f).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 49, 51, nr. 204.

568 – Ioanikie Volkovič, Rozmyšljane o mucě Hrista Spasitelě našego,

Lvov, 1631, cu o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă (foaia de
titlu, verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 51–52, nr. 219.

569 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.
 UCRAINA  115

570 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă,

la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

571 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă,

mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.

572 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul

lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu,
verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

573 – Acatistul Maicii Domnului, traducere în limba română de Dosoftei,

Uniev, 1673.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 88, nr. 511.

574 – Dosoftei, Psaltirea în versuri, Uniev, 1673.

Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 88, nr. 512.

575 – Jakob Rubinkowski, Janina Zwyciąskich Tryumfow, džeiłami y

Heroicznaym Męstwem Jana III […] Krola polskieģo […], Lvov, 1757. La
p. 152–156: descrierea luptelor cu tătarii în Moldova.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 107, nr. 2032.

576 – Maria Potocki, fiica lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei,

portret în ulei, sec. XVII, autor necunoscut.
Ref. și publ.: N. Iorga, Note polone, 1924; Władisław Łoziński, Polska
derwnych wiekach, Varșovia, 1934, p. 100; Al. Alexianu, Acest ev
mediu românesc, Buc., 1973, p. 100, 215–216 (cu erori); Lilia
Zabolotnaja, Movilencele și descendenții. Pagini necunoscute. Unele
contribuții la genealogia descendenților lui Ieremia Movilă
(„Tyragetia. Istorie, Muzeologie”, Chișinău, s. n., 2 (17), 2008, nr. 2,
p. 30 și 31, fig. 5); idem, Unele fragmente din viața privată a
Movilencelor Maria și Anna, în Continuitatea popoarelor și a culturilor.
În lumea relațiilor polono-române, Suceava, 2008, p. 67; Anca
Brătuleanu, Portrete domnești în colecții străine, Buc., 2010, p. 34.
116  UCRAINA

577 – Ruxandra Lupu, căsătorită Hmelnicki, portret în ulei, sec. XVII,

autor necunoscut. Astăzi pierdut.
Ref. și publ.: Platon Beleckij, Ukrainskaja portretnaja živopis’ XVII–XVIII
vv., Sankt-Peterburg, 1981, p. 59; A. Brătuleanu, op. cit., p. 66–67.

MUZ

578 – Epitaf, 1428, atelier din Moldova, realizat din porunca

mitropolitului Macarie. Adus în Polonia în 1686 de trupele polone. 1,72 ×
1,28 cm.
Ref.: É. Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie. Les epitaphioi
moldaves aux XVe et XVIe siècles (CL, IV, 1940, p. 203); G. Millet,
Broderies religieuses du style byzantin, Paris, 1939–1947, p. 99–100,
106–107; Rep. Ştefan cel Mare, p. 279; P. Johnstone, The Byzantine
tradition in church embroidery, Londra, 1967, p. 83; M. A. Musicescu,
Broderie medievală românească, Buc., 1969, p. 29–30, nr. 8.
Reprod.: ibidem, fig. 13.

MONASTYR TA KOSTEL BERNARDYNIV

(Mănăstirea și Biserica Ordinului Bernardinilor)

DOC

579 – Inventar al averii Mitropoliei Moldovei, 22 octombrie 1686,

întocmit la Stryj de mitropolitul Dosoftei, aflat în exil în Polonia din luna
septembrie a acelui an. Copie din 1737 (Arhiva Mănăstirii).
Ref.: Șt. Ciobanu, Contribuțiuni privitoare la originea și moartea
mitropolitului Dosoftei, Buc., 1920, p. 16–19, 23–28; N. A. Ursu, Pr.
Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea
Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 99–100.

MUZ

580 – Mormântul lui Iancu Sasul, domnul Moldovei, decapitat la Lvov la

28 septembrie 1582. Se afla în interiorul bisericii.
Ref.: P. P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu vodă Sasul (RI, 10, 1924, p. 173);
idem, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia (BCMI, 22, 1929,
p. 9).
 UCRAINA  117

MUZEJ NARODNOJI ARHITEKTURY

TA POBUTU U L’VOVI
(Muzeul Arhitecturii Populare și Vieții Rurale din Lvov)

MUZ

581 – Biserică din lemn, circa 1774, cu hramul Sfânta Treime, ridicată
pe un loc înalt din centrul orașului Cernăuți (astăzi Str. Maxim Gorki) de
Dositei Herescu, episcop de Rădăuți, împreună cu fratele său, medelnicerul
Ilie, fost staroste de Cernăuți (1771–1773), și soția acestuia, Ecaterina. Între
1781 și 1864 a fost Catedrala episcopală a orașului Cernăuți. În 1874, la
zece ani de la sfințirea noii Catedrale ortodoxe din Cernăuți, biserica din
lemn a fost mutată în cimitirul din Clocucica (Klokučka – suburbie în
Cernăuți). Aici a rămas până în 1966, când a fost transferată la Muzeul
Arhitecturii Populare și Vieții Rurale din Lvov.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 69; Reli, Călăuza, p. 27–29;
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Drăguț, Dicţionar, p. 88;
Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 70; Dragomir, Monumente istorice,
p. 63; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 16, 21, 23.
Reprod.: Reli, Călăuza, p. 28; Bălan – Druc, op. cit., il. 62; Luceac, op. cit..

NACIONAL’NYJ MUZEJ U L’VOVI

IMENI ANDREJA ŠEPTYC’KOGO
(Muzeul Național din Lvov „Andrej Šepticki”)10

DOC

582 – Hrisov din Suceava, 8 octombrie 1408, prin care Alexandru cel
Bun acordă un privilegiu comercial negustorilor din Lvov (Arhiva orașului).
Ref. și publ.: Akty Zapad. Ross. 1, 1846, nr. 21; Kałužnjackij, Dokumenta, nr. 2;
B. P. Hasdeu (AI, I/1, 1864, p. 130–132); Costăchescu, Documente
moldoveneşti, II, p. 630–637.
Reprod.: B.A.R., ms. 126.

583 – Hrisov, din 1409, prin care Mircea cel Bătrân, domnul Ţării
Româneşti, scuteşte de vămi negustori din Lvov, Polonia şi Lituania (Fond
131, spr. 45).
10
Înființat în 1905, a funcționat o vreme cu denumirea de Lvivs’kyj Deržavnyj Muzej
Ukrajins’kogo Mystectva (Muzeul de Stat Ucrainean de Artă din Lvov). Deține și o parte
din colecțiile bibliotecii Narodnyi Dom, închisă în 1939.
118  UCRAINA

Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 49, nr. 50.

Publ.: B. P. Hasdeu, Documente inedite în limbi străine (AI, I, 1865, p. 3–4,
nr. 1); Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 214–215.

584 – Documente, din 1414–1696, referitoare la legăturile Moldovei şi

Ţării Româneşti cu oraşul Lvov: socoteli, privilegii comerciale, acte juridice
etc., cuprinzând informaţii despre soli şi negustori, schimburi de daruri între
municipalitatea din Lvov şi domnii români, liste de produse, taxe vamale,
drumuri de comerţ, procese, evenimente politice, relaţii prin Moldova între
Lvov şi Crimeea etc. (Fond 52, Akty Armjanskogo suda, op. 3, kn. 517–
522, 528–529; Akty Vojtovskogo suda, op. 3, kn. 380–403, 406, 408–409,
411; Akty Gorodskogo soveta, op. 1, fasc. 281, doc. 106, 112, 132; op. 3,
kn. 22, 23, 26–28, 31, 33–34, 36–40, 47–49, 51–52, 54, 56, 58, 61–65, 69,
71, 74, 76, 79, 88; Akty Gorodskogo suda-lavy, op. 3, kn. 233, 236–238,
240–243, 246–248, 250–251, 253–256, 258–260, 264, 269, 274; Reestry
poštyčnoj Kassy, op. 3, kn. 827779–829781, 830782, 833785, 834786,
836788, 838790–839791, 841793).
Ref.: N. Iorga, Relaţiile comerciale ale ţărilor noastre cu Lembergul.
Regeste şi documente din Archivele oraşului Lemberg, I, Buc., 1900,
p. 7–111; I. Nistor, Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Moldau
im XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, p. 34–48;
E. M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI–XVII
vekah, Chişinău, 1968, p. 31–34, 100–212, 217.

585 – Scrisoare, din 1421, a Sfatului oraşului Baia din Moldova către
municipalitatea din Lvov, referitoare la o datorie pe care defunctul Niclos
Hecht din Baia o avea de primit de la un târgoveţ din Lvov şi pe care prin
testament o donează oraşului (Arhiva orașului Lemberg).
Ref.: P. P. Panaitescu, Cel mai vechi act municipal din Moldova (RI, 9,
1923, p. 183–186).
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, IV, p. 108–109.

586 – Hrisov din Suceava, 18 martie 1434, prin care Ştefan II, domnul
Moldovei, oferă privilegii comerciale negustorilor din Lvov (Arhiva
orașului Lemberg).
Ref. și publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 667–674;
Urkundenbuch, IV, p. 517–518.
 UCRAINA  119

587 – Hrisov, din 8 septembrie 1439, prin care Vlad Dracul, domnul
Ţării Româneşti acordă lvovenilor şi altor negustori din Rusia, Polonia şi
Moldova privilegii comerciale (Fond 131, spr. 112).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 77, nr. 124 (rec. Paul Mihail în AIIAI, 11,
1974, p. 287–290).
Publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 84–85; Akta grodzkie i ziemskie, VII,
p. 220–226; Kałužnjackij, Dokumenta, p. 28–29.
Reprod.: Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 220–226; Katalog pergamentnyh,
p. 16–17, 78 (hrisoave).

588 – Documente (3), din 1440–1442, privitoare la activitatea de la

Lvov a negustorului moldovean Nicolaus Hecht şi la o danie a sa pentru
catedrala oraşului (Fond 131, spr. 114, 120, 123).
Ref.: Katalog pergamentnyh, nr. 126, 132, 135.
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, II, p. 103–106; V, p. 109, 114.

589 – Document, din 6 iulie 1444, prin care Vladislav III, regele
Poloniei, hotărăşte ca mărfurile de peste mări aduse de negustori italieni la
Lvov şi rămase nevândute să nu fie duse în Moldova (Fond 131, spr. 131).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 86, nr. 133–135.
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, V, p. 133–135.

590 – Hrisoave (2), din Suceava, 15 ianuarie şi 29 iunie 1456, prin care
Petru Aron, domnul Moldovei, întăreşte negustorilor din Lvov privilegiile pe
care le aveau de la fraţii săi, Ştefan şi Petru (Fond 131, spr. 157, 160).
Ref. şi publ.: Kałužnjackij, Dokumenta, p. 34–35, nr. 67; Hurmuzaki, II/2,
p. 75, 672–673; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 777–778,
nr. 229, și p. 788–796, nr. 231; Urkundenbuch, V, p. 536; Katalog
pergamentnyh, p. 99, nr. 174–178.
Reprod.: Katalog pergamentnyh, p. 98 (doc. 29 iunie).

591 – Hrisov, din 20 ianuarie 1456, prin care Petru Aron întăreşte
Mănăstirii Humor satul Pârteşti şi Siliştea Deniševo (Fond 129, op. 1,
spr. 1a).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 97, nr. 175.
Publ.: Bogdan, Acte Ştefan cel Mare, p. 46–47; DIR, veacul XIV, XV, A, I,
p. 284.
120  UCRAINA

592 – Document, din 3 februarie 1458, prin care starostii şi judecătorii

din Polonia de sud hotărăsc ca judecăţile negustorilor veniţi din Moldova să
aibă loc la Colomeea (Fond 131, spr. 166).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 101, nr. 184.
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, VI, p. 39–40.

593 – Hrisov din Suceava, 3 iulie 1460, prin care Ştefan cel Mare
întăreşte privilegii comerciale oraşului Lvov (Fond 131, spr. 173).
Ref. şi publ.: B. P. Hasdeu (AI, II, 1865, p. 171–176); Akta grodzkie i
ziemskie, VII, p. 237–242; Kałužnjackij, Dokumenta, p. 45–50;
Hurmuzaki, II/2, p. 686–692; Bogdan, Documente, II, p. 271–282;
Katalog pergamentnyh, p. 106, nr. 195.

594 – Hrisov din Iaşi, 25 ianuarie 1463, prin care Ştefan cel Mare
întăreşte negustorilor din Lvov privilegiile comerciale primite de la domnii
anteriori (Fond 131, spr. 180).
Ref. şi publ.: Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 242–244; Kałužnjackij,
Dokumenta, p. 50–52; Hurmuzaki, II/2, p. 699–700; Bogdan, Documente,
II, p. 294–296; Katalog pergamentnyh, p. 109, nr. 203.

595 – Scrisoare, din 1484, prin care negustorii din Lvov se plâng
regelui Cazimir al Poloniei că nobilii şi ţăranii polonezi le sechestrează boii
cumpăraţi din Rusia, Polonia şi Moldova, sub pretext că ar fi furaţi (Arhiva
oraşului).
Ref. și publ.: Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 145; Hurmuzaki – Densusianu,
II/2, p. 278–279.

596 – Hrisov, din 15 ianuarie [1505–1517], prin care Bogdan III,

domnul Moldovei, comunică municipalităţii din Lvov măsurile luate pentru
despăgubirea marelui logofăt Isac, garant al cetăţeanului Antonie din Lvov
(Arhiva oraşului, fasc. 509).
Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 7–8, nr. 4.

597 – Hrisov din Huşi, 22 februarie 1507, prin care Bogdan III,
domnul Moldovei, întăreşte lui Luţă Goriţi, Teodor Păcurariul şi altora
satele Lurunteşti și Dădeşti, potrivit hrisoavelor obţinute de la domnii
Moldovei Ilieş şi Ştefan (Fond 131, spr. 282)
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 158, nr. 322.
 UCRAINA  121

598 – Privilegiu, din 23 octombrie 1509, prin care Sigismund I, regele

Poloniei, dăruieşte două sate lui Stanislav din Hodici, mareşal regal şi
staroste de Lvov şi Cameniţa, pentru meritele sale în expediţia împotriva
Moldovei (Fond 131, spr. 290).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 162, nr. 330.

599 – Poruncă, din 20 decembrie 1521, de la Sigismund I, regele

Poloniei, privitoare la taxele vamale percepute pe drumul comercial Lvov –
Moldova (Fond 131, spr. 326).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 184, nr. 374.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 10–16.

600 – Hrisov din Suceava, noiembrie 1522, prin care Ştefăniţă Lupu,
domnul Moldovei, întăreşte negustorilor din Lvov privilegiile comerciale
primite de la domnii anteriori (Fond 131, spr. 355).
Ref. și publ.: Katalog pergamentnyh, p. 158, nr. 322; Akta grodzkie i
ziemskie, VII, p. 246–247; E. Hurmuzaki – E. Kałužnjackij, Documente
privitoare la istoria românilor, II, 3, Buc., 1892, II/3, p. 706.
Reprod.: Katalog pergamentnyh, p. 189 (hrisoave), 190 (pecetea).

601 – Documente (5), din 1527, 1530, 1537, 1544, 1545, de la regele
Sigismund I al Poloniei, referitoare la relaţiile comerciale dintre Lvov,
Lublin, Cracovia şi Moldova (Fond 131, spr. 350, 361, 391, 435, 437).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 201, nr. 405; 206, nr. 417; 224, nr. 454; 246,
nr. 503; 247, nr. 505.

602 – Poruncă, din 20 februarie 1532, prin care Sigismund I, regele

Poloniei, interzice comerţul în Polonia negustorului Caracandela, în
interesul domnului Moldovei (Arhiva oraşului, fasc. 154, nr. 11).
Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit.; Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 47.

603 – Documente, din 14 aprilie 1552, prin care Sigismund I, regele

Poloniei, reîntăreşte privilegiile Lvovului, precum şi hotărârea din 1444 a
regelui Vladislav III referitoare la negustorii italieni (Fond 131, spr. 474).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 269, nr. 546.
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, III, p. 75–76.
122  UCRAINA

604 – Privilegiu, din Alba Iulia, 21 martie 1557, prin care Isabela,
regina Poloniei, permite negustorilor din Lvov să facă negoț în Transilvania
(Fond 131, spr. 503).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 285, nr. 358.

605 – Documente (17), din 1558–1559 și 1564–1566, de la Alexandru

Lăpuşneanu, domnul Moldovei, prin care trimite comunităţii ortodoxe din
Lvov danii pentru zidirea, zugrăvelile și clopotele Bisericii Stavropighiei
(Voloska Cirkih, „Biserica valahilor”), cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, şi pentru paraclisul Sf. Gheorghe, dă recomandări de cult, cere
cântăreţi bisericeşti etc. (Arhiva Stavropighiei).
Ref. și publ.: I. Šaranevič, Jubilejnoe izdanie v pamjat’ 300-letnego
osnovanija L’vovskogo stavropigijskogo bratstva, t. I, Lvov, 1886, nr.
7–23; Bianu, Relaţiune, p. 37–38; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p.
205–216; 220–222, 242–243, 249–250, 254–258.

606 – Scrisoare, din 17 aprilie 1572, prin care Bogdan Lăpuşneanu,

domnul Moldovei, alungat de Ioan Vodă cel Cumplit, încredinţează cetatea
Hotinului unui detaşament polonez pe termen de 3 luni (Acta Castrensis
Leopoliensis, t. 335, p. 294).
Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 76–77, nr. 93.

607 – Notă, din 3 mai 1572, a municipalităţii din Lvov, referitoare la

primirea în oraş a lui Bogdan Lăpuşneanu, alungat din Moldova de Ioan Vodă
cel Cumplit (ms. 1190, p. 22).
Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 88, nr. 114.

608 – Scrisoare, din 8 februarie 1580, de la Nicolae Mieleţki, voievodul

Poloniei, către Consiliul municipal din Lvov, cu privire la datorii ale fostului
domn al Moldovei Petru Şchiopul (Arhiva oraşului, fasc. 522, nr. 46).
Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 291–292.

609 – Documente (4), din 1582–1587, referitoare la soarta însoţitorilor

lui Iancu Sasul în refugiul din Polonia, după executarea acestuia la Lvov în
28 septembrie 1582, şi la confiscarea bunurilor domnitorului şi ale
apropiaților lui (Arhiva oraşului).
Ref.: P. P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu-Vodă Sasul (RI, 20, 1934, p. 175).
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, X, p. 144, 153, 161.
 UCRAINA  123

610 – Documente (5), din 1582–1588, referitoare la refugiul în Polonia

a Mariei Ianculina, văduva lui Iancu Sasul, domnul Moldovei: scrisori de
protecţie şi ajutor bănesc de la Ştefan şi Sigismund, regii Poloniei, şi
memorii ale Mariei Ianculina (Arhiva oraşului, Relationes Castrorum, 1583
(342), f. 905, 1696–1697; 1585 (344), f. 559, 562; 1586 (385)).
Ref.: P. P. Panaitescu, loc. cit.
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, X, p. 149, 156; N. Iorga, Apendice. I.
Câteva acte relative la petrecerea în Polonia a văduvei lui Iancu Vodă
Sasu (AARMSI, 32, 1909–1910, p. 1048–1049).

611 – Documente (3), din 14–16 decembrie 1590, de la Petru Şchiopul,

domnul Moldovei, către Sigismund III, regele Poloniei, şi comunitatea
ortodoxă din Lvov, şi de la Luca Stroici, referitoare la reconstruirea Bisericii
Stavropighiei (Voloska Cirkih, „Biserica valahilor”), cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, după incendiu (Arhiva Stavropighiei).
Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 24–26; Bianu, Relațiune, p. 35–37;
Hurmuzaki –Bogdan, Supl. II/1, p. 315–319.

612 – Documente (2), din 18 martie 1597 şi 17 mai 1600, prin care
Sigismund III, regele Poloniei, reglementează taxele lvovenilor pentru vinul
moldovenesc şi morav și comerţul armenilor din Lvov cu Imperiul Otoman
şi Moldova (Fond 131, spr. 629, 634).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 377, nr. 750; 381–382, nr. 758.

613 – Documente (47), din 1598–1607, 1610–1614, 1616–1617, 1621,

1627, 1629, 1632, 1634, referitoare la reconstrucţia Bisericii Stavropighiei
din Lvov cu ajutorul material exclusiv al domnilor Moldovei: scrisori de la
Sigismund III, regele Poloniei; Ieremia, Elisabeta, Constantin, Maria,
Margareta şi Simion Movilă; Radu Mihnea, Miron şi Elisabeta Barnovschi;
logofătul Luca Stroici și marele căminar Isac Balica, care anunță trimiterea
de bani și dau informaţii diverse privind relaţiile Moldovei cu comunitatea
ortodoxă din Lvov (Fond 129).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 379, nr. 753 (doc. 17 mai 1598); op. cit.,
spr. 271.
Publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 2, 30–72; Bianu, Relațiune, p. 35–37;
Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 451, 457, 459–462, 479–480, 523–
525, 537–539, 548, 564, 634–637; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/2,
p. 27–29, 40–42, 177–180, 283–287, 330, 337–338, 343–352, 356–
361, 364–379, 383–388, 425–426, 536–537, 586–587, 602–606; DIR,
veacul XVII, A, II, p. 38–39 (doc. 8 mai 1606).
124  UCRAINA

Reprod.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. I/1, p. 458–459 (doc. Luca Stroici,

17 mai 1597); B.A.R., fotocopie XXIV/a–6 (doc. 8 mai 1606); Arh.
Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 60, c. 34–417.

614 – Documente (8), din 1599–1600, cuprinzând scrisori de la Jan

Zamoyski, proclamaţii ale lui Sigismund III, regele Poloniei, şi manifestul
voievodului de Bełz, Stanisłav Włodek, în legătură cu interzicerea plecării
din ţară a mercenarilor în slujba lui Mihai Viteazul şi cu chemarea ţării la
arme împotriva unui presupus atac al lui Mihai Viteazul în Polonia (Index
relationum castri Haliciensis, 109, p. 450–451; Rel. Castr. Leop. 354,
p. 2615–2616, 2679–2680, 2931–2932, 2970–2971, 2993–2994; Rel. Castr.
Prem. 315, p. 1536, 1558–1559; 316, p. 59–60, 453–455, 830–842; 317,
p. 1378–1379; Rel. Castr. Sanoc. 139, p. 364–366; 470–471, 533–549,
1013–1014).
Ref.: P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,
Buc., 1936, p. 98–100 (Proclamaţia din 1600); I. Corfus, Mihai
Viteazul şi polonii, Buc., 1938, p. 91, 139, 176.
Publ.: ibidem, p. 256–257, 260, 263–265, 279–280, 291–292.

615 – Notabilia ex Actis Leopoliensibus, sec. XVI. La p. 671 și 673:

informaţii despre venirea lui Ştefan Tomşa la tronul Moldovei în locul lui
Despot, în 1563, şi măsurile luate împotriva negustorilor din Lvov (ms. 1076).
Ref.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 48, nr. 51; p. 72, nr. 89.

616 – Documente, din 5 decembrie 1635, prin care Nicolae Baidulovici

din Suceava primeşte drepturi cetăţeneşti în Lvov (Fond 131, spr. 700).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 423, nr. 843.

617 – Document, din 19/29 februarie 1637, prin care Petru Movilă,
mitropolitul Kievului, întăreşte privilegiul patriarhului de Constantinopol cu
privire la dreptul Stavropighiei din Lvov de a tipări cărţi (Fond 129, op. 1,
spr. 471).
Ref.: ibidem, p. 424–425, nr. 847.

618 – Scrisoare, din 12 ianuarie 1641, prin care Vasile Lupu, domnul
Moldovei, mulţumeşte Frăţiei din Lvov pentru că i-a permis să toarne litere
în tipografia ei şi făgăduieşte danii bisericii Adormirea Maicii Domnului
(Arhiva Stavropighiei).
Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 73; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3,
p. 1–2.
 UCRAINA  125

619 – Documente (2), din 2 august 1651 şi 30 septembrie 1671, prin

care Jan Cazimir şi Mihail, regii Poloniei, întăresc Frăţiei Vânătorilor din
Lvov dreptul de a percepe dări de la negustorii care mână vite din Valahia
prin ţinutul Lvovului (Fond 131, spr. 734, 775).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 446, nr. 893; 473, nr. 953.

620 – Documente (5), din 1656–1664, privitoare la lucrurile lăsate în

păstrarea Stavropighiei din Lvov de către Moise Movilă, domnul Moldovei:
liste de bunuri (30 martie 1656, 1 februarie 1659), scrisori (2) de la Moise
Movilă (1656–1660) şi Ana Potocki Movilă (1664) (Arhiva Stavropighiei).
Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 75–79; Hurmuzaki – Bogdan, Supl.
II/3, p. 69–70, 72–73, 75–77.

621 – Privilegiu, din 15 aprilie 1658, prin care Gheorghe Ghica, domnul
Moldovei, permite negustorilor din Galiţia să-şi desfăşoare activitatea în
Moldova (Arhiva oraşului).
Ref. și publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3, p. 71–72.

622 – Scrisoare, din 9 decembrie 1659, prin care Ştefăniţă Lupu,

domnul Moldovei, roagă municipalitatea din Lvov să ajute pe trimisul său
să cumpere şi să transporte stofe pentru Curtea domnească (Arhiva oraşului,
fasc. 509).
Ref. și publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3, p. 74–75.

623 – Act, din 2 aprilie 1664, prin care Ana Potocka Movilă, soţia
voievodului de Cracovia, dăruieşte Bisericii Adormirea Maicii Domnului
din Lvov un Evangheliar ferecat în aur, moştenit de la părinţi (Arhiva
Stavropighiei).
Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 80; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3,
p. 78–79.

624 – Scrisoare, din 28 martie 1665, prin care Eustratie Dabija,

domnul Moldovei, cere municipalităţii din Lvov să ia măsuri pentru plata
sumei datorate de giuvaergiul Trscinski boierului State (Arhiva oraşului,
fasc. 509).
Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 21–22, nr. 21.

625 – Acte (2), din 6 septembrie 1669, prin care sunt întărite privilegiile
mănăstirii ortodoxe din Krechow, ctitorită de hatmanul Stanisław Żółkiewski,
126  UCRAINA

prinţul Jeremia Wiśniowiecki, Ana Movilă şi hatmanul Jan Sobiecki (Fond

129, op. 1, spr. 565, 566).
Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 463–464, nr. 929–930.

626 – Scrisoare, din 26 ianuarie 1671, prin care Gheorghe Duca,

domnul Moldovei, roagă Stavropighia din Lvov să tipărească două cărţi în
limba română: o Psaltire, în 400 de exemplare, şi o Cazanie cu întrebări şi
răspunsuri, în 200 de exemplare (Arhiva Stavropighiei).
Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 81; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3,
p. 84–85.

627 – Privilegiu, din Jaworów, 22 iunie 1682, prin care regele

Poloniei, Jan Sobieski, acordă moşia Waniowice lui Constantin Şerban, fost
domn al Țării Românești, şi soţiei sale Nedelea. Copie din epocă (Acta
Castrense, Przemisl, t. 436, f. 1163–1166).
Ref. și publ.: Panaitescu, Pribegia, p. 417–419.

628 – Testamentul lui Constantin Şerban, Waniowice, 28 februarie

1685 (Acta Castrense Przemisł, t. 440, f. 2032–2038).
Ref. și publ.: ibidem, p. 421–425.

629 – Scrisoare, din 24 februarie 1694, prin care Constantin Duca, domnul
Moldovei, mulţumeşte Stavropighiei din Lvov pentru transportarea trupului
tatălui său, Gheorghe Duca (mort la Lvov în 1683, reîngropat la Mănăstirea
Cetăţuia) şi trimite 100 de taleri pentru pomenire (Arhiva Stavropighiei).
Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit.; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3, p. 232–233.

630 – Act de deces al lui Ioan Budai Deleanu, din 24 august 1820,
menţionând adresa din Lvov, nr. 553 (casa exista încă în 1933) și lista
bunurilor mobiliare rămase: cărţi în limbile germană, franceză şi italiană ş.
a. (Fond Succesie, nr. 3667).
Ref.: Teodor Bălan, Data morţii lui Ion Budai (CC, 8, 1933–1934, p. 462–463);
Mihai Mitu, Ioan Budai Deleanu. O licitaţie la Lvov („Manuscriptum”, 4,
1973, nr. 3, p. 145–151).

MS

631 – Slujebnic, Moldova, mijlocul sec. XV, 90 f., pe hârtie cu filigran.

La f. 79v, 89–90: note mai târzii, în limba română.
Ref.: Turdeanu, Études, p. 154.
 UCRAINA  127

632 – Vieţile sfinţilor, începutul sec. XVII, volum oferit de Anastasie

Crimca Mănăstirii Dragomirna, la o dată necunoscută. Cuprinde predici ale
Sf. Ioan Gură-de-Aur, Viața Sf. Chiril, Viața Sf. Alexie, Viața Sf. Maria
Egipteanca, Viața Sf. Gheorghe de Grigorie Țamblak, Apocalipsa Sf. Ioan
Teologul etc.
Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 234.

CR

633 – Antologhion, Kiev, 1619. De la p. 1004: scrieri ale lui Petru Movilă,
mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39, nr. 120.

634 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă.

Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Svencic’kyj, Počatky, p. 33; Panaitescu, Fundațiuni, p. 12;
Zapasko –Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

635 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628.

Traducere în limba slavonă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 168.

636 – Nomocanon, Kiev, 1629, cu prefaţă de Petru Movilă şi o gravură

cu blazonul acestuia.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 188.

637 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul

Kievului, şi gravură reprezentând blazonul acestuia.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

638 – Ioanikie Volkovič, Razmyšlenie o muce Hrista Spasitelja

našego, Lvov, 1631, cu o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă
(foaia de titlu, verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 51–52, nr. 219.

639 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista Spasitelja i

každogo č[e]l[ove]ka, Kiev, 1632.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 54, nr. 230.
128  UCRAINA

640 – Antologhion sireč molitva, Kiev, 1636, cu prefaţă de Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57, nr. 252.

641 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

642 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă,

la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

643 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă,

mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.

644 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul

lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu,
verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

645 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul

Kievului.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 60, nr. 273.

646 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru

Movilă, mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab
(tiraje diferite).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63–65, nr. 302.
Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui
Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul
împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965 (p. 296–300: prefaţa dedicată lui
Matei Basarab).

647 – Petru Movilă, Litos abo kamień z procy […] przez Evzebia
Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 329.
 UCRAINA  129

648 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very

pravoslavno-kafoličeskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij.
2 tiraje.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 333, 334; p. 68, nr. 350.

649 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul

Kievului. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul
mitropolitului; la f. 2–6: versuri dedicatorii. Cu ex-libris Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

650 – Dosoftei, Psaltirea în versuri, Uniev, 1673.

Ref.: Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 65–66; B. Janusz, Zabytki mołdawskie we
Lwowie („Wiadomości konserwatorskie”, Lvov, 15, 1924, nr. 2,
p. 52–64).

MUZ

651 – Depozit de piese din bronz, sec. IX î. Hr. (Hallstatt B2), format
din trei celturi (unul fragmentar), care conțin: o daltă, trei fragmente de
cuţite, un fragment de lamă de brici, o măciucă, un disc cu toartă,
fragmentar, un colier cu capete conice şi o brăţară masivă din bară rotundă,
decorată la capete. Descoperit la Târgu Secuiesc, jud. Covasna (inv. 71/94,
72/95, 73–74/96, 75/98, 76/99, 77/100, 80–83/100).
Ref.: M. Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Buc.,
1977, p. 144.
Reprod.: ibidem, p. 351, pl. 356.

652 – Epitrahil, 1643, cu o însemnare în limba slavonă cusută cu fir de

argint pe marginea inferioară: „Acest patrafir l-a făcut Ioan Vasile Voievod,
domnul Ţării Moldovei, la anul 7151”. Provine de la Biserica Sf.
Parascheva din Lvov.
Ref.: I. Bianu, Însemnări istorice și literare adunate din biblioteci și arhive
galițiene în vara anului 1885 (AAR, s. II, t. VIII, secț. I, 1886, p. 21);
Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 118 (localizare nesigură: „Într-un
muzeu din Lvov”).
130  UCRAINA

NAUKOVA BIBLIOTEKA LVIVS’KOGO

NACIONAL’NOGO UNIVERSYTETU IMENI IVANA FRANKA
(Biblioteca Știinţifică a Universităţii Naționale
de Stat „Ivan Franko” din Lvov)

MS

653 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XV. Text în limba

slavonă. Însemnare din Moldova, 1643 (ms. 1. F. 13).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 599–600;
Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 836.

654 – Panegiricul Sfinților Împărați Constantin și Elena, Moldova,

sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 1. B.
1/201).
Ref.: Dudik, Die Archive, p. 124; Kałužnjackij, Obzor, p. 219; Romanskij,
Vlahobălgarski răkopisi, p. 599–613; Émile Turdeanu, La littérature
bulgare du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris,
1947, p. 103–104; Mihăilă, Cultură, p. 263; Mihăilă, Contribuții, p. 28,
44; Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 834 (datat sf. sec. XVI –
începutul sec. XVII).

655 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă. La

f. 9–14: însemnări de la Mănăstirea Dragomirna, 1653 (ms. 1. B. 1/201).
Ref.: Dudik, Die Archive, p. 124; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi,
p. 603–610; Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 833.

656 – Apostol (Faptele şi Epistolele), 27 iunie 1540, 236 f., pe

pergament. Text în limba slavonă. Vignete frumoase şi iniţiale în culori.
Legătură din piele, pe care este reprezentată Sf. Fecioară Maria cu Pruncul
şi la colţuri cei patru Evanghelişti. Manuscris „făcut” (poate numai
comandat) de ieromonahul Paisie de la Mănăstirea Humor în amintirea
ctitorului mănăstirii, marele logofăt Toader Bubuiog. S-a aflat în Biblioteca
Universității din Lvov (ms. 1. A. 4/194).
Ref. şi publ.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi,
p. 590–591; É. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată („Fiinţa
românească”, 2, 1964, p. 81–86); idem, Manuscrisele robite de cazaci
la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 139); Turdeanu, Études,
p. 197; Constantinescu, Repertoriu, p. 161, nr. 830.
 UCRAINA  131

657 – Danilo, arhiepiscopul Ardealului, Viețile regilor și arhiepiscopilor

sârbi (Sbornicul lui Danilo, 1314–1316), copie de la mijlocul sec. XVI, 179 f.
Text în limba sârbă. Cumpărat de la Popa Ioan din Hotin de Gligorie Iurașco,
uricar în cancelaria lui Petru Șchiopul, domnul Moldovei, manuscrisul a fost
recondiționat de Iurașco și a fost dăruit Mănăstirii Sucevița către 1582 (se
afla în colecția mănăstirii în 1587). Intrat în Biblioteca Universității din
Lvov, a dispărut către 1944.
Ref.: Ion-Radu Mircea, „Les vies des rois et archevêques serbes” et leur
circulation en Moldavie. Une copie inconnue de 1567 (RESEE, 4,
1966, nr. 3–4, p. 395–397); Mihăilă, Istoriografia, p. 166.

658 – Matei Vlastaris, Sintagma, Mănăstirea Sucevița, 1595–1600,

copiată pentru Ieremia Movilă, domnul Moldovei, din porunca lui Teodosie
Barnovschi, mitropolitul Moldovei. Text în limba slavonă. A aparținut
bibliotecii Mănăstirii Sf. Onufrie din Lvov (Fond Petruševič).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 99, nr. 24; Pahomi, Fundații românești,
p. 114.

659 – Apostol, Moldova, 1598, scris pentru Ieremia Movilă. Text în

limba slavonă (ms. 1. A. 5/192).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 590–591;
Constantinescu, Repertoriu, p. 161, nr. 831.

660 – Tipicon, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 1. H. 4).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 593–595;
Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 837.

661 – Vieţile regilor şi arhiepiscopilor sârbi, Moldova, sec. XVI. La f.

248v: însemnări din Hotin, 1574, şi Sucuriţe, 1588 (ms. 1. A. 12).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; É. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale
dintre români şi iugoslavi (CC, 13, 1939, p. 164–165); Mihăilă,
Contribuţii, p. 118; Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 832.
Reprod.: Kałužnjackij – Sobolevskij, Al’bom, pl. 102.

662 – Tetraevanghel, 1615, 707 f., pe pergament. Copie realizată, din

porunca lui Anastasie Crimca, de Teofil de la Mănăstirea Voroneţ, bogat
ilustrată de Ştefan din Suceava, care a lucrat doi ani. Manuscrisul era destinat
Mănăstirii Krechow– Topolniţa din Galiţia. Starețul acestei mănăstiri,
Topolnickij, este reprezentat într-una dintre miniaturi (ms. 1. A. 2/193).
132  UCRAINA

Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 232; Constantinescu, Repertoriu, p. 161,

nr. 829.

663 – Apostol, 1615, pe pergament. Copie realizată, din porunca lui

Anastasie Crimca, de Teofil de la Mănăstirea Voroneţ, împodobit în 1617 cu
miniaturi de Ştefan din Suceava. Manuscrisul era destinat Mănăstirii
Dragomirna. Însemnări din 1658, Dragomirna, şi [1673], Mănăstirea
Krechów – Topolniţa din Galiţia (ms. 1. A. 3/193).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 588–
589; Panaitescu, Fundațiuni, p. 14–15; É. Turdeanu, Le métropolite
Anastasie Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (1608–1629)
(RES, 29, 1952, p. 60–61); idem, Manuscrisele robite de cazaci la
1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 235–236); Turdeanu, Études,
p. 232; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 30; idem, Un manuscris al
voievodului Ieremia Movilă, Buc., 1984, p. 11–12; Constantinescu,
Repertoriu, p. 161, nr. 829.
Reprod.: N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I, Buc., 1934, p. 53,
pl. 19.

664 – Sf. Grigorie din Nazianz, Cuvântări, copie din Moldova, 1616,
pentru Anastasie Crimca. Text în limba slavonă. Însemnări din 1779,
Suceava (ms. 1. H. 6).
Ref.: Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 600–603; Constantinescu,
Repertoriu, p. 163, nr. 838.

665 – Nicon din Muntenegru, Pandecte, Mitropolia Sucevei, 1618,

copie realizată de Anastasie Crimca pentru Mănăstirea Dragomirna. Text în
limba slavonă (ms. 1. A. 1/191).
Ref.: Kałužnjackij, Obzor, p. 247–258, 295–308; Bianu, Relaţiune, p. 34;
Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 595–596; N. Iorga, Două
manuscripte înstrăinate ale lui Anastasie Crimcovici (RI, 19, 1933,
p. 17); Émile Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son œuvre
littéraire et artistique, 1608–1629 (RES, 29, 1952, p. 61); Turdeanu,
Études, p. 233; Constantinescu, Repertoriu, p. 160–161, nr. 828.

666 – Catalogul bibliotecii lui Luca Stroici, sf. sec. XVI, în limba
slavonă. Pergament, 4 f.
Ref.: B. P. Hasdeu, Studii critice asupra istoriei române. Luca Stroici,
părintele filologiei latino-române, Buc., 1864, p. 52 (afirmă că a văzut
textul în 1861).
 UCRAINA  133

667 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVII. Text în limba slavonă.

La f. 139: însemnare din Rădăuţi, 1658 (ms. 1. D. 9).
Ref.: Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 592–593; Radu Constantinescu,
Note privind istoria bisericii române în secolele XIII–XV (SMIM, 6,
1973, p. 183); Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 835.

668 – Tetraevanghel, Suceava, sec. XVII, scris pe pergament de

zugravul Ştefan, comandat de mitropolitul Anastasie Crimca pentru a fi
dăruită Mănăstirii Krechow din Galiţia. Însemnare din 1658, arătând că
manuscrisul a fost furat de cazaci, de la Mănăstirea Dragomirna.
Ref.: E. Turdeanu, Manuscrisele „robite” de cazaci la 1653 („Fiinţa
românească”, IV, 1966, p. 135–136).

669 – Viaţa lui Petru cel Mare, 1753, traducere din limba greacă în
limba română pentru Iacob, mitropolitul Moldovei. 103 f. (ms. 1. F. 4/196).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 598;
Constantinescu, Repertoriu, p. 259, nr. 1355.

670 – Cronograf, sec. XVIII, scris de Dimitrie Grigorovici ipodiaconul,

dedicat mitropolitului Antonie al Moldovei și Sucevei (1736–1740). 354 +
54 f. Text în limba română (ms. 1. B. 15/205).
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 598;
Iulian Ştefănescu, Cronografele româneşti de tipul Danovici, I (RIR, 9,
1939, p. 54); Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1354.

CR

671 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă.

Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref.: Svencic’kyj, Počatky, p. 33; Panaitescu, Fundațiuni, p. 12; Zapasko –
Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.
Reprod.: ibidem.

672 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista spasitelja i

každogo č[e]l[ove]ka, Kiev, 1632.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 54, nr. 230.

673 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă,

mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.
134  UCRAINA

SOBOR USPENIJA (VOLOS’KA CERKVA)

(Biserica Adormirea Maicii Domnului
sau „Moldovenească”)

AM

674 – Lăcaș din piatră, ridicat în 1557–1559, cu hramul Adormirea Maicii

Domnului, biserică a Stavropighiei, ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu,
domnul Moldovei. Potrivit pisaniei, domnul a şi înzestrat-o cu icoane, vase,
veşminte şi clopote. În 1560 i se adaugă un paraclis, în 1565–1566 un
acoperiş de plumb şi pictură murală. Arsă în 1571, este reparată în 1629–
1631 de Miron Barnovschi, potrivit pisaniei din 1629, săpată în piatră, cu
stema Moldovei şi portret de ctitor (frescă), menţionând pe Simion şi Ieremia
Movilă, ctitori. O altă pisanie din 1671, în limba greacă, îl menţionează pe
negustorul Alexe Balaban. Întreţinută din daniile domnitorilor moldoveni în
sec. XVI–XVIII, a fost cunoscută ulterior ca „Biserica rutenilor”, devenind
apoi greco-catolică. În interiorul bisericii: mormintele lui Ioan Potcoavă,
domnul Moldovei, decapitat la Lvov în 1577, al unei surori a Anei Movilă şi
al lui Constantin Corniact, fost vistier și vameş al Moldovei (m. 1603), în
care a fost înmormântat, între 1683 și 1693, domnitorul Gheorghe Duca.
Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 35–37; I. Svencic’kyj, Opis Muzeju Stavropigijskogo
Institutu u L’vovi, Lvov, 1908, p. 212; B. Ianusz, Zabytki mołdawskie
we Lwowie („Wiadomości konserwatorskie”, Lvov, 1, 1924, nr. 2, p. 59,
61–62); Panaitescu, Fundațiuni, p. 1–8; M. Kogălniceanu („Alăuta
românească”, septembrie 1838, ed. facsimilată Cornelia Oprişan, Buc.,
1970, p. 100); Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările
Române în secolele XVI–XVIII, Buc., 1983, p. 45, nota 207 (portretul
lui Miron Barnovschi); Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 10–11;
Șoimaru, Românii din jurul României, p. 19.
Reprod.: Panaitescu, Fundațiuni, p. 4–5, 7–8; Bălan – Druc, Poliptic
moldav, p. 17, 76–78, pl. 74–78.

MUZ

675 – Colecție de obiecte de cult: pomelnicul bisericii cu nume de

donatori români; cruce de lemn de chiparos sculptat, cu 32 de imagini
biblice, ferecată în argint, împodobită cu aur şi pietre preţioase, cu inscripţii
în slavonă din 1600, făurită de mitropolitul Teofan al Moldovei, și ferecată
 UCRAINA  135

de doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul; cruce de lemn de chiparos

sculptat, cu scene ale Patimilor lui Hristos, împodobită cu pietre preţioase,
dăruită de Miron Barnovschi, domnul Moldovei, în 1630; epitrahil, Moldova,
1643, lucrat din porunca lui Vasile Lupu; broderie cu fir de argint pe fond de
catifea roşie; sfeşnice, 1658, atelier din Moldova, provenite din averea lui
Ieremia Movilă şi din moştenirea Mariei Potocki Movilă; portretul lui
Constantin Corniact, 1658, cu inscripţie în limba latină (toate în tezaurul
bisericii).
Ref.: B. P. Hasdeu (AI, II, 1865, nr. 271: inscripţia crucii lui Teofan);
Svencic’kyj, loc. cit. (crucea lui Teofan); B. Ianusz, loc. cit. (crucea lui
Miron Barnovschi şi sfeşnice moldoveneşti).

VIRMENS’KYJ KAFEDRAL’NYJ SOBOR. ARHIV

(Catedrala Armenească. Arhiva)

DOC

676 – Hrisov, din 30 iulie 1041, prin care Alexandru cel Bun întărește
întemeierea Episcopiei armene de la Suceava și alegerea episcopului armean
Ohanes. Text în limba slavonă.
Ref.: P. P. Panaitescu, Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru episcopia
armeană din Suceava (30 iulie 1401) (RIR, 4, 1934, p. 44–47); Ion C.
Chiţimia, Unele consideraţii în legătură cu originalul cronicii lui Mihai
Viteazul („Romanoslavica”, VI, 1962, p. 30); DRH, A, I, p. 21.

MAMORNICA
(Mamornița – Cernăuți)

AM

677 – Biserică din lemn, sec. XVIII (?), cu hramul Sf. Nicolae, ridicată
de familia Stroici, reparată de Potlog, apoi de familia Ghețu, la mijlocul
sec. XIX.
Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 547.

678 – Școală românească din perioada interbelică, unde a învățat

scriitorul bucovinean Gheorghe Sion. Pe fațadă se află o placă memorială cu
profilul scriitorului și un fragment din poezia sa Limba românească.
Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 111.
136  UCRAINA

MANJAVA
(Ivano-Frankivsk)

MANJAVS’KYJ SKYT
(Schitul Maniava sau Schitul Mare)

AM

679 – Aşezământ monastic, întemeiat în 1612–1621 de călugărul Iov,

ajutat de Elisabeta Movilă, doamna Moldovei. În 1648, Maria Potocka, fiica
lui Ieremia Movilă, îi închină Mănăstirea Suceviţa din Bucovina (ctitorită de
Movileşti) cu toate moşiile şi veniturile ei. În 1648 Vasile Lupu întăreşte
dania, urmat de Ştefăniţă Lupu. În 1659 Gheorghe Ghica, domnul Moldovei, îi
dăruiește zeciuială din veniturile oraşului Cernăuţi, întărită apoi de Grigore
III Ghica. Au mai făcut danii boieri moldoveni ori soțiile lor (marele logofăt
Gavrilaş, Savin Banul, Maria, văduva lui Ursachi vistiernicul) și mitropolitul
Petru Movilă. Mănăstirea a primit titlul de Stavropighie la 1629. În 1785 a
fost preluat de greco-catolici. Călugării ortodocși s-au așezat apoi la
Mănăstirea Coşula, unde au adus cu ei manuscrisele de la Schitul Mare.
Ref.: Wickenhauser, Radautz, p. 2, 20, 36, 58–59, 62, 64, 75, 105, 116–117;
A. S. Petruševič, Supliment la Dopolnenija, Lvov, 1892, p. 220;
D. Dan, Mănăstirea Suceviţa. Cu anexe de documente ale Suceviţei şi
Schitului celui Mare, Buc., 1923, p. 203–204, 220–226; Szeraniewicz,
Patriarhatele răsăritene şi Biserica ruteană, II, p. 78, 92, 333;
Em. Grigorovitza, Schitul Mare din Pocuţia („Arhiva”, Iaşi, 21, 1910,
nr. 9–10, p. 389–391); C. Bobulescu, Lăutarii noştri, Buc., 1922, p. 46,
nota 1 (din hrisovul din 1808); Panaitescu, Fundaţiuni, p. 17–19;
Iorga, Studii şi documente, VI, p. 126, 559; V. Mihordea, O intervenţie
rusească pentru Marele Schit din Galiţia în anul 1773 (BOR, 1941,
p. 304–308); Ion I. Nistor, Problema ucraineană în lumina istoriei
(CC, VIII, 1933–1934, p. 103–104); Bălan, Documente bucovinene, II,
p. 162; Catalogul documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor
Centrale. Supliment I (1403–1700), Buc., 1975, nr. 761; Pahomi,
Fundaţii românești, p. 114–117.
Reprod.: B.A.R., ms. sl. 500.
 UCRAINA  137

MSTIČKOV
(Msticicov – Transcarpatia)

HRAM SV. MYHAJILA

(Biserica Sf. Mihail)

AM

680 – Biserică ortodoxă, refăcută la 1661, din piatră, de Constantin

Şerban, fost domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei, cu doamna sa Nedelea,
pe locul unei biserici de lemn ctitorită de cneazul Teodor Koriatovici, potrivit
pisaniei în piatră, scrisă în versuri slavone.
Ref.: Joannicius Basilovits, Brevis notitia fundationis Theodori Koriathovits,
Kassa, I, 1799; Panaitescu, Pribegia, p. 380; Veress, BRU, II, p. 117;
Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 5 (pisania); Pahomi, Fundații românești,
p. 119.

MUKAČEVE
(Mucacevo, Muncaci, Munceag – Transcarpatia)

MUKAČIVS’KYJ SVJATO-MYKOLAJIVS’KYJ MONASTYR

(Mănăstirea Sf. Nicolae din Mukacheve)

AM

681 – Biserică cu hramul Sf. Nicolae, reconstruită în 1661 pe locul

unui lăcaș din sec. XIV, de Constantin Şerban, fost domn al Ţării Româneşti
și al Moldovei (Černeha Gora sau Mănăstirea Cernagora).
Ref.: Panaitescu, Pribegia, p. 380; Veress, Documente, XI, p. 47–48; Pahomi,
Fundaţii româneşti, p. 119; Paul Robert Magocsi, Ivan Pop, Encyclopedia
of Russian History and Culture, Toronto, 2002, p. 333–334.

ODESA
(Odesa)

AM

682 – Cetate, sec. XVIII, ridicată „de valahi” pe locul satului tătărăsc
Hagi-Bei (Cocibei), care avea o numeroasă populație moldovenească. A fost
refăcută de armata rusă începând din 1794. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-
138  UCRAINA

Bodoni a oficiat o slujbă la solemnitatea înființării noului oraș Odesa, în urma

unei hotărâri a Academiei de Științe din Sankt-Peterburg.
Ref.: Alexandru V. Boldur, Românii și strămoșii lor în Istoria Transnistriei,
Iași, 1943, p. 63–67 (cu o schiță).

683 – Mănăstire de maici, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil,

înființată către 1835 de Alexandru Sturdza și sora sa Ruxandra Sturdza-
Edling.
Ref.: ibidem, p. 66; http://mihalovskiy.church.ua.

684 – Bust al poetului Mihai Eminescu, realizat de artistul Marcel

Mănăstireanu din Botoșani, finanțat de Primăria Municipiului Botoșani și
amplasat în fața Consulatului României din Odesa. A fost dezvelit la 31 mai
2011, cu prilejul celei de-a 17-a ediții a „Deniilor eminesciene”.
Ref. și reprod.: http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/bustul-lui-mihai-
eminescu-a-fost-dezvelit-la-odessa-1098461; Șoimaru, Românii din
jurul României, p. 162.

DERŽAVNYJ ARHIV ODES’KOJI OBLASTI

(Arhiva de Stat a Regiunii Odesa)

DOC

685 – Documente, din sec. XV–XVIII, din dosarele „Asociației pentru

istorie și antichități” din Odesa, care a adunat începând din 1845 documente
vechi moldovenești și muntene. De această acțiune s-a ocupat îndeosebi N.
Murzakevič, secretarul Asociației. Dosarele conțin: hrisoave (unele provenind
din arhive de la Moscova, de la mănăstiri ori persoane particulare),
documente din arhivele Tribunalelor din Orhei, Chișinău, Soroca, Hotin și
Cahul ș. a. Până la al Doilea Război Mondial au fost păstrate la Muzeul
Arheologic din Odesa. Nu s-au păstrat decât o parte dintre colecții: sunt
menționate în surse un hrisov din 1434, câteva documente din sec. XVIII și
mai multe din sec. XIX.
Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 146.

686 – Documente (79), din 1763–1919, din arhiva familiei Gagarin-

Sturdza, mari proprietari de origine română, funcţionari în administraţia
superioară a Basarabiei şi a altor gubernii. Cuprind acte de la istoricul
Alexandru Scarlat Sturdza (1791–1854) şi de la scriitoarea Ruxandra
Sturdza (1786–1844), căsătorită Edling (Fond 141).
 UCRAINA  139

Ref.: Ličnye arhivnye fondy v Gosurdarstvennyh hraniliščah SSSR.

Ukazatel’, I, Moscova, 1962, p. 165.

687 – Raport rus, din 1822, cu titlul: „Informaţii şi corespondenţă

referitoare la străinii numiţi Eterişti deţinuţi în târguşorul Orşova” (Fond I,
inv. 249, nr. 40).
Ref.: Nikolaj Todorov, Veselin Trajkov, L’insurection grecque de 1821–
1829 et les Bulgares (EB, 1971, nr. 1, p. 11–12).

688 – Documente, din 1841–1842, referitoare la preparativele bulgare

pentru o insurecţie la Brăila: raport al guvernatorului Basarabiei, corespondenţă
etc. despre activitatea lui G. Rakovski, Petăr Gančev, Ivan Vârţan şi Velko
Dimovič, veniţi din Ţara Românească.
Ref.: Mihail Dihan, Ioho Mitev, Čenni dokumenti v Odeskija arhiv za
Brailskite buntove. 1841–1842 g. („Izvestija na Instituta za Istorija”,
Sofia, t. 14–15, 1964, p. 455–467; rec. S. Iancovici, în RESEE, 5,
1967, nr. 3–4, p. 632).

689 – Documente, din 1856–1857, referitoare la trasarea noului hotar

în sudul Basarabiei şi lichidarea aşezărilor căzăceşti din preajma Dunării, ca
urmare a tratatului de pace de la Reni (18/30 martie 1856) (Filiala Ismail,
Fond 755, inv. 1, dos. 156, f. 144–146, 151–155, 164–172, 187–187v, 194–
198; dos. 164, f. 1v–4).
Ref. şi publ.: Vitalie Văratec, Trasarea noului hotar în sudul Basarabiei la
1856/1857 şi lichidarea aşezămintelor căzăceşti din preajma Dunării
(RI, s. n., 6, 1995, nr. 5–6, mai–iunie, p. 510, n. 6–9; p. 511, n. 11–14;
p. 512, n. 15–16; p. 513, n. 17–18; p. 515, n. 26).

690 – Scrisoare, din Bucureşti, 7 mai 1886, prin care Academia Română
propunea Asociației pentru Istorie și Antichități din Odesa o colaborare
strânsă în vederea cercetărilor isorice și publicării de documente (Fond 93,
op. 1, doc. 8, f. 36).
Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 146.

MS

691 – Slujebnic, Ucraina, 1739. 48 f. La f. 38 şi 41: însemnări în limba

română din Bucovina, sec. XVIII.
Ref.: A. Petrov, loc. cit.; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 39–40, nr. 35
D. Constantinescu, Repertoriu, p. 207, nr. 1035.
140  UCRAINA

692 – Miscelaneu, Bucureşti, post 1753. 160 f. Text în limba greacă.

La f. 1–11: Thematographia, lecţii predate de Alexandru Turnavitu la
Academia Domnească din Bucureşti în 1753. A aparţinut Şcolii Comerciale
greceşti din Odesa (ms. 389).
Ref.: B. L. Fonkič, Grečeskie rukopisi Odessy („Vizantijskij vremennik”, 1979,
p. 173–174).

693 – Mihail Photeinopoulos, Anthologion nomōn, Bucureşti, iulie

1772. 476 f.. Proiect de legi pentru Ţara Românească, întocmit la Buc.,
A aparţinut lui Alexandru Scarlat Sturdza (ms. gr. 42).
Ref.: B. L. Fonkič, op. cit., p. 176–177; Emanuela Popescu-Mihuţ, Encore
une preuve de la diffusion du Manuel de lois rédigé par Michel
Photeinopoulos en 1766 (RESEE, 19, 1981, nr. 2, p. 381, nota 8);
M. Photeinopoulos, Nomikon Proheiron, ed. Pan J. Zepos, Val. Al.
Georgescu, Anastasia Sifoniou-Karapas, Atena, 1982, p. XCVII, CVI.

694 – Miscelaneu, Bucureşti, sfârşitul sec. XVIII. 251 f. Text în limba

greacă. Cuprinde: scrieri religioase și istorice; Neofit Peloponesianul,
profesor la Academia Domnească din Bucureşti, parafrază din Iliada,
10 septembrie 1780 (f. 199–254); comentariu la o scriere a Sf. Macarie
Egipteanul (f. 255–271); fragment dintr-o scrisoare trimisă în Ţara
Românească la 13 noiembrie 1792 (f. 495–496). A aparţinut Şcolii Comerciale
din Odesa (ms. gr. 47).
Ref.: B. L. Fonkič, op. cit., p. 174–175.

695 – Georgios Koressios, Scrieri, copie sec. XVIII. 682 f., 31,5 x 21 cm.
Text în limba greacă. La f. 1: semnătura autografă a lui Scarlat Sturdza,
viitor guvernator al Basarabiei (1812). A aparţinut fiului său Alexandru S.
Sturdza (ms. gr. 498).
Ref.: B. L. Fonkič, op. cit., p. 175–176.

CR

696 – Slujebnic, tipărit în Ţările Române, sec. XVII–XVIII. 138 + 85 +

151 f. Text în limba română. Exemplar incomplet (Fost în Biblioteca
Episcopală).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 78, nr. 183 D.

697 – Octoih, Bucureşti, 1701. Cu însemnări manuscrise din 1746, în

limba română (Fost la Mănăstirea Mukačevo).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 62, nr. 420 D.
 UCRAINA  141

698 – Irmologhion, tipărit în Ţările Române, sec. XVIII. 347 f. Text în

limba română. Exemplar incomplet (Fost în Biblioteca Episcopală).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 78, nr. 182 D.

MUZ

699 – Carlo Bossoli, Cetatea Albă, 1838–1839, acuarele (2) (Ф. 929
Оп. 1.292; Ф. 895, Оп. 1. Д. 30).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); A. V. Krasnožon,
Belgorod (Akkerman) v istoriceskih izobrajenijh, Chișinău – Odesa,
2016, p. 429.
Reprod.: A. V. Krasnožon, ibidem.

ODES’KYJ ARHEOLOGIČNYJ MUZEJ

NACIONAL’NOJI AKADEMII NAUK UKRAJINY
(Muzeul Arheologic al Academiei Naționale
de Științe a Ucrainei din Odesa)

700 – Retragerea ruşilor de la Prut, desen în peniţă, 22 iulie 1711.

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

701 – Cetatea Akkerman (Cetatea Albă), desen, autor necunoscut,

1790.
Ref.: ibidem.
Reprod.: Zamfir C. Arbore, Basarabia în secolul al XIX-lea, Buc., 1898,
p. 352–353.

702 – F. I. Fill, Cucerirea Cetăţii Ismail de feldmareşalul A. V. Suvorov la

22 decembrie 1790, litografie.
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

703 – Moartea prinţului G. A. Potemkin lângă satul Punceşti în 1791,

compoziţie în ulei, reprezentând şi doi boieri moldoveni.
Ref.: ibidem.

704 – Carlo Bossoli, Cetatea Soroca, 1832, litografie.

Ref.: ibidem.
142  UCRAINA

705 – Carlo Bossoli, Insula Şerpilor, 1842, acuarelă. A fost pictată

după o excursie din 1841.
Ref.: ibidem.

706 – Carlo Bossoli, Catedrala din Chișinău, 1842, litografie.

Ref.: ibidem.

MUZ

707 – Piese arheologice, sec. VII–IV î. Hr., descoperite în Insula

Şerpilor, provenind din Templul lui Achile: fragmente de marmură,
inscripţii, statuete de bronz, inele de fier, vase de lut etc.
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 240 (fără datare); Mykola Tarasenko, 2016.

708 – Urnă dacică din bronz, descoperită într-un tumul din Basarabia.
Ref: Teodorescu, Obiectele, p. 240.

709 – Placă de marmură albă, cu inscripția unui ordin imperial din

17 februarie 201, în limbile latină şi greacă, prin care Septimiu Sever şi
Antonin Caracalla, împăraţi romani, confirmă cetăţenilor oraşului Tyras
(Cetatea Albă) scutirile de vamă acordate de împăraţi anteriori (Inv. nr. 50761).
Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, Documente inedite în limbi străine („Arhiva
Istorică a României”, I, 1865, p. 41–42, nr. 45); Mykola Tarasenko,
2016.

710 – Legat roman cu mantie şi cască frigiană, statuie de marmură,

descoperită la Cetatea Albă. Locația actuală este incertă.
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

711 – Mercur (Pennipes), statuie din bronz, descoperită în satul Porată

de pe Prut.
Ref.: ibidem.

712 – Săbii de fier (2), atelier genovez, descoperite în 1881 la Cetatea

Albă.
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

713 – Pieptare din fier (2), atelier lituanian, sec. XVII, descoperite la
Scăieni, judeţul Soroca, unde s-au desfăşurat luptele din 1620 dintre
armatele moldo-polone şi cele turco-tătare.
Ref.: ibidem, p. 240.
 UCRAINA  143

714 – Chivăr şi sabie, atelier lituanian, descoperite pe Insula Letea din

Dunăre.
Ref.: ibidem.

715 – Cămăşi de zale (4), dintre care una a fost descoperită la Vulcăneşti,
judeţul Cahul.
Ref.: ibidem.

716 – Puşti, atelier suedez, sec. XVIII, descoperite la Tighina.

Ref.: ibidem.

717 – Steaguri (4) şi tuiuri mici (2), aduse de la Iaşi la Chişinău, în

refugiul din 1821, de Mihai Suţu, domnul Moldovei.
Ref.: ibidem.

718 – Tunuri de tuci (2), descoperite pe locul luptelor de la Sculeni,

judeţul Iaşi, între trupele Eteriei şi cele otomane, la 29 mai 1821.
Ref.: ibidem.

ODES’KA NACIONAL’NA NAUKOVA

BIBLIOTEKA
(Biblioteca Națională Științifică din Odesa)11

MS

719 – Miscelaneu, sec. XV, în limba slavonă. 70 f., lipsește sfârșitul. A

aparținut Mănăstirii Bistrița din Țara Românească. A ajuns în posesia
slavistului V. I. Grigorovici către 1847, în vremea călătoriei sale prin
sud-estul Europei (Fond Grigorovič).
Ref.: V. Močul’skij, Opisanie rukopisej V. I. Grigoroviča, Odesa, 1890,
nr. 10; Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 111.

720 – Eftimie Zigaben, Panoplia dogmatică, copie de la Bistriţa (Ţara

Românească), sec. XV. Text în limba slavonă, traducere de Gherasim
(ms. sl. 17/556).
Ref.: E. G. Korolkova, Ž. N. Kravčenko, Slavjanskie rukopisi nerusskogo
proishoždenija Odesskoj gosudarstvennoj naučnoj biblioteki imeni
A. M. Gor’kogo („Izvestija na Narodnata Biblioteka i Sofijskija Deržaven

11
Fostă Biblioteca Națională Științifică „Maxim Gorki” din Odesa.
144  UCRAINA

Universitet”, Sofia, 9, 1963, nr. 3, p. 33); Constantinescu, Repertoriu,

p. 164, nr. 848.

721 – Gramatică greco-slavonă, Moldova, a doua jumătate a sec. XVII.

286 f. La f. 1: însemnare de la Mănăstirea Bistriţa – Neamţ, 1707, în limba
română (ms. sl. 105).
Ref.: Şt. Ciobanu, Notițe din bibliotecile ruseşti (ACMIB, 1, 1924, p. 79);
Constantinescu, Repertoriu, p. 165, nr. 850.

722 – Simion Noul Teolog, Scrieri, copie de Mihail diacul, Moldova,

sec. XVII. Text în limba slavonă (ms. sl. 31).
Ref.: Lj. Stojanović, Zapisi i natpisi, II, nr. 4204; Constantinescu, Repertoriu,
p. 165, nr. 849.

723 – D. Cantemir, Historiae Moldavicae (Descrierea Moldovei),

copie integrală a manuscrisului latin original (Sankt-Peterburg, 1714–1716),
circa 1750–1760. 419 f. S-a aflat în biblioteca lui Alexandru Scarlat Sturdza
din Odesa (circa 1839–1854). Din 1946 se află în Biblioteca Națională
Științifică din Odesa (cota РКП 12/1).
Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 126, nota 211; p. 273, nota 611; Madan,
Dmitrij Kantemir, p. 26, nr. 109; Andrei Eșanu, Pavel Balmuș,
Sturdzovskij spisok „Descriptio Moldaviae” Dmitrija Kantemyra, în
P. V. Sovetov (ed.), Problemy istočnikovedenija Moldavii perioda
feodalizma i kapitalizma, Chișinău, 1983, p. 131–158; Dimitrie
Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, studiu introductiv, notă asupra ediţiei şi note de
Valentina şi Andrei Eşanu, traducere din limba latină şi indici de Dan
Sluşanschi, Buc., 2007, vol. I, p. 51–57; Eșanu – Eșanu, Valori
bibliofile, p. 111.
Reprod.: Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie
Cantemir în cultura europeană, studiu monografic şi facsimil al
manuscrisului latin, Chişinău, 2004, p. 181–595.

CR

724 – Georg Reichersdorff, Chorographia Transylvanniae, quae Dacia

olim appellata, aliarumque provinciarum er regionum succinta descriptio et
explicatio, Viena, 1550. Lipsește harta.
Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 113.
 UCRAINA  145

725 – Trebnic, Strjatin, 1606. Cu o însemnare de danie către

Mănăstirea Turbaţi din Ţara Ardealului, 4 octombrie 1716.
Ref. și reprod.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 56, nr. 79 D; p. 58 (colofon).

726 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă.

Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref.: Svencic’kyj, Počatky, p. 33; Panaitescu, Fundațiuni, p. 12; Mykytas’,
Davni rukopysy, I, p. 57, nr. 84 D; Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40,
nr. 121.
Reprod.: ibidem.

727 – Jacques Baret (Charles de Joppecourt), Histoire sommaire des

choses plus mémorables advenues aux derniers troubles de Moldavie...,
Paris, 1620.
Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, loc. cit.

728 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista spasitelja i

každogo č[e]l[ove]ka, Kiev, 1632.
Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 54, nr. 230.

729 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă,

la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 57, 59, nr. 88 D.

730 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de

Nicopole, prin danii de la Matei Basarab, domnul Țării Românești, şi de la
Vasile Lupu, domnul Moldovei (menţionaţi în colofon).
Ref.: V. Zagorujko, Kratkaja harakteristika Fonda „Bolgaristiki” v
Odesskoj gosudarstvennoj naučnoj biblioteke imeni A. M. Gor’kogo, în
Izvestija na Narodnata Biblioteka i Sofijskija Deržaven Universitet, t. 3
(9), Sofia, 1963, p. 313; Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija
i kulturen interes kăm Abagara, în Abagar na Filip Stanislavov. Rim,
1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. 41–49.

731 – Ioanikij Galjatovskij, Ključ razumenija, Lvov, 1665. Cu o

însemnare din 1783 privind cumpărarea cărţii de către Ştefan Moldoveanul, de
la Gheorghe Brancuţă, în Maramureş.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 60, nr. 93 D; Zapasko – Isajevyč, II,
p. 75, nr. 420.
146  UCRAINA

732 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija

religii, Sankt-Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără
indicaţia autorului pe pagina de titlu: numele lui Cantemir apare în
dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73; Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile,
p. 113.

733 – Antioh Cantemir, Simfonija ili Soglasie na b[o]goduhnovennuju

kn[i]gu psalmov C[a]rja i Pr[o]roka D[a]v[i]da, Sankt-Peterburg, 1727.
Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 114.

734 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les

causes de son agrandissement et de sa décadence, trad. M. de Joncquières,
t. I–II, Paris, 1743 (Inv. V 4261).
Ref.: ibidem.

735 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reiches nach

seinem Anwachse und Abnehmen, Hamburg, 1745 (Inv. V 4501).
Ref.: ibidem.

736 – Satyres de Monsieur le Prince [Antioh] Cantemir. Avec l’histoire

de sa vie, traducere din limba rusă în limba franceză, Londra, 1750.
Ref.: ibidem.

737 – Heinrich Eberhards, Frey hernn von Spilcker versuchte freye

Übersetzung der Satyren des prinzen Kantemir [...], traducere în limba
germană de C. Mylius, Berlin, 1752.
Ref.: ibidem.

738 – Antioh Cantemir, Satiry i drugija stihotvorčeskija sočinenija

knjazja Antioha Kantemira. S istoričeskimi primečanijami i s kratkim
opisaniem ego žizni, Sankt-Peterburg, 1762.
Ref.: ibidem.

739 – Demetrius Kantemir, Historisch-, geographisch- und politische

Beschreibung der Moldau, Frankfurt – Leipzig, 1771 (Inv. IV 1726).
Ref.: ibidem.
 UCRAINA  147

740 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe

opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij
Levšin, cu o introducere de G. F. Miller, Moscova, 1789.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina
Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura
europeană, Chişinău, 2004, p. 140–146; idem, Studiu introductiv, în
Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a
Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100–103; idem,
Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161–168;
Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, loc. cit.

741 – Izsledovanie hristijanstva po vnutrennomu ego prevoshodstvu

pred vsemi čelovečeskimi umstvovanijami [Cercetarea creștinismului ca
fiind mai presus de toate filosofiile omenești], traducere din limba engleză
de L. Sečkareva, Iași, 1790. Apărut în tipografia de campanie a armatei ruse,
aflată sub comanda generalului Potemkin, în vremea războiului ruso-turc din
1787–1792.
Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 114.

742 – Opyt o čeloveke. Filosofičeskaja poema Gospodina Popija, Iași,

1791, traducerea poemului lui Alexander Pope An Essay on Man, întocmită
de Nikolaj Popovski după o versiune franceză. Apărut în tipografia de
campanie a armatei ruse, aflată sub comanda generalului Potemkin, în
vremea războiului ruso-turc din 1787–1792.
Ref.: ibidem.

743 – Ceasoslov, Târgul Dubăsari, 1794. 840 p. Pe foaia de titlu, o

însemnare de posesie: „Monah Nifon”. La p. 131: o lungă însemnare în
limba română, cu caractere chirilice, a aceluiași monah Nifon, despre
cumpărarea volumului în 1810, urmată de formule de afurisenie adresate
celui ce ar încerca să-l fure.
Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 115.

744 – Ceasoslov, [Sibiu?], sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX. Lipsesc
p. 1–30 și sfârșitul. La f. 140: datare în limba română.
Ref.: ibidem.

745 – Chiriacodromion, Bucureşti, 1801. 248 p., cu ornamente florale

și geometrice. La p. 2, 3 și 14: însemnări în limba română, din anii 1803,
148  UCRAINA

1810 și 1820, cu caractere chirilice, ale posesorului, ieromonahul Isidor de

la Mănăstirea Curchi din Basarabia (cota I.1354).
Ref.: ibidem.

746 – Noul Testament, Bucureşti, 1828, traducere din limba slavonă în

limba bulgară de Petru Sapunov, tipărită spre folosul creștinilor bulgari prin
grija Sf. Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești, la cererea
episcopului Sofronie Vraceanski, refugiat la Bucureşti. 2 ex.
Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 116.

747 – „Dunavska Zora, věstnik za volnyjte bălgari”, săptămânal

din Brăila, 10 septembrie 1867 – 29 martie 1870, 2 iunie – 17 iulie 1870,
1– 6 ianuarie 1877, în limba bulgară.
Ref.: V. Zagoruyko, op. cit.; Manjo Stojanov, Bălgarska văzrojdenska
knižnina, t. I, Sofia, 1956, p. 447, nr. 8834.

748 – „Narodnost, Bălgarski vseobšt věstnik”, periodic din Bucureşti,

21 octombrie 1867 – 6 iulie 1869 (75 numere), în limbile bulgară, română şi
franceză.
Ref.: M. Stojanov, op. cit., p. 446, nr. 8833.

ODESKIJ ISTORIKO-KRAEVSKIJ MUZEJ

(Muzeul Regional de Istorie din Odesa)

MUZ

749 – D. Hodovecki, Cucerirea Cetăţii Hotin de Prinţul A. Goliţin la

18 septembrie 1762, gravură (Г–179).
Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); Mykola Tarasenko,
2016.

750 – Stepan Konoplin, Cetatea Bender (Tighina), desen, 1770 (И–292).

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); Mykola Tarasenko,
2016.

751 – Carlo Bossoli, Cetatea Albă, 1838, acuarelă.

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); A. V. Krasnožon, op.
cit., p. 429.
 UCRAINA  149

752 – Carlo Bossoli, Oraşul Chişinău, 1842, litografie.

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); A. V. Krasnožon, op.
cit., p. 429.

ODESKIJ NACIONALNIJ UNIVERSYTET

IMENI I. I. MEČNIKOVA. BIBLIOTEKA
(Universitatea Națională „I. I. Mečnikov” din Odesa.
Biblioteca)

CR

753 – Ienăchiță Văcărescu, Observații sau băgări de seamă asupra

regulelor gramaticii rumânești, Viena, 1787. Cu însemnări de posesie în limba
română, între care aceea a căpitanului Constantin Oltelniceanu, Bucureşti,
2 august 1845 (Fond Grigorovič).
Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 116–117.

754 – „Albina românească”, anul 1831 (Fond Grigorovič).

Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 117.

755 – Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia,

Buda, 1834 (Fond Grigorovič).
Ref.: ibidem.

756 – F. Aaron, Idee repede de Istoria Principatului Țării Rumânești,

Bucureşti, 1835, vol. I–II (Fond Grigorovič).
Ref.: ibidem.

757 – Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri,

Iași, 1843 (Fond Grigorovič).
Ref.: ibidem.

758 – Nicolae Bălcescu, Magazinu istoricu pentru Dacia, t. I, Bucureşti,

1845 (Fond Grigorovič).
Ref.: ibidem.

759 – Nicolae Sutzu, Notions statistiques sur la Moldavie, Iași, 1849

(Fond Grigorovič).
Ref.: ibidem.
150  UCRAINA

OSTRYCYA
(Ostrița, Mahala – Cernăuți)

AM

760 – Biserică din zid, sf. sec. XIX, cu turla clopotniței deasupra
pridvorului. În interior se păstrează o icoană care îl înfățișează pe Ștefan cel
Mare, domnul Moldovei, „carele a domnit în Moldova cea veche de la
1457–1504, a dăruit în 25 aprilie 1472 moșia Mahala, numită atunci Ostrița,
sfintei Mănăstiri Putna” (în inscripție). Frescele interioare prezintă scene din
istoria universală a Bisericii.
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 120–121, 139–140.

761 – Casa familiei Nandriș, sec. XIX, prima casă construită din
cărămidă în satul Mahala. A fost restaurată de urmașii familiei Nandriș,
urmând să fie transformată în muzeu.
Ref.: ibidem, p. 152.
762 – Monument ridicat în memoria Aniței Nandriș-Cudla (1904–
1986, sora lingvistului Grigore Nandriș), țărancă bucovineancă deportată în
1940 de puterea sovietică în Siberia, pentru 20 de ani, împreună cu cei trei
fii ai săi.
Reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 73.

OZERNE
(Oziornoe, Babele – Odesa)

MUZ

763 – Placă memorială din marmură albă, plasată la comemorarea din

3 octombrie 1993, cu o inscripție în limba română pe care se menționează
faptul că aici s-a născut în 1859 Alexandru Averescu, „mareșal al României,
mare patriot, președinte al Partidului Poporului (din 1918), prim-ministru al
României (1918, 1920–1921, 1926–1927), membru al Academiei Române
(din 1928)”.
Ref. și reprod.: MI, 49, s. n., nr. 8, august 2015, p. 38; Șoimaru, Românii din
jurul României, p. 141.
 UCRAINA  151

OŽEVE
(Ojevo, Oieni – Cernăuți)

AM

764 – Cimitir de onoare, amenajat în noiembrie 1942 de Așezământul

Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, unde au fost înhumați 513
ostași români căzuți în al Doilea Război Mondial. Se află aici și un
monument din piatră naturală, purtând numele celor căzuți la datorie.
Ref. și reprod.: Arhiva ONCE; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 115.

PIDVAL’NE
(Bicești, Becești – Cernăuţi)

AM

765 – Biserică, atestată din 1745.

Ref.: N. Iorga, O hotărnicie la Becești (ț. Cernăuți), în Studii și documente,
XXII, p. 387–390; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 66.

PRUDNIKOVE
(Bikeci – Crimeea)

766 – Cimitirul eroilor, amenajat prin grija autorităților militare

române, inaugurat la 7 august 1942, unde au fost înhumați 73 de ostași
română (și 2 germani) căzuți în luptele din al Doilea Război Mondial, în
perioada 11 mai – 27 iulie 1942. A fost așezată aici, la inaugurare, o troiță în
stil maramureșean.
Ref.: Arhiva ONCE.

RENI
(Odesa)

AM

767 – Monument-criptă, dezvelit la 9 noiembrie 1937, ridicat prin grija

Societății „Cultul Eroilor” din România în curtea Catedralei, unde au fost
înhumați 187 de ostași români căzuți în Războiul de Independență (1877–
1878) și în Primul Război Mondial (1914–1919).
Ref. și reprod.: Arhiva ONCE; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 46.
152  UCRAINA

HRAM HRISTA SPASITELJA

(Biserica Hristos Mântuitorul)

CR

768 – Penticostar, Râmnic, 1743, în limba română, cu însemnarea:

„Această carte a bisericii Sf. Dumitru din Babadag, 1771, octombrie 26”.
Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 252–253).

769 – Antologhion, 1755, Iași, în limba română.

Ref.: ibidem, p. 253.

770 – Apostol, Iaşi, 1756, în limba română, cu însemnarea: „Această

hârtie e a Mitropoliei de Proilav (Brăila), Tomarova, 15 Maiu”. Provine de
la Biserica greacă.
Ref.: ibidem, p. 252.

771 – Psaltire, Iaşi [?], 1782, în limba română.

Ref.: ibidem, p. 253.

772 – Trebnic [?], 1815, în limba română.

Ref.: ibidem, p. 253.

773 – Prolog, Mănăstirea Neamț, 1855, în limba română.

Ref.: ibidem.

774 – Liturghier, Chișinău, 1859, în limba română.

Ref.: ibidem.

ROZDOL
(Zaporožija)

HRAM RIZDVA BOGORODYCI

(Biserica Nașterea Maicii Domnului)

MUZ

775 – Clopot de bronz, turnat la Lvov, 1633, cu inscripţie în limba

greacă: Doulos tou Theou Vasilios, megas vornicos Moldovlahias, „Robul
lui Dumnezeu Vasile, mare vornic al Moldovlahiei”.
Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 71; Panaitescu, Fundaţiuni, p. 17, nota 3.
 UCRAINA  153

RYNGAČ
(Rângaci – Cernăuți)

AM

776 – Biserică din lemn, 1730.

Ref.: Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 2);
Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 710.

SADGORA
(Sadagura – Cernăuţi)

AM

777 – Biserică, din 1895, cu hramul Sf. Nicolae, ridicată pe locul uneia
mai vechi, din lemn, datând din 1783. Către 1943, devenită capelă militară a
Regimentului 12 Artilerie, a fost pictată în frescă de George Löwendal, în stil
bizantin.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 189; Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 740; Arhiva George Löwendal (în posesia Fundației
Löwendal, Bucureşti).

MUZ

778 – Pictură în frescă şi catapeteasmă cu 30 de icoane, executate de

pictorul George Löwendal, sf. sec. XIX (în capela cazărmii).
Ref.: Lydia Papae, 2006.

SLOBODA
(Sloboda, Slobozia – Cernăuți)

HRAM SV. MYHAJILA TA GAVRYJILA

(Biserica Sf. Mihail și Gavriil)

MS

779 – Manuscris cu cântări (Irmologhion), cu o însemnare din

februarie 1863.
Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 254–255).
154  UCRAINA

CR

780 – Minei, Buzău, 1698, în limba română, cu însemnări românești

(1779, 1820 etc.).
Ref.: ibidem, p. 254.

781 – Triod, Bucureşti, 1728, în limba română (către 1780).

Ref.: ibidem, p. 255–256.

782 – Penticostar, Bucureşti, 1782, în limba română, cu însemnări

românești (către 1784).
Ref.: ibidem, p. 256.

783 – Penticostar, Sibiu, 1841, în limba română, cu însemnări

românești (preot Ioan Morariu, 1862).
Ref.: ibidem, p. 256.

STOROŽYNEC’
(Storojineț – Cernăuți)

AM

784 – Biserică de lemn, sec. XVIII (?), cu hramul Sf. Arhangheli

Mihail și Gavriil. Iconostasul a fost pictat de Epaminonda Bucevschi către
1885. Biserica deține un Anthologion tipărit în vremea lui Grigore Ghica,
domnul Moldovei.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 206; Corneliu Gheorghian,
Bucovina în pictură („Boabe de grâu”, V, 1935, nr. 9, p. 540); Luceac,
Familia Hurmuzaki, p. 112; Dragomir, Monumente istorice, p. 143.
Reprod.: ibidem.

785 – Biserică de zid, sec. XIX (?), cu hramul Sf. Gheorghe.

Ref.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 205–206.

786 – Conac, jumătatea sec. XIX, care a aparținut lui Iancu, cavaler de
Flondor (1865–1924), om politic bucovinean, descendent al unei vechi familii
boierești, care a deținut dregătorii și moșii în Țara de Sus a Moldovei. A fost
conducătorul mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina și
promotor al unirii acesteia cu Regatul României (1918). Conacul a fost
incendiat în timpul Primului Război Mondial.
 UCRAINA  155

Ref.: ibidem, p. 206; Ștefan Purici, Iancu Flondor (1865–1924). O viață în

slujba dreptății („Codrul Cosminului. Analele Științifice, Seria
Istorie”, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, serie nouă, nr.
10 (20), 2004 [2005], p. 259–270).

787 – Morminte ale familiei de Flondor, sec. XIX. Aici se află

înmormântat, alături de alți înaintași, Iancu, cavaler de Flondor (1865–1924).
Ref.: C. Loghin, Iancu Flondor (1865–1924) („Revista Bucovinei”, II, 1943,
nr. 11, p. 517).
Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 144.

SUHOVERHIV
(Suhoverca, Suhoverhov – Cernăuţi)

AM

788 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Trei Ierarhi. Fresca interioară
a fost pictată în 1883 de Epaminonda Bucevschi.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 214; Corneliu Gheorghian,
Bucovina în pictură („Boabe de grâu”, V, 1935, nr. 9, p. 539); Luceac,
Familia Hurmuzaki, p. 112.

ŠEPIT
(Șipotele Sucevei, Șipote – Cernăuți)

AM

789 – Biserică din lemn, 1898, cu hramul Sf. Ilie, al cărei preot paroh a
fost Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu n. 1853,
la Șipotele Sucevei), care și-a botezat aici fiul.
Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 99;
http://www.derev.org.ua/ bukov/shepit_e.htm.

ŠYPYNCI
(Șipeniț – Cernăuți)

AM

790 – Biserică, 1812, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, ridicată de

Dumitru Costin. În cimitir au fost îngropați descendenţii familiei lui Miron
Costin, mormintele lor având inscripţii din anii 1824–1868.
156  UCRAINA

Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 217; Sever Zotta, Știri despre

Costineşti (RI, 11, 1925, nr. 4–6, p. 77).

ŠYRIVCI
(Șerăuți – Cernăuți)

AM

791 – Biserică din lemn, circa 1709–1716, cu hramul Adormirea

Maicii Domnului, numită și „Biserica domnească”, ctitorită de Nicolae
Mavrocordat, domnul Moldovei. A primit privilegii domnești de la Constantin
și Ioan Mavrocordat. A fost transferată în 1779 la Șerăuții-de-Jos. În locul ei
a fost ridicată o altă biserică, cu hramul Adormirea Maicii Domnului,
mutată în 1876 în suburbia Căliceanca a orașului Cernăuți, unde se găsește
și astăzi.
Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 216; Reli, Călăuza, p. 29–31;
Luceac, Orașul Cernăuți, p. 18; Dragomir, Monumente istorice, p. 63;
Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 14–15; Stoicescu,
Repertoriu Moldova, p. 171; Drăguţ, Dicţionar, p. 88; Dragomir,
Monumente istorice, p. 117–118.
Reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți, p. 18; Dragomir, Monumente istorice, p.
133; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 14–15; Cernov –
Luceac, Cernăuți, p. 69.

792 – Biserică, sec. XIX, cu hramul Sf. Spiridon.

Ref.: Grigorovitza, loc. cit.

TOPORIVCI
(Toporăuți – Cernăuți)

AM

793 – Biserică de zid, atestată la 1560, rectitorită, după 1611, cu

hramul Sf. Profet Ilie, de Miron Barnovschi Movilă, viitor domn al
Moldovei, care s-a născut și a crescut pe moșia familiei sale din acest sat.
Aici a fost înmormântat tatăl domnului, Dumitru Barnovschi, mare paharnic
(1597), apoi mare postelnic (1598–1606) al Moldovei.
Ref. și reprod.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 225–226; Dragomir,
Monumente istorice, p. 111–112, 125; Bucovina de altădată, p. 260 (cu
ilustrații); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 77.
 UCRAINA  157

UGORNYKY
(Ugorniki – Ivano-Frankovsk)

794 – Mănăstire ortodoxă, întemeiată de Ștefan Petriceicu, domnul

Moldovei, menționat în pomelnicul așezământului, alături de boierii
Gheorghe Barnovschi, soția acestuia Xenia, copiii Elena, Ecaterina, Constantin
Turculeț, Andrei, Miron, Velicico (Costin), ierodiaconul Atanasie Volcinschi,
eclesiarhul Mitropoliei Sucevei și Moldovei, Vasile Capra, Savin medelnicerul
cu soția lui Rubina și copilul lor Dimitrie ș. a.
Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 206–207; II, p. 54; P.P. Panaitescu, op. cit.,
p. 15–16; Pahomi, Fundații românești, p. 120.

UNIV
(Uniev – Lvov)

AM

795 – Mănăstire ortodoxă, cu hramul Adormirea Maicii Domnului,

întemeiată circa 1400, de călugărul Teodor, rectitorită de Ștefan Petriceicu,
domnul Moldovei. A fost ajutată cu danii de Petru Şchiopul, domnul
Moldovei (în 1593), Andrei, mare hatman al Moldovei, Miron Barnovschi,
domnul Moldovei (în 1629), de logofătul Gavril Moțoc, de Gavrilaşcu, al
doilea logofăt, şi Ghenghea vornicul, de boierii Gheorghe Barnovschi,
Constantin Turculeț, Vasile Capra, Savin medelnicerul, Miron şi Velicico
Costin (în 1683), de Atanasie Volcinski, ierodiacon și chiriarh al Mitropoliei
Sucevei și Moldovei, și de Dediul spătar cu familia (în 1709). În pomelnicul
mănăstirii sunt menţionate numele acestor ctitori și donatori. Se păstrează
mormântul lui Gavril Moţoc, logofăt al Moldovei, care a dăruit mănăstirii
un Apostol tipărit la Lvov în 1573. Aici a funcționat în sec. XVIII o
tipografie celebră, unde a fost imprimată în 1673 Psaltirea în versuri în
limba română a mitropolitului Dosoftei. Astăzi mai există biserica
principală, construită în 1548, clopotnița cu două niveluri, circa 1630, și o
parte din zidurile din sec. XV. Închis în 1790, așezământul a fost redeschis
în 1904. Astăzi este singura mănăstire a Bisericii Greco-Catolice din
Ucraina.
Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 24–27; Panaitescu, Fundaţiuni, p. 12;
Pahomi, Fundații românești, p. 120.
Reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 296.
158  UCRAINA

UTKONOSIVKA
(Erdec Burnu, Iordekburnu – Odesa)

AM

796 – Biserică de lemn moldovenească, sec. XVIII, cu hramul Sf.

Arhangheli Mihail și Gavriil, arsă de oștile otomane şi reclădită.
Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 284.

UŽGOROD
(Ujgorod – Transcarpatia)

BIBLIOTEKA UŽGORODS’KOGO
NACIONAL’NOGO UNIVERSYTETU
(Biblioteca Universității Naționale din Ujgorod)

MS

797 – Minei pe lunile septembrie–ianuarie, 1500, Șindrești, în limba

slavonă, scris de Părintele Ioan, ruda lui Teodor (cf. însemnare). 365 f.,
frontispiciu în culori, inițiale ornate, titluri și indicații tipiconale cu cerneală
roșie. A aparținut bisericii greco-catolice din Șindrești, jud. Maramureș,
până în 1781 (cota 1 D – 173).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 49–51.

798 – Minei pe tot anul, 1554, copiat de Averchie la Mănăstirea

Schimbării la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, în limba slavonă. 424 f.,
titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie, frontispicii în culori. Cu numeroase
însemnări în limba română din 1661, 1733, 1742, 1774, 1777 etc. A aparținut
din 1661 Bisericii Sf. Arhanghel Mihail din satul Trip, jud. Satu Mare, apoi,
în 1742–1781, Bisericii din Boinești, Țara Oașului (cota 10 D – 482).
Ref.: Ju. A. Javorskij, Istoričeskie, ličnye, vkladnye i drugie zapisi v
karpatorusskih rukopisnyh i pečatnyh knigah 16–19 vekov („Prosvita”,
Ujgorod, VII–VIII, 1931, p. 203); Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 33;
Catalog Ujgorod, p. 79–83.

799 – Minei pe tot anul, încheiat la 9 februarie 1556, la Strej, în limba

slavonă. Pe coperta 2v: însemnare a copiștilor Demian și Costea. Copiat
pentru Mănăstirea Sf. Fecioare Maria din cetatea Strej. 457 f., inițiale
ornate, titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală roșie. A aparținut
 UCRAINA  159

parohiei Sanislău, jud. Satu Mare. Însemnare de danie de la preotul Andrei

către Biserica Sf. Vasile cel Mare din Mala Kopania, la 18 august 1679. La
f. 1: însemnare de danie de la preotul Ioan Papp, paroh al Sanislăului, către
biblioteca Episcopiei de Mukačevo, în 1783 (cota 2 D – 485).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 31; Catalog Ujgorod, p. 52–56.

800 – Liturghier, Maramureș, 1557, scris de copistul Gavril, în limba

slavonă. 203 f., titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut
parohiei Trip, jud. Satu Mare (cota 30 D – 570).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 136–140.

801 – Minei pe tot anul, sf. sec. XVI, în limba slavonă. 350 f., titluri și
inițiale ornate cu cerneală roșie, foaia de titlu fragmentară, lipsește sfârșitul.
A aparținut Bisericii greco-catolice din Supuru de Jos, jud. Satu Mare (cota
4 D – 13).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 31, nr. 4-D (datează sec. XVII);
Catalog Ujgorod, p. 59–61.

802 – Liturghier, sec. XVI, în limba slavonă. 223 f., lipsește începutul.
Cu însemnări în limba română. A aparținut parohiei românești din Hadaș,
Maramureș (cota 31 D – 497).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 141–143.

803 – Minei pe lunile septembrie – aprilie, sec. XVI, în limba slavonă.

358 f., lipsește începutul, titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A
aparținut parohiei Târșolț (cota 11 D – 483).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 33–34; Catalog Ujgorod, p. 84–85.

804 – Minei pe lunile septembrie – aprilie și august, sec. XVI, în limba

slavonă. 398 f., titluri și inițiale cu cerneală roșie. A aparținut bisericii
greco-catolice din Buzești, jud. Maramureș (cota 13 D – 82).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 34, nr. 13-D (datează sec. XVII);
Catalog Ujgorod, p. 89–92.

805 – Minei pe tot anul, sec. XVI, în limba slavonă. 654 f., frontispiciu
cu cerneală roșie la f. 1, numeroase inițiale roșii ornate. Cu însemnări
românești: f. 2v, Dimitrie Broșnovskii și soția sa Ileana; f. 559, Ieromonah
Serafim de la Maramureș, anul 1679 etc. A aparținut Bisericii din Višniy
Berezna, de unde a ajuns la o parohie românească din Maramureș, iar în
1879 a fost donat Bibliotecii Episcopale din Mukačevo (cota 7 D – 6).
160  UCRAINA

Ref.: Ju. A. Javorskij, op. cit., p. 207; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 32,
nr. 7-D; Catalog Ujgorod, p. 68–71.

806 – Minei pe luna februarie, sec. XVI, în limba slavonă. 347 f.,
titluri, frontispicii și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut probabil
unei mănăstiri din Maramureș (cota 333 D – 431).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 31; Catalog Ujgorod, p. 233–234.

807 – Octoih, sec. XVI, copiat de diacul Gherasim pentru preotul Ioan
din Moisei, jud. Maramureș, în limba slavonă. 251 f., inițiale ornate, titluri
și frontispicii cu cerneală roșie. Cu însemnări în limba română. Dăruit de
preotul Mihail Meless din Teresva (Ucraina) în 1879 Bibliotecii Episcopiei
din Mukačevo (cota 8 D – 67).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 32–33; Catalog Ujgorod, p. 72–75.

808 – Tetraevangheliar, sec. XVI, în limba slavonă. 249 f., titluri și

frontispicii în culori, inițiale ornate și indicații tipiconale cu cerneală roșie.
Deteriorat. Cu însemnări în limba română. A aparținut bisericii din Fărcașa,
jud. Maramureș (cota 14 D – 46).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 93–94.

809 – Tetraevangheliar, sec. XVI, în limba slavonă. 257 f., lipsesc

începutul și sfârșitul, titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală roșie,
frontispicii și inițiale ornate, în culori. Cu însemnări în limba română din
Băsești, jud. Sălaj (1733) și Pișcari, jud. Maramureș (cota 17 D – 44).
Ref.: A. Petrov, Materialy dlja istorii Ugorskoj Rusi, IV, Sankt-Peterburg,
1906, p. 32–48; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 36, nr. 17 D;
Constantinescu, Repertoriu, p. 165, nr. 851; Catalog Ujgorod,
p. 100–102.

810 – Tetraevangheliar, sec. XVI, în limba slavonă. 335 f., titluri și

inițiale ornate cu cerneală roșie, cu ilustrații. A aparținut Mănăstirii Bârsana,
jud. Maramureș (cota 15 D).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 34, nr. 15-D; Catalog Ujgorod, p. 95–96.

811 – Apostol, sec. XVI, în limba slavonă. 267 f., titluri, inițiale ornate
și indicații tipiconale cu cerneală roșie. Cu însemnări de danie de la Teodor
cu fratele său Timotei, Alexa cu soția sa Maria, Lucșa cu soția sa Măriuța ș.
a. A aparținut Bisericii greco-catolice Sf. Arhanghel Mihail din Firiza, jud.
Maramureș (cota 18 D – 60).
 UCRAINA  161

Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 36, nr. 18-D; Catalog Ujgorod,

p. 103–105.

812 – Apostol, sec. XVI, în limba slavonă. 278 f., ultimele 20 f.

deteriorate. A aparținut Bisericii din Boinești, Țara Oașului. La f. 2v:
însemnare din 1781, în limba română, despre transferul manuscrisului către
Biblioteca Episcopiei din Mukačevo (cota 20 D – 427).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 108–109.

813 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă. 234 f., lipsesc începutul și
sfârșitul, titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut parohiei
greco-catolice din Șindrești, lângă Baia Mare (cota 23 D – 138).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 116–117.

814 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă. 159 f., lipsesc începutul și
sfârșitul, titluri, inițiale ornate și indicații tipiconale cu cerneală roșie. Cu
note de danie în limba română. A aparținut succesiv bisericilor din Tămaia
și Buzești, jud. Maramureș (cota 26 D – 74).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 125–127.

815 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă, scris de doi copiști. 196 f.,
lipsesc începutul și sfârșitul, titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală
roșie. Cu însemnări de danie din 1651, în limba română. A aparținut
parohiei greco-catolice din Ferneziu, jud. Maramureș (cota 25 D – 66).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 122–124.
816 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă. 204 f., lipsește sfârșitul,
frontispiciu în culori (f. 1), titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală
roșie. Este posibil să fi aparținut comunității românești din Hajdudorog,
Ungaria (cota 27 D – 276).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 128–129.

817 – Liturghier, sec. XVI, scris de doi copiști, în limba slavonă. 66 +

XIII f., titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut parohiei greco-
catolice din Buzești (cota 38 D – 68).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 157–158.

818 – Molitvenic, sec. XVI, scris de doi copiști, în limba slavonă, cu

un text în limba română (f. 19). 345 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri și
inițiale cu roșu. A aparținut parohiei din Cuța, jud. Satu Mare (cota 42 D –
100).
162  UCRAINA

Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 42, nr. 42-D (datează sec. XVI–XVII);
Catalog Ujgorod, p. 163–165.

819 – Irmologhion, sec. XVI, în limba slavonă. La f. 143v: Tatăl

nostru, în limba română. 200 f., lipsesc începutul și sfârșitul. A aparținut unei
parohii românești. A fost transferat la Biblioteca Episcopiei greco-catolice din
Mukačevo după anul 1838 (cota 44 D – 577).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 169–170.

820 – Minei pe tot anul, sec. XVII, scris de doi copiști, în limba
slavonă. 389 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri și inițiale cu cerneală
roșie. A aparținut Bisericii Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron din satul Jidani,
apoi parohiei Sătmărel din jud. Satu Mare (cota 6 D – 101).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 65–67.

821 – Liturghier, sec. XVII, în limba slavonă, cu un text în limba

română (f. I–VIII). 81 + VIII f., lipsește începutul. A aparținut parohiei
greco-catolice din Buzești, jud. Maramureș (cota 34 D – 90).
Ref.: Viorel Ciubotă, O rugăciune în limba română din anul 1690 („Candela
Sătmarului”, IV, nr. 9, septembrie 2012, p. 23–25,
www.parohiasfarhanghel-satumare.ro); Catalog Ujgorod, p. 149–150.

822 – Minei pe tot anul, 1703–1714, în limba română, scris de doi

copiști. 159 f., lipsesc f. 1–11, inițiale și titluri cu cerneală roșie, frontispicii și
inițiale ornate. A aparținut Bisericii din Pișcari, Maramureș (cota 12 D – 150).
Ref.: A. Petrov, op. cit., p. 32–48; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 34, nr. 14
D (datează sec. XVII); Constantinescu, Repertoriu, p. 259, nr. 1356;
Catalog Ujgorod, p. 86–88.

823 – Liturghier, 1739, copiat la Mănăstirea Sf. Nicolae din Mukačevo, în

limba slavonă, cu texte în limba română (f. 38–41v). 48 f., titluri și inițiale
cu cerneală roșie, frontispicii în peniță și ilustrații (cota 35 D – 14).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 151–152.

824 – Octoih, a doua jumătate a sec. XVIII, în limba română. 239 f.,
lipsește începutul, titluri și inițiale cu roșu și auriu. Cu însemnări în limba
română din 1765, 1766 și 1781. A aparținut parohiei greco-catolice din Tur,
Maramureș, până în 1781 (cota 28 D – 404).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 38, nr. 28 D; Catalog Ujgorod,
p. 130–132.
 UCRAINA  163

825 – Molitvenic, sec. XVIII, în limba română. 219 f., lipsește începutul,
titluri și inițiale cu cerneală roșie (cota 60 D – 212).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 194–195.

826 – Păscălie, sec. XVIII, în limba română. 27 f., scriere cu litere

chirilice și latine, titluri și inițiale cu cerneală roșie. A aparținut unei parohii
din Satu Mare până în 1797 (cota 61 D – 168).
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 52, nr. 61 D (cu titlul Triod); Catalog
Ujgorod, p. 196–197.

827 – Păscălie, 1801, în limba română. 23 f., frontispicii roșii și negre,

titluri și inițiale cu roșu (cota 166).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 210–211.

828 – Vasilie Volosan, Istoriia besericească, colligat cu Introducere în

teologia dogmaticească, 1803, Ungvár (Ujgorod). 179 f. A aparținut bibliotecii
Seminarului greco-catolic din Ujgorod. A intrat în colecțiile Bibliotecii
Episcopiei din Mukačevo în 1843 (cota 127).
Ref.: ibidem, p. 206–207.

829 – Vasilie Volosan, Tractat de teologie dogmatică, Părțile II și III,

1803, Ungvár (Ujgorod). 134 f. + 48 f., scriere cu litere chirilice și latine.
A intrat în colecțiile Bibliotecii Episcopiei din Mukačevo în 1843 (cota 130).
Ref.: Catalog Ujgorod, p. 208–209.

830 – Vasilie Volosan, Teologia pastoralicească, 1805, Ungvár

(Ujgorod), în limba română, cu texte în latină. 202 f. A intrat în biblioteca
Seminarului greco-catolic din Ujgorod în 1843 (cota 124).
Ref.: ibidem, p. 204–205.

CR

831 – Tetraevanghel, Sibiu, 1546, tipărit de Filip Moldoveanul. 289 p.

Ref.: N. Iorga, Tipărituri româneşti necunoscute (RI, 17, 1931, p. 25); Bogdan,
Contribuţiuni, p. 55–58; BRV, IV, p. 2, nr. 2; Mykytas’, Davni rukopysy,
I, p. 54, nr. 69 D; Ludovic Demény, Stema Moldovei în prima
tipăritură românească din Transilvania („Revista Muzeelor”, 1966, nr.
4, p. 346–348); Lidia A. Demény, Xilogravurile lui Filip Moldoveanul
(SCIA – Seria Arta Plastică, 16, 1969, nr. 2, p. 229–230); Ludovic
Demény, O tipăritură coresiană necunoscută bibliografiei româneşti
164  UCRAINA

de carte veche în Târgovişte, Cetate de scaun a Ţării Româneşti, I,

Buc., 1974, p. 70.

832 – Tetraevanghel, Braşov, 1562, tipărit de Coresi şi Tudor.

Ref.: BRV, I, p. 48, nr. 11.

833 – Evanghelie învăţătoare, Lvov, 1606. Text în limba română. Pe

coperta a doua: însemnare din 24 februarie 1744 despre un cutremur în
Maramureş, 6 noiembrie 1716.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 56, nr. 81 D.
834 – Liturghier, tipărit în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba
română. Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, I, p. 65, nr. 118 D.

835 – Evanghelie, tipărită în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba

română, 237 p. Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, I, p. 65, nr. 119 D.

836 – Slujebnic, tipărit în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba

română, 374 p. Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, I, p. 66, nr. 120 D.

837 – Molitvenic, tipărit în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba

slavonă, 270 p. Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, I, p. 66, nr. 121 D.

ZAKARPATS’KYJ KRAJEZNAVČYJ MUZEJ.

BIBLIOTEKA
(Muzeul Regional al Transcarpatiei. Biblioteca)

MS

838 – Poluustav, Maramureş, sec. XIV. Pergament. Text în limba

slavonă. Cu însemnări din Bucovina, în limba română, 1709–1710 (1 – 479).
Ref.: Ol. Kolessa, Užgorods’kyj „Poluustav” u pergaminovij rukopysi XIV v
(„Zapysky naukovogo tovarystva imeni Ševčenka”, t. 141–142, 1923,
p. 1–58); Mykytas’, Knygy, p. 21, nr. И–479; Constantinescu, Repertoriu,
p. 165, nr. 852.

839 – Psaltire, Moldova, sf. sec. XIV – începutul sec. XV, dăruită de
logofătul Ioan Tăutu, probabil, Mănăstirii Sf. Arhanghel Mihail din Peri
 UCRAINA  165

(Maramureş). Pergament. Frontispicii şi iniţiale ornate, miniatură

reprezentându-l pe Ioan Tăutu, în genunchi, oferind manuscrisul lui Iisus
Hristos, alături de regele David. Fost la Muzeul Episcopiei Ortodoxe din
Mukačevo. Pergament (Arh. 2641).
Ref.: Ivan Sokolov, Mukačevskaja psaltyr’ XV-veka, 1883, p. 450–468;
Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 435–436; Turdeanu, Manuscrise slave,
p. 179–180; Rep. Ştefan cel Mare, p. 435; Popescu-Vâlcea, Miniatura,
p. 104; Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale în Ţările Române, I, Buc.,
1959, p. 909–910; Constantinescu, Repertoriu, p. 165–166, nr. 853;
Marius Porumb, Arta românească din Transilvania și legăturile sale
cu Moldova din timpul lui Ştefan cel Mare (AIIAC, 24, 1981, p. 183).
Reprod.: Vl. Stasov, Slavjanskij i vostočnyj ornament po rukopisjam
drevnego i novogo vremeni, Sankt-Peterburg, 1887, pl. XXXVI, fig. 1–9;
Turdeanu, Miniatura bulgară, loc. cit.

840 – Biblie sau Cărțile Vechiului și Noului Testament, Ostrog, 1581,

în limba slavonă. La p. 71v: însemnare despre situația cultelor în regiunea
Maramureșului, în condițiile întăririi propagandei catolice (Arh. 7083).
Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 80.

841 – Molitvenic, sec. XVI –XVII. La p. 55–56: însemnare în limba

română despre Ionel Chirila și Topac Ion, care au cumpărat succesiv
manuscrisul (Arh. 8444).
Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2007, p. 33.

842 – Evanghelie, Negrești – Oaș, 1645, text în limba slavonă. Cu

corecturi ale diacului Daniel, originar din Rusia. La f. 191v: însemnare
despre cumpărarea manuscrisului de către Fanja Ion cu soția sa Paraschiva
și fiii lor Dan și Vasile din satul Tjara pentru Biserica Sf. Arhanghel Mihail
(1 – 427).
Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 74.

843 – Tetraevanghel, 1645, copie de Daniel din Rus – Dumbrăviţa,

Maramureş (colofon). Text în limba slavonă. Cu însemnări în limba română
din Turulung – Satu Mare, din a doua jumătate a sec. XVII (4 – 427).
Ref.: Mykytas’, Knygy, p. 22–23; Constantinescu, Repertoriu, p. 166, nr. 854.

844 – Slujebnic, sec. XVII, fără început și sfârșit. La p. 34–35:

pomelnic ce cuprinde mai multe nume românești (1 – 426).
Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2005, p. 44.
166  UCRAINA

845 – Evanghelie, Lvov, 1704. La p. 1: însemnare de danie a preotului

Nicolaie Stoica, cu soția sa Maria și fiul său diacul Vasile, către biserica din
satul Čumaljus’ka (Arh. 8412).
Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 76–77.

846 – Molitvenic, copiat de dascălul Pavel din Mukačevo, încheiat la

14 iunie 1726. Text în limba română (1 – 435).
Ref.: Mykytas’, Knigi, p. 47; Constantinescu, Repertoriu, p. 260, nr. 1358;
Ševnina, Pokrajni napysy 2007, p. 32.

847 – Psaltire, Kiev, 1735. A aparținut Bisericii Sf. Ioan Înainte-

Mergătorul din satul Lopuchova. La p. 134: însemnare în limba română
(Arh. 14364).
Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 72.

848 – Macarie Šugajdah, egumenul Mănăstirii Mukačevo, Opisanije

obitelej Maramorskih drevle byvših [Condica locuitorilor Maramureșului
din vechime], mijlocul sec. XVIII (Arh. 787).
Ref.: Arhim. Vasil’ Pronin, Černeča gora („Karpats’kyj kraj”, nr. 1, 1991,
p. 30); Ševnina, Rukopysni knygy, p. 42.

849 – Octoih, scris de dascălul Pavel din Mukačevo, sec. XVIII. Text
în limba română (30 – 429).
Ref.: Mykytas’, Knygy, p. 35; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 38, nr. 28-D;
Constantinescu, Repertoriu, p. 260, nr. 1357.

850 – Antologhion (Trifoloj), Maramureș, 1846, scris de Dudič Fjodor

din satul Poroškovo, cu mențiuni despre credincioși români din parohie
(Arh. 14523).
Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2005, p. 40.

CR

851 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul

Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 61–64, nr. 282.

852 – Liturghier, Bucureşti, 1680.

Ref.: A. S. Petruševič, Katalog cerkovno-slovenskih rukopisej i staropečatnyh
knig kirillovskogo pis’ma, Lvov, 1888, p. 17; Panaitescu, Fundaţiuni,
p. 17.
 UCRAINA  167

853 – Biblie, Ostrog, 1681, tipărită de Ivan Fyodorov. La f. 462: o

însemnare din 1777 cu lista cărţilor româneşti deţinute de un anume Gabriel
Bandoleac.
Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 55, nr. 73-D.

VALJAVA
(Valeva – Cernăuți)

AM

854 – Biserică de lemn moldovenească, reclădită din zid, 1778. Se

pare că a deținut mai multe volume de carte veche românească: Catavasier,
Blaj, 1795; Octoih, Braşov, 1805; Evanghelie, Buzău, 1837; Liturghier, Iaşi,
1845; Prolog, Neamţ, 1855.
Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 254); Stoicescu, Repertoriu
Moldova, p. 896.
Reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 81.

VASYLEVKA
(Odesa)

855 – Troiță pe soclu de piatră, așezată în cimitirul local, unde se află

înhumați 144 de ostași română căzuți în al Doilea Război Mondial.
Ref.: Arhiva ONCE.

VASYLIV
(Vasilău – Cernăuți)

856 – Biserică din zid și piatră de râu, 1835, ctitorită de românul

Enache Tabără, ale cărui emblemă și inițiale, „E. T.”, se păstrează pe
frontispiciul fațadei principale. Biserica deținea în momentul sfințirii, la
8 septembrie 1837, un Liturghier, Iași, 1759, și un Irmologhion, Lvov,
1709. În cimitirul dimprejurul bisericii au fost înhumați slujitorii ei, între
care: preotul paroh Ioaniche Dașchevici (m. 1867), Pr. Tomiuc (m. 1892),
soția sa, prezbitera Maria Tomiuc, născută Cantemir (m. 1882), membri ai
familiei lui Nicolae, cavaler de Balasinovici etc.
Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 116.
168  UCRAINA

VELIKOSILLIA
(Pilipăuți, Satu Mare – Cernăuți)

857 – Biserică din lemn, 1767, cu hramul Nașterea Domnului, ridicată

de răzeși moldoveni în stilul tradițional al bisericilor bucovinene. După ce
nu a funcționat o perioadă, a fost redată cultului și astăzi în biserică se
slujește în limba română.
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 118, 133.

VELYKYJ KUČURIV
(Cuciurul Mare – Cernăuți)

AM

858 – Biserică moldovenească, cu hramul Adormirea Maicii Domnului,

ante 1490. Reconstruită circa 1805. Fresca interioară a fost pictată de Eugen
Maximovici (circa 1890–1900).
Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 229; Satco, Arta în Bucovina II,
p. 166.

VINNYCIA
(Vinnița)

AM

859 – Casa națională a românilor, sec. XIX.

Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 174.

DERŽAVNYJ ARHIV VINNYC’KOJI OBLASTI

(Arhiva de Stat a Regiunii Vinnița)

DOC

860 – Documente, din 1941–1944, perioada ocupației germane și

românești a Regiunii Vinnița, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cuprind fonduri de acte ale instituțiilor guvernamentale locale privitoare la
chestiuni militare, administrative, judiciare, economice, de învățământ etc.
Ref.: www.archives.gov.ua/Eng/Archives/ra02.php#Description.
 UCRAINA  169

ZHOVKVA (ŻÓŁKIEW)
(Jovkva, Zolkiew – Lvov)

MONASTYR SV. VASYLIJA

(Mănăstirea Sf. Vasile)

MS

861 – Evangheliar, 1570, în limba slavonă, dăruit Mitropoliei Sucevei.

Cuprinde icoanele celor patru Evangheliști, inițiale și miniaturi în aur și
culori.
Ref.: Bianu, Relațiune, p. 27–28.

862 – Teofilact, Comentariile, Moldova, sec. XVI, în limba slavonă.

Cu o notă autografă a Mitropolitului Dosoftei și pecetea Mitropoliei
Moldovei (în colecția canonicului A. S. Petruševič, donată ulterior Casei
Rutenilor).
Ref.: ibidem, p. 28, 38.

863 – Sbornic, 1655, provenit din Moldova, în limba slavonă. 129 f.,
cu inițiale în culori. Cuprinde: cântări bisericești, o slujbă la vecernia mică,
un Paraclis al Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Martiriul Sfântului și
Măritului Mucenic Ioan cel Nou, care s-au muncit la Cetatea Albă, scris de
„Grigorie monah și presbiter al Bisericii celei mari a Moldo-Vlahiei”.
A aparținut ieromonahului Teofan de la Neamț.
Ref.: ibidem, p. 25–27.

MUZ

864 – Aer, Moldova, 1428, cu o inscripție grecească pe margini, care

atestă că el a fost cusut din porunca lui Ioan Alexandru, domnul Moldovei,
în vremea mitropolitului Macarie al Moldovei. Sunt menționați și doi dintre
copiii domnului, Ilie și Marina.
Ref.: ibidem, p. 24–25.

865 – Tăbliță de aramă cu chipul lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei

(m. la Żółkiew, 13 decembrie 1693), așezată în sicriul cu osemintele
mitropolitului, depus în cripta de sub Biserica Nașterea Domnului a
Ordinului Bazilitanilor. A fost găsită cu prilejul restaurării bisericii, când
tăblița a fost transferată în biblioteca mănăstirii (a doua jumătate a sec.
170  UCRAINA

XVIII). Se presupune că ea a fost realizată de călugării care l-au însoțit pe

mitropolitul Dosoftei în exilul său în Polonia. A. S. Petruševič a văzut-o la
Żółkiew în 1874, publicând în 1898 o reproducere a ei.
Ref.: A. S. Petruševič, O grabežah i opustošenijah, sdelannyh korolem
pol’skim Ioannom Sobeskim, i razgrom ego v Moldavii v 1686 i 1691
godah, în Vremennik Stavropigijs’kogo instituta, Lvov, 1898;
Șt. Ciobanu, Contribuțiuni privitoare la originea și moartea
mitropolitului Moldovei Dosoftei, discurs de recepție la Academia
Română, Buc., 1920, p. 19–21; Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul
Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 12; N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu,
Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului
Dosoftei, Iași, 2003, p. 125, 127.
Reprod.: A. S. Petruševič, op. cit.; N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, op. cit.,
p. 133, 138.

ZVENIAČIN
(Zvineace, Zveniacin – Cernăuți)

866 – Monument din piatră, în formă de obelisc, dedicat memoriei

ostașilor români bucovineni încorporați în armata austro-ungară care au
căzut în Primul Război Mondial (Cimitirul militar).
Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 193; Șoimaru, Românii
din jurul României, p. 83.

ŽYTOMYR
(Jitomir)

ŽYTOMYRS’KYJ OBLASNYJ KRAJEZNAVČYJ MUZEJ

(Muzeul Regiunii Žytomyr)

MS

867 – Liturghier, Moldova, sec. XVI. 190 f.. Text în limba slavonă. La
f. 19, însemnare în limba română, din 1666, privind donarea manuscrisului
de către Dima şi soţia sa Nastasia Bisericii Sf. Arhangheli din Soroca. Cu
însemnări marginale în limba română (ms. 275).
Ref.: Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti (CMIB-A, I, 1924, p. 76);
Constantinescu, Repertoriu, p. 167, nr. 858.
 UCRAINA  171

868 – Faptele Apostolilor, Moldova, sec. XVII. 236 f. Text în limba

slavonă. Cu însemnări în limbile română şi slavonă, din 1645 şi nedatate
(ms. 177).
Ref.: Şt. Ciobanu, op. cit., p. 76–78; Constantinescu, Repertoriu, f. 166,
nr. 857.

MUZ

869 – Cruce de lemn sculptată, atelier Moldova, mijlocul sec. XV,

L = 42 cm, l = 18 cm, cu inscripţii în limba slavonă. Donator: mitropolitul
Teoctist al Sucevei.
Ref.: N. I. Petrov, Rumynskie hudožestvennye pamjatniki v Rossii i
vozmožnost’ ih vlijanija na russkoe iskusstvo, II („Trudy
četyrnadcatago arheologičeskago s’ezda v Černigove”, 1909,
Moscova, 1910–1911, p. 93–94); Şt. Ciobanu, op. cit., p. 74–75.
172  UCRAINA
 VATICAN

ARCHIVIO DELLA SACRA CONGREGAZIONE

DEGLI AFFARI ECCLESIASTICI STRAORDINARI

DOC

1 – Documente, 1880–1895, cu privire la situaţia Bisericii Catolice în

România, statutul juridic al acesteia, proclamarea autocefaliei Bisericii
Ortodoxe Române, tratative cu guvernul român, misiunea catolică în
România, familia regală, implicarea regelui Carol I în problema catolicismului
din Regatul României (Romania, fasc. 1–7).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 202–203.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 110, c. 12–497.

2 – Documente, 1881–1902, cu privire la bisericile greco-catolice

româneşti din Ungaria, situaţia greco-catolicilor în Ungaria şi Transilvania,
corespondenţă a mitropolitului greco-catolic de Alba-Iulia Victor Mihályi de
Apşa privind „congresul naţionalităţilor” (Budapesta, 1895), despre politica
de maghiarizare şi folosirea limbii române, corespondenţă a episcopului unit
de Lugoj etc. (Ungheria, fasc. 238, 250, 288, 320, 346, 347–350, 359, 365,
366, 368, 394).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 203–205.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 117.

3 – Documente, 1918–1819, referitoare la relaţiile diplomatice ale

Vaticanului cu România, recunoaşterea lui Vladimir Ghika în calitate de
reprezentant al României la Vatican şi relaţiile cu Consiliul Naţional Român
din Transilvania (Romania, Pos. 15, Protocol nr. 84264/1918, 85025;
Germania, Pos. 415/1918, Dos. 415, Protocol nr. 84531/ 1919).
Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, România şi Vaticanul. Relaţii diplomatice.
1918, Buc., 1993.
174  VATICAN

ARCHIVIO E BIBLIOTECA DELL’ ORDINE

BASILIANO DI SAN GIOSAFAT

MS

4 – Inocenţiu Micu Klein, Illustrium poetarum flores collecti, selecti et

in locos communes redacti, digesti, et ordine sequenti descripti per me
Ioannem Innocentium Klein L[iber] B[arone] de Szàd, Ep[isco]pum olim
Fagarasiensem in Transylvania. Dum in hac Alma ac celeberrima Capitali
mundi urbe Roma..., [Roma], 2 aprilie 1753, 23 × 21 cm, 369 f. Antologie
de poezie clasică latină în comentarii morale creştine (ms. lat. 4 W 19).
Ref.: I. Dumitriu-Snagov, Ion Inocenţiu Micu, Cărturarul („Tribuna”,
1 septembrie 1982, p. 7); Florea Firan, în „Le lingue del mondo”,
Florenţa, 1983, nr. 6, p. 497–500; MRV, p. 168, nr. 87; Chelaru,
Colecţia microfilme, p. 159.
Publ.: Ioan Inocenţiu Micu-Klein, Carte de înţelepciune latină, ed. B.
Hâncu, Buc., 1991.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 108; Biblioteca Apostolica
Vaticana, mf. 312; MRV, p. 169, fig. 87.

ARCHIVIO GENERALE DELLA

COMPAGNIA DI GESÙ

DOC

5 – Corespondenţă, 1560–1561, a iezuiţilor din Viena cu privire la

situaţia din Transilvania după ocuparea Banatului de către otomani
(Epistolae Nostrorum, Germania, vol. 142, f. 75–76, 287–289).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 193.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 90, c. 2–9.

6 – Corespondenţă, 1561, a iezuiţilor din Viena cu privire la intrarea

iezuiţilor în Transilvania (Epistolae Nostrorum, Germania, vol. 143, f. 92,
109–111, 118).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 193.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 90, c. 11–20.

7 – Documente (91), din 1571–1587, privitoare la activitatea Ordinului

iezuiţilor în Transilvania: rapoarte ale superiorilor provinciali, rectorilor
colegiilor iezuite din Cluj şi Alba Iulia, misionarilor; scrisori ale principilor
 VATICAN  175

Ştefan şi Cristofor Báthory ş. a., cu informaţii despre activitatea misionară şi

de învăţământ, statistici de sate transilvănene etc.
Publ.: Veress, Epistolae et acta, I, p. 1–4, 15–20, 25–29, 57–59, 67–71, 78–
79, 81–88, 97–98, 101–103, 118–120, 124–133, 137–141, 142–197,
203–211, 215–222, 225–226, 228–248, 252, 262–272, 288–296, 307–
308; II, p. 1–10, 29–33, 72–74, 81–100, 103–123, 142–146, 154–156,
158–178, 204–209, 216–237.
Reprod.: ibidem, I, p. 21 (doc. 29 mai 1575), 70 (doc. 10 iunie 1579), 196
(doc. 21 septembrie 1581), 245 (doc. 19 octombrie 1582), 295 (doc.
2 august 1583); II, p. 121 (doc. 9 august 1585), 191 (doc. 23 septembrie
1586), 2259–230 (doc. 19 noiembrie 1587).

8 – Dări de seamă (3), din 1580, ale lui Iacob Wuyek (Vangrovicius),
privind proiectul de înfiinţare a unui colegiu iezuit şi posesiunile acestui
ordin în Transilvania.
Ref.: Călători străini, II, p. 474–476.
Publ.: Veress, Epistolae et acta, I, p. 88–90, 103–118, 120; Călători străini,
II, p. 477–485.

9 – Documente, din 1581–1613, referitoare la istoria Transilvaniei,

originea poporului român şi situaţia Bisericii Catolice.
Publ.: A. Veress, Annuae Litterae Societatis Jesu, de rebus Transylvanicis
(1581–1611), Budapesta, 1907; idem, Annuae Litterae Societatis Jesu
de rebus Transylvanicis temporibus principum Báthory (1597–1613),
Vesprimii, 1921.

10 – Scrisori, din 1584–1586, ale lui Ferrante Capeci, rector al

Colegiului iezuit din Cluj, cuprinzând date despre situaţia din Transilvania
şi menţiunea (la 10 februarie 1583) că românii de aici „sono i piu antichi
habitatori”.
Publ.: L. Lukács S.J., Documenta Romana Historiae Societatis Jesu in
regnis olim corona hungarica unitis, III, (1581–1586), 1967; Călători
străini, III, p. 95–112.

11 – Documente din Cluj–Mănăştur, 24 iunie 1586, prin care iezuitul

Jadó Balint raportează progeneralului iezuit al Poloniei, Giovanni Campani,
asupra situației religioase din Banat, arătând că a predicat în româneşte
întrucât majoritatea populaţiei vorbea această limbă şi refuza să asculte
predicile calvinilor.
176  VATICAN

Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 103.

Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 168–170; M. Holban, în Călători
străini, III, p. 120–122 (traducere).

12 – Documente (4), din 1652–1672, privind situaţia Bisericii Catolice

în Moldova (Polonia, vol. 53, f. 40–42v; vol. 54, f. 242–245, 647; Relazione
sull’attivita in Moldavia, 1652–1653, f. 196 v).
Publ.: Francisc Pall, Le controversie tra i Minori Conventuali e i Gesuiti
nelle missioni di Moldavia (Romania), DI, IV, 1939, p. 240–243, 247–
248, 286–290; Călători străini, VII, p. 500.

13 – Informaţii, 1660, privind activitatea Colegiului iezuit din Oradea

(Opera Nostrorum, Epistolae generales, vol. 21, f. 370–375).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 200.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 99, c. 825–834.

14 – Documente, 1670–1714, privind activitatea şcolilor iezuite din

Austria, Ungaria şi Transilvania (Opera Nostrorum, Epistolae generales,
vol. 22, f. 8–10, 56, 191–205, 211, 253, 285, 288).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 201.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 99, c. 835–872.

15 – Documente, 1697–1719, privind activitatea şcolilor iezuite din

Transilvania şi Imperiul Austriac (Opera Nostrorum, Epistolae generales,
vol. 10, 11 I–II).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 200–201.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 99, c. 714–769, 771–792, 794–823.

MS

16 – Catalogus Autorum, qui in hisce initiis ex loci angustia, dum

scholae ampliores extruantur, auditoribus explicabuntur a professoribus
Societatis Jesù Colosmonostrae ad Claudiopolim, ineunte anno Domini
1580.
Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 14–15.

17 – Catalogus primum collegii Claudiopolitani Societatis

Jesùconfectus in Junnio, Anno 1587.
Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 210–214.
 VATICAN  177

18 – Relatio brevis eiectionis Societatis Jessù e Transylvaniaese

diversarum catholicorum litteris inde scriptis, et Illmi Cardinalis Bathorii
relatii collecta, 1588.
Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 255–259.

ARCHIVIO GENERALE DELL’ ORDINE

DEI FRATI PREDICATORI

DOC

19 – Documente, din sec. XIV–XVI, privind misiunile şi activitatea

dominicanilor în Ţările Române (îndeosebi în Moldova şi Transilvania).
Ref. şi publ.: Béla Iványi, Bilder aus der Vergangenheit der ungarischen
Dominikaner-Provinz unter Benützung des Zentral-archivs des
Dominikanerordens in Rom, în vol. Mélanges Mandonnet, II, Paris,
1930, p. 437–478; R. Loenertz, Les missions dominicaines en Orient
au quatorzième siècle et la Société des Frères Pérégrinants
(„Archivum Fratrum Praedicatorum”, 2, 1932, p. 1–83, 3, 1933, p. 1–
55); idem, La Société des Frères Pérégrinants et les couvents
dominicains de Ruthénie et de Moldo-Valachie (ibidem, IV, 1934,
p. 1–47); Francisc Pall, în RI, 22, 1936, p. 260; Béla Iványi,
Geschichte des Dominikanerordens in Siebenbürgen und der Moldau
(„Siebenbürgische Viertel-Jahrschrift”, 62, 1939, p. 22–59, 241–256,
379–394; 63, 1940, p. 25–40, şi AVSL, 50, 1944, p. 545–575);
G. Moisescu, Catolicismul în Moldova până la sfârşitul veacului XIV,
Buc., 1942, p. XIX–XX, 95–105; Francisc Pall, Renseignements
inédits sur l’activité dominicaine dans l’Europe du Sud-Est (XIVe–XVIe
siècles) (RHSEE, 22, 1945, p. 256–265); La Société des Frères
Pérégrinants de 1374 à 1475. Étude sur l’Orient Dominicain
(„Archivum Fratrum Praedicatorum”, 45, 1975, p. 111).

MS

20 – Giovanni Crisostomo da Cosenza, Relatio missionis apostolice in

Ciburgium, 1659, cu informaţii despre localitatea moldovenească Ciubărciu
de pe malul stâng al Nistrului (XIII, 381, nr. 6).
Ref.: A. Eszer, Die Gemeinde von Čobruči am Dnestr und die II Krim –
Mission der Dominikaner („Angelicum”, 46, 1963, p. 366–386);
Andrei Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre
navigaţia în Marea Neagră în secolul XVII (AIAI, 22/II, 1985, p. 614,
617–619).
178  VATICAN

ARCHIVIO SEGRETO VATICANO1

DOC

21 – Document, din 1192–1196, prin care cardinalul Gregorius, legat

papal, hotărăşte în disputa dintre episcopul Transilvaniei şi prepozitul din
Sibiu privitoare la supuşii prepoziturii şi înţelesul cuvântului „pustiu” din
documentele anterioare prin care se desemna teritoriul acordat coloniştilor
flandrenses (saşi) (Reg.Vat. a 1198).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 2–3, şi DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 11–12 şi
361–362 (text lat.).

22 – Document din Roma (Sf. Petru), 15 iunie 1198, prin care Papa
Inocenţiu III întăreşte documentul cardinalului Gregorius din 1192–1196
privitor la întinderea prepoziturii Sibiului (Reg.Vat. a 1198).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 4–5; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 13.
1
Una dintre cele mai bogate arhive medievale, cuprinzând un material imens despre
istoria relaţiilor Ţărilor Române cu Scaunul Pontifical, ca şi despre istoria Bisericii Catolice
din Ţările Române. Fonduri importante, registrele de bule papale (Registri Vaticani, 2020
volume, 1198–1572, Registri Lateranensi, 2467 volume, 1389–1897 etc.). Ref. : Giusti Martino,
Studi sui registri di bolle Papali, Città di Vaticano, Archivio Vaticano, Collectanea Archivi
Vaticani, 1969, 180 p.; rec. Dan Lăzărescu, în „Studii” 23, 1970, nr. 3, p. 667; P. Iosephus
Teschitel, Archivum Romanorum Societatia Iesu („Archivum”, 4, 1954, p. 145–152); Basile
Pandzić, Les archives générales de l’Ordre des Frères Mineurs (ibidem, p. 152–164) etc.
Despre importanţa acestor arhive pentru istoria noastră vezi V.I. Ghika, Arhivele Române şi
istoria românilor, în vol. Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 1–24 (din „Revista catolică”, I, 1912,
p. 201–219, 340–353); Gr. M. Obedenaru, Relaţiune despre cercetări istorice privitoare la
români făcute la Roma („Analele Academiei Române. Partea administrativă şi dezbaterile”,
s. II, t. 7, 1884–1885, p. 35–39).
Pentru documentele privind Transilvania vezi: Aldásy Antal, Regestak a Vatikáni
levéltárábol (Regeste din Arhivele Vaticanului) („Történelmi Tár”, 1894, p. 15–28, 1895,
p. 58–89, 260–288 passim); Czaich Gilbert, Regestai a Római Dataria lévéltárnak
Magyarországra vonatkozó bulláiból II. Pal és IV. Sixtus pápak idejaböl (Regeste din
arhivele Dataria din Roma cuprinzând bulele din timpul papilor Paul II şi Sixt IV
referitoare la Ungaria) (ibidem, 1899, p. 1–17, 235–272); I. Ardeleanu, Documente istorice
din Vatican relative la istoria nóstra („Transilvania”, 10, 1877, p. 121–125) etc.
Documentele au fost publicate în numeroase volume şi colecţii de G. Fejér, Theiner
etc., apoi în colecţiile Monumenta Vaticana historiam Regni Hungariae, 9 vol., Budapesta,
1884-1909, Urkundenbuch, 5 vol., 1892–1875 etc., fiind traduse, în mare parte, în colecţia
Documente privind istoria românilor, C. Transilvania (vezi mai jos).
Ştirile privind istoria Ţărilor Române în sec. XIII–XIV (unele nepublicate) au fost
parțial puse în circulaţie de Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor
în sec. XIII şi XIV (AIINC, 10, 1945, p. 149-220), care a cercetat „toate registrele pontificale”
dintre 1198 şi 1403 (320 vol. din Regesta Vaticana, 349 vol. din Regesta Avinionensia,
118 vol. din Regesta Lateranensia etc.).
 VATICAN  179

23 – Document din Roma (Lateran) din 14 decembrie 1199 prin care

Papa Inocenţiu III dă episcopului Transilvaniei dreptul de a aproba la
Scaunul Apostolic împotriva episcopului de Strigoniu, prepozitului din
Sibiu şi a clericilor flandrenses (saşi) (Reg.Vat. a 1199).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 4–5, DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 14–15 şi
362–363 (text lat.).

24 – Document din Roma (Lateran), 15 decembrie 1199, prin care

Papa Inocenţiu III întăreşte magistrului Henric, canonic al Bisericii Sf.
Mihail din Cluj, veniturile acestei biserici.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 527; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 15.

25 – Document din Roma (Lateran), 15 decembrie 1199, prin care

Papa Inocenţiu III îl ia pe Henric, arhidiacon de Cluj, sub protecţia sa.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 526; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 15.

26 – Scrisori, din decembrie 1199–1204, ale Papei Inocenţiu III către

Ioniţă Caloian Asan, suveranul Țaratului vlaho-bulgar, menţionând originea
latină a românilor; răspunsurile împăratului, intervenţii pozitive ale lui
Vasile, arhiepiscop de Târnovo, şi negative ale Patriarhului de Constantinopol
şi împăratului bizantin, referitoare la acţiunea catolică de unire cu Roma a
românilor şi bulgarilor (Reg.Vat. 4, f. 210v; 5, f. 56v, 104, 135–137v).
Ref. şi reprod.: MRV, p. 54–58.

27 – Documente (36), din 1199–1207, privind relaţiile statului româno-

bulgar condus de Ioniţă cu Papa Inocenţiu III: scrisori de la Papa Inocenţiu
III, Ioniţă, mitropolitul Vasile, principele Belotă şi ierarhii din statul
româno-bulgar, cuprinzând informaţii despre intervenţii papale pentru
trecerea românilor şi bulgarilor sub ascultarea bisericii romane, trimitere de
legaţi apostolici, trimiterea coroanei şi a însemnelor imperiale lui Ioniţă,
ridicarea mitropolitului Vasile din Târnovo în demnitatea de primat al
Vlahiei şi Bulgariei cu dreptul de a unge pe suveranii ţării, intervenţiile lui
Ioniţă în conflictul dintre bizantini şi cruciaţi, demersurile Papei pe lângă
regele Emeric al Ungariei pentru recunoaşterea lui Ioniţă. (Reg. Vat., an II,
f. 208, ep. 115–120; an. VI, f. 80–81, ep. 140, 142, 143; an. VII,
f. 110–114, 141, 145, 178, ep. 2–14, 126, 127, 137, 230, 231; an. VIII,
f. 140, 142, ep. 129, 131, 135; an. X, ep. 65).
Publ.: Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 11, 15–21, 23, 25, 27–35,
35, 38, 39–40, 42, 44; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 1–39, 42–56.
180  VATICAN

28 – Documente (553) privind istoria Ţărilor Române în perioada

1199–1345.
Publ.: Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I; idem, Vetera monumenta
historica Hungariam, I; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, 1887; Fejér,
Codex diplomaticus, III.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 25 (parțial).

29 – Documente, din secolele XII–XV, în care sunt atestate centre

urbane şi alte localităţi (Oradea, Cenad, Sibiu, Siret, Baia, Bacău etc.),
precum şi un voievod de „Bellenies” şi „Petro alias waiwoda de Iassy”,
menţionaţi în corespondenţa Papei Martin V (Reg. Lateran, vol. 80, f. 68v;
vol. 237, f. 9, 10).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.

30 – Document din Târnovo, ianuarie 1204, prin care Caloian (Ioniţă),

împăratul bulgarilor şi românilor, cere Papei Inocenţiu III să intervină în
conflictul său cu ungurii şi să-i restituie drepturile de la hotarele Ungariei,
Bulgariei şi Ţării Româneşti (Reg. Vat., Inocenţiu III, nr. 6, f. 112, nr. 6).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 65–66.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 29–31.

31 – Document din Roma (Lateran), 16 aprilie 1204, prin care Papa

Inocenţiu III cere episcopului catolic de Oradea să viziteze mănăstirile
ortodoxe din Ungaria şi să raporteze dacă s-ar putea înfiinţa un episcopat de
rit grec-ortodox dependent de Scaunul Apostolic (Reg.Vat., Inocenţiu III,
an VII, ep. 47).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 39–40; DIR, C, XI–XIII, vol. I,
p. 28 şi 367 (text latin).

32 – Document din Roma, 16 aprilie 1204, prin care Papa Inocenţiu III
cere episcopului Simion de Oradea şi abatelui de Pilis să întemeieze un
episcopat special pentru călugării ortodocşi (Reg. Vat. 5, f. 122v, nr. 27).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 66.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 39–40; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 28
şi 367.

33 – Diplomă, post 7 mai 1211, prin care Andrei II, regele Ungariei,
conferă cavalerilor ioaniţi (teutoni) Ţara Bârsei, pentru apărarea Transilvaniei
împotriva incursiunilor cumane (Reg. orig., an. V, ep. 59).
 VATICAN  181

Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 94; Hurmuzaki –

Densusianu, I/1, p. 56–58; DIR, C, XI, XII, XIII, vol. I, p. 150–151.

34 – Act, din 15 iulie 1211, prin care Papa Inocenţiu III însărcinează pe
episcopul Transilvaniei să supravegheze alegerea prepozitului de Sibiu.
Ref.: DIR, C, XI–XIII, vol. 1, p. 152.
Publ.: Urkundenbuch, I, p. 10–11.

35 – Document din Roma (Lateran), 18 ianuarie 1212, prin care Papa

Inocenţiu III porunceşte arhiepiscopului ales şi prepozitului de Kalocsa să
înscăuneze în slujba sa pe magistrul R., prepozitul de Sibiu, recomandat de
regele Andrei II.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 12, DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 152–153.

36 – Document din Roma (Lateran), 12 februarie 1212, prin care Papa

Inocenţiu III refuză propunerea regelui Andrei II de a întemeia o episcopie a
Sibiului.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 13, DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 153.

37 – Documente (26) din 1212, 1218, 1223–1226, 1231–1235,

referitoare la activitatea cavalerilor ioaniţi (teutoni) în Ţara Bârsei; scrisori
de la papii Honoriu III, Grigore IX şi Inocenţiu IV, regele Andrei II al
Ungariei, cuprinzând informaţii despre aşezarea cavalerilor în Ţara Bârsei,
privilegiile lor, organizarea ecleziastică, raporturile cu regele Ungariei şi
Scaunul Pontifical, populaţia autohtonă românească, aşezările şi organizarea
lor politică, încercările de convertire a lor la catolicism etc. (Reg. Vat., Papa
Honoriu III, an. II, ep. 1019; an. VII, ep. 69; an VIII, ep. 137, 138, 411–414;
an IX, ep. 356–359; an X, ep. 40, 190, 219–221; Grigore IX, an V, ep. 60;
an VII, ep. 292; an VIII, ep. 243; an IX, ep. 271–274; Inocenţiu IV, an V,
ep. 952).
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 12, 37, 43,
50–51, 58–59, 61, 64, 66, 95–96, 106, 128, 138–139, 206);
Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 58–59, 63–64, 80–83, 85–100, 117–
118, 123–124, 129–130, 136–139, 243–244; Urkundenbuch, I, p. 17,
24, 29–31, 35–42, 44–47; DIR, C, XI, XII, XIII, vol. I, p. 153–154,
167, 195–196, 201–202, 204–206, 213–218, 221–226, 247, 256–256,
272–273, 284–287, 372, 380–382, 384–365; DRH, D, I, p. 7–14 (doc.
1223, 1224–1225), p. 17–20 (doc. 1232).
182  VATICAN

38 – Document din Roma, 25 octombrie 1216, prin care Papa Honoriu

III confirmă abatelui latin Nicolae de la mănăstirea din Berrhoia diferite
danii pontificale şi imperiale din Orientul catolic, între care şi moşii sau
venituri din zone româneşti: Miniş, Ceala şi Mocrea (jud. Arad), Copie din
29 ianuarie 1218, (Reg. Vat., 9, f. 10v–11v, nr. 42, f. 206v, nr. 834.
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 66–67.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 45.

39 – Document din Roma (Sf. Petru), 16 mai 1218, prin care Papa
Honoriu III întăreşte reginei Iolanda a Ungariei încasarea venitului sării
transportate pe râul Mureş în contul celor 8000 de mărci datorate ei ca dar
de nuntă, în cazul în care regele Andrei II ar muri în cursul participării la
Cruciade (Reg.Vat.).
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 17.
Publ.: DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 167–168.

40 – Documente (291), din 1218, 1222–1223, 1227–1229, 1231, 1234,

1237, 1241, 1243, 1245, 1247, 1253–1254, 1259, 1263–1268, 1270–1271,
1273, 1277, 1280, 1282, 1287–1288, 1290–1291, 1299, 1301–1303, 1304,
1307–1311, 1316–1352 referitoare la politica Bisericii Catolice în Ţările
Române: scrisori de la Papii Honoriu III, Grigore IX, Inocenţiu IV,
Alexandru IV, Urban IV, Clement IV, Grigore X, Nicolae III, Nicolae IV,
Bonifaciu VIII, Benedict XI, Clement V, Ioan XXII, Benedict XII, Clement
VI, de la regii Ungariei Bela IV, Ştefan IV, Ladislau IV, regina Elisabeta
ş. a., cuprinzând informaţii despre misiunile catolice pentru convertirea la
creştinism a cumanilor şi la catolicism a românilor ortodocşi, încercările de
trecere a Ţării Bârsei în dependenţă directă de Scaunul Papal, populaţia
românească din Transilvania şi Banat, Ţara Braşovului şi Ţara Severinului,
cnezatele lui Ioan şi Farcaş, voievodatele lui Litovoi şi Seneslau, invazia
tătară din 1241 şi consecinţele ei, bătălia de la Posada, episcopia Milcoviei,
relaţiile dintre Ţara Românească şi Ungaria, viaţa religioasă din
Transilvania şi măsurile de represiune împotriva populaţiei româneşti etc.
(Arm. I, caps. X, nr. 5; Arm. II, caps. VII, nr. 4, 6, 8, 18, 21; Arm. XI, caps.
VII, nr. 16–17; Instrum. miscell. caps. 175; Lib. Censuum Cam. Apost.,
f. 359; Reg. Vat., Papa Honoriu III, an. II, ep. 1250; an VI, ep. 405; an VII,
ep. 110; Papa Grigore IX, an I, ep. 139; an II, ep. 3–5; an III, ep. 58–59; an IV,
ep. 119; an V, ep. 59; an VIII, ep. 250, 282, 315, 316; an X, ep. 200; an XI,
ep. 91–93, 111; an XV, ep. 79–80, 108; Inocenţiu IV, an. I, ep. 30, 35; an II,
ep. 325, 656, 658–659, 677; an IV, ep. 957–958; an X, bul. T2, f. 237,
 VATICAN  183

ep. 418, 888, 932; Papa Alexandru IV, an V, ep. 191; Papa Urban IV, an III,
ep. 24, an XII, ep. 290–292, 1820; Clement IV, an I, ep. 112, Papa Grigore
X, an I; Papa Nicolae III, an I, ep. 179–180; 309–310, 337, 339; an II, ep.
198–199, 264–265; Papa Honoriu IV, an II, ep. 264–275; Papa Nicolae IV,
an I, ep. 106, 393; an III, ep. 48–49, 51, 53, 82, 84, 114, 121–123; Papa
Bonifaciu VIII, an V, ep. 37, 38; an VII, ep. 15, 77–78; an VIII, ep. 27; Papa
Benedict XI, an I, ep. 242, 688; Papa Clement V, an II, ep. 27; Papa Ioan
XXII, an X, ep. 1530; an XI, ep. 13, 20, 31–33; an XII, ep. 4; an XIV, ep.
512; an XV, ep. 487; an XVI, ep. 1235–1237; an XVIII, ep. 931; Benedict
XII, an III/l, ep. 377; an IV, p. 370, 371; an V, ep. 161; Papa Clement VI, an
II, Liber f. 7, 16, Liber VI, f. 241; ep. 667; an III, Liber II/2, f. 189; an IV,
ep. 525; an V, Lib. II, 2, f. 240; ep. 1139; an VII, Lib. IV, f. 1; an X, Lib. II,
f. 34; an XI, f. 282.
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 18, 33, 39,
86–87, 90, 93–94, 124, 128, 130–131, 141, 147, 150–151, 156, 182–
185, 187–188, 192–195, 198, 203–205, 214, 217–219, 223–224, 230–
233, 235, 239–241, 264–267, 269–270, 280, 284–287, 299, 306, 309,
322, 324–328, 337–339, 341, 344, 347–348, 350, 353–355, 357, 359,
361–364, 367, 369, 371, 373–374, 382, 384–388, 392, 395–399, 401–
402, 415, 417–421, 423, 442, 448–449, 465–471, 478, 485–486, 501–
504, 511, 514–521, 527–528, 531–533, 535–540, 544–545, 547–555,
588–589, 591–592, 594–595, 600, 602, 604–605, 612–613, 615–616,
618–620, 627, 629–632, 634–635, 637–640, 643, 649, 653–654, 657–
663, 667–673, 675–676, 679, 681–684, 686–688, 691, 697–701, 708–
710, 713–715, 720, 728–730, 737, 742, 751, 753–755, 763–764, 767,
771, 772, 785, 787–788, 797, 815–816, 821–822, 826–830; idem,
Vetera monumenta Slavorum, I, p. 120; MVH, s. I, vol. I p. 416, 419,
430–431, 433–435, 440–444, 446, 449–451; vol. II, p. 5–12, 115–119,
125–126, 302, 304–307, 369–374, 380–384, 391–393, 398–399, 467–
473; Urkundenbuch, I, p. 18, 21–22, 24–26, 28–29, 31–32, 41–42, 50;
Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 65–66, 73–74, 81, 102, 107–108,
112–117, 128, 130–133, 141–143, 153–155, 162–163, 190, 196–200,
216–217, 219–224, 228, 241–242, 252–264, 280–285, 307, 311–315,
317–319, 324–325, 353–354, 399, 414–418, 421–423, 429–438, 463–
467, 475–480, 492–500, 503–504, 507–510, 542–545, 554–571, 577,
596–602, 604–609, 614, 617–622, 630–631, 648–649, 655–664, 668,
680–686, 688–690, 695, 697–698; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 4–
8, 16, 25–28, DIR, C, XI, XII,XIII, vol. I, p. 168, 182, 197, 228, 230–
232, 235–236, 244–245, 271–276, 287–289, 301–302, 323–326, 385–
184  VATICAN

387, 403–404, C, XIII, vol. II, p. 222–223; 6–14, 59–60, 65, 67–69,
75–76, 82–85, 88–90, 188, 193, 196–197, 205–211, 222–224, 241–
242, 281–285, 291–292, 302, 316–322, 331–334, 357–360, 460–461;
DIR, C, XIV, vol. I, p. 3–4, 8–10, 12–13, 18–19, 23–26, 29, 38, 52–56,
65–66, 161–169, 173–175, 189–193, 195–196, 253–259, 360–367,
369–370, vol. II, p. 24, 57, 159–160,162–163, 166, 169, 175, 201,
204–206, 212, 214, 230, 231, 234, 257, 264, 311, 337–338; vol. III, p.
1–8, 26, 37–38, 255–263, 267–272, 278, 285, 315, 328–329, 350, 356–
357, 408, 412–413, 425–427, 433, 439–440, 487–488, 498–499, 510,
525, 528, 531–533, 543, 545; vol. IV, p. 36, 44, 91, 101, 110, 118,
129, 141–142, 153–155, 166, 169–171, 183, 207–208, 218, 221, 226,
228–229, 233–234, 246–247, 250–252, 254–255, 257, 259–261, 263,
266–267, 269, 277–278, 282, 293, 296, 303, 310–313, 315, 318, 324,
330, 358, 369, 409, 416–417, 419–420, 425, 442–443, 448, 458, 474,
525, 536, 540–541; DRH, D, I, p. 20–21 (doc. 1234); 29–30 (doc. 1278).

41 – Documente (19), din 1219, 1237–1239, 1245 referitoare la statul

româno-bulgar sub conducerea lui Ioan Asan II şi Căliman, relaţiile lor cu
Imperiul Latin de Constantinopol, regatul ungar, Ţara Severinului şi Scaunul
Papal, încercările de convertire la catolicism (Arm. II, caps.7, nr.17; Papa
Grigore IX, an XI, ep. 96, 110, 112, 113, 373–376, 448; an XII, ep. 211–212,
216–217; Papa Inocenţiu IV, an II, ep. 657).
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. l–20, 137,
155, 157, 159–162, 164–167, 170, 196–197; Hurmuzaki – Densusianu,
I/l, p. 66–68, 159–162, 164–171, 173–179, 182–184, 225–227.

42 – Document din Veroli, 30 aprilie 1222, prin care Papa Honoriu III
întăreşte magistrului R., capelan al regelui Andrei II, un sfert din veniturile
Ţării Bârsei (Reg.Vat.).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 73–74; Urkundenbuch, I,
p. 18; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 152.

43 – Document din Roma (Lateran), 21 iunie 1222, prin care Papa

Honoriu III cere episcopului de Vatz şi altora să cerceteze plângerea abaţiei
din Cluj–Mănăştur privitoare la persecuţiile din partea canonicilor din Alba
(Reg.Vat.).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 21–22; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 186–
187.
 VATICAN  185

44 – Document din Roma (Lateran), 12 ianuarie 1223, prin care Papa

Honoriu III cere episcopului de Eger să aleagă un episcop pentru Ţara
Bârsei propus de cavalerii teutoni (Reg.Vat., Honorius II, an VII, ep. 69).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 80–81; Urkundenbuch, I,
p. 24; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 195–196.

45 – Document din Roma (Lateran), 30 martie 1223, prin care Papa

Honoriu III ia sub protecţia Scaunului Apostolic pe Margareta a Ungariei (a
doua soţie a împăratului Isaac II Angelos al Bizanţului) cu toată averea sa
din care făcea parte şi moşia Elyad (Ilidia, azi Iladia, jud. Caransebeş) (Reg.
Vat., Honorius III, an VII, ep. 110).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 81; DIR, C, XI–XIII, vol. I,
p. 197.

46 – Document din Roma (Lateran), 12 decembrie 1223, prin care

Papa Honoriu III cere episcopului Transilvaniei să scoată Ţara Bârsei de sub
jurisdicţia sa (Reg.Vat., Honorius III, an VIII, ep. 137).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 82; Urkundenbuch, I, p. 24–
25; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 201 şi 380–381 (text latin).

47 – Document din Roma (Lateran), din 13 decembrie 1223, prin care

Papa Honoriu III cere arhiepiscopului de Strigoniu să anuleze sentinţele
episcopului Transilvaniei împotriva locuitorilor din Ţara Bârsei (Reg.Vat.,
Honorius III, an VIII, ep. 138).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 83; Urkundenbuch, I, p. 25;
DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 212.

48 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa

Honoriu III ia sub protecţia Scaunului Papal Ţara Bârsei, interzice orice
jurisdicţie episcopală în această regiune şi fixează obligaţiile fiscale ale
locuitorilor către Biserica Catolică şi către cavalerii teutoni (Reg.Vat.
Honorius III, an VIII, ep. 411).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 85–86; Urkundenbuch, I,
p. 29–30; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 204–205 şi 381–382 (text latin).

49 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa

Honoriu III porunceşte arhiepiscopilor şi episcopilor catolici să nu intervină
în Ţara Bârsei decât la cererea cavalerilor teutoni (Reg.Vat., Honorius III,
an VIII, ep. 412).
186  VATICAN

Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 87; Urkundenbuch, I, p. 30–

31; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 205.

50 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa

Honoriu III porunceşte clerului şi locuitorilor din Ţara Bârsei şi de peste
munţi să dea ascultare arhipresbiterului numit în Ţara Bârsei (Reg. Vat.
Honorius III, an VIII, ep. 413).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 88; Urkundenbuch, I, p. 28–
29; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 205–206 şi 382 (text latin).

51 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa

Honoriu III dă arhipresbiterului Ţării Bârsei jurisdicţie bisericească asupra
locuitorilor acestei ţări şi asupra celor de peste munţi (Reg. Vat., Honorius
III, an VIII, ep. 414).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 88–89; Urkundenbuch, I,
p. 31–32; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 206.

52 – Document din Tivoli, 10 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III
cere cavalerilor teutoni să nu părăsească Ţara Bârsei deşi sunt ameninţaţi de
regele Ungariei, pe care l-a dojenit pentru comportarea lui (Reg.Vat.
Honorius III, an IX, ep. 357).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 89–90; Urkundenbuch, I,
p. 335–336; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 213.

53 – Document din Tivoli, 12 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III
cere regelui Andrei II să restituie cavalerilor teutoni Ţara Bârsei (Reg.Vat.,
Honorius III, an IX, ep. 358).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 91–93; Urkundenbuch, I,
p. 36–38; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 213–216 şi 385–387 (text latin).

54 – Document din Tivoli, 12 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III
porunceşte mai multor clerici, printre care abaţii de Cârţa şi Igliş ş. a., să
cerceteze în Ţara Bârsei şi în Ţara Românească hotarele ţinuturilor dăruite
de regele Andrei II cavalerilor teutoni şi, dacă ele au fost depăşite de aceştia,
să le ceară să restituie regelui pământurile ocupate (Reg. Vat., Honorius III,
an IX, ep. 359).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 93; Urkundenbuch, I, p. 38–
39; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 213–214 şi 384–385 (text latin).
 VATICAN  187

55 – Document din Tivoli, 12 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III
cere episcopului de Porto, legat papal, să prezinte regelui Andrei II
scrisoarea privitoare la cavalerii teutoni din Ţara Bârsei şi Ţara Românească
şi să-l someze să respecte prevederile din scrisoare (Reg. Vat., Honorius III,
an IX, ep. 356).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 90; Urkundenbuch, I, p. 39;
DIR, C, XII–XIII, vol. I, p. 216–217.

56 – Document din Rieti, 15 iulie 1225, prin care Papa Honoriu III îi
cere lui Bela, fiul regelui Andrei II, să revină asupra înstrăinărilor făcute în
dauna regatului (spre paguba cavalerilor teutoni), de către tatăl său, regele
Andrei II (Reg. Vat.).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 40; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 217.

57 – Document din Rieti, 1 septembrie 1225, prin care Papa Honoriu

III porunceşte episcopilor de Oradea şi Györ să cerceteze conflictul dintre
regele Andrei II şi cavalerii teutoni privitor la o danie făcută de rege
acestora şi să le ceară să restituie pământul ocupat în mod abuziv (Reg.Vat.,
Honorius III, an X, ep. 40).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 94–95; Urkundenbuch, I,
p. 40; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 217–218.

58 – Document din Rieti, 25 septembrie 1225, prin care Papa Honoriu III
acordă abatelui din Cluj–Mănăştur dreptul de a purta mitră şi inel (Reg.
Vat.).
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 41–42; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 220–221.

59 – Document din Rieti, 27 octombrie 1225, prin care Papa Honoriu III
cere regelui Andrei II să restituie cavalerilor teutoni Ţara Bârsei (Reg.Vat.,
Honorius III, an X, ep. 190).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 95–96; Urkundenbuch, I,
p. 42–43; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 221–222.

60 – Document din Roma (Lateran), 17 februarie 1226, prin care Papa

Honoriu III cere reginei Ungariei să intervină pe lângă soţul ei Andrei II în
favoarea cavalerilor teutoni (Reg. Vat., Honorius III, an X, ep. 221).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 99–100; Urkundenbuch, I,
p. 46–47; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 225–226.
188  VATICAN

61 – Document din Roma (Lateran) 17 februarie 1226, prin care Papa

Honoriu III repetă cererea adresată regelui Andrei II de a restitui cavalerilor
teutoni Ţara Bârsei şi părţile ocupate din Ţara Românească (Ultramontes
Vivium) (Reg.Vat. Honorius III, an X, ep. 219).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 96–98; Urkundenbuch, I,
p. 46; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 223–225.

62 – Document din Perugia, 20 ianuarie 1229, prin care Papa Grigore

IX întemeiază la Mănăstirea Kö (Kew), în Sirmia, un nou episcopat,
sufragan al arhiepiscopului de Kalocsa, însărcinând cu cercetările
preliminare pe episcopii Vasile (Bulchu) de Cenad şi Rainald de Alba
(Reg.Vat. 14, f. 94, nr. 77).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 67.
Publ.: A. Tăutu, Acta Honorii III (1216–1227) et Gregorii IX (1227–1241),
Roma, 1940, nr. 161, p. 212–214.

63 – Document din Roma (Lateran), 26 februarie 1231, prin care Papa

Grigore IX întăreşte drepturi ale episcopului de Strigoniu, precum şi
înfiinţarea unei prepozituri a Sibiului pentru saşii din Transilvania
(Reg.Vat.).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 50; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 244.

64 – Document din Roma (Lateran), 26 aprilie 1231, prin care Papa

Grigore IX întăreşte privilegiile regelui Andrei II privind proprietăţile
Ordinului cavalerilor ospitalieri din Ţara Bârsei şi Ţara Românească din anii
1211 şi 1212.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/l, p. 114–117; Urkundenbuch, I,
p. 52; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 247.

65 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1231, prin care Papa

Grigore IX reproşează regelui Andrei II alungarea cavalerilor teutoni din
Ţara Bârsei şi Ţara Românească şi-i cere să îi reintroducă în posesiunile lor
(Reg. Vat., Gregorius IX, an V, ep. 60).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 117–118; Urkundenbuch, I,
p. 52–53; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 247.

66 – Documente din 1231 prin care regele Andrei II întăreşte Bula de

aur din 1222 referitoare la proprietăţile şi privilegiile acordate cavalerilor
teutoni în Ţara Bârsei, Secuimei şi Ţara Românească, cu unele schimbări
 VATICAN  189

între care aceea de menţinere a libertăţilor acordate anterior iobagilor de

către rege (copie după transumptul legatului papal Iacob, cardinal-episcop
de Preneste, 1232).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 53–54; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 247–251.

67 – Document din Rieti, 21 martie 1232, prin care Papa Grigore IX

cere episcopului (Vasile Bulchu) de Cenad (1229–1250) să silească pe cei
doi vlădici ortodocşi de Belgrad şi Braničevo a trece la catolicism, iar în caz
de refuz să subordoneze eparhiile lor episcopatului Sirmiei (Reg.Vat. 16,
f. 1, nr. 2).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 67–68.
Publ.: DIR, C, sec. XI–XIII, I, p. 256 (trad.).

68 – Document din Anagni, 31 august 1232, prin care Papa Grigore IX

cere legatului Iacob să rezolve conflictul dintre regele Andrei II şi cavalerii
teutoni.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 123–124; Urkundenbuch, I,
p. 55–57; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 256–258.

69 – Document din Anagni, 22 octombrie 1232, prin care Papa Grigore

IX cere cardinalului Iacob, legat papal, să rezolve conflictul dintre episcopul
Transilvaniei şi Conventul din Cluj–Mănăştur.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 57; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 258–259.

70 – Document din Perugia, 11 octombrie 1234, prin care Papa Grigore IX

cere Patriarhului din Aquilea şi episcopului de Strigoniu să sfătuiască pe
regele Andrei II şi pe fiul său Bela să restituie cavalerilor teutoni Ţara
Bârsei (Reg.Vat., Gregorius IX, an VIII, ep. 243).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 129–130; Urkundenbuch, I,
p. 58–60; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 272–273.

71 – Bulă din 14 noiembrie 1234 prin care Papa Grigore IX cere

regelui Bela junior să impună românilor din Transilvania recunoaşterea
autorităţii episcopului catolic al cumanilor. (Reg.Vat., Gregorius IX, an
VIII, ep. 313; vol.17, f. 229v–230).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 132–133; Urkundenbuch, I,
p. 60–61; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 275–276 şi 394–395.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia.
190  VATICAN

72 – Document din Viterbo, 8 noiembrie 1235, prin care Papa Grigore

IX cere episcopului cumanilor să cerceteze disputa dintre episcopul
Transilvaniei şi clericii din Ţara Bârsei (Reg.Vat., Gregorius IX, an IX,
ep. 271).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 136–137; Urkundenbuch, I,
p. 61–62; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 284–285 şi 405 (text latin).

73 – Document din Viterbo, 13 noiembrie 1235, prin care Papa Grigore

IX cere episcopului cumanilor şi prepozitului din Beclean şi Cenad să
cerceteze disputa dintre episcopul Transilvaniei şi unii clerici ai săi
(Reg.Vat., Gregorius IX, an IX, ep. 274).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 138–139; Urkundenbuch, I,
p. 62–64; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 286–287.

74 – Document din Viterbo, 18 decembrie 1235, prin care Papa

Grigore IX cere episcopului cumanilor şi prepozitului de Beclean şi Cenad
să cerceteze conflictul dintre episcopul Transilvaniei şi Conventului din
Cluj–Mănăştur (Reg.Vat. Gregorius IX, an IX, ep. 319).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 141–142; Urkundenbuch, I,
p. 64–65; DIR, C, XI–XIII, vol.I, p. 287–289.

75 – Document din Lyon, 22 februarie 1245, prin care Papa Inocenţiu IV

îngăduie preotului Teodoric din Sebeş să încaseze venituri din altă parohie,
deoarece a sa a fost nimicită de tătari (Reg. Vat., Inocenţiu IV, an II, ep. 325).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 219; Urkundenbuch, I, p. 71–
72; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 326.

76 – Scrisoare, din 1246, prin care Papa Inocenţiu IV intervine pe

lângă clericii din Ierusalim să elibereze pe robii vânduţi musulmanilor de
către negustorii genovezi, pisani şi veneţieni, între care şi robi români (Reg.
Vat.,vol. 21, f. 325–326, ep. 127).
Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec.
XIII şi XIV (AIINC, 10, 1945, p. 159).

77 – Documente (2), din 2 iunie 1247 şi 20 iulie 1250, prin care Bela IV,
regele Ungariei (1247), întăreşte şi Papa Inocenţiu III confirmă (1250)
cavalerilor ioaniţi (teutoni) Ţara Severinului împreună cu cnezatele lui Ioan
şi Farcaş, precum şi Cumania, exceptând voievodatele lui Litovoi şi
Seneslau (Reg. Vat. 22, Inocenţiu IV, an VIII, f. 75–76, ep. 533).
 VATICAN  191

Ref. şi publ.: Georgius Pray, Dissertationes historico-criticae in annales

veteres hunorum, avarum et hungarorum, Vindobonae, 1775, p. 134–
137; St. Katona, Historia critica regum Hungariae, t. VI, Buda, 1782–
1790, p. 35–103, Ign. de Batthyán, Leges ecclesiasticas ac civilis,
Budae, 1829, t. IV/1, p. 447–454; Urkundenbuch, I, p. 73–76; Theiner,
Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 249–253; T. Cipariu,
Archivu pentru filologie şi istorie, Blaj, 1867–1669, p. 332–337, DIR,
B, XIII, XIV, XV, p. 1–5, 285–269; DIR, C, XI, XII, XIII, vol. I,
p. 329–333, 343, 422–426; MRV, p. 64;
Reprod.: DIR, C, XIII, vol. I, p. 418–421 (facsimil), Institutul de Istorie
„George Bariţiu” din Cluj-Napoca, fotocopie (1247); MRV, p. 65–67.

78 – Document [din Alba Regia], 2 iulie 1247, prin care regele Bela IV
dăruieşte cavalerilor ioaniţi Ţara Severinului cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş,
Cumania şi veniturile acestor regiuni, precum şi jumătate din veniturile
voievodatelor lui Litovoi şi Seneslau (Reg.Vat. 22, f. 75–76).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 244–253; DIR, C, XI–XIII,
vol. I, p. 329–333 şi 422–426 (text latin) şi reproduceri ibidem, p. 418–421.

79 – Bulă din Lyon, 20 iulie 1250, prin care Papa Inocenţiu IV

întăreşte donaţia făcută de regele Bela IV în 1247 cavalerilor ioaniţi (Reg.
Vat., t. 22, p. 75–76, nr. 533).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 249–253 (greşit anul 1251);
DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 343; 427–428 (text latin).

80 – Document din Orvieto, 13 martie 1264, prin care Papa Urban IV

încredinţează arhidiaconului Ioan de Sătmar parohia din Vinţul de Jos.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 90–91; DIR, C, XIII, vol. II, p. 60–61.

81 – Bulă din Orvieto, 16 iulie 1264, prin care Papa Urban IV cere
regelui Ştefan al Ungariei să restituie mamei sale ţinuturile Bistiche
(Bistriţei) şi Rodona (Rodnei) ş. a.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 319–320; Urkundenbuch, I,
p. 92–93; DIR, C, XIII, vol. II, p. 69–70.

82 – Scrisoare, din 1288, a Papei Nicolae IV referitoare la trimiterea

de misionari în „ţările românilor de pretutindeni” (Reg. Vat., vol. 44, f. 15,
ep. 44).
Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 160.
192  VATICAN

83 – Documente (circa 40), din sec. XIII–XV referitoare la episcopiile

Oradea, Cenad, Alba Iulia (fond Obligationes et Solutiones).
Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA, 1972, nr. 1, p. 154).

84 – Documente, 1301–1320, privitoare la Transilvania, redactate în

limba latină.
Publ.: MVH, seria I, vol. I–II; DIR, C, XIV.

85 – Documente (29), din 10 decembrie 1308 – 2 iulie 1310, privitoare

la procedura alegerii lui Benedict ca episcop al Transilvaniei, desfăşurată în
faţa comisiei conduse de cardinalul Gentile la Buda şi Bratislava.
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 425–432;
MVH, s. I, vol. II, p. 154–177; DIR, C, XIV, vol. I, p. 71–92.

86 – Scrisoare din [Buda], 24 iulie 1309, prin care Capitlul din Alba
Iulia îl informează pe cardinalul Gentilis, legat papal, că Benedict, priorul
insulei din Buda, a fost ales episcop al Transilvaniei (Papi Avignonesi, vol. I).
Ref. şi publ.: MVH, s. I, vol. 2, p. 157; Urkundenbuch, I, p. 293.

87 – Scrisoare din Alba Iulia, 16 septembrie 1309, prin care Bertoldus,

decan al Capitlului din Kuzd (Saschiz) şi alţi decani cer cardinalului
Gentilis, legat papal, să întărească alegerea lui Benedict ca episcop al
Transilvaniei (Papi Avignonesi, vol. I).
Ref. şi publ.: MVH, s. I, vol. II, p. 170; Urkundenbuch, I, p. 294.

88 – Actele procesului intentat în 1309 de canonicul Saul din Alba

Iulia împotriva saşilor din Transilvania, menţionând jefuirea şi incendierea
bisericii catolice din acest oraş de către saşi în 1277.
Publ.: Fejér, Codex diplomaticus, vol. VII/4, p. 173; „Transilvania”, 1871,
p. 67, Hurmuzaki –Densusianu, II, p. 411.

89 – Hotărârea Sinodului de la Bratislava, 1309, privind lipsirea de

privilegii a celor ce nu respectă Scaunul Apostolic, act important în lupta
pentru convertirea la catolicism sau decăderea din condiţia nobiliară a
românilor din Transilvania (Reg. Vat, vol. 176, f. 86–88; Reg. Av., vol. 88,
f. 92–95).
Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 161.
 VATICAN  193

90 – Scrisoare din Seghedin, 8 aprilie 1310, prin care voievodul

Ladislau al Transilvaniei îl recunoaşte pe Carol Robert rege al Ungariei şi se
angajează să restituie coroana regatului şi minele din Rodna.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 572; Urkundenbuch, I,
p. 295–296; DIR, C, XIV, vol. I, p. 172–173.

91 – Documente (3) din Avignon, 17 iunie 1318, prin care Papa Ioan
XXII dă preceptorului lui Rufinus de Civino dispoziţii privitoare la
dependenţele papale din Ungaria şi Transilvania.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 334–336; DIR, C, XIV, vol. I, p. 298–300.

92 – Scrisoare din 1319 a papei Ioan XXII informând despre

„fărădelegile schismaticilor” din Ungaria şi unele părţi învecinate (Reg.
Vat., vol. 1101, f. 137, ep. 402).
Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 162.

93 – Document din Avignon, 22 decembrie 1322, prin care Papa Ioan

XXII cere episcopului de Olomouc să examineze plângerile decanatului din
Schelk (Seica Mare, jud. Sibiu) împotriva lui Andreas, episcopul de Alba
Iulia, şi a arhidiaconului Johann.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 368–369; DIR, C, XIV, vol. II, p. 58–59.

94 – Documente, din 1324–1402, referitoare la acţiunile Bisericii

Catolice în Ungaria şi Ţările Române: rapoarte ale misionarilor, instrucţiuni
către aceştia, bule papale etc., cuprinzând informaţii despre eforturile de
convertire la catolicism a românilor, datoria predicatorilor de a învăţa limba
autohtonilor, parohii şi mănăstiri franciscane, episcopii catolice la Siret,
Milcovia, Severin şi Argeş, menţiuni despre Toma, voievodul Transilvaniei,
şi răspunderea sa pentru înfrângerea de la Posada (1330), incursiuni tătărăşti
în Ungaria şi Transilvania şi pierderile suferite de aşezămintele religioase
(1343–1344), doamna Clara a Ţării Româneşti (1360, 1370), şi Margarita
(Muşata), doamnă a Moldovei (1377, 1384), Laţcu, voievodul Moldovei,
voievozi, clerici şi boieri români în Transilvania, Cehia, Slovacia şi
Moldova (Bullarium Franciscanum vol. II, V; Obligationes et solutiones
cameree vol. 29, 36; Reg. Av., vol. 22, 37, 43, 44, 74, 144, 145, 159, 160,
166, 172, 174, 176, 191, 201; Reg. Lat. vol. 1, 9, 31, 55, 36, 37, 67,72, 82,
100, 103; Reg. Suppl. vol. 2, 26, 31, 34; Reg. Vat. vol. 78, 98, 106, 114,
132, 137, 187, 213, 224, 244 B, 248–250, 257, 260, 268, 269, 283, 287, 288,
317).
194  VATICAN

Ref. şi publ.: C. Auner, Episcopia de Siret (1371–1388), „Revista catolică”,

2, 1913, p. 226–245 (3 doc, 1372–1384).

95 – Documente, din 1325–1327, prin care Papa Ioan XXII acordă

indulgenţă plenară celor ce vor muri în lupta împotriva tătarilor şi a
„schismaticilor” din regiunile vecine Ungariei (Reg. Vat., vol. 78, f. 66,
ep. 212; Reg. Av., vol.22, f. 89).
Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 164.

96 – Scrisori (3), din Avignon, 1 februarie 1327, de la Papa Ioan XXII

către Basarab I, voievodul Ţării Româneşti, comitele Solomon de Braşov şi
Toma, voievodul Transilvaniei, în care sunt elogiate meritele acestora în
luptele contra năvălirilor otomane (Reg. Vat. 82, f. 5, ep. 19; an. XI, ep. 16).
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 513 (comitele
Solomon); Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 600–601 (ep. 16, comitele
Solomon); A. Tăutu, Acta Ioannis XXII (1317–1334), Vatican, 1952,
p. 183; Urkundenbuch, I, p. 410; DIR, C, II, p. 212, DRH, D, I, p. 39–40.

97 – Bule (6) din Avignon, 1 februarie şi 1 iulie 1327, prin care Papa
Ioan XXII dispune în legătură cu „ereticii” din Transilvania: trimiterea de
călugări dominicani şi franciscani ca inchizitori, punerea lor sub ocrotirea
lui Toma, voievodul Transilvaniei, şi a lui Basarab, voievodul de peste munţi;
sprijinirea lor de către comitele Solomon de Braşov, regele Carol Robert şi
diverşi prelaţi (Reg.Vat. Ioan XXII, an XI, ep. 13, 16, 20, 31, 32 şi 33).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 598–602, 604–608;
Urkundenbuch, I, p. 408–410 şi 412–413; DIR, C, XIV, vol. II,
p. 212–214, 230–231.

98 – Registru, din 1332–1337, privind dările încasate de Jacobus

Berengarius şi Raimundus de Bonafata din diecezele catolice din
Transilvania (Ration. Collectarum Hungariae nr.183, f. 48 a, col.1).
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 457. Textul latin în MVH, s. I, vol. I, p. 42–161,
215, 330, 332–333, 337, 350–351, 355–356, 366, 371, 406–408.
Publ.: DIR, C, XIV, vol. III, p. 41–253.

99 – Document din Avignon, 4 iulie 1341, prin care Papa Benedict XII
îl pune pe parohul din Bistriţa sub protecţia prepozitului de Cenad şi a
arhidiaconului de Ozd şi Dobaka (Dăbâca), din dieceza Alba Iulia, şi cere
 VATICAN  195

acestora să cerceteze neînţelegerea dintre paroh şi călugării dominicani şi

franciscani.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 517–518; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 42.

100 – Document din Avignon, 4 iulie 1341, prin care Papa Benedict
XII pune pe parohul din Bistriţa sub protecţia prepozitului din Cenad (Reg.
Benedict XII).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 517–518.

101 – Document din Avignon, 31 octombrie 1341, prin care Papa

Benedict XII cere episcopilor din Pécs, Oradea şi Eger să sprijine plângerile
episcopului Transilvaniei împotriva voievodului Thomas.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 518–520; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 63–66
şi p. 595–597 (text latin).

102 – Document din Avignon, 31 octombrie 1341, prin care Papa

Benedict XII cere episcopilor din Pécs, Oradea şi Eger să cerceteze o pricină
a episcopului Transilvaniei împotriva lui Toma, voievodul Transilvaniei
(Reg. Benedict XII).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 518–520.

103 – Document din Avignon, 29 ianuarie 1345, prin care Papa

Clement VI acordă indulgenţe credincioşilor care vor vizita biserica-
catedrală din Alba Iulia.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 695; Urkundenbuch, II, p. 23;
DIR, C, XIV, vol. IV, p. 222.

104 – Document din Avignon, 17 octombrie 1345, prin care Papa

Clement VI îl felicită pe regele Ludovic I al Ungariei pentru convertirea la
catolicism a unor voievozi români din Banat şi Transilvania, între care
Alexandru Basarab (de Caraş?) şi Nicolae de Remetea (Reg. Vat. 139,
f. 130v, nr. 526).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 72.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 697–698; DIR, C, XIV, vol. IV,
p. 643 şi p. 266–267 (trad.); DRH, D, I, p. 60 şi 60–61.

105 – Document din Avignon, 29 martie 1347, prin care Papa Clement VI
cere arhiepiscopului de Kalocsa să instaleze pe călugărul minorit Thomas de
Minţiu (Nymti, azi contopit cu Satu Mare) ca episcop al Milcoviei, în
vederea refacerii acestei episcopii ruinate din timpul invaziei mongole.
196  VATICAN

Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 4–5; Urkundenbuch, II,

p. 39–40; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 345–346.

106 – Document din Avignon, 31 aprilie 1351, prin care Papa Clement
VI îngăduie lui Toma, episcop ales de Cenad, să poată fi sfinţit de orice
episcop catolic (Arh.Vat., Reg.Vat., vol. 201, f. 161r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 27, nr. 28.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1351).

107 – Document [din Avignon], 11 iulie 1351, prin care regele

Ludovic I cere şi obţine de la Papa Clement VI îngăduinţa de a ridica
biserici şi de a scuti de dijme pe schismatici, păgâni ş. a. din Ungaria sau din
vecinătatea ei care vor trece la catolicism (Arh. Vat., Reg. Suppl. 23, f. 67r).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. X, p. 40–41, nr. 45, facs. p. 436.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1351).

108 – Document din Avignon, 11 iulie 1351, prin care Pavel,

ambasadorul regelui Ludovic I, cere pe seama lui Nicolae de Lispow
(Lipova, jud. Arad), un canonicat în dieceza de Agri (Arh. Vat., Reg. Suppl.,
vol. 23, f. 66r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 43, nr. 48.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1351).

109 – Document [din Avignon], 11 iulie 1351, prin care Elisabeta,

regina Ungariei, cere şi obţine de la Papa Clement VI numirea într-o slujbă
de prepozit a lui Dumitru de Mariad, canonic de Oradea (Arh. Vat., Reg.
Suppl. 23, f. 65r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 43, nr. 47.

110 – Document din Avignon, 11 iulie 1351, prin care Papa Clement VI
aprobă cererea regelui Ludovic I de a ridica biserici pentru schismatici,
păgâni ş. a. din Ungaria sau din vecinătatea ei, care vor trece la catolicism
(Arh. Vat., Reg. Aven. 119, f. 295r–295v, 155 şi regest latin în Reg. Vat.
209, f. 33v–34v, 155).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 16; DRH, C, vol. X, p. 41–42,
nr. 46, facsimil, p. 437.
 VATICAN  197

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1351).

111 – Document [din 7 mai 1351 – 6 mai 1352] prin care Arnold de
Caucina, trimis papal în Ungaria, aminteşte pe Benedict, arhidiaconul de
Pankatha (Pâncota, jud. Arad), printre membrii capitlului de Agria (Arh.Vat.
Tabularii Vaticani Cod saec. XIV. Rationes collect., nr. 181, f. 123 r.).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 28, nr. 31.

112 – Document, din 11 oct. 1351, prin care Papa Inocenţiu VI îl

numeşte pe Bernard, episcopul Milcoviei, ca episcop de Plock (Polonia).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 45–46; Urkundenbuch, II, p. 145.

113 – Document [din 1351–1352], prin care Arnold de la Caucina, trimis

papal în Ungaria, consemnează sumele primite de la Albert al lui Ulric pentru
lectoratul Cenadului, rămas vacant după moartea lui Petru al lui Dominic şi
de la Ioan al lui Henric, arhidiaconul de Arad, din biserica Cenadului, pentru
dobândirea unei prepozituri în Ungaria (Arh. Vat., Tabularii Vaticani, cod
saec. XIV, Rationes collect. 181, f. 124v, Rationes Arnoldi de la Caucina).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 1, nr. 1.

114 – Document din Avignon, 20 ianuarie 1352, prin care Papa

Clement VI acordă lui Ladislau al lui Toma o funcție în dieceza de
Strigoniu, fără a ţine seama că el ocupă o slujbă de arhidiacon şi de canonic
în biserica de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 21/2, f. 20r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 106, nr. 95.

115 – Documente (2) din Avignon, 20 ianuarie 1352, prin care Papa
Clement VI, la cererea lui Ioan, episcop de Vesprim, rezervă lui Ioan al lui
Andrei, capelanul său, prepozitura Bisericii Sf. Gheorghe din
Szentgyörgymezö fără a ţine seama de faptul că acesta mai are un lectorat în
biserica de Vesprim şi un canonicat cu prebendă în biserica de Oradea (Arh.
Vat., Reg. Suppl. 21/2, f. 23, 52r şi 229r; Arh. Vat., Reg. Vat., 206, f. 277v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 105, nr. 93–94.

116 – Document din Avignon, 13 februarie 1352, prin care Papa

Clement VI îl roagă pe regele Ludovic I şi pe alţi demnitari ai ţării, între
care şi Nicolae, voievodul Transilvaniei, să elibereze pe Rogeriu de San
Severino (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 145, f. 155v).
198  VATICAN

Ref.: DRH, C, vol. X, p. 108, nr. 100.

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1352).

117 – Document din 23 martie [1352] prin care se dăruieşte lui

Ladislau de Cacho prepozitura de Bács, din dieceza Kalocsa (Arh. Vat., cod.
saec. XIV, Rationes collect. 181, Socotelile lui Arnold de la Cancino,
f. 119r).
Ref.: DRH, C, Vol. X, p. 111–112, nr. 107.

118 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 25 mai 1352, prin care

Papa Clement VI, la cererea regelui Ludovic I, acordă o slujbă de canonic,
prebenda şi lectoratul bisericii de Agria pentru Ioan, lector de Arad (Arh.
Vat., Reg. Suppl., vol. 22, f. 11r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 135, nr. 125.

119 – Document [din Avignon], 6 iunie 1352, prin care Papa Clement VI
îi încredinţează lui Ioan de Scherffenbergh, capelanul regelui Ungariei, un
canonicat, o prebendă, precum şi arhidiaconatul de Arad (Arh. Vat. Reg.
Suppl., vol. 22, f. 46v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 137, nr. 128.

120 – Document [din Avignon], 2 iulie 1352, prin care Papa Clement
VI încredinţează o slujbă de canonic lui Petru, fiul lui Berthold, în aşteptarea
unei prebende şi a unei demnităţi în biserica Transilvaniei (Arh. Vat., Reg.
Suppl., vol. 22, f. 48v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 141, nr. 133.

121 – Document din Avignon, 15 iulie 1352, prin care Papa Clement VI
porunceşte episcopilor de Zagreb, de Oradea şi de Cenad să adune de la
clericii din diecezele lor dijma încuviinţată de el regelui Ludovic I pentru
apărarea regatului împotriva tătarilor şi altor necredincioşi (Arh.Vat., Reg.
Vat., vol. 146, Ex. Reg. Orig., an X, com. lib. II, f. 282).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 27–28; DRH, C, vol. X,
p. 145, nr. 138.

122 – Document din Avignon, 15 iulie 1352, prin care Papa Clement VI îi
acordă regelui Ludovic I dreptul de a lua dijma din veniturile bisericii din
regatul Ungariei şi ţinuturile supuse ei, pentru susţinerea luptei împotriva
 VATICAN  199

tătarilor şi altor necredincioşi (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 146, Ex. Reg.
Orig., an X, com. lib. II, f. 282).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 25–26; DRH, C, vol. X,
p. 142–145, nr. 137.

123 – Document din Avignon, 15 iulie 1352, prin care Papa Clement VI
laudă hotărârea regelui Ludovic I de a lupta împotriva schismaticilor ce se
află în vecinătatea regatului Ungariei; de asemenea, „îi recunoaşte dreptul
de stăpânire asupra provinciilor, oraşelor, cetăţilor, satelor şi întăriturilor pe
care le va smulge prin forţa armelor de la ei” (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 146,
f. 18v).
Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 24; DRH, C, vol. X, p. 141, facs.,
p. 444, nr. 136.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1352).

124 – Document din Avignon, 20 aprilie 1353, prin care Papa

Inocenţiu VI numeşte pe Ioan, fiul lui Henric, arhidiacon de Arad, într-o
prepozitură din Dieceza de Györ, la cererea regelui Ludovic I (Arh.Vat.,
Reg. Supp., vol. 23, f. 137r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 204–205, nr. 186.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

125 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 10 mai 1353, prin care

Papa Inocenţiu VI dă de ştire că a dăruit lui Ioan, fiul lui Henric, arhidiacon
de Arad, un canonicat şi o prepozitură în biserica din Györ (Arh.Vat.,
Reg.Vat., X, 244, f. 196v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 211, nr. 191.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

126 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 12 iunie 1353, prin care

Papa Inocenţiu VI dăruieşte lui Ladislau, parohul de Cristian (Insula
Christiana), la cererea acestuia, un canonicat în Dieceza de Praga (Arh. Vat.,
Reg. Suppl., vol. 23, f. 200v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 219–220, nr. 199.

127 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 27 iunie 1353, prin

care Papa Inocenţiu VI, la cererea cardinalului-diacon Wilhelm, prepozit de
200  VATICAN

Strigoniu, îl numeşte pe Ioan Pelvos în arhidiaconatul de Arad (Arh.Vat.,

Reg. Suppl., vol. 23, f. 216v.; Reg. Aven. 244, f. 258r–v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 220–221, nr. 203–204.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

128 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 31 august 1353, prin

care Papa Inocenţiu VI indică măsurile de strângere a dijmelor bisericeşti
cedate regelui pe timp de patru ani (Arh. Vat., Reg. Suppl., vol. 26, f. 76v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 227, nr. 210.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

129 – Document din Avignon, 6 octombrie 1353, prin care Papa

Inocenţiu VI cere regelui Ludovic I să sprijine pe Wilhelm, cardinal-diacon
al Bisericii Sf. Maria în Cosmedin, ca să poată intra în stăpânirea
arhidiaconatului de Alba Iulia (Arh. Vat., Reg. Vat., 244 A, f. 178r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 234, nr. 217.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

130 – Document din Avignon, 14 octombrie 1353, prin care se

adevereşte plata taxelor de confirmare ale episcopului Toma de Cenad faţă
de vistieria papală (Arh. Vat., Reg. Aven., 122, f. 346r)
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 236, nr. 222.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1351).

131 – Document din Avignon, 31 octombrie 1353, prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, îngăduie ca Nicolae, din Ordinul
eremiţilor Sf. Augustin din dieceza de Oradea, să ajute pe episcopul de Nitra
la acţiunea de creştinare a păgânilor şi schismaticilor din regatul Ungariei
(Arh. Vat., Reg. Suppl., 26, f. 124 r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 237, nr. 224.

132 – Document din Avignon, 9 decembrie 1353, prin care Papa

Inocenţiu VI îi permite lui Petru, canonic de Agria şi de Arad, să schimbe
arhidiaconatul de Zemplin (Slovacia) cu arhidiaconatul de Pankata (Pâncota,
jud. Arad) din Dieceza Cenadului (Arh. Vat., Reg. Suppl. 26, f. 145v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 242–243, nr. 232.
 VATICAN  201

133 – Document din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa

Inocenţiu VI îi acordă Margaretei, văduva lui Hedenric, fiul lui Henning din
Dieceza Transilvaniei, dezlegarea cerută de ea (Arh.Vat., Reg. Vat., 227,
f. 329r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 246, nr. 240.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

134 – Document din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa

Inocenţiu VI îi acordă lui Petru al lui Henric, laic din Dieceza Transilvaniei,
dezlegarea cerută (Arh.Vat., Reg.Vat. 227, f. 329v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 246, nr. 239.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

135 – Documente (3) din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa
Inocenţiu VI, la cererea lui Andrei, episcopul Transilvaniei, îi acordă lui
Simion de Teiuş un canonicat în biserica de Vaţ şi scrie episcopului de
Zagreb în vederea instalării lui (Arh.Vat., Reg. Suppl. 27, partea II, f. 121;
Reg. Aven. 127, f. 481r–v; Reg. Aven. 127, f. 481v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 245–246, nr. 236, 237, 238.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

136 – Documente (2) din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa
Inocenţiu VI îi acordă lui Toma al lui Simion de Teiuş (Spinis), solul
episcopului Transilvaniei [Andrei] la acelaşi papă, un canonicat în biserica
de Oradea, cu toate că mai deţine şi arhidiaconatul de Crasna din Dieceza
Transilvaniei, şi scrie arhiepiscopului de Strigoniu şi arhidiaconului de Arad
în vederea instalării acestuia (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 225, nr. 165r; Reg.
Supp. 27, f. 302r, nr. 2; Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 225, nr. 165).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 246–247, nr. 241–242.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1353).

137 – Documente (127), din 1353–1659, referitoare la situaţia

comunităţilor catolice din Ţările Române: acte papale de confirmare de
episcopi la Argeş, Bacău, Baia, Severin etc., înfiinţări de parohii,
indulgenţe, relaţiile între episcopi şi autorităţile de stat etc. (Archiv.
202  VATICAN

Consist.: Acta Miscel., vol. I, XXXVII; Acta Camerarii, vol. I. Arm. XXI,
t. 121 A, 130–132, 134, 137, 144; XXIX, t. 45; XXXIV, t. 16; LIII, t. XIII.
Barb. lat. LXXVII, 26, 6647; XCV, 25, 1876; MDLXVII, 6644. Brevia,
arm. 45, vol. 14. Epist ad Prin. vol. 63, 64, 68. Indice, 478, 480, 498.
Introitus et exitus 394, 438, 473, 527, 528, 532, 549, 550. Reg. Aven 261;
Avignon, Urb. V; Lateran, 69, 82, 83, 109, 145, 162, 173, 174, 204, 208,
465, 478, 525, 534, 639, 645, 1094, 1128, 1261; Vat. 287; Gregor. XI).
Publ.: I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului, I, Documente privitoare la
episcopatele catolice din principate, Buc., 1913, p. 5–132; Călători
străini, V, p. 57 (doc. 1640); p. 506–508 (doc. 1654); VII, p. 229 (doc.
1680).

138 – Documente, 1353–1788, referitoare la Biserica Catolică din

Ţările Române şi la diverse evenimente şi domni din Ţările Române: Petru
Cercel, Mihai Viteazul, Vasile Lupu etc.
Publ.: I.C. Filitti, Documente din arhivele Vaticanului. I. Documente
privitoare la episcopatele catolice din Principate, Buc., 1913, 132 p.:
II. Documente politice, 1526–1788, Buc., 1914 (rec. N. Iorga, în BIES,
I, 1914, p. 147–161, 196–207).

139 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 12 mai 1354, prin care

Papa Inocenţiu VI încuviinţează pentru Ioan al lui Nicolae din dieceza de
Cenad un canonicat în biserica de Pécs (Arh.Vat., Reg. Suppl., 271, f. 110r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 265, nr. 257.

140 – Document din Avignon, 14 octombrie 1354, prin care Papa

Inocenţiu VI îi încredinţează lui Ioan, canonic de Oradea, un canonicat în
biserica de Strigoniu (Arh. Vat., Reg. Suppl. 25, partea II, f. 96r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 280, nr. 272.

141 – Scrisoare din 25 octombrie 1354 prin care Papa Inocenţiu VI

cere regelui Ludovic I să asigure plata decimei din Ţara Bârsei cuvenită
aşezămintelor religioase (Arh. Vat., Reg. Vat. 236, f. 187).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 105–106; DRH, C, XIV, vol. X, p. 286–287.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1354).

142 – Document din Avignon, 10 noiembrie 1354, prin care Papa

Inocenţiu VI dispune propovăduirea cruciadei în Polonia, Ungaria şi
 VATICAN  203

Boemia împotriva tătarilor, lituanienilor şi altor necredincioşi (Arh. Vat.,

Reg. Vat., 227, f. 392v–393r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 287, nr. 277.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1354).

143 – Document din Avignon, 24 decembrie 1354, prin care Papa

Inocenţiu VI îngăduie lui Andrei, episcopul Transilvaniei, şi altor 7
persoane (din 10 propuse) să-şi poată alege un duhovnic (Arh. Vat., Reg.
Suppl. 25, partea II, f. 121 r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 288–289, nr. 280.

144 – Document din Avignon, 23 martie 1355, prin care Papa

Inocenţiu VI confirmă că a fost înştiinţat despre războiul pe care regele
Ludovic I îl va porni împotriva hunilor care au pustiit pământurile
„Imperiului Romaniei” şi Bulgariei, precum şi Regatul Serbiei (Arh. Vat.,
Reg. Vat. 244 E, f. 163 v–164 r).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 304, nr. 295.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1355).

145 – Document din Avignon, 10 mai 1355, prin care Papa Inocenţiu VI
îi scrie regelui Ludovic I că i-a primit ambasadorii, pe Vratislav al lui Cato,
prepozitul bisericii Transilvaniei, şi pe Nicolae, comite de Ungaria (Arh.
Vat., Reg. Vat., 224 D, f. 127 v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 311.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1355).

146 – Documente (2) din Avignon, 13–14 iunie 1355, prin care Papa
Inocenţiu VI întăreşte pe Ioan al lui Nicolae în arhidiaconatul de Kukulleu
(Târnova) din biserica Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Aven, 129, f. 129 r;
Reg. Suppl. 28, f. 131 r).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. X, p. 332–334, fasc. doc. 318, p. 458, nr. 317–
318.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1355).

147 – Document din Avignon, 8 decembrie 1355, prin care Papa

Inocenţiu VI solicită arhiepiscopiilor şi episcopiilor din Ungaria şi
204  VATICAN

Transilvania să-i trimită un ajutor militar pentru recucerirea Scaunului

Pontifical (Arh. Vat., Reg. Vat., 237, f. 229v–230v).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 388, nr. 360.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1355).

148 – Document din Avignon, 30 martie 1356, prin care Papa Inocenţiu VI
transmite şi întăreşte bula Papei Ioan XXII, din 1 februarie 1327, privitoare la
propovăduirea cruciadei împotriva ereticilor din Transilvania, Bosnia şi
Slovenia (Arh. Vat., Reg. Vat., an IV, cod. Chart. T. XII, p. 472).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 13, nr. 9.

149 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 11 august 1356, prin

care Papa Inocenţiu VI aprobă regelui Ludovic I să lupte împotriva
necredincioşilor şi schismaticilor din Ungaria (Arh. Vat., Reg. Vat., 238,
f. 150, 185 şi 239).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 39–41; DRH, C, vol. XI,
p. 32, nr. 32.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1356).

150 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 14 august 1356, prin

care Papa Inocenţiu VI dăruieşte un beneficiu lui Ioan al lui Nicolae, cleric
din Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Aven, an IV, t. XII, f. 263v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 33, nr. 35.

151 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 august 1356, prin

care Papa Inocenţiu VI îi invită pe credincioşi să se roage pentru fericirea
personală şi biruinţa regelui Ludovic I asupra necredincioşilor şi
schismaticilor din Serbia şi din părţile învecinate Ungariei (Arh. Vat., Reg.
Vat., 238, f. 162r–v).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 41–42; DRH, C, vol. XI,
p. 32–33, nr. 34.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1356).

152 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 august 1356, prin

care Papa Inocenţiu VI îndeamnă pe regele Ludovic I să alunge pe eretici
din Bosnia şi din alte părţi ale regatului (Arh. Vat., Reg. Vat., 238, f. 162r).
 VATICAN  205

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 32, nr. 33.

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1356).

153 – Document din Avignon, 24 noiembrie 1356, prin care Papa

Inocenţiu VI îl confirmă pe Dumitru, episcop al Oradei, în slujba şi
veniturile arhidiaconatului de Borşod (Ungaria şi Cehoslovacia) deţinut
până atunci de Ladislau, student la Universitatea din Padova (Arh. Vat.,
Reg. Aven, 134, f. 149v–150r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 52–53, nr. 51.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1356).

154 – Documente (116), din 1356–1360, privind activitatea de

consolidare a Bisericii Catolice în Transilvania şi propagandă antiortodoxă
în cadrul politicii represive a regelui Ludovic I de Anjou: scrisori de la Papa
Inocenţiu VI, Dominic, episcop al Transilvaniei, Ladislau, episcop de
Veszprim, şi Ludovic I, referitoare la întăriri de proprietăţi, numiri de
episcopi şi preoţi, solicitări de posturi la parohii etc. (Rationes collect.,
nr. 181, f. 147–150 (1359–1363); Reg. Aven.: an II, t. XII, f. 260v; 134,
f. 149v–150; 135, f. 113, 434, 439; 137, f. 215, 315v–316, 354v–355, 375v–
376, 517v–518; 138, f. 331v–332v, 436–437; 139, f. 214v, 238v–239, 319v,
699–700; 140, f. 291, 332; 141, f. 320, 390v–391; Reg. Suppl., an V, partea
I, f. 27, 132; 29, f. 14, 112, 132v, 146v–147, 164v, 173, 206v; 30, f. 22, 172,
177–180; 31, f. 59, 65, 80v, 83, 101v, 234; 32, f. 2, 61, 66, 70; 33. f. 83v,
189, 195v; Reg. Vat.: an IV, t. XII, f. 472; 143, f. 322–323; 232, f. 358v,
370v, 413, 233, f. 173, 189, 235v–236, 477; 234 (Index de praebendis
vacantibus), f. 270v, nr. 40, 67, 95, 113; 238, f. 150, 162, 239; f. 69v–70,
185–189).
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 233–234; II,
p. 24, 27, 28, 32–36, 45; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 39–42; TT,
1895, p. 79, 84, 89, 261–263, 266–274, 276, 280; T. Smicklas, Codex
diplomaticus Regni Croatiae, Dalmatiae et Slavoniae, XII, Zagreb,
1914, p. 334–335, 412–414; A. Bossany, Regesta supplicationum, II,
Budapesta, 280; E. Lukinich, Documenta historiam Valachorum in
Hungaria illustrantia usque ad annum 1400 p. Chr., Budapesta, 1941,
p. 137; Tăutu, Acta Innocentii Papae VI, p. 160–163, 169–171, 206–
210; DRH, C, XI, p. 13, 22–23, 32–33, 68–70, 92, 114–117, 128–129,
134, 136–140, 142, 165–166, 227, 230, 234–239, 250–251, 258–259,
206  VATICAN

274, 276, 278, 310, 316, 341–345, 386–389, 393–394, 428–429, 525–
527, 531.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1356–1360).

155 – Document din Avignon, 11 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI acordă lui Dumitru, episcop de Oradea, dreptul de a-şi face
testamentul (Arh. Vat., Reg. Vat. 232, f. 413v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 68, nr. 63.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

156 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI îi dăruieşte lui Dumitru al lui Pavel un canonicat la Agria
(Ungaria), însărcinând, printre alţii, pe episcopul de Oradea să-l instaleze în
această slujbă (Arh. Vat., Reg. Aven., 135, f. 113r–v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 68, nr. 64.

157 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, încuviinţează
numirea a doi dintre cei patru notari propuşi (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29,
f. 14r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 67.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

158 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI acordă, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, indulgenţe,
dezlegare de păcate, îngăduinţă de a-şi face testamentul (Arh. Vat., Reg.
Suppl. 29, f. 14r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 66.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

159 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI acordă lui Dumitru, episcop de Oradea, dezlegarea cerută (Arh.
Vat., Reg. Vat. 232, f. 413v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 65.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).
 VATICAN  207

160 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI încuviinţează, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea,
numirea preotului Dumitru, fiul lui Pavel de Oradea, într-un canonicat al
bisericii de Agriz (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69–70, nr. 70.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

161 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI încuviinţează cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, de a numi
în beneficiile bisericeşti timp de trei ani (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69–70, nr. 69.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

162 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI încuviinţează cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, de a
trimite 24 de inşi din Regatul Ungariei în pelerinaj la Ierusalim (Arh. Vat.,
Reg. Suppl. 29, f. 14r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 68.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

163 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI încuviinţează cererea lui Filip de Tarkan (Tărcare, jud. Bihor),
prepozitul de Oradea, de a i se acorda dreptul de a dezlega de păcate (Arh.
Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 70, nr. 72.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

164 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI încuviinţează, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea,
numirea lui Pavel, fiul lui Matei, într-un canonicat al bisericii de Pécs (Arh.
Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 70, nr. 71.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).
208  VATICAN

165 – Document din Avignon, 27 februarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI îl întăreşte pe Dominic ca episcop al Transilvaniei (Arh. Vat.
Reg. Aven. 137, f. 215v şi 216r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 92, nr. 90.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

166 – Document din [Avignon], 21 aprilie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI numeşte pe Toma al lui Simion (de Teiuş) în Prepozitura Sf.
Ioan din Promontoriul Strigoniului (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 114, nr. 112.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

167 – Document din Avignon, 24 aprilie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI îngăduie lui Dominic, episcopul Transilvaniei, să se înapoieze
în dieceza sa (Arh. Vat., Reg. Vat. 232, f. 358r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 114–115, nr. 113.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

168 – Documente (3) din [Avignon], 27 aprilie 1357, prin care Papa
Inocenţiu VI îl numeşte pe Ioan, zis de Strigoniu, într-un canonicat, o
prebendă şi o prepozitură în biserica Transilvaniei, rămase vacante prin
numirea lui Dominic ca episcop al Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30,
f. 777r şi Arh. Vat. Reg. Aven., 137, f. 315v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 116–117, nr. 116, 117, 118.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

169 – Document din Avignon, 27 aprilie 1357, prin care se adevereşte

că regele Ludovic I cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI un canonicat, o
prebendă şi o prepozitură în biserica Transilvaniei pentru capelanul său
Ioan, zis de Strigoniu, rămase libere prin sfinţirea lui Dominic ca episcop al
Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 95r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 116, nr. 115.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).
 VATICAN  209

170 – Document [din Avignon], 30 aprilie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI numeşte pe Benedict a lui Ilie în „arhidiaconatul de Bloka”
(probabil Doboka) din biserica Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30,
f. 177r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 117, nr. 120.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

171 – Documente (2) din Pont-de-Sorgnes, 9 mai 1357, prin care Papa
Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, pe Toma de
Teiuş ca prepozit al bisericii din Promontoriul Strigoniului, deşi acesta
deţinea un canonicat şi o prebendă în biserica Transilvaniei şi un canonicat
şi o prebendă în biserica de Oradea şi arhidiaconatul de Crasna, pe care
declară că este „gata să-l lase” (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 112r şi Reg.
Aven. 137, f. 354v şi 355r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 128–129, nr. 130 şi 131.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

172 – Documente (2) [Pont-de-Sorgnes], 9 mai 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI numeşte pe Simion al lui Simion (de Teiuş) în arhidiaconatul
de Crasna din Diaceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177r şi
Suppl. 29, f. 112v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 128, nr. 128, 129.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

173 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 17 mai 1357, prin care

Popa Inocenţiu VI îi confirmă regelui Ludovic I că l-a primit pe prepozitul
bisericii Transilvaniei, solul său (Arh. Vat., Reg. Vat. 239, f. 69r–70r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 134, nr. 135.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

174 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin

care Papa Inocenţiu VI acordă, la cererea lui Dominic, episcopul
Transilvaniei, indulgenţe pentru un an şi 40 de zile (Arh. Vat., Reg. Suppl.
29, f. 147r şi Reg. Aven. 135, f. 439r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 136 şi 137, nr. 138–139.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).
210  VATICAN

175 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin

care Papa Inocenţiu VI acordă lui Dominic, episcopul Transilvaniei, dreptul
de a-şi face testamentul (Arh. Vat., Reg. Aven. 135, f. 434r; Arh. Vat., Reg.
Suppl. 29, f. 147r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 136 şi 139, nr. 137 şi 149.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

176 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin

care Papa Inocenţiu VI porunceşte episcopului de Oradea, la cererea lui
Dominic, episcopul Transilvaniei, să ia măsuri ca să i se acorde lui Petru al
lui Dionisie arhidiaconatul de Ozd (jud. Mureş) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29,
f. 146r; Reg. Aven., 137, f. 517r–518r).
Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 138 şi 138–139, nr. 145–146.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

177 – Documente (2), [din Villeneuve-lès-Avignon], 18 mai 1357, prin

care Papa Inocenţiu VI numeşte, la cererea lui Dominic, episcopul
Transilvaniei, pe Vincenţiu al lui Dumitru în arhidiaconatul de Doboka
(Dăbâca, jud. Cluj) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 146r; suppl. 30, f. 177r).
Ref.: DRH, C, vol.XI, p. 138, nr. 143–144.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

178 – Documente (3) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin

care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Andrei al lui Petru, la cererea acestuia,
într-un canonicat şi o prebendă în biserica Transilvaniei (Arh.Vat., Reg.
Suppl. 29, f. 132v şi 376r; Reg. Suppl. 30, f. 177r).
Ref.: DRH, C, XI, p. 137, nr. 140–142.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

179 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care

Papa Inocenţiu VI numeşte pe Petru, fiul lui Dionisie, în arhidiaconatul de
Ozd (jud. Mureş) din biserica Transilvaniei (Arh.Vat., Reg. Suppl. 30,
f. 177r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 140, nr. 151.
 VATICAN  211

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

180 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care

Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îi acordă
lui Ioan, fiul lui Stanislau, un canonicat în biserica de Zagreb (Arh. Vat.,
Reg. Suppl. 29, f. 147r şi Reg. Suppl. 30, f. 177r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 139–140, nr. 150.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

181 – Document din [Villeneuve-lès-Avignon], 18 mai 1357, prin care

Papa Inocenţiu VI îl numeşte, la cererea lui Dominic, episcopul
Transilvaniei, pe Nicolae al lui Simion într-un canonicat şi o prebendă ale
bisericii Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl., 29, f. 147r, Reg. Suppl. 30,
f. 177r).
Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 139, nr. 147–148.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

182 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 25 mai 1357, prin care

Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, îl numeşte pe Jodoc de Brno
în prepozitura bisericii de Vasvar, în dieceza de Györ, deşi ţine şi biserica
parohială din Bistricia (Bistriţa) din Dieceza Transilvaniei „de care este gata
să se lase” (Arh. Vat., Reg. Suppl., an V, partea I, 27, f. 132r).
Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 142, nr. 153.

183 – Document din Avignon, 7 august 1357, prin care Papa Inocenţiu VI
îi porunceşte episcopului de Oradea şi altora să se îngrijească de restituirea
bunurilor înstrăinate de fostul arhiepiscop de Kalocsa (Ungaria) (Arh. Vat.,
Reg. Vat., 232, f. 370v).
Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 165, nr. 171.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

184 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 11 august 1357,

prin care Papa cedează regelui Ludovic I dijmele veniturilor bisericeşti din
Ungaria pe timp de 3 ani pentru strădaniile acestuia în luptele împotriva
212  VATICAN

unor duşmani ai bisericii, eretici etc. de la hotarele Ungariei (Arh. Vat., Reg.
Vat. 239, f. 185–187v şi f. 187v–189r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 165–166, nr. 172–173.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

185 – Document din Avignon, 14 august 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îngăduie ca
ruda sa Petru să poată depune acasă examenul pentru numirea sa ca
arhidiacon de Ozd (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 206v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 166, nr. 174.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1357).

186 – Documente (38), din 1357–1412, privitoare la acţiunea Bisericii

Catolice în Ţările Române, scrisori de la papii Inocenţiu VI, Urban V,
Grigore XI, Bonifaciu IX, Grigore XII, Ioan XXII și de la regele Cazimir III
al Poloniei cuprinzând informaţii despre numiri de episcopi ai Milcoviei
(Țara Românească), informaţii despre doamna Clara (1370) și Laţcu (1370)
(Instrum. miscell., caps., 230, nr. 35, 37; Papa Inocenţiu VI: an V, t. 10,
f. 86; an VIII, t. 24, f. 580–581; Papa Urban V: an. IV, f. 120, 240; an VIII,
f. 20, 129, 131, 144; Papa Grigore XI: an I, f. 110–111, 339; an II, f. 32, 35,
87; an III, f. 51, 60, bul. f. 150; an IV, f. 55, 61, 95; an V, f. 46; Bonifaciu
IX: an X, t. 5, f. 99, 153; an XVI, t. 9, f. 147, 160; Liber I de provisionum
praelatorum, f. 87; Papa Grigore XII: an I, t. 2, f. 179; t. 3, f. 86, 179; an IV,
t. 5, f. 122; Papa Ioan XXII, an I, t. 3, f. 86, 179; an IV, t. 5, f. 122).
Publ.: Fejér, Codex diplomaticus, vol. X/1, p. 619; X/3, p. 107; Theiner,
Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 73, 76, 95, 97, 99, 101–
102, 110, 115–116, 130, 139–140, 147, 152, 155, 170, 172, 176, 179,
185, 191; idem, Vetera monumenta Poloniae, I, p. 583, 597, 598, 560,
664, 668, 769; II, p. 5; idem, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 270,
289, 307, 327–328; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 45–46, 64–67,
119, 123, 158–163, 168–178, 192–195, 207–210, 214–217, 229–231,
238–241, 330, 402–408, 421–424, 452–454, 466–469, 487–490.

187 – Document [din Avignon], 11 februarie 1358, prin care Petru al

lui Wilhelm cere Papei Inocenţiu VI să fie numit în parohia din Bistricia
(Bistriţa) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 227, nr. 218.
 VATICAN  213

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

188 – Document [din Avignon, 20 februarie 1358], prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, numeşte pe Petru al lui Ioan,
ruda acestuia, într-un canonicat al bisericii de Chanad (Cenad, jud.Timiş)
(Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 59r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 230, nr. 222.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

189 – Document din Avignon, 24 februarie 1358, prin care nobilul

român Nicolae Laţcu (Lath) cere Papei Inocenţiu VI scutiri şi privilegii
pentru bisericile sale din eparhia Cenadului, aflate între românii ortodocşi, şi
anume cele din Sânnicolaul Mare, Covăsinţ, Seceni, Popin etc., precum şi
cele din satele Zaad, Aruahigh şi Hermen (Reg. suppl. 31, f. 65).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 73, nr. 23.
Publ.: Tăutu, Acta Innocentii Papae VI, p. 206–208.

190 – Document din Avignon, 24 februarie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, aprobă ca Petru, scutier din
Dieceza Transilvaniei, să ridice la rangul de parohie biserica clădită de el în
satul acestuia numit Scarwad (Sărăuad, jud. Satu Mare) (Arh. Vat., Reg.
Suppl., 31, f. 65r–65v).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 234–235, nr. 225.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

191 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358], prin care Papa

Inocenţiu VI îngăduie, la cererea lui Nicolae Lackfi, aşezarea unor parohii
ridicate pe moşiile sale în mijlocul populaţiei româneşti sub atârnarea
Episcopiei Transilvaniei sau a celei de Chanad (Cenad, jud. Timiş)
(Arh.Vat., Reg. Suppl. 31, f. 65r).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 237–238, nr. 228.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

192 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358] prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, acordă indulgenţe pentru mai
214  VATICAN

multe biserici din diecezele de Chanad (Cenad, jud.Timiş), de Oradea şi de

Jaurien Györ, ridicate de el, pentru 100 de zile (Arh. Vat., Reg. Suppl, 31,
f. 65r).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 237, nr. 227.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

193 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358], prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, acordă indulgenţe pentru cei ce
vor vizita bisericile ridicate de el în mijlocul populaţiei româneşti în satele
Zaad, Aruahigh şi Zenthmiclos (jud. Arad) (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31,
f. 65r).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 235–236.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

194 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358], prin care Papa

Inocenţiu VI îngăduie, la cererea lui Nicolae Lackfi, ca parohii bisericilor
ridicate pe moşiile sale în mijlocul populaţiei româneşti să poată culege
dijmele bisericeşti (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31, f. 65r).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 238–239, nr. 229.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

195 – Documente (2) din Avignon, 10 martie 1358, prin care Papa
Inocenţiu VI aprobă, la cererea lui Nicolae Malech, preot din Dieceza
Zagreb, numirea sa în parohia din Bistriţa şi îi încunoştiinţează pe abatele de
Cluj–Mănăştur şi pe alţii despre această numire (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31,
f. 83r şi Reg. Vat. 233, f. 235v–236r, actul nr. 82; Reg. Aven. 139, f. 319v–
320v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 250–251, nr. 238–239.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

196 – Document [din Avignon], 10 martie 1358, prin care Petru al lui
Wilhelm, preot de Turda, cere Papei Inocenţiu VI să-l numească în parohia
din Bistriţa (Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 80r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 250, nr. 237.
 VATICAN  215

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

197 – Document [din Avignon], 24 martie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, acordă
îngăduinţa de a dezlega 40 de preoţi din dieceza sa, care au fost sfinţiţi de
prelaţi străini (Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 101v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 259, nr. 255.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

198 – Documente (3) [din Avignon], 24 martie 1358, prin care Papa
Inocenţiu VI îl numeşte pe Nicolae al lui Simion, la cererea lui Dominic,
episcopul Transilvaniei, în slujba de cantor al bisericii Transilvaniei
(Arh.Vat., Reg. Aven., 138; An. VI, vol.18, f. 387v, Reg. Suppl. 30, f. 178r,
Arh.Vat., Reg. Suppl. 31, f. 101v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 257–258, nr. 250–252.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

199 – Documente (2) [din Avignon], 24 martie 1358, prin care Papa
Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îl numeşte pe
Nicolae al lui Gheorghe în slujba de arhidiacon de Zolnuk (Solnoc, Ungaria)
(Arh.Vat., Reg. Suppl. 31, f. 101v, Reg. Suppl. 30, f. 178r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 258–259, nr. 253–254.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

200 – Document din Avignon, 24 martie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îi îngăduie să
meargă pe mare împreună cu 40 de credincioşi în pelerinaj la Ierusalim
(Arh. Vat., Reg. Suppl., 31, f. 101v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 259, nr. 256.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

201 – Document [din Villeneuve-lès-Avignon], 26 mai 1358, prin care

Papa Inocenţiu VI întăreşte numirea lui Ioan al lui Ştefan în parohia din
Torda (Turda, jud. Cluj) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 178v).
216  VATICAN

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 274, nr. 273.

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

202 – Documente (2) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 mai 1358, prin

care Papa Inocenţiu VI numeşte şi întăreşte numirea lui Nicolae al lui
Gheorghe în slujba de arhidiacon de Zolnuk (Solnoc, Ungaria) în biserica
Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 178v, Reg. Suppl. 29, f. 173r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 276, 276–277.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

203 – Document [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 mai 1358, prin care

Ioan al lui Ştefan cere de la Papa Inocenţiu VI întărirea numirii sale în
parohia Turda (Arh. Vat. Reg. Suppl. 29, f. 173 r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 276, nr. 278.

204 – Documente (3) din Villeneuve-lès-Avignon, 4 iunie 1358, prin

care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Alexie al lui Grigore într-un canonicat şi
o prebendă din biserica de Agria, vacante prin numirea lui Dominic ca
episcop al Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 164v; Arh. Vat., Reg.
Aven. 138, f. 436v–437r, Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 178v).
Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 278, nr. 280–282.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

205 – Document din [Villeneuve-lès-Avignon], 6 august 1358, prin

care Ladislau, episcopul de Vesprim, cere Papei Inocenţiu VI numirea lui
Petru, canonic de Buda, într-un canonicat al bisericii de Oradea (Arh.Vat.,
Reg.Suppl.31, f. 234r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 310, nr. 299.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

206 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 6 august 1358, prin

care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Ladislau, episcop de Vesprim, îl
însărcinează pe acesta să-l treacă pe Grigore, fiul lui Ioan, cleric în biserica
de Oradea, în biserica de Strigoniu (Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 234r; Reg.
Vat. 233, f. 173r, şi Reg. Aven. 139, f. 214v).
 VATICAN  217

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 310, nr. 300–301.

Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

207 – Document din Avignon, 25 august 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI aprobă numirea lui Toma, fostul episcop de Cenad, ca
arhiepiscop de Kalocsa (Arh.Vat., Reg.Aven. 138, f. 331v –332v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 316, nr. 306.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

208 – Document din Avignon, 19 decembrie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI trimite un paliu lui Toma, fostul episcop de Cenad (jud.Timiş),
arhiepiscop ales de Kalocsa, Ungaria (Arh. Vat., Reg. Vat., 233 f. 477r. şi
Reg. Aven. 139 f. 699v).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 341–342, nr. 338.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

209 – Document din Avignon, 19 decembrie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI îl înştiinţează pe Toma, fost episcop de Cenad (jud. Timiş),
acum arhiepiscop de Kalocsa, Ungaria, că la cererea episcopilor de Oradea
şi de Srjem (Sirmiu, Iugoslavia), l-a numit pe Conrad în prepozitura de Hant
(Ungaria) (Arh. Vat., Reg. Aven. 139, f. 699v–700r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 342, 340.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

210 – Document din Avignon, 19 decembrie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI trimite episcopilor de Oradea şi de Srjem (Sirmiu, Serbia)
paliul cerut de Toma, arhiepiscop ales de Kalocsa, Ungaria (Arh. Vat., Reg.
Vat. 233, f. 477r–477v, şi Reg. Aven. 139, f. 700r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 342, nr. 339.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

211 – Document din Avignon, 20 decembrie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI îl însărcinează pe episcopul de Veszprem (Vesprim), Ungaria,
să se îngrijească pentru Nicolae, fiul lui Rudolf, parohul Braşovului, de un
218  VATICAN

canonicat în Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Vat. 233, f. 189r, şi Reg.
Aven. 139, f. 238v–239r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 342, nr. 341.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

212 – Document [din Avignon, 30 decembrie 1358], prin care Papa

Inocenţiu VI îl însărcinează pe episcopul Transilvaniei să se îngrijească
pentru Petru al lui Andrei de un canonicat în biserica de Oradea (Arh. Vat.,
Reg. Vat. 234: Index de praebendis vacantibus, nr. 40).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 343–344, nr. 345.

213 – Documente (2) din Avignon, 30 decembrie 1358, prin care Papa
Inocenţiu VI îl însărcinează pe Dominic, episcopul Transilvaniei, să se
îngrijească, pentru Grigore al lui Nicolae, de un canonicat şi o prebendă în
Dieceza de Oradea, atunci când ele vor fi vacante (Arh. Vat., Reg. Aven.
140, f. 332r–v, Reg. Vat. 234: Index de praebendis vacantibus, nr. 113).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 343, nr. 343–344.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

214 – Document [din Avignon], 30 decembrie 1358, prin care

Elisabeta, regina Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea
lui Grigore al lui Nicolae într-un canonicat al bisericii de Oradea (Arh. Vat.,
Reg. Suppl. 32, f. 2r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 343, nr. 342.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

215 – Document din Avignon, 17 mai 1359, prin care Papa Inocenţiu VI
le porunceşte episcopului Transilvaniei şi arhidiaconului de Hunedoara să-l
instaleze pe Ioan al lui Simion într-un canonicat în Dieceza de Oradea (Arh.
Vat., Reg. Aven. 141, f. 320r–v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 386, nr. 374.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

216 – Documente (2) [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Papa
Inocenţiu VI, la cererea lui Benedict, solul regelui Ungariei, îi dăruieşte lui
 VATICAN  219

Blasiu al lui Andrei un beneficiu în dieceza Cenadului (Arh. Vat., Reg.

Suppl. 32, f. 61r, şi Reg. Ven. 141, f. 390v şi 391r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387, nr. 375–376.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

217 – Document [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Benedict, solul
regelui Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI iertarea păcatelor pe
seama lui Mihail al lui Andrei, canonic al bisericii Transilvaniei (Arh. Vat.,
Reg. Suppl. 32, f. 61v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387–388, nr. 379.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

218 – Document [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Benedict, solul
regelui Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui Iacob al
lui Andrei într-un canonicat al bisericii Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl.
32, f. 61v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387, nr. 378.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

219 – Document din [Avignon], 18 mai 1359, prin care Benedict, solul
regelui Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui Pavel de
Debreţin, cleric din Dieceza de Oradea, într-un canonicat în Dieceza de Györ
(Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 61r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387, nr. 377.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

220 – Document din [Avignon], 18 mai 1359, prin care Andrei,

voievodul Transilvaniei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI iertarea
păcatelor pe seama scutierului său Ioan şi a soţiei acestuia (Arh. Vat., Reg.
Suppl. 32, f. 70v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 388–389, nr. 383.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

221 – Document [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Andrei,

voievodul Transilvaniei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui
220  VATICAN

Pavel al lui Nicolae într-un canonicat al bisericii Transilvaniei (Arh. Vat.,

Reg. Suppl.32, f. 70v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 388, nr. 382.
Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1358).

222 – Documente (2) [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Papa
Inocenţiu VI, la cererea lui Benedict, solul regelui Ungariei, îl numeşte pe
Petru al lui Andrei într-un canonicat – în aşteptarea unei prebende – în
biserica de Oradea (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 61v.; Reg. Aven. 140,
f. 291r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 388, nr. 380–381.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

223 – Document din Avignon, 18 mai 1359, prin care Andrei,

voievodul Transilvaniei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui
Ioan al lui Simion într-un canonicat al bisericii de Oradea, chiar dacă el ţine
biserica parohială din Bonchyda (Bonţida, jud. Cluj) din Dieceza
Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 70v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 389, nr. 384.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

224 – Document [din Avignon], 2 iunie 1359, prin care Papa Inocenţiu
VI rezervă arhidiaconatul de Szuaboles – ce va deveni vacant prin numirea
lui Nicolae al lui Arnold într-un canonicat la Oradea – pentru Ioan, zis al lui
Alexandru (Arh. Vat., Reg. Suppl., 30, f. 179r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 394, nr. 389.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

225 – Documente (2) [din Avignon], 2 iunie 1359, prin care Papa
Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, rezervă un canonicat, o prebendă
şi slujba de custode în biserica de Oradea pentru Nicolae al lui Arnold (Arh.
Vat., Reg. Suppl. 32, f. 66r.; Reg. Suppl. 30, f. 179r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 393–394, nr. 387–388.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).
 VATICAN  221

226 – Document din Avignon, 23 octombrie 1359, prin care Papa

Inocenţiu VI îngăduie lui Grigore, episcop ales de Cenad, să fie sfinţit ca
episcop de oricare episcop catolic (Arh. Vat., Reg. Vat. 234, f. 270v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 428, nr. 414.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

227 – Document [din Avignon], 26 octombrie 1359, prin care Papa

Inocenţiu VI întăreşte numirea lui Nicolae, zis Bako, în arhidiaconatul din
Pankota (Pâncota, jud. Arad) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 179v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 428, nr. 415.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

228 – Documente (4) din Avignon, 12 noiembrie 1359, prin care Papa
Inocenţiu VI îl numeşte, la cererea cardinalului Wilhelm, pe Toma Darabons
într-un canonicat din biserica de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 22,
179v; Arh. Vat., Reg. 234: Index de prebendis vacantibus, nr. 67; Reg.
Suppl. 30, f. 179v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 428–429, nr. 416–419.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1359).

229 – Document [din 1359], prin care Papa Inocenţiu VI aprobă

numirea lui Petru al lui Pavel de Cenad într-un canonicat în biserica de la
Alba Regală (Arh. Vat., Reg.Vat., vol. 234: Index de praeb. vacant., nr. 95).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 345, nr. 348.

230 – Document [din 1359–1363], care cuprinde dijmele papale ce

trebuie plătite de către oraşele şi diecezele din Strigoniu, Transilvania,
Vesprim, Agria, Sirmiu etc. (Arh. Vat., Cod. sec. XIV, Rationes collect. nr.
181, f. 147 şi 150).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 344–345, nr. 347.

231 – Documente (2) [din Villeneuve-lès-Avignon], 28 iulie 1360, prin

care Papa Inocenţiu VI, la cererea cardinalului Wilhelm, rezervă pentru
Conrad Sculteti un canonicat şi o prebendă ce vor deveni libere prin sfinţirea
lui Dominic Bebeta ca episcop de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 189r
şi Reg. Suppl. 30, f. 180r).
222  VATICAN

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 525, nr. 496–497.

Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1360).

232 – Documente (3) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 iulie 1360, prin

care Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, rezervă pentru Petru de
Monasterio un canonicat şi o prebendă şi cere episcopului de Vaţ să-l
introducă în canonicatul de Agria, deţinut înainte de Dominic, episcop de
Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 189r; Reg. Suppl. 30, f. 189r; Reg. Vat.
143, f. 322r–v).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 526–527, nr. 500–502.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1360).

233 – Documente (3) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 iulie 1360, prin

care Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, rezervă pentru Nicolae
de Levoća un canonicat şi o prebendă ce vor deveni vacante prin sfinţirea lui
Dominic ca episcop de Cenad şi cere intervenţia episcopului de Vaţ pentru
reinstalarea lui (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 189r; Reg. Suppl. 30, f. 112r;
Reg. Vat., 143, f. 322r şi 323r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 527, nr. 503, 504, 505.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1360).

234 – Documente (2) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 iulie 1360, prin

care Papa Inocenţiu VI rezervă, la cererea regelui Ludovic I, pentru
Benedict al lui Gheorghe prepozitura Bisericii Sf. Martin din Zips, care va
deveni vacantă prin înălţarea lui Dominic ca episcop ales de Cenad (Arh.
Vat., Reg. Suppl. 33, f. 83r şi Reg. Suppl. 30, f. 180r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 525–526, nr. 498–499.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1360).

235 – Document [din Villeneuve-lès-Avignon], 14 august 1360, prin

care Pavel, episcopul de Freising, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI
numirea lui Nicolae al lui Arnold în unele demnităţi bisericeşti din
Germania, fiind gata să renunţe, printre altele, la slujba de custode al
bisericii din Oradea (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 195r).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 531, nr. 509.
 VATICAN  223

236 – Document din Avignon, 10 ianuarie 1361, prin care Papa

Inocenţiu VI cere episcopului de Kalocsa, abatelui mănăstirii Cârţa din
Dieceza de Strigoniu şi prepozitului bisericii de Oradea să se cerceteze
plângerea capitlului bisericii Transilvaniei referitoare la abuzurile săvârşite
împotriva sa (Arh. Vat., Innoc. VI. R.A., an VII, vol. 25, f. 342 a, 343 b).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 6, nr. 6.

237 – Document din Avignon, 30 ianuarie 1361, prin care Papa

Inovenţiu VI îl confirmă – la cererea bisericii Transilvaniei – pe Nicolae al
lui Simion în arhidiaconatul de Ozd (Ozd, jud. Mureş, din Dieceza
Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 28r).
Ref. şi publ.: DRH, C, XII, p. 12–13.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca.

238 – Document din Avignon, 30 ianuarie 1361, prin care Papa

Inocenţiu VI îl reîntăreşte şi îl numeşte din nou pe Nicolae al lui Simion în
arhidiaconatul de Ozd (jud. Mureş) din Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat.,
Beneficia collata in Polonia et Ungaria per dominum Inocentem PP, VI,
f. 112).
Ref. şi publ.: DRH, C, XII, p. 13, nr. 12.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.

239 – Document din Avignon, 10 martie 1361, prin care Papa

Inocenţiu VI îl întăreşte pe Dominic ca episcop de Cenad (Arh. Vat., Innoc.
VI. R.A., an IX, vol. 25, f. 376a).
Ref.: DRH, C, XII, p. 18, nr. 21.

240 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 21 iulie 1361, prin care

Papa Inocenţiu VI le cere capitlului de Cenad, arhiepiscopului de Calocea şi
regelui Ludovic I să-l recunoască şi să-l sprijine pe Dominic, noul episcop
de Cenad (Arh. Vat., Innoc. VI. R.A., an VIII, vol. 27, f. 166v).
Ref.: DRH, C, XII, p. 36, nr. 48.

241 – Document din Avignon, 21 ianuarie 1362, prin care Papa

Inocenţiu VI îi dăruieşte lui Nicolae o slujbă de canonic în Dieceza
Transilvaniei (Arh. Vat., Innoc. VI, R.A., an VI, vol. 29, f. 423v).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 63, nr. 82.
224  VATICAN

242 – Document, din 1–12 septembrie 1362, prin care se adevereşte că

Dominic, episcop de Cenad, i-a plătit lui Gaucelmus, episcop de Nîmes,
legat papal în Ungaria, taxa de confirmare (Arh. Vat., Liber rationum
Camerae Apostolicae).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 97, nr. 124.

243 – Documente (5) din Avignon, 24 ianuarie 1363, prin care Papa
Urban V îl roagă pe Dionisie, voievodul Transilvaniei, pe Nicolae, comitele
celor trei neamuri de secui, pe Dominic, episcopul Transilvaniei, pe
Dominic, episcop de Cenad, şi pe Dumitru, episcop de Oradea, să se
străduiască pentru încheierea păcii între împăratul Carol IV şi Ludovic I,
regele Ungariei (Arh. Vat., Reg. Vat., 245, f. 72v, 73v).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 123–124, nr. 146–150.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1360).

244 – Document din Avignon, 31 august 1363, prin care Papa Urban V
aprobă, la cererea lui Toma al lui Simion, canonic în biserica Transilvaniei,
şi a lui Simion al lui Simion, să-şi schimbe între ei canonicatele şi
prebendele (Arh. Vat., Reg. Suppl. 40, f. 179v).
Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XII, p. 161–162, nr. 181.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1363).

245 – Document din Avignon, 1 iulie 1364, prin care Papa Urban V îl
îndeamnă, printre alţii, şi pe Dionisie, voievodul Transilvaniei, să-i sprijine
pe împuterniciţii cardinalului Wilhelm trimişi în Ungaria pentru
administrarea beneficiilor acestuia (Arh. Vat., Reg. Vat., an II, Secr. F. 244).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 281, nr. 291.

246 – Document, din 9 august 1364, prin care se atestă că Dominic,

episcop de Cenad, a plătit Sfântului Scaun, prin Iacob, lectorul bisericii de
Cenad, 364 de florini drept parte a sa din taxa obişnuită de confirmare (Arh.
Vat., Liber Rationum Camerae Apostolicae, 428, p. 55).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 318, nr. 310.

247 – Document din Avignon, 3 septembrie 1364, prin care Papa

Urban V le cere mai multor episcopi din Transilvania [Dominic], episcopul
Transilvaniei, [Dominic], episcop de Cenad, [Dominic], episcop de Oradea,
 VATICAN  225

şi lui Dionisie, voievodul Transilvaniei, să intervină pe lângă regele Ludovic I

să medieze pacea între arhiepiscopul de Salzburg şi ducele Austriei, pe de o
parte, şi Ştefan, ducele Bavariei, pe de alta (Arh. Vat., Reg. Vat.,
an II, Secr., f. 329).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 327, nr. 320.

248 – Document din Avignon, 2 iunie 1365, prin care Papa Urban V îi
îndeamnă, între alţii pe Dominic, episcop de Cenad, şi pe Dionisie,
voievodul Transilvaniei, să intervină pe lângă regele Ludovic I în legătură
cu căsătoria nepoatei sale Elisabeta (Arh. Vat., Reg. Vat., 237, f. 109r).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 429, nr. 409.
Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca
(nr. 1365).

249 – Document, din 22 decembrie 1368, prin care Papa Urban V îi

cere abatelui Mănăstirii Plysium (Pilis, Ungaria) să cerceteze dreptul lui
Hermann din abaţia Kerz (Cârţa, jud. Sibiu) şi să pedepsească pe cei ce s-au
ridicat asupra lui şi să-l instaleze ca abate al acestei mănăstiri.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 319–320.

250 – Document, din 1368, privind invazia tătară în Ungaria din 1241,
la care au luat parte şi „necredincioşi vecini şi feluriţi duşmani ai regatului”
(Reg. Vat., vol. 257, f. 105–106; Reg. Av., vol. 167, f. 439).
Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţii documentare la istoria românilor în sec.
XIII–XIV, în AIINC, 10, 1945, p. 156.

251 – Documente (3), din 3 şi 16 septembrie 1371, prin care Papa

Grigore XI aminteşte moartea lui Albert, episcop al Milcoviei, numeşte ca
succesor pe Nicolaus de Buda şi cere arhiepiscopului de Strigoniu şi regelui
Ludovic I să-l recunoască.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 174–176; Urkundenbuch, II,
p. 366–368.

252 – Document din Avignon, 16 iunie 1372, prin care Papa Grigore
XI îngăduie franciscanilor să întemeieze alte nouă centre de propagandă
religioasă în părţile Bosniei, Serbiei şi Banatului, ori Ţării Româneşti (Reg.
Vat., 264, p. 35).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 77, nr. 26.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 193–194.
226  VATICAN

253 – Document din 19 septembrie 1372, prin care Papa Grigore XI

însărcinează pe episcopul din Pécs să dea un canonicat în episcopia de Alba
Iulia lui Valentin Iacob, cleric din această episcopie.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 394.

254 – Document din 26 martie 1373 prin care Papa Grigore XI îi

acordă lui Ladislau Cato, prior de Alba Iulia, trimis al regelui Ludovic I,
canonicatul şi beneficiul (prebenda) pe care Paul Tiniensis (Knin, Croaţia)
le posedase.
Ref.: Urkundenbuch, II, p. 404.
Publ.: AVSL, N.F., 24, 1893, p. 596.

255 – Document din Avignon, 5 aprilie 1373, prin care Papa Grigore
XI îi acordă clericului Petru al lui Ştefan din Timişoara, lui Nicolae al lui
Simion din Timişoara şi soţiei sale Margareta, nobilului român Pavel Laţcu
şi soţiei sale Elisabeta dreptul de a avea un duhovnic propriu (Reg. Aven.
188, f. 287).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 78, nr. 27; Tăutu, Acta Gregorii
Papae XI, p. 127 (rezumat).

256 – Document din Avignon, 5 aprilie 1373, prin care Papa Grigore
XI conferă o indulgenţă Bisericii parohiale Sf. Nicolae din Hyduegh
(Hăghig, jud. Covasna) (Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref.: Urkundenbuch, II, p. 404.

257 – Document din Avignon, 5 aprilie 1373, prin care Papa Grigore
XI îi acordă voievodului român Ştefan din eparhia Cenadului şi soţiei sale
Ana dreptul de a avea un duhovnic propriu (Reg. Aven. 188, f. 287v).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 78, nr. 28.
Publ.: Tăutu, Acta Gregorii Papae XI, nr. 68, p. 126–127.

258 – Document din Avignon, 16 mai 1373, prin care Papa Grigore XI
îl numeşte pe Paul, prepozit de Sibiu, ca episcop de Knin (Reg. Vat.,
Grigorius XI).
Ref.: Urkundenbuch, II, p. 404–405.
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 286.

259 – Document din Avignon, 1 iulie 1373, prin care Papa Grigore XI
îngăduie vicarului franciscanilor din vicariatul Bosniei, Barthélemy
 VATICAN  227

d’Auvergne, să întemeieze 6 noi biserici în Banat, Vlahia sud-dunăreană,

Ţara Românească şi alte locuri (fragment) (Reg. Vat. 265, f. 60 v).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 207; Tăutu, Acta Gregorii
Papae XI, nr. 80, p. 154–155; Suciu – Constantinescu, Documente,
p. 78–79, nr. 29.

260 – Document din Avignon, 10 iulie 1373, prin care Papa Grigore XI
cere prepozitului de Sibiu să dea un beneficiu ecleziastic lui Johann Nicolai,
capelanul reginei mame Elisabetha (Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 405–406.

261 – Document din Villneuve, 8 august 1373, prin care Papa Grigore
XI îi aminteşte lui Paul, episcop de Knin, fost prepozit de Sibiu, îndatoririle
lui (Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 406–407.

262 – Document din Villeneuve, 3 septembrie 1373, prin care Papa

Grigore XI îl numeşte pe Martin paroh de Grossscheuern (Şura Mare, jud.
Sibiu) ca prepozit al Sibiului în locul lui Paul, numit episcop de Knin (Reg.
Vat., Gregorius XI).
Ref.: Urkundenbuch, II, p. 407.

263 – Document din Villneuve, 26 septembrie 1373, prin care Papa

Grigore XI îi cere arhiepiscopului de Kalocsa să dea parohia din Şura Mare
lui Johann de Kirchbert (Chipăr, jud. Sibiu), Wessodia (Veseud, jud. Sibiu),
capelan al regelui Ungariei (Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 408–409.

264 – Document din Villeneuve, 26 septembrie 1373, prin care Papa

Grigore XI îl numeşte pe Michail de Mardisch (Moardăş, jud. Sibiu), paroh
de Villa Martini (Metiş, jud. Sibiu), ca paroh de Zied (Veseud, jud. Sibiu)
(Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 404–410.

265 – Document din Avignon, 11 octombrie 1373, prin care Papa

Grigore XI îl însărcinează pe nunţiul papal Petru să încaseze veniturile
cuvenite Scaunului Apostolic din Ungaria, Polonia şi de la cavalerii teutoni
din Ţara Bârsei (Reg. Vat., Gregorius XI, an III, Brell. Camer., f. 150).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 209–210; Urkundenbuch, II,
p. 410–411.
228  VATICAN

266 – Document din Avignon, 1 mai 1376, prin care Papa Grigore XI îi
conferă lui Thomas al lui Thomas, rector al bisericii parohiale din Hambach
(Hamba, jud. Sibiu), eparhia Strigoniu, canonicatul pe care l-a avut Petru de
Wacha (Crişan, jud. Hunedoara) (Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 440.

267 – Documente (2) din Avignon, 5 mai 1376, prin care Papa Grigore
XI îl întăreşte pe Petru paroh de Bistriţa în scaunul de episcop de Wach
(Ungaria) şi îi comunică îndatoririle sale (Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 442–444.

268 – Documente (2) din Avignon, 5 mai 1376, prin care Papa Grigore
XI îl întăreşte pe Soblinus, paroh de Insula Christian (Cristian, jud. Sibiu),
în scaunul de episcop al Transilvaniei şi îi comunică îndatoririle sale (Reg.
Vat, Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 440–442.

269 – Document din 15 mai 1376, prin care Papa Grigore XI îi cere
episcopului Transilvaniei să dea clericului Fredericus (Johann de
Scharfeneck) un canonicat şi un beneficiu (Reg. Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 445.

270 – Document din Avignon, 19 mai 1376, prin care Papa Grigore XI
îi dă lui Thomas al lui Thomas, paroh de Hambach (Hamba, jud. Sibiu),
parohia din Insula Christian (Cristian, jud. Sibiu) (Reg. de beneficiis
vacaturis quaternus I).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 445.

271 – Documente (5) din Anagni, 25 iulie – 6 august 1377, privind

statutul religios al românilor din nordul Transilvaniei trecuţi în ascultarea
Romei: scrisori ale Papei Grigore XI către Caterina din Mediaş,
arhiepiscopul din Calocea etc. (Reg. Aven. 201, f. 312–313, 328–329).
Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 238–241; Aloisiu Tăutu, Vechimea
românilor din Ţara Oaşului. Cinci documente papale, Roma, 1966–
1967); idem, Litterae Gregorii Papae XI, in causa Valachorum de
Megesalla (Mediaş in Transilvania septentrionali) destinatae, în
Fontium CICO, III, vol. XII, Roma, 1966, p. 434–450; Francisc Pall,
Românii din părţile sătmărene (ţinutul Mediaş), în lumina unor
documente din 1377 (AIIAC, 12, 1969, p. 7–35).
 VATICAN  229

272 – Document din Anagni, 5 august 1377, prin care Papa Grigore XI
îl întăreşte pe Thomas, paroh al Bisericii Sfânta Maria din Braşov (Reg.
Vat., Gregorius XI).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 477–478.

273 – Document din Roma, 18 ianuarie 1399, prin care Papa Bonifaciu IX
îi îngăduie noului episcop ales de Severin, Nicolae, fiul lui Dimitrie, să-şi
păstreze prepozitura Cenadului şi canonicatul (Reg. Vat. 72, f. 27v).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 80, nr. 32.
Publ.: Tăutu, Acta Urbani Papae VI, nr. 73a, p. 151.

274 – Document din Roma, 18 iunie 1399, prin care Papa Bonifaciu IX
îl numeşte pe Nicolae, fiul lui Dimitrie, prepozitul Cenadului, ca episcop al
eparhiei catolice a Severinului (Reg. Vat., 72, f. 27).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 80, nr. 31.
Publ.: Tăutu, Acta Urbani Papae VI, nr. 73, p. 150–151.

275 – Scrisoare, din 1400, a Papei Bonifaciu IX, referitoare la

cavalerii ospitalieri aflaţi „in civitas Bachovien” (Reg. Vat., vol. 80, f. 68v).
Ref.: Dumitru Zaharia, în RA, 1973, nr. 1, p. 112.

276 – Documente (500), din sec. XIV–XV, privind istoria românilor.

Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, 1890.

277 – Document din Pisa, 20 iulie 1409, prin care Antipapa Alexandru V,
adresându-i-se unui solicitant din arhidiaconatul Caransebeşului, recunoaşte
că acesta se află în teritoriu ortodox (Regestum Index 327, f. 196 regest).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 81–82, nr. 34.
Publ.: A. Tăutu, Acta pseudopontificum Clementis VII (1378–1394),
Benedicti XIII (1394–1417), Alexandru V (1409–1410) et Johannis
XXIII (1406–1416), Roma, 1971, p. XVII (rezumat).

278 – Document din Konstantz, 15 ianuarie 1415, prin care Antipapa

Ioan XXIII porunceşte arhiepiscopului de Esztergom să interzică
episcopului şi capitlului de Cenad de a mai stoarce, împotriva obiceiului,
dijme de la ortodocşi din satele dăruite de regele Ludovic I (1340–1380)
nobilului român Dan, strămoşul nobilului Dimitrie (Reg. Vat., 175, f. 164).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 81–82, nr. 36.
230  VATICAN

279 – Documente, din 1416–1437, referitoare la istoria Transilvaniei şi

relaţiile acesteia cu Ţara Românească şi Moldova.
Publ.: Urkundenbuch, IV, passim.

280 – Document din Konstanz, 7 decembrie 1417, prin care Papa

Martin V dăruieşte o indulgenţă Bisericii Sf. Maria din Hetiur (Hetur,
Marienburg) (Lat. Reg., vol. 187, f. 278).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 61–62.
Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopii.

281 – Document din Konstanz, 14 mai 1418, prin care Papa Martin V
întăreşte lui Caspar, locuitor al Clujului, soţiei şi copiilor lui, dreptul de a-şi
alege un confesor şi le acordă o indulgenţă plenară când vor fi în pericol de
moarte (Suppl. Reg., vol. 110, f. 13, 157).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 78.

282 – Document din Konstanz, 27 aprilie 1418, prin care Papa Martin V
acordă o indulgenţă mănăstirii pauline a Sf. Maria din Fokafalva (Păuca,
jud. Sibiu), ctitorită de Ladislau, parohul de Dobring (Dobârca, jud. Sibiu) şi
canonic al episcopiei de Alba Iulia (Lat. Reg. vol. 145, f. 75-t; Suppl. reg.,
vol. 110, f. 284).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 78.

283 – Document din Geneva, 22 august 1418, prin care Papa Martin V
îngăduie călugărilor franciscani din Valahia, Serbia, Bosnia şi Bulgaria să
cârmuiască asupra ortodocşilor trecuţi la catolicism (Liber II de diversos
formis Martini V, ann. I, f. 264).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 82.

284 – Document din Florenţa, 5 august 1419, prin care Papa Martin V
făgăduieşte lui Georgius, fiul lui Teodoricus din Kesemark, prepozit de
Sibiu, să-i acorde şi prepozitura din Zipsermartin (Slovacia), devenită liberă
prin promovarea prepozitului Georg din Paloco în scaunul de episcop al
Transilvaniei, dacă nu se va opune prepozitura Sibiului (Suppl. Reg.,
vol. 129, f. 50).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 103.
 VATICAN  231

285 – Document din Florenţa, 26 martie 1420, prin care Papa Martin V
îi acordă lui Georgi, fiul lui Ladislau, paroh de Regen (Regin, jud. Mureş), o
indulgenţă plenară (Lat. Reg., vol. 237, f. 279).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 121.

286 – Indulgenţă dată în Roma, 26 februarie 1422, de Papa Martin V

de Dorothea, văduva lui Nicolaus Reues din Segesvar (Sighişoara), în
Dieceza Transilvaniei (Lat. Reg. vol. 237, f. 165).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 135.

287 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 26 februarie 1422, de Papa

Martin V lui Petru Nicolae, rector al bisericii parohiale din Chyzd (Saschiz),
Dieceza Transilvaniei (Lat. Reg. vol. 237, f. 165).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 154.

288 – Indulgenţă dată în Roma, 27 martie 1422, de Papa Martin V lui

Nicolae Bacheuser din Nova Villa (Nou Săsesc, jud. Sibiu), Dieceza
Strigoniului, şi soţiei sale Margareta.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 155.

289 – Indulgenţă dată în Roma, 14 decembrie 1422, de Papa Martin V

pentru Johann Petru, rector al Bisericii parohiale Sf. Maria din Corona sau
Braschov (Braşov) (Lat. Reg., vol. 231, f. 270).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 174.

290 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 2 ianuarie 1423, nobilului

Johann din Mortensdorff (Metiş, jud. Sibiu) şi soţiei sale Elisabeta (Lat.
Reg., vol. 237, f. 54).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 174.

291 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 2 ianuarie 1423, de Papa

Martin V, lui Johann Goltsmet, locuitor din Sibiu, şi soţiei sale Elena (Lat.
Reg. vol. 237, f. 54).
Ref. şi publ. Urkundenbuch, IV, p. 174.

292 – Indulgenţă dată în Roma, 12 ianuarie 1423 de Papa Martin V lui

Valentin Nyug din Clusinberg (Cluj) şi soţiei sale Margareta. (Lat. Reg.
vol. 237, f. 27).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 175.
232  VATICAN

293 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 7 octombrie 1423, de Papa

Martin V, Christinei, soţia lui Petru Wenezlai din Cimnius (Sibiu) (Lat. Reg.
vol. 237, f. 11).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 203.

294 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 8 octombrie 1423, de Papa

Martin V Elenei, văduva lui Mihail Lokydel din Cibinium (Sibiu) (Lat. Reg.
vol. 237, f. 73).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 204.

295 – Document din Roma, 28 decembrie 1423, prin care Papa Martin V
acordă parohiei Mullenbach (Sebeş) scutire de obligaţii pentru perioadele în
care, unii locuitori fiind puşi sub interdicţie, veniturile parohiei scad (Lat.
Reg., vol. 172, f. 206v–207v).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 206–207.
Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

296 – Indulgenţă dată în Roma, 7 februarie 1424, de Papa Martin V

Bisericii Sf. Maria din Mergenberg (Hetiur, jud. Mureş) (Lat. Reg., vol. 174,
f. 190v).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 207.
Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

297 – Indulgenţă dată în Roma, 28 martie 1424, de Papa Martin V lui

Nicolae Abe din Capela „Sanguinis Christi” din Malenkrach (Mălăncrav)
(Suppl. Reg., vol. 176, f. 257v).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 208.

298 – Document din Roma, 13 ianuarie 1426, prin care Papa Martin V
îi acordă preotului Johann Trutenberger şi lui Anton Trutenberger dreptul
patronal asupra Capelei Sf. Iacob din Malenbach (Sebeş) (Suppl. Reg., vol.
194, f. 162v).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 242.
Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

299 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 8 ianuarie 1427, de Papa

Martin V Catherinei din Sibiu (Lat. Reg., vol. 274, f. 278).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 267.
 VATICAN  233

300 – Document din Roma, 7 decembrie 1427, prin care Papa Martin V
întăreşte întemeierea unei aşezări a franciscanilor observanţi la Felfalu
(Suseni, jud. Mureş) de către Johann, fiul lui Desew din Losoncz (Suppl.
Reg. vol. 294, f. 184-t; Lat. Reg. vol. 279, fila 3-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 322–323.
Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

301 – Document din Roma, 6 februarie 1429, prin care Papa Martin V
îi dă preotului Johann Lapieida din Braschovia (Braşov) parohia Baum
garten (Bungard, jud. Sibiu) pe care i-o refuzase Cristian, decanul Capitlului
din Sibiu (Suppl. Reg., vol. 243, f. 167).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 372–373.
Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

302 – Document din Roma, 2 martie 1429, prin care Papa Martin V îi
dă lui Mihail din Cidinum (Codlea), capelan al Bisericii parohiale Sf. Ursula
din Ullenbach (Ilimbav, jud. Sibiu), dreptul de a fi primit la Curia Papală
(Suppl. Reg. vol. 232, f. 282; Lat. Reg., vol. 290, f. 275).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 375.

303 – Document din Roma, 2 martie 1429, prin care Papa Martin V îi
dă lui Petru Rufus, capelan al Bisericii parohiale Sf. Ecaterina din Sorkingen
(Şercaia, jud. Braşov), dreptul de a fi primit la Curia romană (Suppl. Reg.
vol. 232, f. 282; Lat. Reg., vol. 290, f. 277-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 374–375.

304 – Document din Roma, 8 martie 1429, prin care Papa Martin V
acordă un beneficiu clericului Caspar Rapold din Braşov (Suppl. Reg.,
vol. 241, f. 188).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 375.

305 – Document, din 8 martie 1429, prin care Papa Martin V acordă un
nou beneficiu preotului Johann Lapicida din Braşov care primise parohia
Baum garten (Bungard) (Suppl. Reg. vol. 241, f. 188).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 375.

306 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 9 martie 1429, de Papa Martin V

lui Nicolae Reber din Braşov şi soţiei sale (Lat. Reg. vol. 291, f. 232-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 376.
234  VATICAN

307 – Document din Roma, 11 martie 1429, prin care Papa Martin V îi
redă preotului Johann Nicolai dreptul de a sluji liturghia, drept pe care îl
pierduse din cauză că aplicase unui hoţ o pedeapsă din care i s-a tras
moartea (Suppl. Reg., vol. 246, f. 104 și 289).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 377.

308 – Document din Roma, 14 martie 1429, prin care Papa Martin V
acordă lui Iacob Thomas din Forum Rutenorum (Miercurea Sibiului), paroh
de Nova Villa (Nou Săsesc, jud. Sibiu), dreptul de a fi primit la Curia din
Roma (Suppl. Reg. vol. 234, f. 9).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 377.

309 – Document din Roma, 21 martie 1429, prin care Papa Martin V
acordă lui Iacob Thomas, capelan al Bisericii Sf. Nicolae din Bessodia
(Veseud, jud. Sibiu), dreptul de a fi primit la Curia Papală (Lat. Reg., vol.
290, f. 283; Suppl. Reg., vol. 234, f. 52).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 377.

310 – Document din Roma, 5 ianuarie 1430, prin care Papa Martin V
acordă lui Nicolae Petru, parohul bisericii din Burgberg (Vurpăr, jud. Sibiu)
dreptul de a folosi un altar portativ (Lat. Reg. vol. 297, f. 308-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 396.

311 – Document din Roma, 6 februarie 1430, prin care Papa Martin V
îi cere episcopului catolic al Transilvaniei să o elibereze din închisoare pe
Elisabeth Jacobi din Cluj, soţia lui Mihail Koscher, condamnată pentru
adulter în urma denunţului soţului ei, deoarece denunţul acestuia nu avea
valoare juridică (Lat. Reg., vol. 299, f. 126).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 397.

312 – Document din Roma, 28 martie 1430, prin care Papa Martin V îi
acordă lui Mihail Mathaei, capelanul bisericii parohiale din Helta
(Cisnădie), dreptul de a fi primit la Curia romană (Suppl. Reg., vol. 250,
f. 282-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 400.

313 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 30 martie 1430, de Papa

Martin V lui Nicolae Walach din Sibiu (Lat. Reg., vol.297, f. 305).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 401.
 VATICAN  235

314 – Indulgenţă plenară dată la Roma, 30 martie 1430, de Papa

Martin V lui Anthonius Mathiae din Sibiu şi soţiei sale Catharine (Lat. Reg.,
vol. 297, f. 305).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 401.

315 – Indulgenţă dată în Roma, 25 aprilie 1430, de Papa Martin V

Spitalului Sf. Duh, al săracilor şi leproşilor, situat în afara oraşului Cluj
(Suppl. Reg., vol. 262, f. 97).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 402.

316 – Indulgenţă dată în Roma, 9 ianuarie 1431, de Papa Martin V

cetăţeanului din Sibiu Thomas Ar şi soţiei sale (Lat. Reg., vol. 301, f. 245).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 421.

317 – Document din Roma, 11 martie 1431, prin care Papa Eugen IV îi
cere cardinalului Iulian, legat papal, să anuleze darea impusă clericilor din
Dieceza Transilvaniei, de către regele Sigismund în timpul războiului
împotriva turcilor (Lat. Reg., vol. 371, f. 12).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 434–435.

318 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 21 martie 1431, de Papa

Eugen IV Elisabetei, soţia lui Ştefan Rasoris din Segeswar (Sighişoara)
(Lat. Reg. vol. 301, p. 294).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 437.

319 – Document din Roma, 11 aprilie 1431, prin care Papa Eugen IV
adevereşte că Georg, episcopul catolic al Transilvaniei, a făcut, în catedrala
din Alba Iulia, două altare în cinstea Sf. Mihail şi Barbara şi le-a dăruit cu
un venit şi două vii (Suppl. Reg. vol. 268, f. 50-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 441.

320 – Document din Roma, 4 iunie 1431, prin care Papa Eugen IV îi
cere episcopului catolic al Transilvaniei să-l oblige pe vicarul franciscanilor
să trimită câţiva fraţi la Mănăstirea Sf. Mihail din Pränzdorf (Suseni, jud.
Alba), întemeiată de Johann Desew din Rosonez (Lat. Reg., vol. 302, p. 182).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 442.

321 – Indulgenţă dată în Roma, 13 iulie 1433, de Papa Eugen IV lui

Gregor, fiul lui Johann din Beclean, ş. a. pentru Biserica parohială
Sf. Nicolae din Kreisch (Criş, jud. Mureş) (Suppl. Reg., vol. 287, f. 184-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 509.
236  VATICAN

322 – Documente (8), din 1435, 1438, 1440, 1443–1444, 1446, 1453,
1456, 1460, 1471,1474, 1479, 1484, 1486, 1488–1489, 1499–1500, 1505,
1507–1510, 1512, 1513, 1515, privitoare la activitatea şi politica Bisericii
Catolice în Ţările Române; propagandă pentru convertirea la catolicism a
românilor şi pretinsa unire cu Roma a bisericii Moldovei, episcopiile
Milcovicia şi de Argeş, husiţii din Moldova, rezistenţa antiotomană şi
luptele lui Ioan Corvin, Ştefan cel Mare, Bogdan III, Radu cel Mare; incursiuni
moldoveneşti în Polonia (1505); îndemnuri la cruciada antiotomană cu
participarea Țărilor Române (1513–1515) (Papa Eugen IV: an VI, t. 15,
f. 59; an VIII, t. 8, f. 61; an XI, t. 1, f. 3; an XIII, t. 23, f. 206; an XIV, t. 17,
f. 281, 292; t. 18, f. 4; an XVI, t. 19, f. 210; Papa Nicolae V: Curia t. 43,
f. 70; Papa Calist III, an II, t. 7, f. 29, 40, 80, 165; an III, t. 7, t. 84, 111, 131,
166–168, 175–176; t. 14, f. 130; Brevie, f. 91, 92, 163; Papa Pius II, an I,
Brevie t. 9, f. 24, 52, 96, 176, 182; Papa Paul II, an VII, t. 12,
f. 202–205; Papa Sixt IV: an I, t. 2, f. 30; an IV, t. 6, f. 424; an VI, t. 2,
f. 157; t. 8, f. 182; an IX, t. 13, f. 271; an XIII, t. 18, f. 325; Papa Inocenţiu
VIII, an I, t. 2, f. 478; t. 18, f. 57; an II, t. 1, f. 433; an IV, t. 37, f. 232;
instruct. t. 55, f. 160; Papa Alexandru VI, an IV, Secret, t. 7, f. 265;
Instructionum, t. 55, f. 467; an VIII, t. 6, f. 127, 133, Papa Iuliu II: an II,
Arm. 32, t. 21, f. 462; Bull. t. 19, f. 97; an V, t. 28, f. 157, 467, 502, 504;
an VI t. 32, f. 217; an VII, Arm. 32, t. 22, f. 213; an IX, Bul. t. 88, f. 209; an X,
bul. t. 89, f. 28; Papa Leon X, an I, t. 4, f. 43; t. 16, f. 26, 53; an III Archet.
t. 3, ep. 50; Brev. t. 28, f. 206).
Ref.: Gilbert Czaick, Regesták a római Dataria – levéltárnak Magyarországra
vonatkozó bulláiból II. Pál és IV. Sixtus pápák idejéből [1467–1483],
în TT, 1899, p. 1–17, 235–272 (doc. 1467–1484).
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, II, p. 218, 221,
223, 226, 228, 267, 280–282, 287, 296, 298, 300, 305, 309–317, 322,
329, 35C–351, 356–357, 418, 428–431, 444–447, 454, 466–469, 472–
473, 487, 499–502, 510–511,515–517, 521–530, 547–530, 547–552,
576–580, 586–589, 594–606, 807; idem, Vetera monumenta Poloniae,
II, 269–276, 300–302, 320–322, 327, 331–334, 363, 365–366, 380–
394; idem, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 174, 394, 423–424, 542–
545; Hurmuzaki, II/1, p. 24–25; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 16–
18, 61–62, 76–87, 95–109, 116–118, 128–131, 202–293, 302–304,
308–311, 445–446, 456–481, 534–541, 576–580, 583–584, 603–608;
Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 57–58, 70–72, 113–130, 227–229,
279–286; DRH, D, I, p. 388–390 (doc. 3 iul. 1446).
 VATICAN  237

323 – Indulgenţă dată în Bologna, 17 februarie 1437, de Papa Eugen IV

bisericii parohiale din Feldioara (Lat. Reg., vol. 339, f. 193-t).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 624.

324 – Document din Ferrara, 25 martie 1439, prin care Papa Eugen IV
îi acordă lui Valentinus Andrea din Zylwas (Silvaş, jud. Hunedoara)
arhidiaconatul din Turda (Suppl. Reg., vol. 336, f. 184; Lat. Reg. vol. 366,
f. 273).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 27.

325 – Document din Roma, 23 aprilie 1431, prin care Papa Eugen IV
le cere abaţilor de Bultsch (Bulci, jud. Arad) şi Cluj–Mănăştur şi decanului
capitlului din Sofia să verifice hotărârea episcopului Nicolae din Ferentino
în procesul dintre prepozitul Johann, cantorul Ladislau şi custodele Petru ai
bisericii de Alba Iulia şi canonicii capitlului din Alba Iulia privind dreptul
de a dobândi unele bunuri ale iobagilor (Lat. Reg., vol. 307, p. 99).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 442.

326 – Document din Roma, 1 aprilie 1444, prin care Papa Eugen IV le
acordă o dispensă lui Johann Faber din Sibiu şi soţiei sale (Lat. Reg.,
vol. 402, f. 60).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 129.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 215, nr. 811.

327 – Document din Roma, 7 aprilie 1444, prin care Papa Eugen IV îl
numeşte pe clericul Iacob Richer vicar al provinciei dominicane din
Transilvania, menţionând îndatoririle acestuia pentru remedierea
distrugerilor de lăcaşuri şi înrobirilor făcute de turci şi „alţi necredincioşi”
(Lat. Reg., vol. 408, f. 183).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 129.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 215, nr. 813.

328 – Document din Roma, 6 aprilie 1446, prin care Papa Eugen IV
acordă o indulgenţă închinătorilor Bisericii Sf. Margareta din Mediaş (Reg.
Suppl. 411, f. 26; Reg. Lat. 430, f. 125).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 166.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 233, nr. 894 (regest).

329 – Document din Roma, 13 mai 1444, cuprinzând cererea

călugărilor dominicani şi franciscani din Transilvania de a se acorda
238  VATICAN

indulgenţe pelerinilor veniţi la mănăstirile lor din Alba Iulia, Orăştie, Vinţ,
Sebeş şi Sibiu (Reg. suppl., 396, f. 190).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 134.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 216, nr. 814 (regest).

330 – Document din Roma, 13 mai 1444, prin care Papa Eugen IV le
acordă diferite drepturi călugărilor dominicani şi franciscani din Transilvania.
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 134.
Publ.: K. Fabritius, Urkundenbuch zur Geschichte des Kisder Kapitels vor
der Reformation und der auf dem Gebiet desselben ehendem
befindlichen Orden, Sibiu, 1875, p. 55, nr. 86.

331 – Document din Roma, 16 mai 1444, prin care călugării

dominicani şi franciscani din Transilvania cer să se acorde indulgenţe şi
pelerinilor veniţi la mănăstirile lor Sf. Maria şi Sf. Elisabeta din Bistriţa
(Reg. Suppl. 396, fila 56).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 134.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, nr. 815 (regest, cu indicaţia greşită a
mănăstirilor).

332 – Document din Roma, 26 mai 1444, prin care Papa Eugen IV le
acordă o indulgenţă pelerinilor veniţi la mănăstirile dominicane şi
franciscane din Transilvania (Reg. Lat. 408, f. 219).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 138.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 216, nr. 817.

333 – Documente (3) din Roma, 6 aprilie 1446, cuprinzând cereri

pentru acordarea de indulgenţe închinătorilor Bisericii Sf. Maria din
Hodwyleg (Satulung, jud. Braşov) şi capelelor Sf. Sigismund din
Haeschegen (Haşag, jud. Sibiu) şi Sf. Chiriac din Wormloch (Valea Viilor,
jud. Sibiu) (Reg. Suppl. 411, p. 26; Reg. Lat. 430, f. 124, 218, 219).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 166.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 233, nr. 895.

334 – Document din Roma, 16 mai 1446, cuprinzând cererea celor

Şapte Scaune Transilvane privind dreptul lor de jurisdicţie clericală (Reg.
Suppl. 411, p. 271).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 169.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 235, nr. 909.
 VATICAN  239

335 – Document din Roma, 31 mai 1446, cuprinzând sesizarea celor

Şapte Scaune Transilvane privitoare la viaţa scandaloasă a unor parohi şi
decani din părţile Sibiului şi Braşovului (Reg. Suppl. 412, f. 50).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 170.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, nr. 911.

336 – Document din Roma, [8] 13 aprilie 1447, prin care Papa Nicolae V
acordă o indulgenţă plenară luptătorilor împotriva campaniilor otomane din
Ungaria şi ţările învecinate (Reg. Lat. 388, f. 159).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 190.
Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 242, nr. 937.

337 – Document din Roma, 30 iunie 1447, prin care Papa Nicolae V
cere arhiepiscopului de Strigoniu şi episcopului de Alba Iulia să-şi viziteze
eparhiile şi să ia măsuri împotriva abaterilor de la disciplina ecleziastică şi
morală (Reg. Nicolaus V, an I de Curia, lib. XXII, f. 75).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 203–204.

338 – Document din Roma, 6 aprilie 1448, prin care Anton, parohul
Sibiului, împreună cu primarul oraşului cer acordarea unei indulgenţe pentru
închinătorii bisericii parohiale (Reg. Suppl. 425, f. 129).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 260, nr. 1024; Urkundenbuch, V,
p. 250 (regest).

339 – Document din Roma, 6 aprilie 1448, prin care Nicolae,

vicevoievodul Transilvaniei, cere ca Mănăstirea Sf. Maria din Pîuca (jud.
Sibiu), fostă a călugărilor paulini din Păuca şi părăsită din cauza distrugerilor
otomane, să fie cedată călugărilor franciscani (Reg. Suppl. 425, f. 130).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, nr. 127; Urkundenbuch, V, p. 250.

340 – Document din Roma, 6 aprilie 1448, prin care Nicolae,

vicevoievodul Transilvaniei, cere aprobare pentru mutarea bisericii din
Veseuş, distrusă de turci, în mănăstirea franciscanilor din aceeaşi localitate
(Reg. Suppl. 425, f. 130).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 251, nr. 1027/2; Urkundenbuch, V,
p. 251 (regest).

341 – Document din Roma, 21 martie 1450, prin care preotul şi

comunitatea catolică din Braşov cer prelungirea indulgenţei acordate
Bisericii Sf. Maria din acest oraş (Reg. Suppl. 442, f. 47).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 275, nr.1097; Urkundenbuch, V, p. 293.
240  VATICAN

342 – Document din Roma, 15 decembrie 1450, prin care Papa Nicolae V
acordă nobilului Nicolae Pagan din Tătârlava şi soţiei sale Ursula indulgenţă
plenară (Reg. Lat. 413, f. 91).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 289, nr. 1175; Urkundenbuch, V,
p. 310.

343 – Documente (2) din Roma, 22 iunie 1451 şi 31 octombrie 1452,

prin care Papa Nicolae V cere episcopului de Oradea, abatelui de Cluj–
Mănăştur şi decanului de Sibiu să încheie litigiul privind biserica parohială
din Reghin (Reg. Lat. 473, f. 165; 478, f. 274).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 299, nr. 1237; p. 313, nr. 1284;
Urkundenbuch, V, p. 320–321 (regeste) şi 359.

344 – Document din Roma, 24 martie 1453, prin care Papa Nicolae V
acordă indulgenţă plenară lui Martin Petri de Bartfeld, paroh al Bisericii
Sf. Nicolae din Budack Major (Budacul de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud) (Reg.
Lat. 484, f. 272).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 315, nr. 1293; Urkundenbuch, V,
p. 388.

345 – Document din Roma, 7 august 1453, referitor la mutarea

bisericii-catedrale din Milcov la Braşov de către arhiepiscopii de Kalocsa,
Oradea sau Alba Iulia, deoarece arhiepiscopul cardinal de Strigoniu se află
la o distanţă prea mare, potrivit rezoluţiei Cancelariei papale a fost desemnat
arhiepiscopul de Kalocsa (Reg. Suppl. 468, f. 203).
Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 322, nr. 1317; Urkundenbuch, V,
p. 416–417.

346 – Document din Roma, 20 septembrie 1453, prin care Papa

Nicolae V cere arhiepiscopului de Strigoniu să confirme hotărârea decanului
de Sibiu în chestiunea ocupării parohiei din Reghin (Reg. Lat. 487, p. 272).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 422.

347 – Document din Roma, 12 ianuarie 1454, prin care Papa Nicolae V
cere prepozitului mănăstirii din Leleş să se pronunţe în procesul dintre
Ladislau din Satu Mare, arhidiacon al bisericii Transilvaniei şi Iacob,
parohul din Darocz (Uriguraş, jud. Maramureş) privitor la încasarea
censului (Reg. Suppl. 497, f. 81).
Ref. şi publ: Lukcsics, Diplomata, II, p. 323, nr. 1331; Urkundenbuch, V,
p. 432–433.
 VATICAN  241

348 – Document din Roma, 1 iunie 1455, prin care Papa Calixt III
acordă o indulgenţă parohiei Sf. Maria din Sebeş (Reg. Calixt III, an I,
sec. lib. XIX, f. 136).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 498.

349 − Bulă din Roma, 30 august (16 sept.) 1467, prin care Papa Paul II
acordă preotului Simion din Jelna (jud. Bistriţa Năsăud) dreptul de a folosi
un altar portativ (Dataria Ap., A.V. Liber I, f. 210v–323v).
Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 296.

350 − Bulă din Roma, ante 30 august (16 sept.) 1468, prin care Papa
Paul II acordă dreptul de a folosi altare portative lui Laurenţiu Litteratus din
Cluj, Petru Rabel şi Laurenţiu Schmid din Braşov şi soţiilor acestora
(Dataria Ap., A. 1468, f. 181v–304v).
Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 351.

351 − Document din Roma, 12 octombrie 1475, prin care Papa Sixt IV
cere conventelor din Cârţa şi Cluj, Mănăştur ş. a. să-l judece pe Christian
Guntermann, preot din Biertan (Dataria Ap., Reg. 1475, vol. rubr., f. 213v).
Ref.: Urkundenbuch, VII, p. 61.

352 − Document din Roma, 20 octombrie 1475, prin care Papa Sixt IV
îi îngăduie lui Christian Guntermann din Mediaş, preot din Biertan, să
încaseze veniturile a două parohii (Dataria Ap., Reg. Sixt IV, lib. III B,
f. 148).
Ref.: Urkundenbuch, VII, p. 61.

353 – Documente (2), din 1476, prin care Papa Sixt IV acordă
indulgenţe celor ce îl vor ajuta pe Ştefan cel Mare în luptele contra
otomanilor şi recunoaşte rolul său de apărător al continentului european
(an V, t. 28, f. 279, an VI, 33, f. 91).
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, II, p. 449–453;
Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 237–243.

354 – Scrisoare, din 15 iunie 1491, a lui Ştefan cel Mare către Papa
Sixt IV despre relaţiile dintre Moldova şi Poarta Otomană (Nunziatura di
Polonia, vol. 31, f. 367–368).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, în RA,
50, 1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.
242  VATICAN

355 – Documente (30) din 1519, 1524–1526 referitoare la politica

Bisericii Catolice în Europa Centrală şi de Sud-Est: scrisori de la Papa Leon X,
regele Ludovic II al Ungariei, Antonio Burgio, nunţiu apostolic în Ungaria,
cardinalul Campeggio din Buda ş. a., tratatul de pace între sultanul Selim II
şi regele Ludovic II (1519), cuprinzând şi stipulaţii privind Ţările Române;
oferta de alianţă a lui Neagoe Basarab şi Ştefăniţă, domnul Moldovei,
adresată Papei Leon X (1513), informaţii despre pregătirea campaniei
antiotomane şi încercări de atragere a Ţărilor Române, asedierea cetăţii
Severinului şi cucerirea ei de către otomani, ofensiva otomană împotriva
Ungariei şi Poloniei (Arm. XI, caps. I, nr. 155, 159, 170, 174; Instrum
miscell. Poloniae; pitt. princ. lib. 3, f. 4; lib. 4, f. 122; Papa Leon X;
an VII, Secret, f. 362; Polit., lib. 86, f. 250).
Publ.: Theiner, Vetera Monumenta historica Hungariam, I, p. 593–594; II,
p. 626–628, 632–633, 641–644, 674–679, 694–695, 716–717, 743–744,
751, 754–756, 759–763, 768–771, 78l–782, 792; idem, Vetera
monumenta Poloniae, II, p. 435–436; idem, Vetera monumenta
Slavorum, I, p. 571; MVH, s. II, vol. I, p. 29–31, 60–70, 72–80, 83–84,
96–100, 158–175, 184–188, 303–303, 322–334, 338–351, 358–363,
367–372, 398–401, 406–410, 431 433; Hurmuzaki II/1, p. 29–30;
Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 3, 309, 469–471, 477–485, 487–500,
519–530, 538–539, 542–546, 549–551.

356 – Documente (227), din 1526–1788, referitoare la istoria Ţărilor

Române, relaţiile lor cu Imperiul Otoman, Polonia şi Vaticanul, evenimente
privitoare la domniile lui Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Vodă Viteazul, Matei
Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu şi principii fanarioţi, situaţia
Bisericii Catolice, intervenţii armate otomane, poloneze şi ruseşti, răpirea
Bucovinei etc. (Arm. XI, caps. 17; XLIV, vol. 29. Avvisi, vol. 1–4, f. 118,
120–121; Bibl. piorum, ms. 146. Borghese 696–699; II, 258, 285; III, d–e,
IV, 21, 233; 11 e–d, 67b, 130a. Brevia, vol. XXIX, XXXIX, XLIII, XLV.
Confalonieri, vol. XXII. Diariorum, t. XIII. Ep. ad princ., vol. XI, XXVII,
Lett. di Princ., IV. Miscellanee, arm. XII, t. 6 Nunz. di Germania, vol. 140,
f. 142–143, 146, 233, 234, 252, 384–385, 396, 398, 431, 434–435; di
Polonia, vol. 2, f. 5, 8–10, 13–14, 16–17,19–21, 34, 62, 73–74, 98, 103, 113,
121, 132, 135, 283).
Publ.: I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului, II, Documente politice 1526–
1788, Buc., 1914, p. 13–43, 49–64, 70–189 (rec. N. Iorga, în BIES, I,
1914, p. 147–161, 196–207).
 VATICAN  243

357 – Documente (21), din 1531, 1536, 1538, 1540, 1547, 1551,
referitoare la relaţiile Bisericii Catolice cu Ungaria, Polonia şi Ţările
Române: Papa Clement VI şi prelaţi catolici, Sigismund I, regele Poloniei,
Ferdinand, regele Ungariei, şi comisarii săi în Transilvania, Mehmet,
beglerbegul Rumeliei, ş. a. referitoare la luptele lui Petru Rareş cu Polonia,
negocierile acestuia pentru alianţă cu Carol Quintul, campania otomană din
Moldova (1538–1539), frontiera moldavo-polonă pe Nistru (1540), acţiunile
imperialilor pentru cucerirea Transilvaniei, activitatea lui George Martinuzzi
(Instrum. miscell. Poloniae, Lib. princ., t. IX, f. 521; Papa Clement VII, an
VIII, t. 51, ep. 431, p. 114).
Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 473–474, 479–480, 524–
525, 528–530; Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 635–636,
642–644, 648–649, 659–660; II, p. 10–16, 16, 20, 21, 23; Hurmuzaki
II/1, p. 80; Hurmuzaki – Densusianu II/4, p. 10–12,103 104, 142–144,
152–154, 158–159, 215–216, 245–247, 395–397, 513–515, 559, 579–
580, 586–587, 598–600, 603–604, 613–617, 631–632.

358 – Documente (12), din 1534–1539, despre evenimentele din Ţările

Române.
Publ.: A. Veress, Rosario Jeromos magyarországi pápai követ jelentése
(Raportul lui I. R., nunţiu papal în Ungaria) (T. Sz, 2, 1912, p. 237–
241) (doc. 1539); Veress, Epistolae et acta, I, p. 241, 279–280, 286–
287, 290, 293–297; Călători străini, I, p. 465–466 (scrisoare a nunţiului
apostolic în Germania, Fabio Mignenelli, din 22 noiembrie 1538).

359 – Corespondenţă, 1540, despre legatul lui Ioan Zápolya, principele

Transilvaniei, la Roma (Archivum Arcis Armadia I–XVIII, vol. 5242).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 21.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 71, r. 681–683.

360 – Document, 1550, cu privire la numirea lui Nicolaus Olahus ca

episcop de Eger (Archivum Arcis Armadia I–XVIII, vol. 5258).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 21.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 71, r. 687–689.

361 – Documente, din 1550–1592: rapoarte şi scrisori privind situaţia

Bisericii Catolice în Transilvania; misiunile iezuite în Transilvania şi
Moldova; propaganda catolică şi evenimente din Ţările Române (conflictele
între imperiali şi otomani pentru stăpânirea Transilvaniei, acţiunile lui
244  VATICAN

George Martinuzzi, uciderea lui şi procesul pentru pedepsirea ucigaşilor;

luptele dintre pretendentul Radu Ilie şi Mircea Ciobanul; diferendul dintre
Ştefan Báthory şi Gáspár Bekes, uciderea lui Ioan Vodă Viteazul şi venirea
lui Petru Şchiopul la tronul Moldovei, domnia lui Petru Cercel, solia lui
Sigismund Báthory condusă de Ştefan Josica în Italia); recomandarea Papei
Grigore XIII pentru Ioan, pretendent domnesc la tronul Moldovei, trimisă
regelui Franţei, Henric III, scrisorile Papei Grigore XIII adresate lui
Cristofor Báthory şi episcopului de Oradea; scrisoare a Papei Sixt V către
Petru Şchiopul; scrisoare a Papei Clement VIII către Sigismund Báthory
(Arm.: 3, vol. 13, f. 107–108; 22, f. 84; 23, f. 397; 28, nr. 92; 44, vol. 19,
p. 457; vol. 23, f. 477; vol. 25, f. 228; vol. 29, f. 61–62; vol. 36, f. 237, 239,
vol. 38, f. 14; Borghese: I, 221, p. 44; II, 494, f. 52; III, 65, p. 244, 96d,
f. 244–245; 112 e.f. g., p. 25; 124b, f. 116; Brevi di Gregorio XI, anno I,
f. 138; Lettere e memorie del Possevilo, fasc. II, p. 339; Nunziatura di
Germania, vol. XIII, f. 47; 64, p. 18, 42, 54; 70, p. 21–22, 479, 483; 71,
p. 442, 472, 504; 72, p. 223, 396; 74, 59, 91; 94, f. 197, 249, 292, 307, 372–
377, 413; 95, f. 75, 214, 226, 279; 106, f. 306–308, 404, 430–432; 112,
f. 186; Nunziatura di Polonia: vol. I/A, f. 226; 2, f. 143; 8, f. 142; 14, f. 330;
15, f. 72, 75, 89, 134–135; 16, f. 193; 17, f. 1; 20, f. 7, 222–223, 320, 434–
436, 447, 458, 495, 504, 531–532, 556; 23, f. 79, 143, 147, 167, 258; 25,
f. 56; 26, f. 5, 207, 249, 749; 30, f. 37, 31, f. 418; 602; 33, f. 423; 35, f. 104,
135–136; Nunziatura di Venezia: vol. 26, f. 513, 547.
Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1973,
nr. 1, p. 111–112).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/4, p. 559, 632–638, 679–684, 686–687
(11 doc., 1551–1552); Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p. 40–41, 54–55
(2 doc., 1552–1553); Veress, Documente, I, p. 116–117, 300–305,
329–321; II, p. 1–2, IV, 6, 12–14, 39–40, 47, 54–57, 59–61, 65–66,
71–72, 119–121, 135, 143, 146–147, 160, 168, 171–174, 239–242,
248–250, 258–265, 268–271, 273–277, 279–281, 295–288, 298–299,
302–303, 306–316, 319; III, p. 107–108, 126–128, 132–133, 139, 140–
141, 144–145, 148–149, 151–154, 158, 163, 168–171, 189–190, 205,
225–226, 228–229, 241, 274–278, 297–299, 311, 316–320, 322, 324
(91 doc); Nuntiaturberichte aus Deutschland nebst ergänzenden
Aktenstücken, Erste Abteilung 1533–1559, vol. XVI (Nuntiatur der
Girolamo Martinengo, 1550–1554), Tübingen, 1965; Călători străini,
III, p. 400–401 (călătoria lui Taranowski prin Ţara Românească,
1575), 616–617 (rap. 23 nov. 1552).
 VATICAN  245

362 – Scrisoare, din 9 aprilie 1561, prin care Papa Pius IV face
cunoscut lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, că a convocat un
conciliu ecumenic la Trident pentru unificarea Bisericii şi îl invită să
participe personal sau prin delegaţi (an II, t. 11, ep. 55).
Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 635; Hurmuzaki –
Densusianu, II/1, p. 388; II/5, p. 479–480.

363 – Scrisoare, din 15 februarie 1565, trimisă Scaunului Papal care

conţine referiri la situaţia etnică din Transilvania, fiind amintiţi valahii (cu
menţiunea că se numesc pe sine români), saşii şi secuii (Nunziatura di
Polonia, vol. 9, f. 301–311).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 111.

364 – Scrisori (7), din 17 august – 9 noiembrie 1566, corespondenţă

între episcopul de Nicastro, legat pontifical la Veneţia, şi cardinalul
Allessandrino, cuprinzând informaţii despre situaţia din Transilvania sub
domnia principelui Ioan Sigismund, proiectele acestuia de a ieşi de sub
dominaţia otomană, de a trece la catolicism şi a se alia cu Imperiul
Habsburgic, dorinţa de a cuceri Moldova şi Ţara Românească, menţiuni
despre comunităţile săsească şi secuiască (Nunziatura di Venezia, vol. III,
f. 33–35, 38, 44–45, 51).
Ref. şi publ.: Marina Lupaş-Vlasiu, Contribuţiuni documentare la relaţiunile
dintre Italia şi Transilvania în secolul al XVI-lea (AIINC, 10, 1945,
p. 337–343).

365 – Actele tratatului din 1569–1570 de alianţă dintre Alexandru

Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi Sigismund II August, regele Poloniei
(De politicis, t. 68, f. 119).
Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 742–744; Hurmuzaki –
Densusianu, II/5, p. 663–667.

366 – Documente (5), din 1570–1572, privitoare la activităţi misionare

în Transilvania şi Moldova, intenţia readucerii reformaţilor şi ortodocşilor
transilvăneni în ascultarea Bisericii Catolice, proiecte de căsătorie al lui
Bogdan Lăpuşneanu cu fiica marelui cancelar al Poloniei, înăsprirea
relaţiilor polono-moldavo-otomane în timpul lui Ioan Vodă Viteazul (Litt.
divers. Poloniae, t. 1, f. 13; Nunziatura di Polonia, vol. 3, f. 130; Papa Pius
V, an V, t. 15, f. 220, 239).
246  VATICAN

Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 750–751, 762, 767, 773;
Hurmuzaki – Densusianu II/5, p. 690–692, 696–699, 716–717.

367 – Documente (28), din 1578–1588, referitoare la Petru Cercel şi

legăturile sale cu Franţa, Polonia şi Vaticanul: scrisori de recomandare de la
regele Franţei, Henri III, către Poartă, de la Papa Grigore XI către ducele de
Savoia; şi de la Papa Sixt V către regele Poloniei; scrisori de la Petru Cercel
(1579–1590); informaţii despre proiectul său de campanie antiotomană
prezentat Papei, călătoria la Constantinopol, numirea sa ca domn al Ţării
Româneşti (1583); veşti despre întemniţarea sa (1586) şi intervenţiile sale la
cancelarul Zamoyski, nunţiul Antonio di Capra şi Antonio Possevino pentru
a fi eliberat şi a i se restitui o parte din averea sechestrată în Transilvania
(Acta Possevini; Arm. 44, t. XXIV, f. 376, nr. 89; Borghese III, 72, f. 619–
620; Nunziatura di Francia; vol. 2, f. 184, 305, 432, 528; vol. 13, f. 62, 241;
vol. 14, f. 4, 41, 495, 520; vol. 15, f. 2; vol. 16, f. 10, 401; Nunziatura di
Germania, vol. 12, f. 146; Nunziatura di Polonia: vol. 25, f. 92; vol. 27,
f. 230; Nunziatura di Venezia: vol. 22, f. 142; Polonia, Additamenta II;
Principi e titolari, vol. 26, f. 14, 129–132, 247; Sixt V An. 1, filza 30, p. 207.
Publ.: Hurmuzaki III/2, p. 23, 375–378 (4 doc., 1579, 1580, 1586); Veress,
Documente, II, p. 143, 160–161, 163–167, 174–175, 177, 189–194,
268; III, p. 69, 73, 89–91, 128, 134–137 (24 doc., 1578–1588).

368 – Documente, din 1579–1613, privind activitatea Bisericii Catolice

în Ţările Române: scrisori ale Papei Sixt V, ale misionarilor Antonio
Possevino, Ferrante Capecci, G. P. Campani, Ştefan Szánto ş. a., cuprinzând
informaţii despre situaţia politică şi religioasă, relaţiile cu Anastasie,
mitropolitul Sucevei, şi Grigorie, episcopul Romanului, descrierea cetăţii
Satu Mare (Borghese III, p. 89d; Brevia Sixt V, vol. 29, p. 170, 404;
Nunziatura di Germania vol. 94, f. 104–110; vol. 95, f. 73–74 ş. urm.;
Nunziatura di Polonia, vol. 14, f. 127/9 1; 15 b, f. 172–174, 397 ş. urm.; 16,
f. 156 ş. urm.).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/2, p. 385–387 (2 doc., 1589, 1590); A. Veress,
Fontes Rerum Transylvanicarum, Epistolae et Acta Iesuitarum
Transylvaniae temporibus principum Báthory (1571–1613), Cluj-
Budapesta, 1911–1913, I, p. 69–71, 97–100, 110–111, 145–148, 189–
191, 209–210, 255–256; II, p. 96, 158–164, 176, 205–207, 233–236,
239–241, 262–263, 265; idem, Fontes rerum Transylvanicarum.
Annuae litterae Societatis Jesu, De rebus Transylvanicis temporibus
principum Báthory 1579–1613, Veszprim, 1921, p. 202–203; Călători
 VATICAN  247

străini, II, 459–473 (7 doc., 1579–1582); 533–535 (doc. 1583), 594–

607 (doc. 1583); III, p. 76–94 (10 doc., 1584–1586), 486–503 (5 doc.,
1580–1583).

369 – Scrisori (2), din 1583, ale Papei Grigore XIII către regele Franţei
recomandând pe pretendentul Iancu Vodă şi, din 17 aprilie 1530, a Papei
Sixt V către împăratul Rudolf II recomandând pe Ştefan, fiul lui Alexandru
cel Rău, domn nominal al Moldovei, de fapt al Ţării Româneşti (Gregorius
XIII filza 25, p. 228; Sixtus V, An. IV, Vat. VI, filza 29, p. 420–422).
Publ.: Hurmuzaki III/2, p. 17, 25–26.

370 – Scrisori (2) din Iaşi, 1583, prin care Petru Şchiopul, domnul
Moldovei, îl avertizează pe regele Ştefan Báthory asupra mişcărilor trupelor
otomane şi de trimiterea unui ceauş în Polonia (Nunziatura di Polonia, vol.
20, f. 696, 710).
Publ.: Veress, Documente, II, p. 250–251, 295–296.

371 – Documente, din 1583–1592, între care scrisori de la Papii Sixt V

şi Clement VIII, referitoare la relaţiile domnilor români Petru Şchiopul şi
Mihnea Turcitul cu Vaticanul (Brevia Sixt V, vol. 29), p. 61; Brevia
Clementis VIII, vol. 37, p. 39).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 384, 367 (2 doc. 1588, 15R); Chiril
Korolevski, Relaţiunile dintre domnii români şi Sfântul Scaun în a
doua jumătate a veacului al XVI-lea după documente inedite din
arhivele Vaticanului („Revista catolică”, 2, 1913, p. 570–581; 3, 1914,
p. 170–206).

372 – Documente (4), din 1588–1589, privitoare la Bogdan, fiul lui

Iancu Sasul şi nepotul lui Petru Rareş, şi demersurile lui pentru a obţine
domnia Moldovei (Nunziatura di Polonia, vol. 23, f. 146).
Ref.: Andrei Veress, Alte lucruri nouă despre Iancu-Vodă Sasul şi familia
sa (RI, 11, 1925, p. 151–152); Veress, Documente, III, p. 149.

373 − Însemnare a Monseniorului Giulio Ruggiero, fost nunţiu papal

în Polonia, 1588–1599, în care se afirmă că „Românii locuiesc între fluviile
Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, ocupă tot teritoriul Daciei antice, care
cuprinde şi ţara locuită de transilvăneni” (fond Bolognetti, vol. 25, f. 74).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 52,
1975, nr. 3, p. 331−336).
248  VATICAN

374 – Documente, din 1590–1605, referitoare la istoria Ţărilor Române

şi relaţiile cu Vaticanul: rapoarte ale nunţiilor papali în Polonia, Austria şi
Transilvania, scrisori de la Papa Clement VIII, Mihai Viteazul, Sigismund
Báthory, Ştefan Răzvan, Ieremia Movilă, Sigismund III, regele Poloniei, Jan
Zamoyski, Dionisie Ralli, arhiepiscop de Târnovo, demnitari turci etc. cu
informaţii despre situaţia politică, economică şi culturală, campaniile
militare din Ţările Române, Unirea lor în 1600, acţiunile militare şi politice
ale lui Mihai Viteazul, moartea lui, noile raporturi ale Ţării Româneşti cu
Imperiile habsburgic şi otoman în timpul lui Radu Şerban (Arm. 44, t. XL,
f. 237; XLIII, f. 361; fond Borghese, c. 1, vol. 65 a, 651 a, b, 771, 913, 916;
s. II, vol. 6, 472; s. III: vol. 17a, 18 p, 48, 57 m, 60a, 63 b, c, 65 a, c, 67 c,
63 b, c; 65 d, e; 66 b; 67 b, c; 68; 84 d; 87 e; 88 d; 89 b, c, d, i; 91 a, b, c, d;
96 d, e; 107 g, h; 109 d; 112 e, f; 120 a; 121 f; 124 b; 129 i, 215 b; s. IV,
vol. 240, 242 f; Brevia Clementis VIII, vol. 40, 44; Epist. Germania, vol. 31;
Epist. ad. Princ., vol. 41–44; Lett. di Princ., vol. 54; Nunziatura di Polonia,
vol. 60–110; Nunziatura di Venezia, vol. 34; Particolari, vol. IV, nr. 61;
Polonia Additamenta, II; Seguito bibl. Pio, vol. 239, p. 128–151).
Ref. şi publ.: „Starine”, XIV, 1882, p. 89–96 (8 doc. 1594); Hurmuzaki,
III/2, p. 409–410, 444–446 (3 doc. 1596, 1600), Hurmuzaki VIII,
p. 199–200, 202–207, 214, 224–226, 228, 229–230, 234, 248–249 (15
doc. 1597–1603); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 121–127, 227, 1219–
1222, 1234 (6 doc. 1596, 1601); A. Veress, Epistolae et acta P. Alfonsi
Carilli S. I. (1591–1599), Budapesta, 1906 (Monumenta Hungariae
Historica Diplomataria, vol. XXXII); idem, Relationes nuntiorum
apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592–
1600), Budapesta, 1909, p. 48–49 (8 doc. 1594); Chiril Korolevski,
Bernardino Quirim, episcop de Argeş (1591–1605) („Revista catolică”,
1915, nr. 1, p. 47–62; nr. 2, p. 187–205); Claudio Isopescu, Alcuni
documenti inediti della fine del Cinquecento (EDR, 2, 1924, p. 460–
500) (31 doc. nov. l594–mai 1595); N. Buta, I Ragguagli di Claudio
Rangoni, vescovo di Reggio-Emilia e nunzio in Polonia del 1599–
1605. Appunti di storia rumena (DI, I, 1925, p. 259–377) (176 doc.,
1599–1605); N. Iorga, Nouă izvoare despre campania munteană din
1595 (RI, 11, 1925, p. 162–170); Claudio Isopescu, Alcuni documenti
inediti della fine del Cinquecento, seconda serie (DI, I, 1925, p. 378–
505) (94 doc., 1594–1595); A. Veress, Campania creştinilor în contra
lui Sinan paşa din 1595, ARMSI, s. III, t. 4, 1925, p. 79, 100) (doc. 15
iul. 1595); idem, t. 8, 1927–1928, p. 347–360); I. Mesrobeanu,
Documente din Arhiva Vaticanului referitoare la Mihai Viteazul (CI,
 VATICAN  249

IV, 1928, nr. 2, p. 157–185) (65 doc., 1598–1600); 5–7, 1929–1931,

p. 27–40), Claudio Isopescu, Documenti inediti della fine del
Cinquecento, ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 11–116) (119 doc, 1593–
1598); Buta, I paesi Romeni, p. 72–304 (doc. 1599–1603); Veress,
Documente, IV, p. 6–7, 56, 77, 117–118, 142–143, 147–158, 160, 182,
183, 263–265; V, p. 3–9, 19–22, 24–28, 45–46, 48–49, 68–72, 90–94,
145–154, 199–200, 219–220, 222–225, 232, 242–243, 246–247, 256–
257, 263–267, 273–274, 279–280, 285, 293–295, 299–302, 304–314,
316–317, 326–328, 331–332, 348–349; VI, p. 70–72, 93–96, 204–214,
267–268, 273, 276, 290, 340, 368–369, 379–380, 412–413, 454–455,
466, 485 (61 doc., 1593–1601); V. Meysztowicz, De archivo
Nuntiaturae Varsaviensis quod nunc in Archivo Secreto Vaticano
servatur, Vaticani, 1944; P. Savio, De actis Nuntiaturae Poloniae quae
partem Archivi Secretariatus Status constituant, Romae, 1947; Szilas
László, Der Jesuit Alfonso Carillo in Siebenbürgen, 1591–1599,
Roma, 1966, 175 p.; Aurel Decei, Mihai Viteazul despre bătălia de la
Călugăreni, în Literatura română veche (1402–1647), ed. Gh. Mihăilă
şi Dan Zamfirescu, vol. II, Buc., 1969, p. 27–39, 73–77 (2 doc., 27 iul.
şi 12 sept. 1595); Călători străini, III, p. 303–330 (22 doc., 1592–
1593; 1598–1599; A. Carillo, 335–344 (4 doc. 1592); 355–371 (7 doc.
1594, A. Comulev); 494–502 (doc. 27 iul. 1595, Lubienecki); 514,
17 dec. – 2 martie 1596, Belisaru Vinta); Călători străini, IV, p. 169–171
(doc. 3 dec. 1599, G. Malaspina); D. Zaharia, Cercetări în arhivele de
peste hotare (RA, 1972, nr. l, p. 153–154); Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, I, p. 100–110, 119–121, 143, 147, 157–158, 212, 217–218,
234–235, 239, 241, 243, 251–254, 269–283, 504–505, 519–521, 542–
543, 554–555, 558–559, 579–581, 593–595, 599–601, 651–652 (24
doc. 1595–1601).
Reprod.: Bibl. Batthyaneum, cod. X, 119, f. 290–301 (doc. 1599,
G. Malaspina); Veress, Documente, VI, p. 207 (facsimil, schiţa bătăliei
de la Mirăslău); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 669 (doc.
1596); Arh. Naţ. Rom., Vatican, r. 76, c. 5, 8–10, 16–17, 27–29, 31,
33–35, 43–44, 47, 49–50, 52–54, 57–61, 63–69, 73, 75–76, 80–81,
208–209, 214–221.

375 – Documente (88), 7 ianuarie 1594 – 31 octombrie 1595, referitoare

la luptele antiotomane ale lui Mihai Viteazul, lupta de la Călugăreni,
relaţiile domnitorului român cu Transilvania şi Polonia (Codici Urbinati
Latini, vol. 1063, f. 6, 12, 19–20, 43, 50, 80, 83–84, 110, 114, 129, 144–
145, 152, 158, 162, 165, 172, 175, 207, 219–220, 237, 244, ?, 257, 287, 294,
250  VATICAN

297, 308–309, 321, 342, 367, 377–378, 383, 389, 404, 410, 420, 422, 424,
435, 437, 450, 457, 467–468, 476, 482, 486, 525, 538, 555, 587, 604, 613,
616, 631, 698, 699, 701–702, 717–719, 726, 728, 735, 745, 751, 768, 774,
777, 790, 814, 816, 820, 823, 831–832, 839–840, 852–853, 857–858, 860,
862, 870, 871, 876, 886–887, 888–889, 889–890, 906, 914, 920, 932).
Ref. şi publ.: Aurel Decei, Documente din arhivele Vaticanului privind anul
1595 (RA, 10, 1967, nr. 1, p. 199–238).

376 – Fragment din scrisoarea din Alba Iulia, 3 iulie 1595, a nunţiului
Alfonso Visconti către cardinalul Cinzio Aldobrandini, prin care îl
informează asupra participării trupelor trimise de Sigismund Báthory în
Ţara Românească la acţiunile conduse de Mihai Viteazul pentru apărarea
hotarului de la Dunăre (Fondo Borghese, Seria III, 8913, f. 159).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 61–61.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 912–913.

377 – Document, din septembrie – octombrie 1595 cuprinzând relatări

despre ciocnirile ce au avut loc, după lupta de la Călugăreni, între oştile lui
Mihai Viteazul şi cele turceşti (Fondo Borghese, III, vol. 91c, f. 120–121).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 72–75.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 103, c. 607–608.

378 – Document, cu privire la campania lui Mihai Viteazul din 1595 şi

atitudinea statului polonez faţă de domnitorul român (Nunziature diverse,
vol. 264, f. 297).
Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste
hotare. Italia, RA, 53, 1976, nr. 4, p. 440.

379 – Raport din Praga, 4 noiembrie 1596, al nunţiului apostolic

Alfonso Carillo, privitor la năvala tătarilor în Ţara Românească şi
înfrângerea acestora de către Mihai Viteazul (Nunziatura di Germania, vol.
176, p. 1258; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 100, c. 439).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 132–133.

380 – Documente, din 1596 – decembrie 1598, anii domniei lui Mihai
Viteazul, Ieremia Movilă şi Sigismund Báthory (Codici Urbinati Latini, vol.
1064–1066).
Ref. şi publ.: Aurel Decei, „Avvizi” riguardanti i paesi romeni negli anni
1596–1598, DI, IV, p. 1–74; idem, Documente din Arhivele
Vaticanului privind anul 1595 (RA, 10, 1967, nr. 1, p. 199).
 VATICAN  251

381 – Scrisoare din Târgovişte, 3 iulie 1597, a lui Mihai Viteazul către
Papa Clement VIII, în care solicită ajutor bănesc pentru a putea continua
lupta împotriva otomanilor (Fondo Borghese, Serie III, 89 d, f. 57).
Ref. şi publ.: „Revista catolică”, 1915, p. 196–197; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 143–144.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 78, c. 592.

382 – Rezumat al unei scrisori din Alba Iulia, 27 mai 1597, a lui
Sigismondo della Torre către cardinalul Cinzio Aldobrandini despre o
înţelegere între Mihai Viteazul şi principele Sigismund Báthory în vederea
dobândirii scaunului Transilvaniei, ceea ce ar schimba raportul de forţe în
zonă (Fondo Borghese, III gh., p. 187).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, V, p. 67–68, doc. 44; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 139–140.

383 – Scrisoare din Constantinopol, 5 iunie 1597, a lui Eduard Barton,

agentul Angliei la Constantinopol, către Mihai Viteazul, în care arată că
sultanul, marele vizir şi alţi demnitari înclină să-i acorde domnia ereditară
dacă ar cădea la înţelegere cu Poarta (Fondo Borghese, Serie III, tom 11,
C. D., f. 161; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 74, c. 161).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 140–141.

384 – Scrisoare [din 1597, iulie – septembrie] a hanului tătar către

Mihai Viteazul prin care îi făgăduieşte că nu va invada Ţara Românească
dacă i se va plăti tribut (Fondo Borghese, Serie III, 89 D, f. 192).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 144–146.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 78, c. 91–92.

385 – Documente (2) din Praga, 24 noiembrie şi 15 decembrie 1597,

cuprinzând informaţia despre incursiunea lui Mihai Viteazul în sudul Dunării
până în zona cetăţii Adrianopol, fără o biruinţă notabilă (Fondo Borghese,
seria III, 109 E, f. 157 şi 239; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 79, c. 162, 172).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 106 şi 108.

386 – Documente referitoare la epoca lui Mihai Viteazul cuprinzând

relatări trimise de pe câmpurile de luptă de militari, oameni politici,
misionari, martori oculari, printre care relatările episcopului de Cersia,
1597, trimise de la Alba Iulia, ale episcopului de San Severino asupra
misiunii sale din 14 noiembrie 1599 la Mihai Viteazul, ale lui Alexandru
252  VATICAN

Cornuleus, autorul unui portret literar al lui Mihai Viteazul etc. (Fondo
Borghese, Serie I, II, III, IV, vol. 60 A).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 52,
1975, nr. 3, p. 332–333, nr. 12 şi 13, anexa 2).

387 – Document din Veneţia, 25 noiembrie 1598, cuprinzând o

informaţie despre victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Hafiz Ahmed Paşa
şi cucerirea cetăţii Nicopole (Nunziatura di Venezia, vol. 34, p. 204).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 139.

388 – Scrisoare din Roma, 11 iunie 1599, a Papei Clement VIII,

adresată lui Mihai Viteazul, prin care îl anunţă că îl trimite la el pe nunţiul
apostolic Germanico Malaspina (Arm. XLIV, 43; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican,
r. 16, c. 65–66).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 202, doc. CCXCV; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 182–183.

389 – Document din Veneţia, 4 decembrie 1599, cuprinzând un raport

anonim despre unele hotărâri luate de Mihai Viteazul după intrarea în
Transilvania şi despre moartea cardinalului Andrei Báthory (Nunziatura di
Venezia, vol. 34, f. 325v–326).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 190–191.

390 – Scrisoare din Rokycany, 13 decembrie 1599, a lui Sebastian

Lamberti din Fornani adresată cardinalului San Giorgio prin care îl anunţă
că Mihai Viteazul s-a opus ca Gheorghe Basta şi David Ungnad, comisar
imperial, să intre în Transilvania (Fondo Borghese, serie III, 9 C, f. 256;
Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 74, c. 93v).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 208–209.

391 – Ştiri din Viena, 6 noiembrie 1599, despre împrejurările în care

Mihai Viteazul s-a instaurat ca domn al Transilvaniei (Fondo Borghese,
serie III, vol. 70, f. 50).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 110.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 366.

392 – Scrisoare din Praga, 21 noiembrie 1599, a agentului papal

Alberto Venturini către nunţiul Filippo Spinelli despre împrejurările în care
s-a desfăşurat bătălia de la Şelimbăr (Fondo Borghese, serie III, 67b, p. 337).
 VATICAN  253

Ref. şi publ.: Veress, Documente, V, p. 285, doc. 199; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 198–199.

393 – Document din Plzen, 28 decembrie 1599, cuprinzând un raport

anonim despre intenţia lui Mihai Viteazul de a păstra conducerea Transilvaniei
şi relaţiile sale cu Basta (Fondo Borghese, serie III, 67 b, f. 397).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 192–193.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. Vatican, r. 76, c. 661.

394 – Document din Veneţia, 8 ianuarie 1600, cuprinzând o ştire de la

Praga referitoare la răsplata oferită de împărat lui Mihai Viteazul în urma
biruinţei sale asupra cardinalului Báthory (Nunziatura di Venezia, vol. 35,
p. 21).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 201–202.

395 – Scrisoare din Roma, 27 ianuarie 1600, adresată de Papa Clement

VIII lui Mihai Viteazul prin care îl recomandă pe episcopul de Argeş pentru
a-i asigura protecţie (Arm. XLIV, 44; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 16,
c. 83).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 202–203, doc. CCXCVI; Mihai Viteazul
în conştiinţa europeană, V, p. 231–232.

396 – Document din Veneţia, 5 februarie 1600, cuprinzând ştiri despre

pregătirea atacului moldo-polon împotriva lui Mihai Viteazul, care a cerut
sprijin de la Basta; împăratul dă ordin să fie întărite cu oaste germană
târgurile mai însemnate: Hust, Şimleu şi Baia Mare (Nunziatura di Venezia,
vol. 36, f. 29v–30).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 221.

397 – Document din Veneţia, 19 februarie 1600, asupra hotărârii lui

Mihai Viteazul de a nu renunţa la cârmuirea Transilvaniei şi încercările
solilor săi, banul Mihalcea şi vistierul Stoica, de a obţine un răspuns
favorabil de la împăratul Rudof II (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 31).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 223.

398 – Document din Veneţia, 11 martie 1600, cu ştiri despre greutăţile

în tratativele cu imperialii referitoare la cedarea Transilvaniei, cerută de
Sigismund Báthory, aflat în Prusia (Nunziatura di Venezia, vol. 36, f. 36v–37).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 229–230.
254  VATICAN

399 – Relatare din Praga, 20 martie 1600, a lui Carlo Magno despre
declaraţiile lui Mihai Viteazul privind hotărârea sa de a continua campaniile
antiotomane (Fondo Borghese, III, 107 gh., f. 176).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 70–71, doc. 66; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 251–253.

400 – Document din Veneţia, 1 aprilie 1600, cuprinzând ştiri despre

tratativele dintre Mihai Viteazul şi imperiali privitoare la ajutorul financiar
ce urmează a-i fi acordat pentru organizarea armatei (Nunziatura di Venezia,
vol. 35, f. 410–442).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 242–243.

401 – Document din Veneţia, 29 aprilie 1600, cu ştiri despre poziţia

turcilor faţă de imperiali (cu nădejdea de a încheia pace cu împăratul) şi faţă
de Mihai Viteazul şi despre ajutorul cerut de moldovean turcului
(Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 51).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 248–249.

402 – Scrisoare din Roma, 29 aprilie 1600, a Papei Clement VIII către
Mihai Viteazul în care îi laudă vitejia dovedită în luptele antiotomane,
îndemnându-l să treacă la catolicism şi să respecte tratatul de prietenie
încheiat cu împăratul Rudolf II (Arm. XLIV, 44; Arh. Naţ. Rom., mf.
Vatican, r. 16, c. 88–90).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 204, doc. CCXCVIII; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 263–265.

403 – Documente (2) din Veneţia, 17 iunie şi 22 iulie 1600, cuprinzând

ştiri despre intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova, alungarea lui Ieremia
Movilă şi Sigismund Báthory la hotarele Poloniei şi reacţia produsă la
Constantinopol de aceste evenimente (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 70
şi 81).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 276–277.

404 – Scrisoare din Košice, 4 iunie 1600, a lui Gheorghe Basta către
nunţiul Filippo Spinelli, despre situaţia din Moldova după intrarea lui Mihai
Viteazul (Fondo Borghese, III, 87 d).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 501, p. 383–385; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 282–283.
 VATICAN  255

405 – Document din Veneţia, 1 mai 1600, cu ştiri despre unirea oştilor
lui Mihai Viteazul cu Gheorghe Basta spre a preveni eventualitatea unui
ajutor dat de turci lui Sigismund Báthory care a intrat în Transilvania
(Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 55v–56).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 253–254.

406 – Scrisoare din Košice, 3 mai 1600, a lui Gheorghe Basta către
nunţiul papal Filippo Spinelli, în care apreciază intrarea lui Mihai Viteazul
în Moldova ca primejdioasă (Fondo Borghese, III, 87 d).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 487, p. 376; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 269.

407 – Scrisoare din Gönc, 10 august 1600, a lui Gheorghe Basta către
nunţiul papal Filippo Spinelli despre raporturile sale cu Mihai Viteazul şi
incursiunea cancelarului Jan Zamoyski în Transilvania (Fondo Borghese,
III, 87 d).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 535, p. 401–402; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 298–299.

408 – Scrisoare din Moftinu Mare, 4 septembrie 1600, a lui Gheorghe

Basta adresată ambasadorului spaniol la Praga, Guillen de San Clemente, în
care expune motivele care l-au determinat să pornească cu armata împotriva
lui Mihai Viteazul (Fondo Borghese, III, 87 d.f. 311r–v şi III, 87 e, f. 87r–v).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 408–410; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 308–310.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 688–689; r. 77, c. 713–714,
altă copie cu mici modificări.

409 – Scrisoare din Zalău, 8 septembrie 1600, a lui Gheorghe Basta

către ambasadorul spaniol la Praga, Guillen de San Clemente, despre
hotărârea sa de a da ajutor nobilimii maghiare din Transilvania, răzvrătite
împotriva lui Mihai Viteazul (Fondo Borghese, serie III, 87 d.).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 411–412, doc. 552; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 311–312.

410 – Scrisoare din Făgăraş, 3 octombrie 1600, a lui Gheorghe Basta

către ambasadorul spaniol la Praga, Guillen de San Clemente, despre bătălia
de la Mirăslău (Fondo Borghese, III, 87 e).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 424–425, doc. 572; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 323–325.
256  VATICAN

411 – Scrisoare [din tabăra de la Sfântu Gheorghe], 17 octombrie 1600

a lui Gheorghe Basta către nunţiul papal Filippo Spinelli despre înfrângerea
lui Mihai Viteazul la Mirăslău (Fondo Borghese, serie III, vol. 87 E, f. 149).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 438–439, doc. 588; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 349–350.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 725–726.

412 – Document din Veneţia, 26 noiembrie 1600, cuprinzând ştiri

despre propunerea polonilor făcută Porţii de a cuceri Transilvania, Valahia
şi Moldova, care să plătească tribut sultanului, şi înscăunarea lui Ieremia în
Moldova şi a lui Sigismund Báthory în Transilvania (Nunziatura di Venezia,
vol. 35, p. 152).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 309.

413 – Documentele procesului consistorial, 1600, privind activitatea

lui Andrei Báthory ca episcop de Varmia, cuprinzând unele referiri la
Moldova (Archivio Consistoriale, Processus consistoriales, vol. 11, f. 471–
484).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 1.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 26, c. 1006–1034.

414 – Documente, sec. XVI, referitoare la instituţiile feudale

moldoveneşti la sfârşitul sec. XVI, îndeosebi organizarea armatei, plata
tributului către turci, veniturile domnitorului (Archivum Arcis, Armadium
I–XVIII).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare, Italia (RA, 52,
1975, nr. 3, p. 332, nr. 9).

415 – Documente, sec. XVI, cu privire la lupta lui Ferdinand de

Habsburg pentru cucerirea Transilvaniei şi politica lui Ioan Sigismund
(Archivium Arcis, Armadio I–XVIII, vol. 1711, f. 1–295).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.

416 – Documente, sec. XVI, cu privire la lupta antiotomană a

Moldovei, activitatea lui Ioan Vodă, Aron Vodă şi Bartolomeo Brutti
(Nunziatura di Polonia, vol. 31, 33, 34, passim).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.
 VATICAN  257

417 – Documente din sec. XVI–XVIII referitoare la istoria Ucrainei,

cuprinzând ştiri despre situaţia Bisericii Catolice în Moldova.
Publ.: Andreas Septyckyi, Monumenta Ucrainae historica, vol. I–III, Roma,
1964–1966 (rec. : R. C. [onstantinescu], în „Studii”, 196, nr. 4, p. 841–
842).

418 – Documente, de la sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII,

privind viaţa şi activitatea lui Ieremia Valahul.
Ref.: Elie Dăianu, Un sfânt pribeag român, Ieremia valahul, 1556–1625,
Cluj, 1926; ed. a II-a, 1936; Gino Lupi, Il venerabile servo di Dio Fra
Geremia da Valacchia, Cappuccino („L’Italia francese”, 14, 1929,
p. 118–126); Francesco Severini, Un eroe romeno in terra italiana.
Fr. Geremia della Valacchia (Romania), Roma, 1946, XIV+162 p.
Publ.: „Almanahul tineretului român”, Oradea, 1945.

419 – Relatare din Chioar, mijlocul lui februarie 1601, a lui Gheorghe
Basta în faţa Consiliul Aulic de Război în care îşi argumentează atitudinea
adoptată faţă de Mihai Viteazul şi evenimentele din Transilvania (Fondo
Borghese, I, 651).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 667, p. 506–509; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 418–421.

420 – Scrisoare din Praga, 19 martie 1601, a nunţiului apostolic

Filippo Spinelli către cardinalul Cinzio Aldobrandini despre întârzierea
pregătirilor în vederea plecării lui Mihai Viteazul în Transilvania (Fondo
Borghese, I, 651).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 340, doc. 318; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 423–424.

421 – Document din Tokaj, 10 iunie 1601, cuprinzând copia unei

scrisori a unui nobil al Majestăţii Sale cu ştiri referitoare la acţiunile
întreprinse de voievod spre a atrage de partea sa pe moldovenii veniţi în
sprijinul lui Sigismund Báthory şi pe fugarii din tabăra acestuia (Fondo
Borghese, Serie I, 651 a, p. 87).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 326–328.

422 – Documente (3) din Veneţia, 26 iunie, 7 şi 20 iulie 1601,

cuprinzând ştiri despre intrarea lui Gheorghe Basta în Transilvania,
pregătirile lui Mihai Viteazul de a continua singur campania împotriva lui
258  VATICAN

Sigismund Báthory şi despre solia polonă la împărat (Nunziatura di

Venezia, vol. 35, p. 264, 281 şi 282–283).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 332–333, 335,
339–340.

423 – Documente (2), [din august – septembrie 1601] şi unul din Graz,
10 septembrie 1601, cuprinzând ştiri care confirmă moartea lui Mihai
Viteazul în tabăra de lângă Turda, justificată de Basta prin necredinţa
voievodului român faţă de împărat (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 291;
Fondo Borghese, Serie III, IIIc).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 358 şi 365–366.

424 – Document din Praga, 15 septembrie 1603, cu ştire referitoare la

exilul lui Nicolae Pătraşcu şi al doamnei Stanca după moartea lui Mihai
Viteazul (Fondo Borghese III, 121 f., nr. 23).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 382.

425 – Documente din 1603–1623 privind relaţiile Bisericii Catolice şi

ale ordinelor misionare cu domnii Moldovei în legătură cu comunităţile din
Moldova, probleme de organizare ale acestora şi evenimente politice şi
militare: scrisori de la Ieremia Movilă (1), Simion Movilă (4), Radu Minnea
(2), Gaspar Gratiani (2), de la Sigismund III Vassa, regele Poloniei (1),
corespondenţă de la nunţii apostolici în Polonia Claudio Rangone,
Francesco Simonetti, Francesco Diotallevi şi instrucţiuni ale Curiei Papale
către aceştia (Borghese, III, 42, 74, 85, 217, 219, 220, 222, 223–224, 230,
231, 232, 233, 234, 236, 237, 243, 403, 420, 435; III 12 c; IV, 21, 79;
Brevia Clement VIII, Brevia Pauli V, vol. 606, f. 327, Epist. ad princ., 84,
85, Polonia, vol. 174, f. 150, 155, 175v, Tabulariul S. Consistor Roman,
t. F. 2428).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 263–264, 281–282, 286–287, 290, 299–
300, 310, 365–366, 369–370, 389, 404–405 (13 doc, 1603–1623);
Carol Auner, Începutul episcopatului de Bacău („Revista catolică”,
1912, nr. 3, p. 383–408) (doc. 1606–1607); N. Buta, Patru scrisori
domneşti din arhivele Vaticanului (AIINC, 3, 1924–1925, p. 553 (doc.
l606); Virginia Vasiliu, Il Principato Moldavo e la Curia Papale fra il
1605–1620 (DI, II, 1930, p. 1–71) (163 doc. l605–1620).

426 – Documente, din 1606–1621, referitoare la situaţia din Ţările

Române şi relaţiile lor cu coaliţiile antiotomane: rapoarte ale trimişilor
 VATICAN  259

Vaticanului în ţările Europei orientale cu informaţii despre evenimentele din

Moldova după moartea lui Ieremia Movilă, acţiunile militare şi diplomatice
ale lui Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti, proiectul lui Gabriel Báthory,
principele Transilvaniei, de a uni şi domina Ţările Române, domnia lui
Gaspar Gratiani, războiul otomano-polon din 1621 ş. a. (Arm. 44, 182;
Avvisi 7; Avvisi di Ragusa; Barb. lat. 6575, 6577; Borghese: s. II, vol. 155,
158, 167, 171e; s. III, vol. 48 a, f, 49 c, 51 c, 90 a, 93 b, 121 f., 129/I; s. IV,
vol. 52, 79, 231; Brevia Arm. XLV, vol. 15; Lettere de Principi, vol. 56 a;
Lettere dei Vescovi, vol. 19, 20; Nunziatura di Germania, vol. 114 D, 114 F,
G.I; Nunziatura di Polonia vol. 37, 179; Principe e titolati, vol. 56 I; Urb.
lat. 1075–1078).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Studii şi documente, I–II, p. 417–422 (8 doc. 1610);
I. Moga, Documente privitoare la domnia lui Constantin Movilă
(AIINC, IV, 1926–1927, p. 391–417 (doc. 1606); Anton Mesrobeanu,
Nuovi contributi sul voivoda Gaspara Graziani e la guerra turco-
polacca del 1621 (DI, III, 1934, p. 126–239) (doc. 1616–1621); Ion
Moga, La contesa fra Gabriele Báthori e Radu Şerban vista dalla
corte di Vienna (DI, III, 1934, p. 42–125) (64 doc., 1610–1613); Ivan
Dujčev, Avvisi di Ragusa. Documenti sull’Impero turco nel sec. XVII e
sulla guerra di Candia, Roma, 1935, p. 1–24, 295 (doc. l606, 1617–
1618) (rec. N. Iorga în RHSEE 12, 1935, p. 401–404); V. Grecu în CC,
9, 1935, p. 304–311); Veress, Documente, VII, p. 14–15, 32, 45, 48,
56–57, 68, 75–78, 81–63, 92, 122, 126, 130–131, 147–150, 153, 156,
188, 200–201, 252–254, 262–288; VIII, p. 13–14, 18–20, 43–44, 48,
80, 92, 101–102, 136–139 (33 doc., 1602–1611).

427 – Document, din decembrie 1611, cuprinzând un raport, probabil

al ambasadorului Veneţiei la Constantinopol, despre ecoul acţiunilor
antiotomane ale lui Mihai Viteazul asupra popoarelor creştine din Balcani,
care preferă să trăiască sub stăpânire otomană, care nu se amestecă întru
nimic în credinţa şi datinele lor (Fondo Pio, ms. 446, f. 24).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 382–383.

428 – Document, din 1611, cuprinzând o relatare anonimă a

evenimentelor din Transilvania de la sfârşitul sec. XIII şi începutul sec.
XVII (Fondo Gonfalonieri, vol. 22).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 383–386.
260  VATICAN

429 – Procese canonice, 1612–1879, cuprinzând date despre candidaţii

la scaunele episcopale romano-catolice din Transilvania (Andrei Ilieş, Ioan
Antolfi, Iosif Bathuani) şi greco-catolice din Făgăraş (Ioan Pataki, Ioan
Inocenţiu Micu Clein, Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic, Grigore Maior,
Ioan Bob, Ioan Lemeny, Alexandru Sterea Suluţiu, Ioan Vancea), Gherla
(Ioan Alexi, Ioan Vancea, Mihai Pavel, Ioan Szabo), Lugoj (Alexancru
Dobra, Victor Mihalyi de Apşa) şi Oradea (Aloisie Dragoş, Ignatie
Darabant, Samoil Vulcan, Vasile Erdelyi, Iosif Popsilaghi, Ioan Olteanu,
Mihai Pavel) (Nunziatura di Viena, Transilvania, gr. r).
Ref.: Ferencz Gallos, în LK, 1945, p. 175, 176, 178, 181–183 (rec.
A. S.[acerdoţeanu], în RA, 1946, p. 204–205) (doc. 1612–1761); Ion
Dumitriu-Snagov, 1985 (doc. 1718–1879).

430 – Documente ale proceselor consistoriale, 1616–1697, privind

episcopiile Bacăului (episcopi Adam Goski, Gabriel Fredro, Jan Zamoisky,
Marian Kurski, Jakub Gorecki, Jakub Francisc Dłuski), Alba-Iuliei,
Cenadului, Esztergóm-ului, Oradei (episcop György Barsony), Transilvaniei
(episcop Endre Ilyés) etc. cu informaţii despre situaţia episcopilor, locuitori,
parohii, venituri etc. (Archivio Consistoriale, Processus consistoriales,
vol. 15, 20, 23, 30, 32, 41, 48, 51, 63–65, 77, 78, 81, 84, 89, 90, 91).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 1–3.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 14, 15 I–II, 26.

431 – Documente, din 1623–1725, referitoare la activitatea misiunilor

catolice în Ţara Românească şi Moldova şi la relaţiile acestora cu Vaticanul:
rapoarte ale misionarilor despre episcopiile catolice şi parohiile lor, relaţiile
cu autorităţile şi cu Biserica Ortodoxă, scrisori de la Papii Urban VIII,
Inocenţiu X, Alexandru VII, Clement X, Clement XI, Benedict XIII către
domnii Ţărilor Române; de la Matei Basarab, Mihnea III Radu, Ignatie
mitropolitul Ungrovlahiei; informaţii despre atitudinea faţă de catolicism a
lui Vasile Lupu, Mihnea III Radu, Gheorghe Ştefan, Grigore I Ghica; vizita
în Ţările Române a lui Macarie Zaim patriarhul Antiohiei; vizitele
arhiepiscopului Petru Parcevici, vicar apostolic de Moldova (Avvisi, vol.
116; Barb. lat. 79; Brevia: Alexandri VII, Ann. XII, f. 177; Inocentii X,
Ann. VII, f. 40v; Urbani VIII, Arm. 7, caps. II, p. 183; Epist. ad Princ. An I,
240; epist. 48, 81, 90, 135, 177, 197; Lett. di Princ. vol. 63, 66, 81;
Nunziatura di Germania vol. 32–33, 167, 189, 191; Nunziatura di Polonia,
vol. 62, 80, 101–102, Varia 3 add; Nunziatura di Venezia vol. 112;
Nunziatura di Viena vol. 210; Particolari 19; Relationes Diocesane).
 VATICAN  261

Ref. şi publ.: Julian Graf Pejacsevich, Peter Freiherr von Parchevich

Erzbischof von Martianopel (1612–1672). Nach archivalischen
Quellen geschildert („Archiv fur österreichische Geschichte”, 59,
1880, nr. 2, p. 341–636); Hurmuzaki V/2, p. 36–37, 56–57, 65, 70–71,
117, 235–236, 252, 272–274, 278–280 (17 doc. 1657–1696);
Hurmuzaki VIII, p. 427–429, 469–470, 476–477, 513–514, 517–519
(7 doc. 1631, 1638, 1645–1647), Hurmuzaki IX/1, p. 259–260, 351–
353, 366–367, 542–544, 606 (8 doc. 1670–1725); N. Iorga, Studii şi
documente, I–II, p. 424–429 (9 doc., 1647, 1651, 1658, 1662, 1670–
1671); Iorga, Studii şi documente, IV, p. 254–255 (doc. 1660);
A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea
(1604–1672) (ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 330–322, 335) (5 doc.,
1671–1672); Nicolae Buta, Patru scrisori domneşti din arhivele
Vaticanului (AIINC, 3, 1924–1925, p. 554–557) (2 doc., 1650, 1656);
Virginia Vasiliu, Trei scrisori ale episcopului catolic de Bacău, Ioan
Baptist Zamoyski (RI, 15, 1929, p. 259–264) (3 doc., 1632); Iv.
Dujcev, Sofiiskata katoliska arhepiskopiia pres XVII v., Sofia, 1933,
p. 52–53, 142; idem, Avvisi di Ragusa, Documenti sull'impero turco
nel sec. XVII e sulla guerra di Candia, Roma, 1935, p. 25–294 (rec.
N. Iorga, RHSEE, 12, 1935, p. 304–311); Francisc Pall, Le controversie
tra i Minori Conventuali e i Gesuiti nelle missioni di Moldavia
(Romania) (DI, IV, 1939, p. 243–244, 353–357) (5 doc., 1659, 1668,
1711); Veress, Documente, XI, p. 28, 37–68 (2 doc. 1662–1667);
Bonaventura Morariu, La missione dei Frati Minori Conventuali in
Moldavia e Valacchia nel suo primo periodo (1623–1650), Roma,
1962, 90 p. ; Omagiu Găzdaru, p. 24, 69–70, nr. XXXVI (doc. 14 sept.
1649), idem, La lengua y el origen etnico del Vaivoda Moldavo Vasile
Lupu („Romanica’, IV, 1973, p. 71–79); Karol Telbizov, Quelques
données sur la personnalité et 1’activité diplomatique de Ilija
Matejanić – intermediaire entre le voevode C. Brancoveanu et
l’empereur Leopold I–er au cours des années 1692–1700 (EB, 11,
1975, nr. 1, p. 102); D. Zaharia şi D. Bolontoc în RA, 1976, nr. 4,
p. 440; Francisc Pall, Noi mărturii inedite despre călătoriile
patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţările Române (BOR, 94, 1970,
nr. 3–4, p. 343–348).

432 – Relatări (2), cu titlurile Res gestate in provincia Valachiae anno

Domini 1653 şi Status religionis Catholicae in Moldavia seu in Valachis
anno 1654, cu privire la situaţia catolicilor din Moldova şi evenimentele din
Ţara Românească (Nunziatura di Polonia, vol. 62, f. 171–181, 249–258).
262  VATICAN

Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste

hotare. Italia, RA, 53, 1976, vol. 38, nr. 4, p. 440.

433 – Documente (236), din 1672–1700, referitoare la situaţia Ţărilor

Române în cadrul politicii austro-polone de expansiune spre sud-est şi al
conflictelor cu Imperiul Otoman, rapoarte ale reprezentanţilor Vaticanului la
Varşovia despre campaniile polono-otomane din această perioadă
desfăşurate pe teritoriul Moldovei, expediţiile de la Hotin, Cameniţa şi
Soroca, participarea Ţărilor Române la asediul Vienei (1683) şi efectivele
trupelor româneşti, atitudinea lui Constantin şi Antioh Cantemir, în cursul
conflictelor dintre Polonia şi Imperiul Otoman, expediţiile lui Jan Sobieski
în Moldova, incursiuni tătărăşti (1681), pacea din 1700 şi consecinţele ei
pentru Ţările Române (Arm. III, vol. 80, p. 144; Nunziatura di Polonia,
vol. 65, 87–90, 92, 93, 95, 97–101, 104–111, 113–116; 120; Epistole dei
principi, vol. 118, f. 334–335; vol. 124, f. 342).
Ref.: I. Moga, Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea politică a Ţărilor
Române la sfârşitul secolului XVII, Cluj, 1933, p. 5–6, 9–10, 12–13,
15–16, 20–22, 25–32, 38, 41–42, 45, 47, 52–64, 67, 69, 76–79, 81–83,
85, 87–89, 91, 96–98, 100, 105–106, 110–112, 117–119, 121–122,
126–130, 134, 136–138, 142–143, 146, 148–149, 151, 153–156, 158,
160, 162–163, 165–169, 172–173, 176–181, 185–186, 188–189, 194–
208, 211, 214, 220–221 (234 doc); Veress, Documente, XI, p. 237–239
(doc. 1686); D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA,
1973, nr. 1, p. 113).

434 – Documente, 1683–1698, privind luptele dintre otomani şi

austrieci lângă Lugoj (1695), Timişoara (1697) şi Belgrad (1688) şi situaţia
din Ţările Române (Carpegna, vol. 59, f. 58–60, 118–125; vol. 128, f. 18,
28–39, 65–68).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 26.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 50, c. 401–423, r. 80, c. 993–1009.

435 – Documente, 1687–1718, privitoare la situaţia din Transilvania în

perioada răscoalei lui Francisc Rákóczy II, situaţia Bisericii Catolice în
Transilvania şi Ungaria după 1700, înţelegerea din 1687 dintre Mihail
Apaffy şi Carol V Leopold, ducele de Lorena, privind intrarea trupelor
imperiale în Transilvania, argumentele privind dreptul împăratului la
coroana Ungariei, înfiinţarea la Făgăraş a unei biserici episcopale ortodoxe
în 1718 etc. (Albani, vol. 197, f. 8–309).
 VATICAN  263

Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 1.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 49, c. 207–672.

436 – Documente, din 1692–1700, privind activitatea lui Ilia

Matejanić, trimisul lui Constantin Brâncoveanu la împăratul Leopold I.
Ref.: Karol Telbizov, Quelques données sur la personnalité et l’activité
diplomatique de Ilija Matejanić (EB, 1975, nr. 1, p. 99–102).

437 – Documente referitoare la istoria socială a Transilvaniei; sunt

prezentate răscoala lui Bocskay şi cea condusă de Rákóczi, ca şi conjuraţia
din 1693, descoperirea şi reprimarea ei (Fond Borghesi, s. IV, vol. 63, 244,
246, 250).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 52,
1975, nr. 3, p. 232, nr. 7 şi 8).

438 – Documente, sec. XVII, referitoare la răspândirea populaţiei

„Natio wallachica” în Balcani (Archivum Arcis, Armadium I–XVIII, ms.
3100).
Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit. (RA, 52, 1975, nr. 3, p. 331–336).
Reprod.: ibidem, p. 333–336, Anexa 1–3.

439 – Documente, sec. XVII, cu privire la luptele polono-otomane şi la

atitudinea Poloniei faţă de Ţările Române (Nunziatura di Polonia, vol. 52,
f. 88–89; vol. 113, f. 415, 640).
Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste
hotare. Italia (RA, 53, 1976, vol. 38, nr. 4, p. 440).

440 – Relatări, secolul XVII, cu privire la efectivele armatelor din

Ţările Române participante la asediul Vienei. Principele Transilvaniei
împreună cu paşa din Oradea dispuneau de 25000 de oameni, iar domnitorii
Ţării Româneşti şi Moldovei de câte 8000 de călăreţi (Armadio III, vol. 80,
f. 149).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 113).

441 – Scrisoare, sec. XVII (?), a doisprezece boieri din Cotnari către
cardinalul Congregaţiei De Propaganda Fide în care se protestează
împotriva episcopilor şi preoţilor maghiari şi polonezi care manifestau puţin
interes şi nu cunoşteau limba română (Archivium Arcis, Armadio I–XVIII,
nr. 1810).
264  VATICAN

Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 112).

442 – Documente, sfârşitul sec. al XVII-lea, privind probleme

administrative ale catolicilor din Transilvania (Carpegna, vol. 56, f. 21–23).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 25.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 80, c. 987–992.

443 – Act din Viena, 7 aprilie 1701, cuprinzând angajamentele luate de

episcopul unit Atanasie Anghel faţă de cardinalul Leopold Kollonich, între
care şi acela de a răspândi un Catechismus orthodoxus lingua Valachica ce
urma a fi tipărit de acesta.
Publ.: Nicolaus Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam ecclesiae
orientalis in terris coronae S. Stephani, I, Œniponte, 1885, p. 281–287.

444 – Documente (10), din 1701–1711, referitoare la legăturile Ţării

Româneşti cu Italia şi Biserica romană: scrisori de la Constantin
Brâncoveanu, Papa Clement XI, N. Papadopol Comnen, informaţii despre
călătoria la Padova şi Roma, pentru studii, a lui Răducanu Cantacuzino, fiul
stolnicului Constantin, reacţia Bisericii ortodoxe din Ţara Românească faţă
de unirea cu biserica Romei a românilor din Transilvania, venirea lui Mihai
Racoviţă la tronul Moldovei (1703), pregătirile otomane pentru războiul cu
Rusia (1711) şi opinia că românii şi bulgarii vor fi de partea țarului Petru cel
Mare (Albani, vol. 220, f. 48–49, vol. 221, Ricordi per la Grecia, f. 171;
vol. 222, f. 110, 170, 229).
Ref. şi publ.: Virginia Vasiliu, Costantino Brâncoveanu e il Cattolicismo.
Alcune notizie nuove intorno alla sua politica religiosa (EDR, 3, 1925,
p. 110–128) (rec. A. Decei în AIINC, V, 1928, 1930, p. 668–669).

445 – Documente, din 1707–1708, privind atitudinea Vaticanului faţă

de răscoala condusă de Francisc Rákóczi II și rapoartele abatelui Brenner
către Papa Clement al XI-lea.
Ref.: Benda Kálmán, Rákóczi és a Vatikán. Brenner apát küldetese XI.
Kelemen pápához 1707–1708. (T. Sz. 1959, nr. 1–2, p. 8–24).

446 – Documente ale proceselor consistoriale, 1708–1800, privind

episcopiile Alatri, Bacăului (episcopi Adrian Skrzetuski, Josaphat Parisewicz,
Tomaš Zaleski, Raymond Jezieski), Transilvaniei, Alba-Iuliei, Făgăraşului
(episcopi Ioan Inochentie Micu Klein, Petru Paul Aron, Atanasie Rednic,
Grigore Maior, Ioan Bob), Oradei, Cenadului, Esztergóm-ului, Nicopolului
 VATICAN  265

cu date despre parohii, locuitori, venituri etc. (Archivio Consistoriale,

Processus consistoriales, vol. 101, 104, 107, 110, 113, 115, 116, 119, 121,
123, 126, 129, 130, 135, 137–141, 148, 153, 155, 157, 161, 164, 165, 169,
172–175, 181, 183, 190, 191, 193, 203).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 3–8.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 7, 14, 15 I–II, 26.

447 – Scrisoare, din 1717, referitoare la Anton Maria del Chiaro, fost
secretar al lui Constantin Brâncoveanu şi profesor al fiilor acestuia
(Nunziatura di Germania 267, f. 52–54).
Publ.: Ilie Minea, în CI, 5–7, 1929–1931, p. 365–366.

448 – Documente (52), din 1733 şi 1744–1790, privind activitatea lui

Inocenţiu Micu Clain pentru drepturile românilor din Transilvania şi istoria
Bisericii Greco-Catolice până în 1790.
Ref.: Francisc Pall, în RI, 22, 1936, p. 261.
Publ.: Dumitriu-Snagov, Românii, p. 80–89, 110–121, 146–147, 250–257,
262–267, 272–277, 294–295, 302–307, 332–349, 354–359, 370–371,
374–375, 378–381, 386–387, 390–393, 402–405, 414–433, 438–465,
476–587, 490–491, 504–507.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r.7, c. 1–25.

449 – Cuantumul veniturilor Episcopiei catolice de Oradea în 1733

(Nunziatura di Germania, fasc. 702, noiembrie 1803).
Ref.: Răduţiu – Gyémant, Repertoriu, p. 112, nr. 794.

450 – Numărul familiilor greco-catolice şi ortodoxe din Marele

Principat al Transilvaniei, în 1768 (Germania, vol. 416, f. 44–45).
Ref.: Răduţiu – Gyémant, Repertoriu, p. 212, nr. 1533.

451 – Document, din 1783, despre refugiaţii bulgari de confesiune

catolică din Banat (Nunziatura di Vienna, vol. 80).
Ref.: Francisc Pall, Informaţii inedite despre refugiaţii bulgari în Banat spre
sfârşitul sec. XVIII, în Studii de istorie a Banatului, II, Timişoara,
1970, p. 68–81.
Publ.: ibid., p. 87–89.

452 – Rapoarte (18), din 1784–1785, referitoare la izbucnirea şi

desfăşurarea Răscoalei lui Horea, prinderea şi executarea conducătorilor,
266  VATICAN

desfiinţarea iobăgiei de către împăratul Iosif II, activitatea episcopului

greco-catolic Ioan Bob (Nunziatura di Germania, vol. 415, f. 269–292, 295–
299, 307, 325; 416, f. 33–34, 95; 417, f. 26, 429, f. 2, 223, 231, 321, 322,
332, 435).
Publ.: Ştefan Pascu, Ştiri noui privitoare la revoluţiunea lui Horia (AIINC,
9, 1943–1944, p. 374–382, 384–386, 388–391, 396–398, 402–403);
Octavian Pârlea, Ex historia romena. Ioannes Bob Episcopus
Fogarasiensis (1783–1830), Frankfurt, 1946, p. 312–316 ş. urm.

453 – Documente (28), din 1802–1815, referitoare la activitatea

clerului catolic în Ţara Românească (Nunziatura di Vienna, vol. 210).
Ref.: Francisc Pall, Les consuls des puissances étrangères et le clergé
catholique en Valachie au début du XIXe siècle („Mélanges”, 15/1,
1939–1940, p. 143–214).
Publ.: ibidem, p. 215–264.

454 – Numărul credincioşilor, parohiilor, filialelor, canonicilor,

teologilor şi cuantumul veniturilor anuale ale Episcopiei catolice de Satu
Mare, în 1803 (Nunziatura di Germania, fasc. 695).
Ref.: Răduţiu – Gyémant, Repertoriul, p. 375, nr. 2840.

455 – Documente ale proceselor consistoriale, 1804–1849, privind

episcopiile Satu Mare, Oradea Mare, Esztergóm, Oradea, Cenad, Făgăraş,
Alba-Iulia, cu date despre situaţia acestora, parohii, venituri etc. (Archivio
Consistoriale, Processus consistoriales, vol. 207, 207A, 208, 209, 216, 218,
226, 227, 229, 233, 234, 237, 241, 250).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 8–9.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 7, 15 I–II, 26.

456 − Rapoarte (3), 1–3 mai 1821, ale nunţiului papal Leardi din
Viena, bazate pe informaţii din ziare contemporane („Oservatore austriaco”)
referitoare la începutul şi modul de desfăşurare a mişcării conduse de Tudor
Vladimirescu şi atitudinea adoptată de Austria şi Rusia (Segreteria di Stato,
Austria, rubrica 247, anno 1821, rubrica 247, fasc. 2).
Ref.: D. Bodin, Tudor Vladimirescu, în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11–
12, 1941–1942, p. 55, 60–61).
Publ.: Dumitru Zaharia, Două documente din arhivele italiene despre
mişcarea revoluţionară de la 1821 (RA, 47, 1970, vol. 32, nr. 2,
p. 605–611).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 1.
 VATICAN  267

457 – Rapoarte (3), din 7 ianuarie 1836, 8 mai 1862 şi 25 decembrie

1875, privitoare la situaţia diecezei romano-catolice de Oradea (Archivum
concilii. Relationes Magno Varadinensis, 478).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

458 – Rapoarte (58), din 1848–1849, ale lui Viale Prela, nunţiu papal
la Viena, despre Revoluţia din Transilvania şi Ungaria (Nunziatura di
Viena).
Publ.: Péter Balázs, Viale Prelà Bécsi pápai nuncius jelentései az 1848. évi
magyar forradalomról (LK, 44–45, 1973–1974, p. 3–30); idem, Viale
Prelà Bécsi pápai nuncius jelentései a magyar forradalomról és
szabadságharcról 1849–ben (LK, 46, 1975, nr. 2, p. 289–314).

459 – Documente, din 1853–1865, privitoare la activitatea comunităţii

româneşti greco-catolice din Transilvania în relaţiile ei cu Vaticanul, cazul
episcopului Ludovic Haynald şi acţiunile sale promaghiare, politica
guvernului român după Unirea Principatelor faţă de comunitatea catolică din
România, scrisori pastorale ale episcopului Ioan Alexi (1859–1860), situaţia
în episcopiile din Făgăraş, Alba Iulia şi Gherla, instrucţiuni privind alegerea
episcopului de Gherla (1865), regimul căsătoriilor religioase ş. a. (Archivum
S. C. Concilii, Relationes, Transilvania 810 A şi Nunziature di Viena,
vol. 341, 395, 376, 432).
Ref. şi publ.: Ioan Filip, Il matrimonio nella Chiesa romena unita („Acta
historica”, Societas Academica Dacoromana, 10, 1972, p. 157–202
(doc. din 1856); Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège, p. 265–268, 333–
334, 338–339, 397–399, 464, 470–480, 482–483, 487–489, 500–501,
514–517, 525–531, 545–547, 554–555, 560–564, 567–569, 574, 603,
604 (25 doc., 1853–1865).

460 – Raport, din 2 mai 1859 – 22 mai 1862, al lui Ludovic Haynald
episcop romano-catolic al Transilvaniei, despre situaţia diecezei sale cu
propuneri menite să întărească autoritatea Bisericii Catolice şi să promoveze
elementele maghiare, cu referiri la comunităţile române ortodoxe și greco-
catolice (Archivum Concilii, Relationes Transilvania 810 A).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège, p. 176–189.
Publ.: ibid., p. 403–464.

461 – Documente, din 1859–1866, privind relaţiile României cu

Vaticanul şi încercările de încheiere a unui concordat în timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza.
268  VATICAN

Publ.: Octavian Bârlea, La Roumanie et Rome sous le prince Alexandre I.

Cuza (1839–1866) („Acta Historica”, Societas Academica Daco-
romana, 1, 1959, p. 103–280).

462 – Scrisoare din Viena, [1862], prin care nunţiul apostolic dă

informaţii superiorilor săi asupra populaţiei majoritare (2/3) româneşti în
Transilvania şi dorinţa acesteia de a se uni cu principatele dunărene (Fondo
Nunziatura Viena, vol. 381. ... alla Segreteria di Stato, ff. 669–670).
Ref.: Matei Ionescu, 1861–1862. Lupta Românilor pentru unitate în
documente italiene, MI, 18 (1984), nr. 6, p. 37.

463 – Documente (31), din 1877–1887, referitoare la consecinţele

războiului din 1877–1878 asupra comunităţii catolice din Bulgaria,
reorganizarea comunităţii catolice din România ca urmare a proclamării
independenţei, proiectul de concordat (1881), încoronarea regelui Carol I,
inaugurarea Catedralei Sf. Iosif din București (15 februarie 1884), situaţia
critică a parohiilor greco-catolice româneşti din Transilvania (Nunziatura di
Viena, vol. 518, 582–583, 587; Segreteria di Stato ad ann.).
Publ.: Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège, p. 41, 43, 45, 62, 70–86, 91–92,
94, 101–102, 104 (regeste).

464 – Documente, 1918–1919, referitoare la relaţiile diplomatice ale

Vaticanului cu România (Segreteria di Stato, Războiul 1914–1918, Rubrica
244, Fasc. 113, D. 14, f. 58r).
Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, România şi Vaticanul. Relaţii diplomatice.
1918, Buc., 1993.

MS

465 – Ricardus, De facto Ungarie Magne, 1237. Raport asupra

călătoriei şi informaţiilor culese de misiunea călugărilor predicatori pentru
cercetarea aşezărilor maghiare din Europa Orientală, cuprinzând şi date
privitoare la istoria românilor (Lib. Censuum cam. Apost., f. 445 ş. urm.)
Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 151 ş. urm.;
Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 155–159; G. Popa-Lisseanu, Izvoarele
istoriei românilor, VI, Buc., 1935, p. 9–23.

466 – Iulianus, fr. Ordinis Predicatorum, Relatare asupra expediţiilor

tătăreşti, ante 1241, redactată pe baza informaţiilor obţinute în cursul
 VATICAN  269

misiunii sale în Europa Orientală pentru cercetarea vechilor aşezări

maghiare, efectuată la cererea regelui Bela IV, cuprinzând şi date despre
incursiunile tătarilor în Ţările Române.
Publ.: Jos. Hormayr-Hortenburg, Goldene Chronick von Hohenschwangau,
München, 1842, II, p. 67 ş. urm., B. Dudik, Iter Romanum, I, Viena,
1855, p. 327 ş. urm.; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 145–152.

467 – Cardinalul Gentile, legat papal în Ungaria, Carte de socoteli,

1308–1311, privitoare la bisericile din Transilvania.
Publ.: MVH, s. I, vol. II, p. 419–449; DIR, C, XIV, vol. 1, p. 61–63
(fragmente).

468 – Rufin de Civinio, legat papal, Socoteli, 1317–1320, privind

veniturile beneficiilor libere din Ungaria şi Transilvania.
Publ.: MVH, s. I, vol. I, p. 13–37; Urkundenbuch, I, p. 324–330; DIR, C, XIV,
vol. I, p. 259–270.

469 – Registru, din 1373–1375, al lui Petru Ştefan, perceptor de

venituri papale cuprinzând şi încasările din Dieceza Transilvaniei (Rationes
Collectoriae nr. 182, f. 56–100).
Ref. şi publ.: MVH, s. I, vol. I, p. 464–467, 469, 492, 516–519;
Urkundenbuch, II, p. 413–416 (extrase).

470 – De statu rerum hungaricarum a morte regis Ludovici secundi

usque ad praesentis tempus, 1529, cuprinzând informaţii despre situaţia din
Transilvania în 1526–1529 (Arm. 2, vol. 13, f. 474–481).
Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA, 1973, nr. 1,
p. 112).

471 – Istoria lui Iacob Heraclid, despot de Samos, principe al

Moldovei, circa 1564. Text în italiană, cuprinzând date biografice despre
Iacob Eraclid Despotul, domnul Moldovei, anexă la un raport al lui G. F.
Commendone, nunţiu apostolic în Polonia (Nunziatura di Polonia, vol. 9,
f. 302 ş. urm.).
Publ.: N. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir à l’histoire de Jacques
Basilikos l’Héraclide dit le Despote, prince de Moldavie, Buc., 1900,
p. X şi 1–20.
Reprod.: B.A.R., 2 copii ms.
270  VATICAN

472 – Giovanni Francesco Commendone, Valachiae, olim Flacciae,

Romanorum coloniae, brevis descriptio, 1574 (Nunziatura di Polonia, vol.
3, p. 186).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente geografice, I, Buc., 1900, p. 14–15;
Călători străini, II, p. 372–376.
Reprod.: B. A. R., copie manuscrisă.

473 – Relaţie anonimă, din 1584, cuprinzând descrieri despre

superstiţii din Transilvania în legătură cu calendarul gregorian (Nunziatura
di Germania, vol. 95, f. 67–72).
Ref.: Călători străini, III, p. 113–114.
Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 43–45; Călători străini, III, p. 115–117.

474 – Relatare, circa 1588–1599, a lui Ruggiero, nunţiu papal în

Polonia privitoare la teritoriul locuit de români, corespunzând vechii Dacii
(Bolognetti, vol. 25, f. 74).
Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,
p. 331).

475 – Andrei Báthory, Raport, circa 1590–1599, privitor la secuii din

Transilvania: număr, ocupaţie etc. (Nunziatura di Polonia, vol. 35, f. 305–373).
Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA, 1973, nr. 1,
p. 111).

476 – Relatio status politici et religionis Moldaviae et Vallachiae sub

Sixto V ac proposito pro inducendis moldavis ad unitatem Ecclesiae
Romanae et arma suspicienda adversus turcas, sfârşitul sec. XVI, descriind
teritoriul, locuitorii, resursele economice, armata, conducerea politică,
avantajele strategice ale Moldovei şi Țării Româneşti (Archivum Arcis, arm.
I–XVIII, ms. 3100).
Ref. şi publ.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA,
1975, nr. 3, p. 332–337).

477 – Ignatius Batthyani, Relatio de statu ecclesiae Transilvaniensi,

Alba Iulia, 21 iunie 1788, 64 f. şi anexe (Archivum Concilii. Relationes,
Transilvania, 810 B).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.
 VATICAN  271

478 – Iosif Fessler, Relatio historica de daco-romanis in Transilvania

et Hungaria cum ecclesia romana unitis vel uniendis, 1858 (Nunziatura di
Vienna, vol. 425).
Ref.: Ion Sabău, Relatio historica de daco-romanis in Transilvania et
Hungaria cum ecclesia romana unitis vel uniendis (ARMSI, s. III,
t. 24, 1941–1942, p. 627–640).
Publ.: ibidem, p. 641–659.

ARCHIVIO STORICO DELLA CONGREGAZIONE

PER L’EVANGELIZZAZIONE DEI POPOLI
(ARCHIVIO „DE PROPAGANDA FIDE”)

DOC

479 – Document din Caransebeş, august 1628, prin care misionarul

iezuit Marko Bandulović (Bandini) raportează ştirile bisericeşti din
comitatul Caraş, situaţia jalnică a misionarilor la Craşova şi Caransebeş,
precum şi despre botezarea a 180 de copii şi spovedirea a 80 de bătrâni (ms.
vol. 57, f. 27).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106.

480 – Raport din Belgrad, 1628, al misionarului Bandini asupra

stărilor religioase din Banat, cu unele amănunte privind refuzul popoarelor
de a accepta botezul catolic în părţile Timişoarei, Iarcovei, Lipovei şi
Craiovei, îndreptându-se pentru aceasta fie la propovăduitorii calvini, fie
mai ales la preoţii lor ortodocşi (ms. vol. 57, f. 25).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106.

481 – Document din Roma, 1 octombrie 1630, prin care franciscanul

Serafim Kun raportează prezenţa la Caransebeş a opt clerici minoriţi, anume
Gheorghe Buitul, Marko Bandulović (Bandini) ş. a. (I, Valachia, vol. 219,
p. 290–293).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106.
Publ.: Veress, Documente, IX, p. 308–311.

482 – Documente (2), din 1637 şi 1644, privitoare la istoria Ţărilor

Române.
Ref.: Hurmuzaki, VIII, p. 461, 510.
272  VATICAN

483 – Documente (10) din 1638–1643, despre situaţia Bisericii

Catolice în Moldova, printre care şi o scrisoare a lui Vasile Lupu, domnul
Moldovei, către Papa Urban VIII.
Publ.: Gh. Vinulescu, în DI, IV, 1939, p. 127–135.

484 – Documente (68), din 1639–1762 privind activitatea misionarilor

catolici în Moldova, cu multe ştiri despre situaţia internă, fiscalitate,
activitatea culturală a misionarilor care remarcau că limba română „e o
amestecătură de italiană şi latină”.
Publ.: G. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani della Moldavia nei
secoli XVII e XVIII (în DI, 1, 1923, p. 1–223; rec. A. Decei, AIINC, V,
1928–1930, p. 670–673).

485 – Relaţiile lui Pietro Diodato despre situaţia Bisericii Catolice în

Ţara Românească, la 1640 şi 1653, şi Moldova, la 1641 (Visite e Collegi,
vol. 21, anno 1642, f. 1–32).
Publ.: Gh. Vinulescu, Pietro Diodato e la sua relazione sulla Moldavia
(1641) (în DI, 4, 1939, p. 75–126); Călători străini, V, 199–270.

486 – Documente (24), din 1642–1648, privitoare la Sinodul de la Iaşi

(1642), relaţiile lui Vasile Lupu cu Patriarhia de Constantinopol, relaţiile lui
Petru Movilă cu Biserica Catolică etc.
Ref.: Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l’Orient Ortodoxe et
particulièrement avec le Patriarcat de Constantinople envisagées
surtout d’après les lettres de Ligarides („Balcania”, 8, 1945, p. 66–90).
Publ.: ibidem, p. 91–140.

487 – Document din Belgrad, 23 august 1643, prin care misionarul

iezuit Marko Bandulović (Bandini) raportează despre disputa dintre iezuiţii
din Caransebeş şi misionarii catolici de la Olova pentru drepturile asupra
parohiilor din Lipova, Secaş şi Vărădia (ms. vol. 87, f. 174).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106–107.

488 – Documente, 1643–1762, privind situaţia Bisericii Catolice în

Moldova în sec. XVII–XVIII.
Ref. şi publ.: Francisc Pall, Le controversie tra i Minori Conventuali e i
Gesuiti nelle missioni di Moldavia (Romania) (în DI, 4, 1939, p. 136–
153).
 VATICAN  273

489 – Documente privind: proiectul înfiinţării unui colegiu catolic la

Iaşi (1643), atitudinea lui Matei Basarab faţă de unirea cu Biserica Catolică
şi prezenţa a doi tineri din Ţara Românească la studii în Italia (1647).
Ref. şi publ.: Francisc Pall, Date inedite privitoare la legăturile culturale
italo-române din mijlocul veacului al XVII-lea (SI, 6, 1939, p. 45–69).

490 – Scrisoare din 1644 a misionarului italian Gasparo da Noto care

scria la Iaşi un Catehism românesc (Scritture originali riferite nelle
Congregazioni generali, vol. 127).
Ref.: D. Găzdaru, Informaţii italiene inedite despre câteva texte româneşti
scrise de misionari catolici (SI, 1, 1934, p. 81–84) (şi extras, p. 3–6).

491 – Relaţie din 1644 despre călătoria misionarului catolic Baksić în

Ţara Românească (Fondul Visite e Collegi, vol. 25).
Publ.: Francisc Pall, O vizită în Ţara Românească în anul 1644 (relatare
inedită a lui Baksić) (SMIM, VIII, 1975, p. 219–227).

492 – Document din 1644 referitor la Episcopia de Argeş.

Ref. şi publ.: D. Găzdaru, O ipoteză filologică şi date inedite despre
episcopia catolică a Argeşului (BBRF, 1969–1970, p. 101–110).

493 – Scrisori (33), din 1644–1650, ale misionarului catolic Marco

Bandini, trimise din Moldova cuprinzând o serie de ştiri privind evenimentele
din timpul domniei lui Vasile Lupu şi despre situaţia Bisericii Catolice în
Moldova.
Ref.: A. Veress, Scrisorile misionarului Bandini din Moldova, Buc., 1927
(din ARMSI, s. III, t. 6, 1927, p. 333–352).
Publ.: ibidem, p. 353–399; Călători străini, V, p. 299–309.

494 – Scrisoare, din 4 mai 1646, a lui Vasile Lupu către Papa
Inocențiu X, în care se exprimă nemulţumirea faţă de atitudinea episcopilor
catolici de origine poloneză ai Bacăului, care comiteau abuzuri (Nunziatura
di Polonia, vol. 54, f. 254, 255.
Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste
hotare. Italia, RA, 53, 1976, vol. 38, nr. 4, p. 440.

495 – Scrisoare, din 1647, a lui Matei Basarab către cardinalul

Capponi (Lettere, vol. 64, f. 114).
Publ.: Patru scrisori domneşti din arhivele Vaticanului (AIINC, 3, 1924–
1925, p. 554).
274  VATICAN

496 – Rapoarte (2) din Caransebeş, 16 iulie 1648 şi 1652, ale

misionarului iezuit Iovan Dežmanič despre locuitorii Caransebeşului, care la
1641 erau pe jumătate ortodocşi, activitatea sa de misionar la Secaş, unde în
1643 locuitorii erau cu toţii ortodocşi, expulzarea iezuiţilor din Craşova şi
Secaş de către turci în 1644, la cererea vlădicii ortodoxe, întemniţarea lor ca
agenţi imperiali, despre ortodocşii din Gârnecea, Comorişte, Vărădia,
Gornia, Gârlişte, Forotic, Doman, Cuptoare, Ţela, Reşiţa, Breazca, biserica
ridicată de el la Slatina, de unde a fost gonit de banul calvin al
Caransebeşului etc. (mss., vol. 218, f. 376 şi 461).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 107.

497 – Raport din 1650 al misionarului Gavril Tomašević asupra lipsei

de preoţi catolici la Caransebeş, Slatina, Teregova, Lugoj, Haţeg, Rusca,
Lipova, Caraşova, Secaş, Orşova, Cenad, Sînlavrentie, Maciova, Sichenţa,
Jimbolia, Recaş, Biserica Albă, Ostrov, Ţela, Becicherec (ms. vol. 218,
f. 407).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 107.

498 – Documente (26), din 1663–1776, privind situaţia catolicismului

în Moldova şi activitatea lui Vito Piluzio.
Publ.: I. Bianu, Vito Piluzio. Documente inedite din Archivul Propagandei
(„Columna lui Traian”, 1883, p. 142–164, 257–287); I. Minea, Vito
Pilutio (RA, 1926, p. 400).

499 – Rapoartele misionarului Modesto în Transilvania (1666),

amintind, printre altele, despre latinitatea limbii române.
Ref.: Lajos Pásztor, Relazioni del P. Modesto da Roma sulla Transilvania
(„Antemurale”, V, 1959, p. 35–40).
Publ.: ibidem, p. 41–83.

500 – Document, din 1667, privind pribegia lui Grigore Ghica, fostul
domn al Ţării Româneşti.
Publ.: Hurmuzaki, V/2, p. 113–114: IX/1, p. 250; „Columna lui Traian”,
1883, p. 285–287; „Arhiva”, 1894, p. 548.

501 – Menţiunea a doi moldoveni, Grigore Gros din Baia şi Petre Wolf
din Cotnari, aflaţi la studii în Italia în sec. XVII (Acta, vol. 37, Congr. 25
ianuarie 1668, nr. 2, 3, 10 iulie 1668, nr. 2).
Publ.: D. Găzdaru, în CI, 5–7, 1929–1931, p. 376–377.
 VATICAN  275

502 – Relatări (2), din 1674 şi 1676, cu privire la pagubele cauzate de

turci în Moldova şi la epidemia de ciumă din Moldova (1676), când ar fi
murit 30.000 de locuitori, dintre care 7 000 numai la Iaşi (Scritture originali
riferite nelle Congregazioni generali, vol. 450, f. 168–169; vol. 460, f. 86–103).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 113).

503 – Scrisoare din 1677 a unui preot catolic din Moldova cuprinzând
ştiri interesante despre situaţia oraşelor moldovene şi bisericilor catolice la
acea dată.
Publ.: V.I. Ghika, Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 26–32 (din „Revista
catolică”, 1912, nr. 4, p. 578–589).

504 – Documente privind legăturile lui Matei Basarab cu mişcarea

bulgară de eliberare, care îl considera „come primo capo” al acestei lupte,
precum şi colonizări de bulgari la nordul Dunării după 1688.
Ref.: Ivan Duičev, Ciproveci i văztaniego prezî 1688 godina, Sofia, 1938
(rec. C. Velichi, în RI, 25, 1939, p. 280 ș. urm.)

505 – Documente (4), din anii 1693–1695, despre misionarul Renzi de

la Iaşi, cu ştiri despre familia Costin.
Ref. şi publ.: V.I. Ghika, Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 33–46.

506 – Documente (3), din 1694–1704, despre bulgarii catolici siliţi de

persecuţiile turceşti să emigreze la nord de Dunăre (Congregazioni
particulari, vol. 31; Scritture rifferite nelle congregazioni, 1704).
Ref.: I. Moga, Ştiri despre bulgarii din Ardeal (AIINC, V, 1928–1930,
p. 513–516).
Publ.: ibidem, p. 516–519.

507 – Scrisoare din 1699 referitoare la situaţia bisericii din regiunea

Oradei (Scritture originali, vol. 534, p. 62–65).
Ref. şi publ.: Aloisie Tăutu, Efrem Banyanin, pretinsul episcop ortodox al
Orăzii, unit (1699) („Cultura creştină”, 16, 1936, nr. 10, p. 600–612).

508 – Documente privind modul cum s-a făcut „unirea” cu Roma a

unei părţi a românilor din Transilvania la sfârşitul sec. XVII – începutul sec.
XVIII, rezistenţa opusă de români la „unire” şi lupta lui Inochentie Micu
pentru drepturile politice ale românilor.
276  VATICAN

Publ.: M., Zur Geschichte der Union der griechischen Kirche mit der
römischen (KVSL, VI, 1883, 2, p. 21); Dumitriu-Snagov, Românii,
passim.

509 – O estimare a numărului credincioşilor greco-catolici din

principatul Transilvaniei în anul 1701 (Arh. Congregaţiei „De Propaganda
Fide”. Scritti rif. nei Congressi Greci, Croazia, Transilvania Ungheria, vol.
II, p. 104–105).
Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 21, nr. 167.

510 – Numărul familiilor şi bisericilor greco-catolice din Principatul

Transilvaniei la 1761 (f. c.).
Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 179, nr. 1294.

511 − Documente (6), din 1774–1788, cu date despre istoria Banatului

şi despre refugiaţii bulgari catolici din această regiune (Fond Scritture
riferite, Bulgaria, vol. VI).
Ref.: Francisc Pall, Informaţii inedite despre refugiaţii bulgari din Banat
spre sfârşitul sec. XVIII, în Studii de istorie a Banatului, II, Timişoara,
1970, p. 69–81.
Publ.: ibidem, p. 81–90.

512 – Numărul familiilor de credincioşi şi al bisericilor greco-catolice

din Marele Principat al Ardealului în 1779 (f. c.).
Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 262, nr. 1921.

513 – Raport, Blaj, 5 decembrie 1780, a lui Gheorghe Şincai, în care

anunţă intrarea lui în funcţie la Blaj.
Ref.: Dumitriu-Snagov, Românii, p. 309–310; Eugen Glück, Scriitori români în
arhive străine. Gheorghe Şincai şi istoricul slovac Daniel Cornides
(„Manuscriptum”, 22, 1991, nr. 2–4 (83–85), p. 266).

514 – Cuantumul veniturilor şi cheltuielilor episcopiei catolice de

Oradea în 1780–1781 (f. c.)
Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 268, nr. 1971.

515 – Documente, din 1783–1823, referitoare la activitatea episcopului

Ioan Bob, la relaţiile sale cu Gh. Şincai, la Supplex Libellus Valachorum etc.
 VATICAN  277

Ref.: Octavianus Bârlea, Ex historia romena: Ioannes Bob episcopus

Fagarasiensis (1783–1830), Frankfurt, 1984.
Publ.: ibidem, p. 283–443.

516 – Document care consemnează părerea împăratului Iosif II în

privinţa vechimii şi situaţiei de fapt a populaţiei româneşti din Transilvania
(vol. 5, f. 308–309).
Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50,
1973, vol. 35, nr. 1, p. 111).

517 – Documente privind situaţia Bisericii Catolice în Moldova în sec.

XVIII (după 1740) (Acta, vol. 114, 189, Lettere, vol. 162, 168, Scritture non
riferite Moldavia, vol. 4, Scritture riferite nelle congregazioni generali,
vol. 373 etc.).
Ref.: Francis Pall, Reportul călugărului Onufrie din Liov despre misiunile
catolice din Moldova (1748), în Omagiu fraţilor Lapedatu, Buc., 1936,
p. 605–619 (şi extras).
Publ.: ibidem, p. 619–626.

518 − Rapoarte şi documente, sec. XVIII–XIX, privind activitatea

unor corifei ai Şcolii Ardelene şi corespondenţa lor cu Congregaţia „De
Propaganda Fide”.
Publ.: D. Găzdaru, Contribuţie la relaţiile lui Grigore Maior, Gheorghe
Şincai şi Petru Maior, Iaşi, 1933 (extras din „Revista critică”, 1933);
rec. I. Minea, în CI, 8–9, 1932–1933, p. 297–298; Dumitriu-Snagov,
Românii, passim.

519 − Documente (17), din 1803, 1805, 1814, 1815, referitoare la

activitatea clerului catolic în Moldova şi Ţara Românească în anii
menţionaţi (Fond Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e Vallachia, vol.
VIII, 1798–1815, f. 73, 79–80, 140–142, 138–139, 294, 303, 341–346, 347,
358–362, 363–364, 398–400, 432–434, 436, 438–439, 479, 489).
Ref.: Francisc Pall, Les consuls des Puissances étrangères et le clergé
catholique en Valachie, au début du XIXe siècle („Mélanges”, 15,
1939–1940, 1e partie, p. 145–214).
Publ.: ibidem, p. 215–264.

520 – Scrisoare, din 1805, din care rezultă că misionarul catolic

Lorenzo Placido Porcelli a alcătuit sau tradus în Moldova, în româneşte, un
278  VATICAN

evangheliar, un catehism, un dicţionar, diverse rugăciuni, o litanie, câteva

imnuri şi multe dialoguri (Fond Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e
Vallachia, Moldavia dal 1798 al 1813, vol. I, f. 430–43).
Ref. şi publ.: D. Găzdaru, op. cit. (SI, 1, 1934, p. 84–86).

521 – Scrisoare, din 1823, în care se arată că misionarul Antonio

Maria Sciacca învăţase aşa de bine româneşte încât alcătuia la Roma o
gramatică şi un dicţionar pentru viitorii misionari în Moldova (Fondul
Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e Vallachia, Moldavia dal 1823 al
1827, vol. VIII).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 86–88.

522 – Corespondenţă, din 1840–1846, privind relaţiile lui Alecu

Ghica, mare logofăt, cu Biserica Catolică.
Publ.: V. I. Ghica, Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 58–70.

523 – Scrisoare, de la A. T. Laurian către cardinalul Fontana, în care

se prezintă originea poporului român şi drepturile sale istorice la un singur
stat naţional (Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e Valachia, vol. XI).
Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA, 1972, nr. 1, p. 154).

524 − Materiale privind organizarea învăţământului catolic în Ţara

Românească în sec. XIX (Scritture riferite nei Congressi).
Ref.: ibidem.

MS

525 − Gramatică românească şi dicţionar român-italian, manuscris

italian cuprinzând scrieri ale misionarului Antonio Maria Sciacca.
Ref.: Iosif E. Naghiu, Cărţi religioase româneşti scrise de italieni în
Moldova (SI, 10, 1943, p. 261–263; rec. de D. Bodin în RIR, 14, 1944,
p. 431).

526 − Cronică manuscrisă, din 1764, cu date privind istoria Bisericii

Catolice în Ţara Românească şi cu descrierea oraşelor unde existau biserici
catolice.
Ref.: Cajo Othmer, Una cronica manoscritta dell’antica provincia
francescana bulgaro-valacca, Florenţa, 1932.
 VATICAN  279

527 – Antonio Becich (? – post 1748), episcop catolic de Nicopol,

Vizitaţie în Ţara Românească şi Moldova în 1745–1746; Raport, Bucureşti,
8 august 1748; Scrisoare, Bucureşti, 1 februarie 1749.
Ref. şi publ.: A.D. Xenopol, Extrase din documentele culese din arhiva
colegiului „De Propaganda Fide” din Roma („Arhiva”, 5, 1894,
p. 549–551); Gh. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella
Moldavia nei secoli XVII–XVIII (în DI, 1, 1925, p. 200–201,
nr. LXVI); Hurmuzaki, VI, p. 609, nr. CCCXLIII; Francisc Pall, Date
noi despre istoria Bucureştilor la mijlocul secolului al XVIII-lea
(„București. Materiale de istorie şi muzeografie”, Muzeul de Istorie a
Oraşului Bucureşti, 4, 1966, p. 25–34); Călători străini, IX, p. 324–326.

528 − Breviario ms. con caracttere illirico intitolato greco-valako,

utilizat de poliglotul Lorenzo Hervas în 1787.
Ref.: D. Găzdaru, Limba română în opera unui poliglot spaniol din sec.
XVIII („Arhiva”, 38, 1931, p. 496–499).

529 – Manuscris către episcopul catolic din Nicopole, Francisc Ferreri

(29 septembrie 1805), copie aparţinând unui călugăr care ţinea arhiva
episcopatului. Are 8 pagini, cusute în formă de caiet. Ultima pagină are un
rezumat scris de altă mână. Documentul conţine 29 de „Facultates” acordate
de Papa Pius VII episcopului (Dosarul Valachia et Bulgaria).
Ref.: Ion Ardeleanu, Istoria diecesei române greco-catolice a Oradiei-Mari,
vol. I, Gherla, 1883; Iorga, Studii şi documente, p. 357–358; V.
Papacostea, Papa Pius al VII-lea şi Francisc Ferrari, episcop de
Nicopole şi administrator al Munteniei (RI, II, 1925, p. 289–297).

530 – Giuseppe Molajoni, Breve istoria della Rivoluzione di Bukarest,

despre Revoluția din 1821 (Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria,
Vallachia, 1816–1822, vol. 9).
Ref. şi publ.: D. Găzdaru, Una relazione manoscritta italiana sulla
rivoluzione di Tudor Vladimirescu (în DI, 3, 1934, p. 240–273).

531 – Luigi Bonauguri, Descrizione dei torbidi accaduti in Bulgaria

nel 1821, în care se vorbeşte de Revoluția din 1821 de la nord de Dunăre.
Ref.: Victor Papacostea, Revoluţia din 1821, privită de un misionar catolic
(RI, 15, 1929, p. 8–13).
280  VATICAN

CR

532 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de

Nicopole. În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării
Româneşti, şi Vasile Lupu, domnul Moldovei.
Ref.: Bozidar Rajkov, Pojava i razvitie na naucnija i kulturen interes kăm
Abagar, în Abagar na Filip Stanislavov, Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. 41–49.

533 – Vito Piluzzi, Catehism, Roma, 1677. Cu alfabet latin.

Ref.: Vladimir Alexandru (MI, 15, 1981, nr. 10, p. 62).

534 – Libellus alphabeticus latino-ungaricus. Ad usum Scholarum

Missionis Catholicae Moldaviae, Iaşi, 1841, 17 p. nenumerotate. Pe foaia de
titlu, Sf. Ioan Botezătorul, iar pe verso, Maica Domnului (în xilografie) cu
rugăciunea ungurească. Cuprinde: abecedar latino-unguresc; tablă de
înmulţire, prescrierile religiunii catolice, în latineşte şi pe verso în
ungureşte, ceremonialul mesei în latină (ultimele 4 pagini) (Scritture non
rif., vol. 10).
Ref.: Veress, BRU, III, p. 12, nr. 1405.

535 – Epistola pastoralis ad Clerum universumque populum Romano-

Catholicum principatus Moldaviae, Iași, 1843 (Scritture non rif., vol. 10).
Ref.: Veress, BRU, III, p. 12, nr. 1429.

536 – Ordo divini officii recitandi scrique peragendi ad usum Fratrum

Minorum S. Francisci Conventualium in Moldavia Apostolicam missionem
exercentium Iussu Illustrissimi ac Reverendissimi D.D. Pauli Sardi episcopi
Verensis visitatoris ac praefecti Apostolici ejusdem Moldavicae missionis
editus atque ad Iuliani calendarii supputationem dispositus pro Anno
Domini, Iași, 1845 (Scritture non rif., vol. 10).
Ref.: Veress, BRU, III, p. 31, nr. 1457.

537 – Kalendarium Romano-Francisc: Iulianum in usum P. P. Min. S.

Francisci Conventualium in Moldavia Apostolicam missionem exercentium
Jussu Ullustrissimi ac Reverendissimi D.D. Antonii de Stefano Philosophiae
ac S. Theologiae doctoris, episcopi Bendensis praefecti aeque ejusdem
Missionis Apostolici visitatoris editum ef. A Fr. Philippo Jos. Nicola de
Behnonte Dre. Phil. et Theol., Galați, 1851 (Scritture non rif., vol. 11).
Ref.: Veress, BRU, III, p. 71, nr. 578.
 VATICAN  281

538 – Ordo divini officii recitandi missaeque Sacrificii Peragendi

Iuxta Ritum S.E.R. et Antiqui Kalendarii. In usum Patrum Minor. S.
Francisci Conventualium in Moldova missionem Apostolicam exercentium,
Iussu Illustrissimi ac Reverendissimi D.D. Antonii de Stefano Ord. Parit.
Min. Coenobium. Episcopi Bendensis Praefecti atque ejusdem missionis
Apostolici visitatoris disposities, Iași, 1854 (Scritture non rif., vol. 11).
Ref.: Veress, BRU, III, p. 93, nr. 1637.

539 – Katehismul elementar pentru tinerii romano-catolici. Din voia şi

porunca Prea-Sfinţitului Josef Salandari din Ordinul Misionarilor
Conventuali a Sfântului Francisco de Assissi, Episcopu de Marcopol şi Sf.
Missiei Romano-catolice în Moldova visitator Apostolicu, Iaşi, 1866 (Fasc.
Moldova 1866).
Ref.: Veress, BRU, III, p. 205, nr. 1990.

BIBLIOTECA APOSTOLICA VATICANA

DOC

540 – Scrisori (2), din care una datată 27 noiembrie 1202, ale lui Ioniţă
Caloian Asan, suveranul Țaratului vlaho-bulgar, adresate Papei Inocenţiu III.
Copii din sec. XVII (Vat. lat. 7213, f. 409v–415v, scrisoarea din
27 noiembrie 1202).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.
Publ.: Migne, Patrologia Latina, vol. 214, c. 1112 (prima scrisoare).

541 – Document din Roma, 16 aprilie 1204, prin care Papa Inocenţiu III
cere episcopului Simion de Oradea şi abatelui de Pilis să întemeieze un
episcopat special pentru călugării ortodocşi (Ms. lat. 7215, f. 111v).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 66.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 39–40; DIR, C, XI–XIII, vol. I,
p. 28 şi 367.

542 – Scrisoare din Lateran, 12 aprilie 1228, prin care Papa Grigore IX
comunică călugărilor predicatori din Ungaria că Rolust, arhiepiscop de
Strigoniu, l-a numit pe Teodoric episcop al cumanilor din Moldova şi Ţara
Bârsei, cu reşedinţa la Milcovia (Reg. nat. 14, f. 64).
Ref.: MRV, p. 58.
Publ.: Hurmuzaki I/1, p. 107.
282  VATICAN

543 – Documente din Buda, 8 ianuarie – 3 iulie 1309, privind procesul

dintre Capitlul din Alba Iulia şi decanatele săseşti, cauză judecată de Filip
de Sardinia, auditorul general al cardinalului Gentile, legat papal în Ungaria
(Ms. 4013, p. 16–44).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 234–292; DIR, C, XIV, vol. I, p. 92–160.

544 – Documente din 1412 privind planurile lui Sigismund de

Luxemburg faţă de Moldova, împrejurările încheierii tratatului de la Stara
Lubovna (Lublau) şi reorganizarea relaţiilor comerciale dintre Transilvania,
Ţara Românească şi Moldova (Cod. pal. 701).
Ref. şi publ.: H. Heimpel, Auz der Kanzlei Kaiser Sigismund(über den Cod.
Pal. 701 der Vatikanischen Bibliothek) („Archiv für Urkundenforschung”,
12, 1931, nr. 1, p. 111–180); Şerban Papacostea, Din nou cu privire la
politica orientală a lui Sigismund de Luxemburg (1412) (în vol. Ştefan
Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 243–246).

545 – Scrisoare din Constantinopol, 17 noiembrie 1436, a lui Iohannes

de Ragusa, descriind şi consecinţele campaniilor antiotomane din Ţara
Românească (distrugeri, captivi etc.).
Ref.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 83, nota 2.
Publ.: E. Cecconi, Studi storici sul concilio di Firenze, I, Florenţa, 1869,
p. CCLIII– CCLVIII.

546 – Corespondenţă, 1460, a lui Matei Corvin, regele Ungariei, cu

Papa Pius II cu privire la necesitatea organizării unei cruciade antiotomane
(Vat. lat. 12540, f. 59–60).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 5–8.

547 – Raport, 1480, al lui Antonio Torquato către Matei Corvin, regele
Ungariei, cu privire la consecinţele unei eventuale cuceriri de către turci a
Ţărilor Române (Vat. lat. 7750, f. 300–304).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 143–152.

548 – Scrisori (2), din 1560 şi 1561, ale Papei Pius IV către Alexandru
Lăpuşneanu, domnul Moldovei (fond Barberini).
Publ.: Chiril Karalevski, Relaţiunile dintre domnii români şi Sfântul Scaun
în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, după documente inedite din
arhivele Vaticanului, „Revista catolică”, 2, 1913, nr. 2, p. 178–183).
 VATICAN  283

549 – Scrisoare din Varşovia, 15 martie 1572, a mitropolitului Timotheos

cuprinzând şi date despre Alexandru II Mircea din Ţara Românească (Ottob.
74, f. 64 ş. urm.).
Ref.: N. Iorga, Românii şi lupta de la Lepanto (RI, 10, 1924, p. 106–107);
A. Pippidi, Les pays danubiens et Lépante (în vol. Il Mediterraneo
nella seconda metà dal 500 alla luce di Lepanto, Florența, 1974).
Publ.: Sp. Lambros, în NE, 18, 1924, nr. 1, p. 27–32.

550 – Raport, din 1580[2], al lui Alessandro Comuleo, vizitator

apostolic al catolicilor în Imperiul Otoman, referitor la populaţia şi
efectivele militare din cuprinsul imperiului, inclusiv Ţările Române, şi
contribuţia lor într-o eventuală coaliţie antiotomană (Barb. 58, 44).
Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 13–14.

551 – Rapoarte (2), din 1580–1581, de la Ştefan Szántó, cuprinzând

informaţii despre Transilvania, colegiul iezuit şi posesiunile ordinului în
principat (Regina 2023, p. 22).
Ref.: Călători străini, II, p. 486–487.
Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 96, 158–161, 173–176, 205–207,
233–236, 238–244, 262–263, 265; Călători străini, II, p. 488–503.

552 – Document din Sighişoara, 16 ianuarie 1590, prin care principele

Sigismund Báthory confirmă autoritatea ecleziastică a cardinalului Andrei
Báthory în scaunele secuieşti din Transilvania (Ottob. lat. 2427, f. 288).
Publ.: Veress, Documente, III, p. 207–208.

553 – Documente, din 1591–1603, privind evenimentele din Ţările

Române: rapoarte ale trimişilor Angliei, Toscanei şi Transilvaniei, instrucţiuni
către aceştia, scrisori de la Sigismund Báthory, cuprinzând informaţii despre
activitatea coaliţiei antiotomane, campaniile lui Mihai Viteazul, sfârşitul său
şi luptele succesorilor, politica Vaticanului în Europa orientală. (Barb. XVI
53, 56, 58; Capp. 164, 164a, 311 1; Cp. di princ. 5, Ottob. lat. 1100, 2419,
2427, Urb. lat. 9, 816, 819, 833, 856, 1063, 1064, 1066–1071, 1113).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 36–40, 98–99, 107–108, 110–111, 113–
114, 117–125, 131–136, 141–143, 158–159, 304–305, 387–406, 410–
412 (21 doc. 1593–1596); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 112–113, 121–
127 (doc. 1595); A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in
Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592–1600), Budapesta,
1909, p. 109 (doc. 13 sept. 1595); I. C. Filitti, Din Arhivele
Vaticanului, II, Documente politice 1526–1788, Buc., 1914, p. 61, 64–
70 (4 doc., 1594–1595); Angelo Pernice, în ASI, 3, 1925, p. 250 (doc.
284  VATICAN

1595); Buta, I paesi Romeni, p. 72–304 (doc. 1591–1603); Veress,

Documente, IV, p. 130–136, 197, 207–208, 240–241, 247–248, 257–
258, 268–269, 274–277, 288, 313–315; V, p. 37–38; VI, p. 13, 70–71,
77, 284–285 (16 doc. 1595–1600); Aurel Decei, „Avvisi” riguardanti,
i paesi Romeni negli anni 1536–1598 (DI, IV, 1935, p. 1–74) (222 doc.
1596–1538); Lászlo Szilas, Der Jesuit Alfonsi Carillo in Siebenbürgen
1591–1599, Roma, 1966; Aurel Decei, Documente din arhivele
Vaticanului privind anul 1595 (RA, 1967, nr. 1, p. 199–238) (67 doc.
1594–1595); Călători străini, III, p. 463, 480–487, 503–517, 538–539
(4 doc. 1595); D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA,
1972, nr. 1, p. 153); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 337–
350 (rap. 1539–1600, G. Malaspina); Chelaru, Colecţia microfilme,
p. 150–157.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 35, 36, 107.

554 – Scrisoare, circa 1593–1595, anonimă, cu destinatar necunoscut,

despre oportunitatea organizării unei alianţe contra otomanilor cu participarea
Transilvaniei, Moldovei, Rusiei, sub conducerea lui Jan Zamoyski, mare
cancelar al regatului Poloniei (Urb. lat. 860, f. 353r–358v).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

555 – Corespondenţă, din 1593–1596, purtată de Fabio Genga cu

informaţii despre lupta antiotomană a lui Mihai Viteazul, despre Ieremia
Movilă etc. (Urb. lat. 866, f. 162–165, 178–234, 238–239, 322–366, 390–394).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 152.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 15–68, 70–134.

556 – Document, din [Adrianopol, 4 martie] 1595, cuprinzând ştiri de

la Constantinopol despre incursiunea lui Mihai Viteazul în sudul Dunării şi
asedierea cetăţilor Rusciuc, Giurgiu şi Silistra, prădarea Chiliei, Cetăţii Albe
şi Tighinei de către principele Moldovei împreună cu cazacii din Polonia,
plecarea Sultanului la Adrianopol (Urb. lat. 1063, f. 267).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 42–43.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 255–256.

557 – Document din Roma, 6 februarie 1595, cuprinzând ştiri despre

răscoala lui Mihai Viteazul împotriva turcilor şi despre planurile sultanului
de pedepsire a domnitorului român (Urb. lat. 1063, f. 83–84).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 37–38.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 241, c. 83.
 VATICAN  285

558 – Document din Veneţia, 18 martie 1595, cuprinzând ştiri

transmise de la Graz despre înfrângerea lui Hasan Paşa venit să înscăuneze
un alt voievod în Ţara Românească şi contribuţia lui Sigismund Báthory la
această expediţie (Urb. lat. 1063, f. 175).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 46–47.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 173.

559 – Document din Roma, 18 martie 1595, cuprinzând informaţii din

Viena, de la particulari, privind victoria principelui Transilvaniei, care
împreună cu valahii şi moldovenii i-au învins pe turci, veniţi să înscăuneze
alţi domni (Urb. lat. 1063, f. 165).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 45–46.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 162).

560 – Document din Veneţia, 4 martie 1595, cuprinzând o ştire dintr-o

scrisoare de la Constantinopol despre intenţia turcilor de a-l înlocui pe
„rebelul” Mihai Voievod (Urb. lat. vol. 1063, f. 144–145).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 43–44.
Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 142.

561 – Document din Veneţia, 6 mai 1595, cuprinzând ştiri transmise

din Viena în care se menţionează că Valahia şi Moldova jură credinţă
transilvăneanului în dietă, iar bulgarii se răscoală împotriva turcilor (Urb.
lat., vol. 1063, f. 294).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 52–53.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 288–289.

562 – Document din Roma, 22 aprilie [15]95, cuprinzând ştiri

transmise de la un particular din Polonia despre raportul prezentat Papei
referitor la pregătirile turcilor pentru campania împotriva imperialilor şi
situaţia forţelor antiotomane; de asemenea, despre înscăunarea lui Ştefan
Vodă Răzvan pe tronul Moldovei (Urb. lat., vol. 1063, f. 244).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 51–52.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 244.

563 – Relatare din Praga, 18 aprilie 1595, a agentului Curtio Picchena

despre pregătirea unei campanii antiotomane în Ungaria şi despre intenţia
Porţii de a-i ataca pe Sigismund Báthory şi pe Mihai Viteazul (Urb. lat.
1063, Avvisi).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 197, doc. 112; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 52–53.
286  VATICAN

564 – Documente (2) din Veneţia, 12 şi 26 august 1595, cu ştiri despre

înlocuirea marelui vizir Ferhad Paşa cu Sinan Paşa şi expediţia condusă de
acesta împotriva creştinilor (Urb. lat. 1063, f. 538 şi 587).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 59–60.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 526–527 şi c. 580.

565 – Scrisoare, din 3 septembrie 1595, a lui Jan Zamoyski adresată

lui Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, menţionând arestarea lui
Aron cel Rău de către Ştefan Răzvan (Cappon. 164, f. 228r).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 149; Mihai Ţipău, 2014.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

566 – Notă, 5 septembrie 1595, cu privire la victoria asupra turcilor în

Ţara Românească (Cappon. 164, f. 134r).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

567 – Document din Cracovia, 9 septembrie 1595, cuprinzând ştiri

despre ajutorul cerut cancelarului Poloniei de voievodul Moldovei şi de
Mihai Viteazul pentru a putea face faţă unui atac din partea turcilor (Urb.
lat. 1063, f. 728. O copie în Cappon. 164, lettera 64, f. 310).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 64–65.
Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 711.

568 – Scrisori (2), din 18 septembrie 1595, ale lui Sigismund Báthory,
principe al Transilvaniei, din „Campo presso Corona”, adresate probabil lui
Flaminio Genga, în care îi cere să îi comunice Papei Clement VIII despre o
răscoală a cazacilor în Moldova. Din prima scrisoare 2 exemplare (Cappon.
164, f. 220r, 224r–225r, 226r).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 149; Mihai Ţipău, 2014.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

569 – Document din Veneţia, 23 septembrie 1595, cuprinzând informaţii

din Viena şi Graz despre luptele din părţile Timişoarei şi despe luptele
moldovenilor, valahilor şi transilvănenilor cu Sinan Paşa (Urb. lat., vol. 1063,
f. 701–702).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 67–68.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 686–687.
 VATICAN  287

570 – Document din Roma, 30 septembrie 1595, cuprinzând ştiri

despre victoria valahilor, moldovenilor şi transilvănenilor asupra lui Sinan
Paşa (Urb. lat., vol. 1063, p. 717–719).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 68–69.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 702–703.

571 – Document din Veneţia, 7 octombrie 1595, cuprinzând ştiri de la

Ragusa despre victoriile valahilor şi moldovenilor asupra lui Sinan Paşa şi
din Cracovia despre înfrângerea pricinuită tătarilor de către Zamoyski şi
izgonirea din Moldova a 6000 de oşteni ai lui Sigismund Báthory (Urb. lat.
1063, f. 751).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 75–76.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 734–735.

572 – Document din Roma, 7 octombrie 1595, cuprinzând o relatare

despre hotărârea Papei Clement VIII de a trimite ajutoare militare în
Transilvania, hotărâre la care renunţă, aflând de tulburările din Ungaria
Superioară (Urb. lat. 1063, f. 735).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 75.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 718).

573 – Raport, din 11 octombrie 1595, privind participarea mercenarilor

toscani la campania ligii creştine din 1595 şi la asaltul cetăţilor Târgovişte şi
Giurgiu (Urb. lat. 1063).
Ref. şi publ.: A. Decei, Documente din Arhivele Vaticanului privind anul
1593 (RA, 1967, nr. 1, p. 237); Călători străini, III, p. 514–517.

574 – Document, din 19 octombrie 1595, cuprinzând dezvăluirile unui

prizonier turc privind înfrângerile suferite de otomani şi de Sinan Paşa, care
fusese rănit în lupte (Urb. lat. 1063, p. 850).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 79.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 839.

575 – Document, circa 1595, în care este evaluată ridicarea

Transilvaniei, Ţării Româneşti şi a Moldovei împotriva turcilor (Urb. lat.
856 II, f. 365r–366v).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

576 – Raport [din 1595–1596], intitulat Informatione della Valahia, al

călugărului Francesco Pastis di Candia, despre situaţia religioasă din
288  VATICAN

Moldova şi Ţara Românească, resursele economice, relaţiile cu Imperiul

Otoman şi aşezămintele catolice (Ottob. 2419, f. 175 ş. urm.).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki VIII, p. 403; N. Iorga, Studii şi documente, I–II,
p. 415–417; Călători străini, III, p. 638–639.
Reprod.: Acad. Rom., copie ms..

577 – Scrisoare, din 19 iunie 1596, din „Campo sotto Temesvar”, a lui
Simone Della Genga, adresată lui Giovanni Battista Della Genga,
cuprinzând date cu privire la războiul împotriva turcilor în Ungaria (Urb. lat.
1064 II, f. 458r–458v).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

578 – Document din Veneţia, 21 septembrie 1596, cuprinzând ştiri din

Ragusa despe victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Hassan Paşa (Cod. Urb.
Lat., vol. 1064, f. 614).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 88–89.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 729.

579 – Document din Veneţia, 26 octombrie 1596, cuprinzând ştiri din

Viena despre incursiunea lui Mihai Viteazul în Bulgaria (Cod. Urb. Lat.,
vol. 1064, f. 697).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 90.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 759.

580 – Raport din Viena, 10 noiembrie 1596, a lui Giuseppe Piscullo da

Melfi despre luptele de la Călugăreni şi campania turcă din 1595 (Ottob.
vol. 2510, f. 171–174).
Ref. şi publ.: Andrei Veress, Campania creştinilor în contra lui Sinan paşa
din 1595 (ARMSI, s. III, t. IV, 1925, p. 71, 95, p. 139–148); N. Iorga,
Nouă izvoare despre campania munteană din 1595 (RI, 11, 1925,
p. 162–170); Călători străini, III, p. 626–633.

581 – Document din Roma, 23 noiembrie 1596, cuprinzând ştiri despre

înfrângerea pricinuită tătarilor de către Mihai Viteazul, ca locotenent al
oştilor lui Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1064, f. 769).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 90.

582 – Document din Veneţia, 1 februarie 1597, cuprinzând ştiri din

Viena despre primirea lui Mihai Viteazul la Alba Iulia cu mare cinste şi
despre întâlnirea sa cu Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1065, f. 72).
 VATICAN  289

Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 95.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 9.

583 – Documente (2) din Veneţia, 13 şi 27 septembrie 1597,

cuprinzând ştiri despre acţiunile lui Sigismund Báthory şi Mihai Viteazul
împotriva turcilor (după o relatare din Viena) şi despre pregătirile făcute de
aceştia doi în vederea unei înfruntări cu generalul Mehmet (după o relatare
din Alba Iulia) (Cod. Urb. Lat., vol. 1065, f. 566 şi 595).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 101–102.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 55 şi 60.

584 – Document din Roma, 4 octombrie 1597, cuprinzând ştiri despre

dificultăţile cu care se confruntă oastea otomană la înaintarea lui Mihai
Viteazul către Adrianopol (Cod. Urb. Lat., vol. 1065, f. 609v).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 102–103.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 64.

585 – Document din Veneţia, 31 ianuarie 1598, cuprinzând ştiri despre

abandonarea asediului Timişoarei de către principele Transilvaniei, care,
bănuind pe Mihai Viteazul de o înţelegere cu turcii, plănuieşte să cedeze
principatul său împăratului şi astfel să iasă din război (Cod. Urb. Lat.,
vol. 1066, f. 198–199).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 109–110.

586 – Documente (3), din 11 şi 25 iulie şi 8 august 1598, cuprinzând

ştiri despre pustiirea cetăţii Novigrad de către Mihai, despre înţelegerea
dintre imperiali şi tătari de a lupta împotriva turcilor sub comanda lui Mihai;
despre cucerirea cetăţii Fethislam de peste Dunăre şi planul voievodului de a
reface podul de la Giurgiu (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 564, 584).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 113–115.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 149 (al doilea document).

587 – Document din Veneţia, 26 septembrie 1598, cuprinzând ştiri

aduse de un curier din Viena despre un ajutor militar trimis de imperiali la
Oradea spre a preîntâmpina un eventual atac din partea turcilor (Cod. Urb.
Lat., vol. 1066, f. 671).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 116–117.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 169).
290  VATICAN

588 – Documente (2) din Veneţia, 31 octombrie şi 7 noiembrie 1598,

cuprinzând ştiri despre izbânzile lui Mihai Viteazul la sud de Dunăre,
asedierea Nicopolului; împotriva lui turcii îl trimit pe Ahmed Paşa (Cod.
Urb. Lat., vol. 1066, f. 38 şi 51).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 123 şi 135.
Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 91–92 şi 96).

589 – Document din Veneţia, 21 noiembrie 1598, cuprinzând ştiri de la

Constantinopol care adeveresc izbânzile lui Mihai Viteazul care, după
cucerirea cetăţii Nicopole şi a altor patru, ameninţă cetatea Adrianopol
(Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 76–77).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 123 şi 135.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 104.

590 – Documente (2) din Veneţia, din 5 şi 19 decembrie 1598

cuprinzând ştiri despre cucerirea cetăţii Nicopole şi o nouă incursiune în
sudul Dunării a lui Mihai Viteazul (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 87 şi 97).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 140.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 109 şi 113).

591 – Ştiri din Roma, 29 decembrie 1599, despre hotărârea lui Mihai
Viteazul de a nu renunţa la Transilvania (Cod. Urb. Lat., vol. 1067, f. 776).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 222.

592 – Document din Roma, 1 ianuarie 1600, în care se confirmă

hotărârea lui Mihai Viteazul de a cere împăratului Rudolf II domnia
Transilvaniei (Cod Urb. Lat., vol. 1068, f. 4–5).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 199–200.

593 – Document din Veneţia, 8 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri sosite

din Viena despre situaţia din Transilvania după înfrângerea lui Andrei
Báthory, darurile trimise de Mihai Viteazul împăratului Rudolf II, tratativele
pentru stăpânirea Transilvaniei, planul expediţiei în Moldova împotriva lui
Ieremia Movilă şi a unei eventuale campanii spre Constantinopol (Cod. Urb.
Lat., vol. 1068, f. 21).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 200–201.

594 – Document din Roma, 15 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri

referitoare la ecoul produs la Roma de moartea lui Andrei Báthory şi bunul
 VATICAN  291

renume de care se bucură Mihai Viteazul, după luarea în stăpânire a

Transilvaniei, pe care o păstra pentru Maximilian şi ştiri referitoare la planul
voievodului de a face o expediţie în Moldova împotriva lui Ieremia Movilă
(Cod. Urb. Lat. l, vol. 1068, f. 32–35).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 203.

595 – Ştiri din Veneţia, 15 ianuarie 1600, despre ecoul produs la

Constantinopol de acţiunile antiotomane ale lui Mihai Viteazul şi pregătirea
campaniei din Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 37–38).
Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 123, doc. CXXII; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 226.

596 – Ştiri din Veneţia, 20 ianuarie 1600, referitoare la pregătirile lui

Mihai Viteazul pentru a intra în Moldova împotriva lui Ieremia Movilă
(Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 70).
Ref. şi publ: Buta, I paesi Romeni, p. 124–125; doc. CXXVI; Mihai Viteazul
în conştiinţa europeană, V, p. 233–234.

597 – Document din Roma, 22 ianuarie 1600 cuprinzând ştiri

referitoare la recunoaşterea lui Mihai Viteazul ca guvernator general al
Transilvaniei de către împăratul Rudolf II, cu anumite restricţii (Cod. Urb.
Lat., vol. 1068, f. 49–50).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 208–209.

598 – Document din Veneţia, 22 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri din

Constantinopol despre iniţierea unor tratative între Poartă şi imperiali în
vederea unei păci sau unui armistiţiu (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 53).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 208.

599 – Document din Roma, 29 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri

referitoare la pregătirea campaniei militare a lui Mihai Viteazul, domn al
Ţării Româneşti şi al Transilvaniei, în alianţă cu Basta, împotriva lui
Ieremia Movilă, în Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 64–65).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 213.

600 – Ştire din Roma, 5 februarie 1600, referitoare la pregătirile

întreprinse de Mihai Viteazul pentru a intra în Moldova (Cod. Urb. Lat., vol.
1068, f. 83).
Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 127, doc. CXXX; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 237–238.
292  VATICAN

601 – Documente (2), din Veneţia, 5 şi 19 februarie 1600, cuprinzând

ştiri referitoare la situaţia din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania,
înainte de intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova, cu acordul împăratului;
protestul Poloniei (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 86 şi 116).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 222 şi 223–224.

602 – Ştiri din Veneţia, 12 februarie 1600, privind uneltirile – potrivit

unor informaţii din Viena ale lui Ieremia Movilă, ale cancelarului Jan
Zamoyski şi ale lui Sigismund Báthory împotriva lui Mihai Viteazul (Cod.
Urb. Lat., vol. 1068, f. 100–101).
Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 129, doc. CXXXV; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 243–244.

603 – Document din Roma, 19 februarie 1600, cuprinzând relatarea

nunţiului papal din Transilvania, Malaspina, a acţiunilor şi calităţilor lui
Mihai Viteazul „datato di tutte le virtu morale” (Cod. Urb. Lat. l, vol. 1068,
f. 131).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 222.

604 – Ştiri din Roma, 19 februarie 1600, privind încercările lui

Sigismund Báthory de a reocupa Transilvania cu ajutorul polonilor sau al
otomanilor (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 111).
Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 132, doc. CXXXVIII; Mihai Viteazul
în conştiinţa europeană, V, p. 244–245.

605 – Ştiri din Roma, 26 februarie 1600, prin care se face cunoscut că
arhiducele Maximilian nu este de acord să i se recunoască lui Mihai Viteazul
stăpânirea asupra Transilvaniei (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 126–127).
Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 133, doc. CXLI; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 248–249.

606 – Relatare din Praga, 20 martie 1600, despre declaraţiile lui Mihai
Viteazul privind hotărârea sa de a continua campaniile antiotomane (Cod.
Urb. Lat. 1068).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 70–71, doc. 66; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 251–253.

607 – Documente (2), din Roma, 25 martie şi 15 aprilie 1600,

cuprinzând ştiri despre sosirea unei solii turceşti cu cerere de predare a
 VATICAN  293

Transilvaniei, primirea comisarilor imperiali la Alba Iulia, negocierile lui

Mihai Viteazul cu turcii şi imperialii asupra guvernării Transilvaniei (Cod.
Urb. Lat. vol. 1068, p. 183–184 şi 228–229).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 240 şi 244–245.

608 – Document din Veneţia, 25 martie 1600, cuprinzând ştiri

referitoare la demersurile lui Mihai Viteazul pe lângă împăratul Rudolf II
pentru a lua în stăpânire Oradea şi pentru a-şi consolida dreptul de
guvernare asupra Transilvaniei, toate acestea socotite „Stravagantissime
dimande” (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 187–188).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 241–242.

609 – Document din Veneţia, 6 mai 1600, cuprinzând ştiri despre buna
credinţă a lui Mihai Viteazul faţă de Casa de Austria, deşi unii îl socotesc
„făţarnic” (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 276–277).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 254–255.

610 – Document din Veneţia, 20 mai 1600, cuprinzând informaţii cu

privire la pregătirea campaniei din Moldova; acţiunile lui Sigismund
Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 306–307).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 260–261.

611 – Document din Veneţia, 10 iunie 1600, cuprinzând ştiri referitoare la

ofensiva condusă de Mihai Viteazul pentru ocuparea Moldovei, victorie
despre care dă de ştire împăratului (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 349–350).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 275–276.

612 – Document din Veneţia, 24 iunie 1600, cuprinzând informaţii

despre victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Ieremia Movilă şi Sigismund
Báthory în Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 379–380).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 277–279.

613 – Document din Veneţia, 8 iulie 1600, cuprinzând ştiri referitoare

la riposta militară moldo-polonă în urma campaniei lui Mihai Viteazul în
Moldova şi la aderarea bulgarilor la lupta contra turcilor alături de
voievodul român (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 400–411).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 282–283.
294  VATICAN

614 – Document din Veneţia, 19 august 1600, cu ştiri referitoare la

raporturile diplomatice ale lui Mihai Viteazul cu imperialii, Poarta şi polonii
(Urb. lat. 1068, f. 518–519).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 289–290.

615 – Document din Veneţia, 20 ianuarie 1601, cu ştire referitoare la

călătoria lui Mihai Viteazul la Praga (Urb. lat. 1068, f. 42–43).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 315–316.

616 – Document din Veneţia, 8 februarie 1601, cu ştire despre plecarea

voievodului Mihai la Curtea imperială de la Viena, lăsându-şi familia şi
bunurile în paza lui Gheorghe Basta (Urb. lat. 1069, f. 90).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 317.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 178.

617 – Documente (2) din Veneţia, 3 martie 1601, cuprinzând relatări

despre demersurile făcute de imperiali pentru organizarea unei armate
pentru Transilvania şi despre prezenţa lui Mihai Viteazul la Viena în scopul
obţinerii unui ajutor; despre evenimentele din Transilvania, arestarea lui
Gheorghe Basta şi a familiei lui Mihai Viteazul care, aflat la Curtea din
Viena, hotărăşte să plece la Praga (Urb. lat. 1069, f. 120–121 şi 134).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 318–319 şi 320–
321.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 187 şi 189.

618 – Documente (3) din Veneţia, 17 martie, 7 şi 14 aprilie 1601, cu

ştiri despre audienţa lui Mihai Viteazul la împăratul Rudolf II; solia lui
Mihai Viteazul la Praga şi pregătirea de luptă a turcilor contra imperialilor;
hotărârea imperială de a se atribui lui Mihai Viteazul o rentă pentru
formarea unei oşti şi pentru întreţinerea familiei sale în Silezia (Urb. lat.
1069, f. 156, 198 şi 210–211).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 322–323.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican,r. 36, c. 197 şi 201.

619 – Document din Graz, 11 iunie 1601, cuprinzând ştiri din Sătmar
despre reconcilierea lui Mihai Viteazul cu Gheorghe Basta în vederea unei
acţiuni comune împotriva lui Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1069,
f. 371).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 328–329.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 234.
 VATICAN  295

620 – Document din Veneţia, 16 iunie 1601, cuprinzând ştiri

referitoare la întâlnirea lui Mihai Viteazul cu Gheorghe Basta în casa
marchizului Ferrante Gonzaga în vederea unui plan comun de luptă
împotriva lui Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 353–354).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 331–332.
Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 228–229.

621 – Document din Graz, 16 iulie 1601, cuprinzând o ştire referitoare

la falsa scrisoare de vasalitate a lui Mihai Viteazul faţă de sultan, trimisă de
Sigismund Báthory lui Gheorghe Basta, spre a stârni ura acestuia faţă de
voievod (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 445).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 337–338.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 245.

622 – Documente (2) din Veneţia, 21 şi 28 iulie 1601, în care se

relatează o ştire referitoare la o falsă scrisoare a lui Mihai Viteazul către
Ibrahim Paşa, concepută în cancelaria lui Sigismund Báthory pentru a
dovedi intenţiile de trădare ale voievodului; despre conflictul izbucnit între
Báthory şi imperiali şi alte evenimente (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 429–
430 şi f. 443).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 340–341 şi 342.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 243.

623 – Document din Roma, 15 august 1601, cuprinzând ştiri despre

intervenţia polonă pe lângă Papa Clement VIII, cerând sprijin pentru
alungarea lui Mihai din Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 478).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 348.

624 – Document din Veneţia, 15 septembrie 1601, cuprinzând ştiri de

la Viena, Graz şi Praga despre omorârea lui Mihai Viteazul în tabăra de
lângă Turda, pusă la cale cu dibăcie de Basta în vederea înlăturării
principalului său rival la cârmuirea Transilvaniei (Urb. lat. 1069, f. 551–552).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 367–369.
Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 267–268.

625 – Document din Veneţia, 22 septembrie 1601, cu ştiri din Viena şi

Praga referitoare la acţiunile lui Gheorghe Basta şi la situaţia oştenilor lui
Mihai Viteazul după moartea acestuia (Urb. lat. 1069, f. 578–579).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 372–373.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 272.
296  VATICAN

626 – Relatare, 1601–1602, cu privire la situaţia din Transilvania şi

relaţiile dintre Mihai Viteazul şi Gheorghe Basta, victoria lui Basta asupra
lui Moise Székély etc. (Urb. lat. 818 III, f. 410–413, 427–429).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 151.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 531–539.

627 – Documente, din 1602–1634, privind evenimente din Ţările

Române, scrisori de la cardinalul Cinzio Aldobrandino, principele Gabriel
Báthory, cuprinzând informaţii din timpul domnitorilor Radu Şerban, Radu
Mihnea, Gavril şi Simion Movilă, Alexandru Iliaş, Ştefan şi Leon Tomşa,
Gaspar Gratiani, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen, despre războiul
polono-otoman din 1621 şi implicaţii asupra Moldovei, intervenţiile
Transilvaniei în politica Țării Româneşti (Barb. lat. vol. 63, 72, 6579, 6581,
6660, 6921, 6924, 6925, 6928, 7811, 7816; Ottob. lat. vol. 2419, 2682; Urb.
lat. 1070, 1071, 1074, 1075, 1076, 1079, 1080, 1083, 1085, 1086, 1089–
1091, 1101, 1114).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 403 (doc. 1622); Anton Mesrobeanu,
Nuovi contributi sul vaivoda Gaspara Graziani e la guerra turco-
polacca del 1621 (DI, III, 1934, p. 126–239) (doc. 1616–1621);
Veress, Documente, VII, p. 79–81, 114–115, 125, 135–136, 142–144,
148, 154, 166–169, 171–172, 177–178, 187, 264, 297; VIII, p. 3, V,
25–26, 36–37, 39–41, 53, 58, 99, 116, 145, 163, 183, 199–201, 208,
210–211, 244, 254, 261–262, 265–266, 277–278; IX, p. 48, 50, 70–71,
74, 79, 81, 110, 153–157, 220, 238–239, 241, 243, 340–341 (55 doc.,
1602–1634).

628 – Hrisov, din 29 iulie 1631, de la Radu Leon, domnul Ţării

Româneşti, pentru Mănăstirea Sf. Treime din București. Iniţiale ornate şi
monograma domnească în chinovar. Sigiliu timbrat cu stema ţării (Vat.
slav. 65).
Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 231, nr. 65; Džurova – Stančev –
Japundžič, Opis, p. 141, nr. 63.
Publ.: C. Giannelli, Un atto di Leone voevoda di Ungrovalacchia per il
monastero della S. Trinità di Bucarest (1631) (OCP, XVIII, 1952, nr.
III–IV, p. 383–393).
Reprod.: Džurova – Stančev – Japundžič, Opis, pl. LXXXIII (stema),
CLXXXII (text).
 VATICAN  297

629 – Rapoarte (34), din 1645–1662, referitoare la relaţiile dintre

imperiile Otoman şi Habsburgic, expansiunea otomană spre Dalmaţia,
raporturile cu Poarta ale Ţărilor Române, căderea lui Vasile Lupu, moartea
lui Matei Basarab, expediţia otomană din 1658 în Transilvania ş. a.
Ref.: Vasile Grecu, Dări de seamă (CC, 9, 1935, p. 304–311).
Publ.: Ivan Dujčev, Avvisi di Ragusa. Documenti sull’Impero turco nel sec.
XVII e sulla guerra di Candia, Roma, 1935, nr. 20, 76, 81, 85, 89, 94,
95, 119, 127, 134, 147, 149, 150, 152, 155, 156, 169, 170, 174, 179,
181, 183, 185, 187–190, 193, 195, 197, 199, 201.

630 – Johann Heinrich Bisterfeld, Considerationes, din 12 sau 16

februarie 1655, cu privire la Gheorghe Rákóczy, principele Transilvaniei
(Vat. lat. 10443, f. 278r).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

631 – Scrisoare, din 15 aprilie 1655, din Cluj–Mănăştur, a lui István

Kada, episcop de Alba Iulia, adresată lui György Szelepcsényi, episcop de
Nitra (Vat. lat. 10443, f. 276r).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

632 – Documente (27), din 1681, 1684, 1687–1695, referitoare la situaţia

Moldovei în cadrul conflictelor polono-otomane: rapoarte ale trimişilor
Vaticanului la Varşovia cuprinzând informaţii despre obligaţiile lui
Gheorghe Duca, domnul Moldovei ca hatman al Ucrainei, intrarea sa în
Nemirov, participarea Moldovei şi Țării Româneşti la campania regelui Jan
Sobieski contra tătarilor (1681), intervenţia polonilor şi cazacilor pentru
înlocuirea lui Dumitraşcu Cantacuzino (1684), campaniile poloneze în
Moldova, asediul Cameniţei şi al Cetăţii Neamţului (1691), atitudinea lui
Constantin Cantemir în cursul acestor campanii, pacea turco-polonă şi
consecinţele ei pentru Moldova (Barb. lat. 6655; 6560; 6561, f. 7, 60, 80,
110–111, 113, 199, 211, 242; 6562, f. 14–15, 29–30, 72–73, 80, 82–83,
103–104, 126–127, 131, 153, 169–172, 180–184, 190–191, 282; 6563).
Ref.: Ioan Moga, Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea politică a
Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII, Cluj, 1933, p. 85, 97, 110,
115–116, 165–166, 177–181, 185, 187–190, 192–196, 198–199, 201,
203, 207–208.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 89 (Barb. lat. 6650).
298  VATICAN

633 – Documente, 1685–1687, referitoare la relaţiile diplomatice dintre

Moldova, Polonia şi Imperiul Otoman şi conflictele polono-otomane (Barb.
lat. 6568).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 148.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 89.

634 – Document, din 26 iunie 1690, prin care Emeric Thököly,

principe al Transilvaniei, ordonă supunere magistratului oraşului Braşov
(Vat. lat. 8194, p. 73).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 425–427.

635 – Lista cărţilor româneşti rămase de la Inochentie Micu Klein,

23 septembrie 1768 (Vat. lat. 8046, p. II, f. 118).
Publ.: I. Bălan, O scrisoare despre Inocenţiu Klein („Revista catolică”,
IV,1915, p. 63–65); Dumitriu-Snagov, Românii, p. 236–237.

636 – Scrisoare, din 10 aprilie 1780, a cardinalului Giuseppe Garampi,

reproducând inscripţia latină creştină, descoperită la Biertan: „Ego Zenovius
votum posui” (Vat. lat. 9104, f. 155–156).
Ref.: Kurt Horedt, Eine lateinische Inschrift des 4. Jahrhunderts aus
Siebenbürgen („Anuarul de studii clasice”, IV, 1941, p. 10–16);
I. Barnea, Contribuţii la studiul creştinismului în Dacia (RIR, 13, nr. 3,
1943, p. 32–33); MRV, p. 36–37.
Publ.: I. Barnea, op. cit., p. 35.
Reprod.: MRV, p. 36–37.

637 – Scrisoare, din 28 iunie 1786, din Carlsberg (Alba Iulia), a

episcopului de Alba Iulia Ignatius (Ignác) Batthyány, către cardinalul Stefano
Borgia, secretarul Congregaţiei „De Propaganda Fide”, prin care îi trimite un
desen reprezentând un paviment în mozaic roman descoperit lângă Alba Iulia
în incinta aşezării Legiunii XIII Gemina. În anexă, desenul pavimentului.
Original (Borg. lat. 285, f. 23r–25r) şi o copie (Vat. lat. 5250, f. 31v–33v).
Ref. şi reprod.: Ion Dumitriu-Snagov, Antichitatea românească − noi
mărturii la Vatican. O stampă de la Alba Iulia (MI, 17, 1983, nr. 1,
p. 14–16); MRV, p. 37.

638 – Știri, sec. XVIII, privitoare la situaţia politică din Transilvania şi

Ungaria (Urb. lat. 1656, f. 365–376).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 157.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 763–774.
 VATICAN  299

639 – Raport din 1840, privind activitatea misiunilor catolice în

Moldova şi Ţara Românească (Vat. lat. 3565, p. 42–44).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

MS

640 – Paulus Diaconus, Istoria romană, sec. VIII, cu informaţii din

perioada ce a urmat cuceririi Daciei de către romani şi despre epoca
migraţiilor (Vat. lat. 303, f. 101–145).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 88, c. 1–48.

641 – Aethicus Ister, Cosmographia, sec. VIII–IX, cuprinzând

informaţii despre viaţa materială şi spirituală din Histria în sec. IV şi
Hermeneumata cu menţiuni despre localităţi de pe litoralul dobrogean şi
plante din zonă (Reg. lat. 1260, f. 125–164v, 165–172v).
Ref.: Vittori Peri, La „Cosmographia” dell’ anonimo di Histria e il suo
compendio dell’ VIII secolo, in Vestigia. Studi in onore di Giuseppe
Bilanovich, Roma, 1984, p. 503–558; Ion Dumitriu-Snagov, Un alfabet
local cu mult înaintea celui chirilic („Contemporanul”, nr. 52, 27
decembrie 1985, p. 11); Rolf Bergmann, Stefanie Stricker, Katalog der
Althochdeutschen und Altsächsischen Glossenhandschriften, Band 4.
No. 780–1070, Berlin, 2005, p. 1602, nr. 8361.
Publ.: The Cosmography of Aethicus Ister, ed. Michael Herren, Turnhout,
2011.

642 – Nikīforos, patriarhul Constantinopolului, Chronografia, sec. IX,

menţionând şi evenimentele din Dacia din anii 619–765 (trecerea bulgarilor
şi slavilor). Copie (Vat. gr. 977).
Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA,
1977, nr. 4, p. 460).
Publ.: Nicephorus, Historia syntomos, ed. C. de Boor, Leipzig, 1870, p. 12–
70; Fontes, II, p. 624–629; MRV, f. 51–52.

643 – Teofan Mărturisitorul, Cronografie pentru anii 284–813, cu

menţiuni despre istoria Daciei Romane în anii 326–773. 9 copii, unele în
traducere latină (Barb. V. 49; Barb. gr. 233; Pal. gr. 395; Urb. gr. 87; Vat.
gr. 154, 155, 167, 978, 979).
Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA,
1977, nr. 4, p. 460); MRV, p. 51.
300  VATICAN

Publ.: Teophanes Confessor, Chronographia, ed. C. de Boor, I, Leipzig,

1883, p. 27–446; Fontes, II, p. 590–623.

644 – Chronicon Theophani continuatum et Constantini orphirogeneti

iussu conscriptum libris IV. Copie. Text în greacă. Cronică bizantină
cuprinzând şi informaţii privind istoria românilor (Barb. gr. 232, f. 154–155).
Ref.: MRV, p. 51.

645 – Martiriul Sfântului Sava Gotul, copii din 912 şi sec. XVII.
Textul, redactat în greacă în anul 374, relatează martirizarea Sf. Sava Gotul
din 12 aprilie 372 în regiunea Buzăului. Cuprinde şi informaţii despre
situaţia demografică, socială şi răspândirea creştinismului în Dacia (Vat. gr.
1660 (912), Vat. lat. 6187 (sec. XVII)).
Ref. şi reprod.: MRV, f. 31–32.
Publ.: Fontes, I, p. 710–715.

646 – Aethicus Ister, Cosmographia. Copie sec. XI. Pergament.

Traducere latină de Hieronimus Presbyter. Cuprinde şi menţiuni despre
localităţi de pe litoralul dobrogean şi plante din zonă (Vat. lat. 13936).
Ref. şi reprod.: MRV, p. 45–50.

647 – Ioannīs Zonaras, Cronică de la facerea lumii până la anul 1118.

Cuprinde şi informaţii despre geto-daci, goţi, avari, bulgari, pecenegi, pe
teritoriul Daciei şi despre evenimente interesând istoria spaţiului românesc
dintre anii 29 î.Hr. – 1094 d.Hr., 3 copii în limba greacă (Vat. gr. 135, din
sec. XIII; Vat. gr. 136; Pal. gr. 136 din sec. XII) şi 2 traduceri latine (Pal.
lat. 136, Pal. lat. 275).
Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA,
1977, nr. 4, p. 463); MRV, p. 52; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 157.
Publ.: Ioannīs Zonaras, Annales, ed. Maulicius Pinderus, I–II, Bonn, 1841–
1844; idem, Epitome historiarum, ed. L. Dindorf, Bonn, 1897; Fontes,
III, p. 190–229.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 88, c. 243–461 (Vat. gr. 136).

648 – Ioannīs Zonaras, Synagōgī lexeōn syllegeisa ek diaforōn vivliōn,

circa 1125–1150. Cuprinde şi termeni toponime, etnonime din zona daco-
romană (Vat. gr. 263).
Ref. şi publ.: Ioannis Zonarae, Lekicon ex tribus codicibus manuscriptis,
nunc primum edidit [...] J.A.H. Tittmann, I–II, Leipzig, 1808; Fontes,
IV, f. 66–67.
 VATICAN  301

649 – Constantin Manasses, Istorie universală, ante 1187, versiune

slavă, circa 1331–1340, realizată din porunca ţarului bulgar Ivan Alexandru,
cuprinzând şi informaţii despre populaţia de la Dunărea de jos; versiunea a
servit la redactarea cronicilor slavo-române din sec. XVI şi a fost tradusă în
limba română de Mihail Moxa în 1620 (Vat. slav. 2).
Ref.: Ioan Bogdan, Manasse ca izvor al lui Moxa în Ioan Bogdan, Scrieri
alese, ed. G. Mihăilă, Buc., 1968, p. 627–632; Mihail Dan, În legătură
cu editarea de către Ioan Bogdan a traducerii medio-bulgare a
Cronicii lui Manasses, în Sub semnul lui Clio, Cluj-Napoca, 1974,
p. 565–569.
Publ.: Ioan Bogdan, Cronica lui Constantin Manasses, Buc., 1922, VIII,
456 p.

650 – Legenda minor Sancti Gerhardi, sec. XII, extrase, cuprinzând

informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea
Mureşului în sec. XI (Ferrajoli 815, ad 28 sept.).
Ref.: Gombos Albin, Catalogus fontius historiae Hungaricae, t. II, Budapesta,
1927–1938, p. 1398–1399; Eugen Glück, Izvoarele narative din
secolul al XI-lea referitoare la istoria Transilvaniei. Noi contribuţii
(RA, 1979, nr. 4, p. 387).

651 – Sf. Paulin de Nola, Pontii Meropii. 12 copii sec. XII–1515. Text
în latină. În poemul XVII [Despre întoarcerea lui Nicetas sau Despre Dacia]
informaţii despre Dacia şi locuitorii ei în sec. IV–V (Vat. lat. 360 (sec. XII),
Vat. lat. 361 (sec. XII), Vat. lat. 496 (sec. XIII), Vat. lat. 497 (sec. XIV),
Vat. lat. 349 (1468), Vat. lat. 80 (1472), Urb. lat. 533 (sec. XV), Vat. lat.
344 (sec. XV), Vat. lat. 367 (sec. XV), Vat. lat. 498 (sec. XV), Vat. lat. 499
(sec. XV), Vat. lat. 524 (1515)).
Ref. şi reprod.: MRV, p. 34–36.
Publ.: Fontes, I, p. 38–42.

652 – Glosă din 1249–1250, menţionând mitropolia Vicinei (Vat. gr.

1455, f. 223).
Publ.: „Échos d’Orient”, 35, 1932, p. 318, n. 3, şi 39, 1936, p. 115, n. 2;
DIR, B, XIII–XV, p. 5–6.

653 – Miscelaneu, sec. XIII–XIV, 25,5 × 17 cm. 2 + 451 f. Text în

limba greacă. În cuprins Omilii de Ioannīs Xifilinos şi Teofanīs Kerameos.
La f. 451, însemnare în limba greacă din 23 iunie 1564: „A murit fiul meu,
302  VATICAN

fericitul Isidor Mazinos în Valahia la Bocca San Georgio (braţul Sf.

Gheorghe)” (Vat. gr. 1605, fost 1567).
Ref.: Cyrus Giannelli, Codices Vaticani graeci 1485–1683, Città del
Vaticano, 1950, p. 255–260.

654 – Glosă, post 1343, privind mitropolia Vicinei (Ottob. gr. 249,
f. 838–841).
Publ.: „Échos d’Orient”, 39, 1936, p. 115, n. 3; DIR, B, XIII–XV, p. 12;
Chelaru, Colecţia microfilme, p. 150.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

655 – Petrus Calus, Legendarius, ante 1348, cuprinzând şi Legenda

minor Sancti Gerhardi, sec. XII, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul
voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI.
Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la
istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 386).
Publ.: Florio Banfi, Vita di Gerardo da Venezia, vescovo di Csanad nel
legendario di Pietro Calo („Annuario Ianus Panonius”, 1, 1947,
p. 224–228).

656 – Manuīl Filīs, Tō sebastō Patrikiotī, prima jumătate a sec. XIV.

Poem în greacă în care se descriu prelucrarea şi ţeserea lânii de către păstorii
români din Balcani (Vat. gr. 1126).
Ref. şi publ.: Manuelis Philae, Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207;
Fontes, IV, p. 158–159.

657 – Tetraevanghel, copiat de Nicodim de la Tismana, 1399–1406, la

Şiria (Arad). Text în slavonă. Manuscrisul s-a aflat anterior în Zărand,
Banat, Serbia (Ms. serb. 5).
Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 225–231; Fl. Dudaş, Manuscrisele
româneşti din bisericile Bihorului, I, Oradea, 1985, f. 30–31; idem,
Vechi cărţi româneşti călătoare, Buc., 1987, f. 134.

658 – Epidīmia Mazari en Adou, 1414–1418, scriere anonimă în care

sunt satirizate personaje de la curtea împăratului bizantin Manuil II
Paleologul. Ţara Românească din timpul lui Mircea cel Bătrân apare în
viziunea timpului drept o regiune de bogăţie şi de realizare socio-economică
rapidă (Vatic. Urb. 138, f. 223–248).
Ref. şi publ.: A. Ellissen, Analecten der mittel- und neugriechischen Literatur,
IV, Leipzig, 1860, p. 187–250; Fontes, IV, p. 338–339 (extrase).
 VATICAN  303

659 – Ioannes Vitez, episcop romano-catolic de Oradea, Epistula

metrica ad Aeneam Silvium Piccolomincum, 1456 (Ottob. lat. 347, f. 85v;
Vat. lat. 401, f. 110v, copie sec. XV; Vat. lat. 1787, f. 102v, copie sec. XV).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

660 – Aeneas Silvius Piccolomini (Pius II), Commentarium rerum

memorabilium, 1458–1464, cuprinzând informaţii despre originea latină a
poporului român şi încercarea de explicare a denumirii Valachi (Urb. lat.
407).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

661 – Aeneas Silvius Piccolomini (Pius II), Epigrammata, 1458–1464,

cuprinzând şi Carmen ad Histrum. Manuscris autograf (Urb. lat. 402,
f. 238v–239).
Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, Cântecul Dunării („Steaua”, 33, 1982,
nr. 1, p. 36).

662 – Aeneas Silvius Piccolomini (Pius II), Historia Australis, 1458–

1464. Prima formă a lucrării în Europa, referinţe la originea latină a
poporului şi limbii române şi la continuitatea daco-romană în Dacia (Urb.
lat. 405, f. 246v–256).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

663 – Andreas Pannonius, Libellus de regiis virtutibus Matthiae

Corvino dedicatus, Ferrara, Mănăstirea Sf. Christofor, 1467. Pergament,
167 f., 21,5 × 14,7 cm. Autorul descrie botezul lui Matei Corvin în Cluj, la
care luase parte (Vat. lat. 3186).
Ref. şi publ.: Matthias Corvinus, p. 180–181, nr. 69 (fragm.).

664 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Omān

[Istoriile casei lui Osman], ante 1481, 267 f., cuprinzând şi informaţii despre
conflictele româno-otomane: campaniile în Ţara Românească şi Moldova
din secolele XIX–XV, luptele cu Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad
Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare (Războieni,
1476) (fond regina Cristina, ms. XXX).
Ref.: Babinger, GOW, p. 37.
304  VATICAN

665 – Bartolomeo Platina, Liber de vita Christi ac omnium pontificum,

ante 1481. Text în latină. Cuprinde f. 260v şi informaţii despre Țaratul
vlaho-bulgar şi raporturile lui cu Imperiul Bizantin (Vat. lat. 2044).
Ref. şi reprod.: MRV, f. 52–53.

666 – Francisc Cernojević (Pescennio Francesco Negro Veneto),

director al Gimnaziului Public din Arad, piesă de teatru cu subiect religios,
1488–1492, scrisă pentru a fi interpretată de elevii gimnaziului din Arad al
cărui director era autorul (Vat. lat. 4033, f. 127–132v).
Ref.: Andrei Pippidi, rec. în „Studii”, 26, 1973, nr. 4, p. 858.

667 – Paulus Pompilius (Paolo Pompilio), De antiquitate linguae

latinae [Despre vechimea limbii latine], ante 1483, menţionând şi limba
română între limbile romanice şi populaţia daco-romană păstrătoare a limbii
latine „curate”. Copie din 1493 (Vat. lat. 2222).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, Roma – itinerar românesc („Steaua”, 34, 1983,
11, p. 26); idem, România în documentele Vaticanului (MI, s.n., 26,
1992, nr. 4, p. 38–39).

668 – Legenda Sancti Gerhardi, sec. XV, versiune ilustrată de un artist

italian anonim cu 8 miniaturi reprezentând episoade din viaţa lui Gerard,
martiriul şi înmormântarea sa la Morissena (Cenad) în 1046 (Vat. lat. 8541,
f. 68–69).
Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la
istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 386–387).

669 – Iacob de Voragine, Legenda Aurea, a doua jumătate a sec. XIII.

Copie din sec. XV. Pergament. Text în latină. Cuprinde şi Legenda major
Sancti Gerardi (f. 68 ș. urm.) şi Legenda Sancti Ladislai. Texte din sec. XII,
cuprinzând vieţile lui Gerard Sagredo, episcop de Cenad, şi a regelui
Ludovic I al Ungariei, care cuprind evenimente privind istoria Banatului şi
Transilvaniei (ms. Vat. lat. 8541; alte copii din 1245, ms. Vat. lat. 13000;
din sec. XIV: mss. Vat. lat. 1224, 1225, 1226, 1228, 1277, 10187; din
sec. XVI–XVII, ms. Urb. lat. 494).
Ref. şi reprod.: MRV, p. 58–63.

670 – Dio Cassius, Historiae Romanorum. Copie din sec. XV.

Fragmente din prelucrările lui Xiphilinos şi Zonaras. Pergament. Text în
greacă. La f. 135v–142, informaţii despre campania lui Traian în Dacia şi
regele Decebal (Vat. gr. 144, alte 2 copii în Vat. gr. 145 şi Vat. gr. 146).
 VATICAN  305

Ref. şi reprod.: MRV, p. 29–30.

Publ.: Fontes, I, p. 668–707.

671 – Geōrgios Sfrantzīs, Memorii, sec. XV–XVI. Cuprinde şi informaţii

despre istoria românilor pentru perioada 1392–1477. Text în greacă. 2 copii
(Barb. gr. 175 şi Ottob. Gr. 260).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 147, 150.
Publ.: Georgios Sphrantzes, Memorii 1401–1477. În anexă, Pseudo-
Phrantzes: Macarie Melissenos, Cronica 1258–1481, ed. Vasile Grecu,
Buc., 1966.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 70.

672 – Sebastiano Compagni, Geographia, încheiată la 13 iunie 1509,

cu informații despre Peninsula Balcanică (Cod. Vat. Lat. 3844).
Ref.: R. Almagià, Un sconosciuto geografo umanista: Sebastiano Compagni,
în Miscellanea Giovanni Mercati, vol. IV, Vatican, 1946, p. 442–473;
Ion Dumitriu-Snagov, Imaginea teritoriilor româneşti în Loggia lui
Rafael Sanzio (RA, 60, 1983, nr. 3, p. 246–247).

673 – Cronică a Imperiului Otoman, sec. XVI–XVII, redactată de un

autor grec anonim, cuprinzând şi informaţii (pentru perioada 1373–1512)
despre cucerirea Peninsulei Balcanice de către otomani şi despre relaţiile lui
Baiazid I şi ale emirului Musa Celebi cu Mircea I, domnul Ţării Româneşti,
atacul Chiliei, 1462, de către Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş (Barb. gr. 111).
Ref.: Şerif Baştav, Grekçe Anonim Osmanli tarihinind kaynaklari (1374–
1421) („Belleten”, Ankara, 1957, nr. 61, p. 149–160); P. P. Panaitescu,
Legăturile moldo-polone în secolul XV şi problema Chiliei
(„Romanoslavica”, III, 1958, p. 107, nr. 52); M.A. Mehmet („Belleten.
Revue d’histoire turque (1957–1961)” (SAO, IV, 1962, p. 313);
Chelaru, Colecţia microfilme, p. 147.
Publ.: Georgios Th. Zoras, Chronikon peri tōn Tourkōn soultanōn (kata ton
Varverinon ellīnikon kōdika 111), Atena, 1958 (rec. N. Camariano,
Cronică despre sultanii turci, în „Studii”, 13, 1959, nr. 3, p. 318).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 103.

674 – [Georgius Reicherstorffer], [Relaţie despre Moldova], [1535],

raport diplomatic al misiunii în Moldova trimise de Ferdinand I de
Habsburg la sfârşitul anului 1534. Text în limba latină cuprinzând în prima
parte descrierea Moldovei şi a locuitorilor ei, iar în partea a doua, informaţii
306  VATICAN

despre importanţa Moldovei pentru apărarea Transilvaniei de un eventual

atac otoman, probabil prototip al cărţii autorului Chorographia Moldaviae,
1541 (Vat. lat. 3922, f. 12–13).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/2, p. 442–443; Ioan Bogdan, Anonim latin din
sec. XVI („Arhiva”, 9, 1898, p. 117–121; Veress, Documente, I,
p. 189–191; V. Mihordea, O descriere a Moldovei înainte de Cantemir
(RI, 23, 1937, p. 122); Ştefan Pascu, O scurtă descriere a Moldovei din
sec. XV („Studii şi cercetări istorice”, Iaşi, 18, 1943, p. 182–187);
I. Totoiu, Cu privire la cea mai veche „Descriere a Moldovei”
(„Studii”, 12, 1959, nr. 3, p. 123–133) (atribuire şi datare); Maria
Holban, În jurul Chorographiilor lui Reicherstorffer („Studii”, 18,
1965, 1, p. 147–170); Călători străini, I, p. 191–194.

675 – Michael Sigler din Sibiu (1535–1585), Inscriptiones Romanae

ex statuis et marmoribus hic inde in Transilvania erutis, colecţie de
10 inscripţii romane fără menţionarea locului unde se găseau originalele.
Ref.: IDR, 1, I, p. 38.

676 – Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del Signor

Benedetto doppo della mia partenza di Genova l’anno 1581 per andar in
Vallacchia. Însemnările lui Franco Sivori din Genova, secretarul lui Petru
Cercel, domnul Țării Româneşti (1583–1585) (Ferrajoli 43).
Ref. şi publ.: Ştefan Pascu, Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul
sec. XVI, Sibiu, 1944; idem, Un fragment dintr-o descriere italiană a
Tării Româneşti de la sfârşitul veacului al XVI-lea, în Omagiu prof.
Ion Lupaş, p. 922–926 (rec. I. Ionaşcu, în RIR, 14, 1944, p. 135);
Călători străini, III, p. 1–70; G. Lăzărescu şi N. Stoicescu, op. cit.,
p. 311–314; V. Cândea, Le modèle vénitien de la relation de Franco
Sivori sur son voyage à Constantinople en 1581 (SAO, 7, 1968,
p. 237–241); Chelaru, Colecţia microfilme, p. 150.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 70.

677 – Girolamo Frachetta da Rovigo, relatări, 1594–1600, cu privire la

participarea lui Mihai Viteazul la acţiunile Ligii Sfinte (Urb. lat. 821,
f. 251–342).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 152.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 304–407.
 VATICAN  307

678 – Pietro Busto, Descricione della Transilvania, 1595, relatare a

unui muzicant al lui Sigismund Báthory, 8 copii (Ottob. 2604, p. 480–487;
Urb. lat. 817 II, p. 337–350).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 28; Călători străini, III, p. 436;
Vasile Tomescu, Histoire des relations musicales entre la France et la
Roumanie, I, Buc., 1973, p. 173–174; Chelaru, Colecţia microfilme,
p. 151.
Reprod.: Academia Română, copie de Al. Em. Lahovary; Arh. Naţ. Rom.,
mf. Vatican, r. 21.

679 – Girolamo Frachetta da Rovigo, Note [1595], despre situaţia din

Ţara Românească şi Transilvania (Urb. lat. 1028 II, f. 433–484).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 152.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 489–539.

680 – Girolamo Frachetta da Rovigo, Undici discorsi intorno alle

guerre contro il Turco, 1596 (Urb. lat. 1492).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 157.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 676–761.

681 – Relatare, 1596, cu privire la Ţara Românească (Urb. lat. 817 III,
f. 415–427, 586–588).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 151.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 21, c. 81–97.

682 − Sbornic, Transilvania, prima jumătate a sec. XVII. 69 f., 18 × 15

cm. Text în slavonă şi română, cuprinzând Învăţăturile Sf. Vasile cel Mare,
Slujebnic şi Predici. La f. 59v–69v, Cuvânt de învăţătură în limba română.
Însemnări în limba română, de la jupân Costin din Olpret (f. 17v), și din
1904, de la preotul Mihai Hodarneu, care a găsit manuscrisul în biserica din
com. Pata, jud. Cluj (f. 4v) (Vat. slav. 53).
Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 230, nr. 49; Džurova – Stančev –
Japundžič, Opis, p. 130–131, nr. 51.
Reprod.: ibidem, pl. LXIV–LXV (f. 25v, 59v).

683 – [Fabio Chigi], Raconto delle guerre di Transilvania, circa 1639.

Raport atribuit cardinalului Fabio Chigi, nunţiu apostolic la Köln, relatând
evenimentele politice şi militare din Transilvania în cursul celor trei
războaie din anii 1615–1627 (ms. Chigi N II 59, p. 429–440).
308  VATICAN

Ref.: L. Valmarin, M.G. Fornari Sciascia, Il „Racconto delle guerre di

Transilvania” in un manoscritto della Biblioteca Vaticana („Europa
Orientalis”, 2, 1983, p. 145–166).

684 – Petru Movilă, I‘tirāf al-ray’ al-mustaqīm [Cunoaşterea dreptei

învăţături], 1675, traducere de Christodul, episcop de Gaza, după versiunea
neogreacă a Mărturisirii ortodoxe. Copie din 1691 revăzută de preotul
Leontie.
Ref.: Paul Sbath, Manuscrits orientaux de la bibliothèque du R.P. Paul
Sbath („Échos d’Orient”, 27, 1924, p. 343–344); Al. Elian, Contribuţia
grecească la Mărturisirea Ortodoxă („Balcania”, V, 1942, nr. 1,
p. 105); Graf, Geschichte, III, p. 122–123.

685 – Umillissimo ricordo a S. M. Cesarea per l’Ungheria e per la

Transilvania, ante 1699, raport anonim privitor la reorganizarea celor două
ţări după anexarea la Imperiul Habsburgic (Vat. lat. 1194, f. 57–64).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 297–576.

686 – Euhologhion, scris de popa Mathei Moldovan din Suceag (jud.

Cluj), 1710 (1716?), 263 f. (Vat. rum. 8).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 244–530.

687 – Pildele, adecă cei filosofeştii de pe limba greacă tălmăcite

româneşte, scrise de Gheorghe Gavrilovici, Banat, post 1713, 192f., copie
după Floarea darurilor, Snagov, 1700 şi Pilde filosofeşti, Snagov, 1713
(Vat. rum. 9).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 531–741.

688 – Muṣtafā Na‘īma, Ravdat-ül-Hüseyin fi ülāṣat-ül-abār al-

āfiqayn [Grădina lui Husein, scurtă înfățișare a știrilor orientale și
occidentale], ante 1716, cronică pentru anii 1591–1661, cu informaţii despre
raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul domniei lui Mihai
Viteazul (ms. org. 6555).
Ref.: Babinger, GOW, p. 246.
 VATICAN  309

689 – Penticostar, scris de preotul Ieremia Ioan, Cluj–Mănăştur, 1722,

92 f. (Vat. rum.3).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 577–671.

690 – Carte românească ce se cheamă Ceasornicul domnilor,

traducere de Nicolae Costin după Antonio de Guevara, 1732, copist Pavel
Grămăticul de Vama, cu cheltuiala lui Ion Neculce, vel vornic de Ţara de
Sus, 262 f. (Vat. rum. 1).
Ref.: D. Găzdaru, Un manuscris „Ciasornicul domnilor” de N. Costin în
Italia („Revista critică”, 1929, p. 204) (datat 1719, cota: ms. Longhi-
Boroia); Dumitriu-Snagov, Catalogul, p. 959–961, 971, fig. 1; Chelaru,
Colecţia microfilme, p. 158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 1–269; Dumitriu-Snagov,
Catalogul.

691 – Prăznicar, 1733, realizat în Transilvania de Nord, zona Dejgher,

Năsăud, de un anonim, 241 f. . La f. 38v, f. 58v, 244v etc., miniaturi (Vat.
rum. 6).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; idem, Comori de artă românească la
Vatican. „Madona” cu ie, MI, 19 (1985), nr. 10, p. 8; Chelaru,
Colecţia microfilme, p. 159.
Reprod.: I. Dumitriu-Snagov, Comori de artă românească la Vatican, pl.
IV; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 1–237.

692 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Ğalā’ al-’abār min ġisā’ al-

’akdār [Limpezirea ochilor de vălul mâhnirii], 1739, traducere de Sofronie,
episcop de ‘Akka, după ediţia greacă Peri tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi,
1682.
Ref.: Graf, Geschichte, III, p. 145; V. Cândea, Sources grecques et
roumaines dans les bibliothèques du Proche Orient (AIESEE Bulletin,
8, 1970, nr. 1–2, p. 72).

693 – Spiridon Fagaras, Mnemosynon, poeme (2) dedicate cardinalului

Stefano Borgia, datate 26 decembrie 1797 şi 8 decembrie 1799, Blaj
(Borg.lat. 288, f. 238–239; 840, f. 55).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.
310  VATICAN

694 − Miscelaneu, Moldova, prima jumătate a sec. XVIII, scris de

L. Vasile Matei (cf. însemnare f. 86). 115 f. Text în slavonă (f. 1–51) şi
română (f. 52–118). În cuprins: catavasier, menologiu etc. La f. 87–115,
Rugăciunile către Dumnezeiasca Cuminecătură. La f. 86v, 116v, însemnări
în limba română (Vat. slav. 49).
Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 230, nr. 49; L. Vasiliev, Novo
datiranije srpskih rukopisa u Vatikanskoj biblioteci („Arheografski
prilozi”, 1, 1979, p. 45–80); Džurova – Stančev – Japundžič, Opis,
p. 127–128, nr. 47.
Reprod.: ibidem, pl. (f. 117v, 118).

695 – Burhān al-’asrar fi taqdīs al-’asrār [Învăţătură despre Taine.

Despre Sfânta Taină [a împărtăşirii]], traducere din sec. XVIII, de Ilyās
Fahr din Tripoli, după Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia tīs
Anatolikīs... Ekklīsias, Bucureşti, 1703.
Ref.: Graf, Geschichte, III, p. 138–139.

696 – Dimitrie Cantemir, alāh al-akīm wa-fasād al-ʻālam al-damīm

[Mântuirea înţeleptului şi pierzania păcătoasei lumi], traducere în limba
arabă de Athanasie III Dabbās, Patriarhul Antiohiei, ante 1705, după
Divanul, Iaşi, 1698. Copie din sec. XVIII, 238 p.
Ref.: P. Sbath, Manuscrits orientaux de la Bibliothèque du R. Paul Sbath
(„Échos d’Orient”, 29, 1926, p. 87, nr. XXXVII/2); Graf, Geschichte, III,
p. 131–132; V. Cândea, La diffusion de l’œuvre de Dimitrie Cantemir
en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2,
p. 357–358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete, I,
Buc., 1974, p. 82–84; Feodorov, Arabic Divan, p. 67.

697 – Inscripţie creştină în limba latină, descoperită la Cluj. Copie sec.

XVIII (Vat. lat. 5250, f. 32v).
Ref. şi publ.: I. Barnea, Contribuţii la studiul creştinismului în Dacia (RIR,
13, nr.3, 1943, p. 31–32).

698 – Kitāb al-qudāsāt al-talāta al-ilāhiya [Cartea celor trei

Dumnezeieşti Liturghii], copie din sec. XVIII, după ediţia Snagov, 1701
(Vat. ar. 455, f. 180v-219r).
Ref.: Graf, Geschichte, I, p. 632.
 VATICAN  311

699 – Kitāb al-’Ūrūlūğiyūn [Ceaslov], sec. XVIII, copie după ediţia

Bucureşti, 1702, tipărită de Antim Ivireanul cu ajutorul lui Athanasie III
Dabbās, Patriarhul Antiohiei (Vat.ar. 802).
Ref.: Graf, Geschichte, I, p. 632.

700 – Carte românească de învăţătură, manuscris din a doua jumătate

a secolului XVIII, 295 f. (Vat. rum. 2).
Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 270–576.

701 – Ştefan Bălan, Însemnarea legii grecieşti jornalite, Sebiş, 1812–

1817, 34 f., cuprinzând lista de legiuiri din perioada sus-menţionată (Vat.
rum. 5).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom.,mf. Vatican, r. 101, c. 692–727.

702 – Înmormântarea Domnului nostru Iisus Hristos, scris de Gheorghe

Bâlă, la Simand (jud.Arad), 1861 (Vat. rum. 4).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 672–691.

703 – Arătare pentru rânduiala clerului de amândouă părţile,

uşurarea poporului şi mai buna stare a clerului umilit preţuire, 1901, 4 f.,
memoriu în favoarea preoţilor de mir din Banat, scris de un protopop din
Lugoj (Vat. rum.7).
Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 238–243.

704 – Danubium. Veteres ad ripas fluminis inscriptiones repertae, s. l.,

s. a., cuprinzând inscripţii romane descoperite în zona Dunării (Ferrajoli,
562, f. 275–277v).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

705 – Formula baptismi, s. a., cuprinzând şi formula botezului practicată

de bisericile din Moldova şi Ţara Românească (Borg. blt. 802, f. 185).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

706 – Episkopikos katalogos, s. a. În cuprins, liste ale episcopiilor

ortodoxe incluzând şi eparhiile româneşti (fond Stavrakīs Aristarchīs, Vat.
gr. 2491–2498).
312  VATICAN

Ref.: Panagiotis G. Nikolopoulos, L’inventario dei codici vaticani greci

2403–2631 („Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 35, 1966, p. 130).

CR

707 – Hartman Schaedel, Chronicarum liber..., Nürnberg, 1493, cuprinde

imagini din Ţara Românească, cu referiri la originea şi continuitatea românilor
în cadrul geografic al Daciei în capitolul „Valahia” (Inc. Rossiana 1517).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

708 – Iulius Simon Siculus, Divus Gerardus Episcopus et Martyr,

Roma, 1519, ediţie a codicelui Cianadinus (pierdut), cuprinzând Legenda
major Sancti Gerhardi, sec. XV, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul
voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI.
Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la
istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 888).

709 – Pius P. P. II, La descritione de l’Asia et Europa..., Veneţia,

1544, cuprinzând referiri la Dacia şi Ţările Române (Capponi V. 61).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

710 – Opws historiarum nostro seculo conuenientissimu, Basel, 1541.

Cuprinde şi Joannes Dantiscus, Victoria sereniss. Poloniae regis contra
vayuodam Muldauiae Turcae tributarium. 2 ex. (Stamp. Barb. Q. VI. 29,
Stamp. Pal. V. 536 Int. 2).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

711 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum, Braşov,

1549 (RI. VI. 26 Int. 7).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

712 – Giacomo Castaldi, I nomi antichi e moderni delle provincie,

regioni, città, castella, monti, laghi, fiumi, mari, golfi, porti, isole dell’
Europa, Venezia, 1567, tratat de geografie cuprinzând şi un capitol
consacrat Daciei (RI. 45).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

713 – Antonio Bonfini, Rerum Ungaricarum decades quator...,

Veneţia, 1568, cu referiri la istoria Ţărilor Române (RI. I. 614).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.
 VATICAN  313

714 – Leonhardus Gorecius, Descriptio belli Ivoniae, Voivodae

valachiae quod anno 1574 cum Selymo II [...] gessit. Huic accessit Io.
Lasicii historia de ingressu Polonirum in Valachiam cum Bogdano & caede
Turcarum, Frankfurt, 1578 (R.I.V.1952).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

715 – Ulrich Richental, Costanzer Concilium..., Frankfurt am Mayn,

1575, consemnând şi participarea unei delegaţii române la Conciliul de la
Konstanz, 1414–1418 (Palatina II. 290, f. 201).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

716 – Antologhion, tipărit de Coresi, Sas Sebeş, 1580. A aparţinut

vornicului Lazăr din Jabeniţ (jud. Mureş) la 1768 (cf. însemnare la f. 83)
(RG Lit. II. 131).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

717 – Jacques Typotius, Orationes III, Frankfurt, 1595. Cuprinde

informaţii despre luptele lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, cu
otomanii (Stamp. Barb. V. VII. 105, int. 10).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

718 – Tartariae descriptio, ante hac in lucem numquam edita, cum

tabula geographica eiusdem Chersonesus Tauricae, item Transsylvaniae, ac
Moldaviae, aliarumque vicinarum regionum succinta descriptio Georgii a
Reichersdorff [...] Praeterea, Georgii Werneri De admirandis Hungariae
aquis hypomnemation [...], Coloniae Agrippinae, 1595. 2 ex. (R,G, Storia II.
83, Stamp. Barb. P. X. 44).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

719 – Bernardino Beccari, Avviso di una rotta data dal S. Michele

Vaivoda di Valacchia a Maut visir, nella Bulgheria presso à Ruscich, alla
fine del mese d´aprile MDXCIX [...], Roma, 1596 (Stamp. Cappon. V. 681,
int. 10).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

720 – Bernardino Beccari, Avviso della seconda vittoria de [...]

principe di Transilvania contra Sinan Bassa in Vallachia, Roma, 1595
(Stamp. Cappon. V. 681, int. 96).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.
314  VATICAN

721 – Martin Fumée, Historia von den Empörungen so sich im

Königreich Ungarn auch in Siebenbürgen Moldaw in der Bergische
Walachey und andern örthern zugetragen haben [...], Köln, 1596 (Stamp.
Pal. III. 143).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

722 – Giovanni Argenti, Defensio Societatis Iesu adversus Matthaei

Turoscai Arrianorum, et Michaelis Tasnadij Calvinistarum superintendentium,
accusationes, habita a Ioanne Argento, Cracovia, 1620. Cuprinde „Actio
pro restituenda Societate Iesu in Transylvania habita” (Stamp. Barb. H.I.
151, int. 2).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

723 – Zaharia Ghergakos din Arta, Hristianikī katīhīsis, Wittenberg,

1622. A doua epistolă dedicatorie a autorului este adresată şi „preastrăluciţilor
principi ai Moldovei, Ţării Româneşti şi Rusiei” (Biblioteca Barberina
V.XV.124).
Ref.: Legrand, Bibliographie, XVII, t. I, f. 159–170, nr. 119; Papadopoulos,
Ell. vivl., I, f. 184, nr. 2459.

724 – Petrus Arcudino, Libri VII De concordia Ecclesiae Occidentalis

Orientalis in septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În
epistola dedicatorie către Sigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează
campania lui Mihai Viteazul în Transilvania. 2 exemplare (Barb. G. IX. 55;
Mai XI. F. XIII. 37).
Ref.: Legrand, Bibliographie, XVII, 1, p. 205–216; Papadopoulos, Ell. vivl.,
p. 66, nr. 889.

725 – Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, Veneţia, 1638 (Racc.

I. IV. 155).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

726 – Abagar, Roma, 1641, tipărit cu sprijinul lui Matei Basarab şi al

lui Vasile Lupu (menţionaţi în colofon).
Ref.: A. Leskien, Abagar – ein neubulgarischer Druck aus dem XVII
Jahrbuch (în „Arhiv für Slavische Philologie”, 3, 1879, p. 518–521);
A. Teodorov, Bălgarski knigopis, I („Sbornik za narodni umotvorenija
nauka i knižnina”, 9, 1893, p. 151; rec. N. Iorga, în RI, 19, 1933, p. 96).
 VATICAN  315

727 – Evanghelie învăţătoare, Govora, 1642. A aparţinut lui Simion

Pantes din satul Tergovişte (com. Balinţ, jud. Timiş), (cf. însemnare la
f. 22). (RG Lit. III. 327).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

728 – Carte romanească de învăţătură, Iaşi, 1643 (RG Oriente III.

395).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

729 – Evanghelia învăţătoare, Dealu, 1644. La f. 787, însemnare de

donaţie către Biblioteca Vaticană, 29 august 1923, de la parohia greco-
catolică din Gherla (RG Lit. II. 68).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

730 – Noul Testament, Bălgrad, 1648. Însemnare de proprietate pe

forzaţ, 1795, Arad. Pe foaia de titlu, însemnare de proprietate: Biblioteca
diecezană, Lugoj, 1890. În interior 3 ştampile ale acestei biblioteci, 1895
(RG Lit. III. 432).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

731 – Psaltire, Bălgrad, 1651 (RG Lit. V. 350)

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

732 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652. La f. 4: Blaj, 1796. În

cuprinsul cărţii, 3 ştampile ale Episcopiei din Lugoj, 1856 (Riserva II 128).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

733 – Lucas Holstenius, Collectio romana bipartita, Roma, 1662,

cuprinzând şi documente privitoare la organizarea ecleziastică a Daciei în
sec. V–VI, între care: 17 iunie 412, prin care Rufus, episcop al Thessalonicului,
revendică jurisdicţie ecleziastică a provinciilor Dacia Mediterranee, Dacia
Ripensis, Moesia etc.; 11 martie 422, cu referiri la episcopi din Dacia; 8
octombrie 512, împărţirea ecleziastică a Daciei.
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1982.

734 – János Bethlen, Rerum Transylvaniae libri quatuor, continentes

res gestas principum ejusdem, ab anno 1629 usque ad 1663, Amsterdam,
1664 (Stamp. Barb. S. XI. 9).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.
316  VATICAN

735 – Apostol, Bucureşti, 1683, exemplar dăruit de Şerban Cantacuzino

bisericii din Romoşel (jud. Hunedoara) (RG, Lit. III, 121).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

736 – Relatione de’ felici progressi dell’ armi christiane contro la

potenza Ottomanna, nella Podolia, Valachia, e Tartaria Bialogrodense,
sotto gli auspicii di Giovanni III re’ di Polonia, con la vittoria ottenuta da
Tartari vicino a Tilgrotino a’ 4 decembre 1683 dal Kunicki generale de’
Cosacchi. Cavata dalla latina stampata in Cracovia, arrichita di diverse
notitie necessarie alla piena intelligenza de’ successi [...], Roma, 1684
(Stamp. Barb. P. VII. 246, int. 18).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

737 – Molitvenic, Bălgrad, 1689 (RG Lit. I V 300).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

738 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]; Kyrillou

tou Loukareōs [...] Dositheou [...], Egheiridion, Bucureşti, 1690 (Riserva II. 56).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 413–414. nr. 5514.

739 – Theion kai Ieron Euaggelion Ellīnovlahikon, Bucureşti, 1693

(RG Lit. II. 70).
Ref.: ibidem, p. 87, nr. 1150.

740 – Dosithei Notara, Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi,

1694 (Riserva II. 57).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

741 – Petru Movilă, Orthodoxa Confessio Catholicae atque Apostolicae

Ecclesiae Orientalis... cum interpretatione latina..., edit. Laurentino
Normanus, Leipzig, 1695 (RG Theol. V. 6742).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 338, nr. 4552.

742 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698. 2 exemplare (R,G,

Oriente II. 201. Riserva, Riserva II. 58).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

743 – Octoih, Buzău, 1700 (RG Lit. IV. 301).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.
 VATICAN  317

744 – Ai Theiai Leitourgiai. Kitāb al-qudāsāt al-talāta al-ilāhiya

[Cartea celor trei Dumnezeieşti Liturghii], Snagov, 1701, tipărită de Antim
Ivireanul în limbile arabă şi greacă, cu ajutorul lui Athanasie III Dabbās,
Patriarhul Antiohiei (RG Lit. IV. 6).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 260, nr. 3527.

745 – [Sevastos Kymīnitīs], Eortologion, Snagov, 1701, tipărită de

Antim Ivireanul (RG Lit. IV. 31).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 240, nr. 3242.

746 – Liturghier, Buzău, 1702 (RG Lit. IV 301).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

747 – Akolouthia tou [...] Patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou

Larissīs [...], epimeleia mītrofanous Grīgora, Bucureşti, 1705 (RG Lit. V,
1076, int. 4).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 10, nr. 108, 110; Petit 27, nr. 1.

748 – Dositei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para [...]
Anthimou ex Ibīrias [...], Râmnic, 1705. 2 ex. (RG Oriente II. 200. Riserva,
II. 55).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

749 – Kitāb al-’Inğīl al-šarīf [Cartea Sfintei Evanghelii], Alep, 1706,

imprimată în tiparniţa arabă a patriarhului Athanasie III Dabbās, cu piese
transferate de la Bucureşti (RG Lit. II. 8).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

750 – Anthologion, Târgovişte, 1709 (RG. Lit. III. 117).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

751 – Vivlos eniausios, Târgovişte, 1709, tipărită de Antim Ivireanul

(RG Liturg. III. 117).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

752 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramento Eucharistiae

[et all.], Paris, 1709. La p. 183–186, extrase din Nectarie, patriarhul
Ierusalimului, Pros tas proskomistheisas theseis, Iaşi, 1682 şi, la p. 195–198
(intercalate), extras din Dosithei Notaras, Egheiridion kata Iōannou
318  VATICAN

Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (Mai XV E.V. 42; RG. SS.
Padri III. 78).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 393, nr. 5222.

753 – Jan Długosz, Historiae Poloniacae libri XIII..., Francofurti,

1711–1712, cu referiri la luptele antiotomane conduse de Ştefan cel Mare,
domnul Moldovei (Polonia, Folio 10/1–2).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

754 – Octoih, Târgovişte, 1712 (RG Lit. IV 303).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

755 – Varinus Phavorinus, Magnum Dictionarium sive Thesaurus

Universae Linguae Grecae, Veneţia, 1712, carte publicată cu cheltuiala lui
Constantin Brâncoveanu, cuprinzând în frontispiciu portretul domnului Țării
Româneşti gravat de Alessandro della Via.
Ref.: Remus Niculescu, Jean-Étienne Liotard à Jassy, 1742–1743
(„Genava”, XXX, 1982, p. 134).

756 – Liturghier, Târgovişte, 1713 (RG Lit. IV. 323).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

757 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarheusantōn,

Bucureşti, 1715. 2 exemplare (RG Oriente S. 21, Riserva I 50).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

758 – Ceaslov, Târgovişte, 1715 (RG Lit. V. 339).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

759 – [Charles] de Ferriol, Recueil de cent estampes représentant

différentes régions de Levant, Paris, 1715, cuprinzând două stampe cu nobil
şi nobilă din Ţara Românească (Chigi S. 379).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

760 – Syntagmation... meta tou Egheiridiou... Gavriīl [Sevīrou]... syn

omilia... Gennadiou [Sholariou], Târgovişte, 1715 (Vesc. Mon. Oriente, I.
feb. 6 Cons.).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 331, nr. 4439.
 VATICAN  319

761 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn... epimeleia...

Geōrgiu Trapezountiou, Bucureşti, 1719 (RG Oriente IV. 1873).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.

762 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathikontōn... Liber de oficiis,

Leipzig, 1722, cuprinde şi portretul autorului gravat de Johann Georg
Wolfgang (RG Classici IV. 906).
Ref.: Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy, 1742–1743
(„Genava”, XXX, 1982, p. 134); Papa dopoulos, Ell. vivl., 1, p. 283,
nr. 3815.

763 – Evanghelie, Bucureşti, 1723 (RG Lit. II. 73).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

764 – Molitvenic, Bucureşti, 1729 (RG Lit. IV. 300).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

765 – Molitvenic, Râmnic, 1730 (RG Lit. V. 351).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

766 – Dissertazioni storico-critiche di varia erudizione, cioè Schendo,

Valachiae subalternae austriacae descriptio historico-phisico-topographica.
Albrizzi, Estratto delle principali leggi venete circa la stampa, Veneţia,
1731 (RG Miscell. G. 56, int. 5).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

767 – Liturghier, Râmnic, 1733 (RG Lit. V. 365).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

768 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the
Othman Empire, Londra, 1734–1735.
Ref.: Claudio Isopescu, Il poeta Giorgio Asachi in Italia (Contributo alla
storia dei rapporti culturali tra l’Italia e la Romania nell’ Ottocento),
Buc., 1930, p. 44.

769 – Antologhion, Bucureşti, 1736 (RG Lit. II 84, int. 1).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.
320  VATICAN

770 – Vivlion periehon tas... Akolouthias... Haralampous... Matronīs

tīs Hiopolitidos... Spyridonos..., epimeleia Kōnstantinou Daponte, Bucureşti,
1736 (RG Lit. V, 656).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 11, nr. 113.

771 – Octoih, Bucureşti, 1736 (RG Lit. II 84, Int. 2).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

772 – Antologhion, Râmnic, 1737 (RG Lit. I 52).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

773 – Dumnezeeştile şi Sfintele Liturghii […], Bucureşti, 1741 (RG

Liturg. V. 345).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

774 – Catavasier, Bucureşti, 1742 (RG Lit. V. 356).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

775 – Octoih, Râmnic, 1742 (RG Lit. IV 297).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

776 – Apostol, Buzău, 1743 (RG Lit. II 78).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

777 – Penticostar, Bucureşti, 1743 (RG Liturg. II. 90).

Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

778 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1743,

cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (RG
Oriente IV. 998).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 155, nr. 2084.

779 – Psaltire, Iaşi, 1743 (RG Lit. III 182).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

780 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Ottoman, trad. de

Joncquières, t. I–II, Paris, 1743 (RG Storia V 443).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.
 VATICAN  321

781 – Ceaslov, Rădăuţi, 1745 (RG Lit. III 116).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

782 – Mărgăritare, Bucureşti, 1746 (RG Oriente III 410).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

783 – Octoih, Bucureşti, 1746 (RG Liturg. IV. 329).

Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

784 – Akolouthia tou [...] Patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou

Larissīs [...],Bucureşti, 1750 (RG Lit. V. 1076, int. 14).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

785 – Petru Movilă, Orhodoxos Omologia tīs katholikīs kai apostolikīs

Ekklīsias tīs Anatolikīs. Orhodoxa Confessio, Wratislawiae, 1751 (RG,
Oriente IV. 895).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 399, nr. 4557.

786 – Strastnic, Blaj, 1753 (RG Lit. II 93).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

787 – Liturghier, Blaj, 1756 (RG Lit. V 527)

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

788 – Iacob, mitropolitul Moldovei, Synopsis adecă Adunare de multe

învăţături, Iaşi, 1757.
(RG Liturg.V. 342)
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

789 – Akolouthia tou [...] Patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou

Larissīs [...], ed. a 2-a, Bucureşti,1759 (RG Lit. V. 1076, int. 15).
Ref.: L. Petit, Bibliographie des acolouthies grecques, Bruxelles, 1926,
p. 27; Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 10, nr. 110.

790 – Liturghier, Râmnic, 1759 (RG Lit. V 345).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

791 – Evanghelie, Bucureşti, 1760.

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.
322  VATICAN

792 – Emanuele da Napoli, Vita del venerabile servo di Dio Frate

Geremia da Valacchia [...], Napoli, 1761 (RG Vite IV. 869).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

793 – Nicolae Olahus, Hungaria..., Viena, 1763 (RI).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

794 – Molitvenic, Iaşi, 1764 (RG lit IV 322).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

795 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, dedicată lui Grigore

Ghica, domnul Moldovei (RG Oriente, IV. 997).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 106, nr. 1432.

796 – Chezarie Dapontes, Kathreptīs gynaikōn, t. I–II, Leipzig, 1766,

dedicată Elenei Mavrocordat, doamna Țării Româneşti (Riserva V, 107).
Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1906, p. 611.

797 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I–II, Leipzig, 1768–1784,

dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (Riserva IX, 178).
Ref.: ibidem, p. l09, nr. 1474, p. 6lc).

798 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (RG

Oriente IV 900).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 350, nr. 4693.

799 – Nichifor Theotokis, Seira enos kai pentīkonta ypomnematistōn

eis tīn Oktateuhon kai ta tōn Vasileōn, t. I–II, Leipzig, 1772–1773, dedicată
lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei şi având în frontispiciu portretul
acestuia (Mai XI. E. XII. 22–3).
Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.

800 – Strastnic, Blaj, 1773 (RG Lit. II 108).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

801 – [Friedrich Wilhelm Bauer], Mémoires historiques et géographiques

sur la Valachie... avec un prospectus d’un atlas géographique et militaire
de la derniere guerre entre la Russie et la Porte Ottomane…, Frankfurt –
Leipzig, 1778 (Mai X. E.V 66).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.
 VATICAN  323

802 – Chesarie Dapontes, Logoi panegyrikoi eis... stihous eis egkōmion

diaforōn agiōn, 1778, carte dedicată spătarului Iacovache Rizu (RG Oriente
V, 637).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 141, 610, nr. 1907.

803 – Grigorie Papa Romei, Paterikon..., metafrasthentes... para

Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1780, dedicată lui Grigorie, episcop al
Râmnicului (RG Oriente V 636).
Ref.: ibidem, p. 192, nr. 2560

804 – Samuel Klein, Elementa linguae Daco-Romanae, sive

Valachicae, Viena, 1780 (RG Oriente V. 678).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

805 – Jean Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie,

Neuchâtel, 1781 (Mai, X, D. IV. 36, int. 1).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

806 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid... zītīmata diafora theologika,

Leipzig, 1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (RG Lit VI.100).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., l, p. 97, 610, nr. 1305.

807 – Gheorghe Şincai, Catehismul cel mare cu întrebări şi răspunsuri,

Blaj, 1783.
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

808 – Dimitrie Eustatievici, Desvoaltele şi tâlcuitele Evanghelii, Sibiu,

1790 (RG Lit. Oriente V 626).
Ref.: idem.

809 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos,

trad. de Eugenios Voulgaris, t. I–II, Sankt-Peterburg, 1797, cuprinzând şi
Epistola dogmatică a lui Theophil Corydaleu către Sofronie Počapskii,
egumen al Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi (Cisorva, S.90, 1–2).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 451, nr. 5980.

810 – Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1798,

cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (RG
Oriente IV 906).
Ref.: ibidem, p. 155, nr. 2094.
324  VATICAN

811 – Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1806, cronică

universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (RG Oriente IV. 934).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

812 – Petru Maior, Didahii adică învăţături pentru creşterea fiilor,

Buda, 1809 (RG Oriente IV 909).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

813 – Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia,

Buda, 1812 (RG Oriente IV 912).
Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

814 – Synopsis megalī, Iaşi, 1813 (RG Liturg. V. 537).

Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

815 – Liturghiile a Sfinţilor Ierarhi Ioann Hrysostomul, Vasilie cel

Mare şi Grigorie Dialog, Iaşi, 1818 (RG Liturg. II. 76).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

816 – Akolouthia tou Agiou [...] Modestou [...], Iaşi, 1851. 2 exemplare
(RG Liturg. IV. 371, RG Liturg. IV. 893, int. 17).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

817 – Nel giorno faustissimo delle nozze del conte Gioachino Rasponi
di Ravenna [...] colla principessa Costanza Ghika della Valachia, in segno
di giubilo questo tenue tributo offre all’ amico dolcissimo Gasparo
Martinetti Cardoni, Ravenna, 1858 (Stamp. Ferr. IV. 8871, int. 11).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

818 – Pietro Vesconti din Genova, Harta Mării Negre, 1320–1321,

pergament, 45,7 × 27,7 cm. (Pal.lat. 1362a, f. 2v–3).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 13–16; Slavjanski răkopisi,
nr. 21, pl. LIV; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 151.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

819 – Martin Sanudo, Harta Mării Negre în manuscrisul Liber

Secretorum Fidelium Crucis, 1321, pergament, 29,3 × 21,5 cm. (Vat. lat.
2972, f. 112v; copii: Reg. lat. 548; Vat. lat. 2003).
 VATICAN  325

Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 7, p. 256, pl. I; Almagià,

Monumenta, I, p. 17–19; Slavjanski răkopisi, nr. 22, pl. LV; Chelaru,
Colecţia microfilme, p. 158 (definit ca „mapamond circular”, aflat la
f. 1072 din manuscrisul Vat. lat. 2972).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 139.

820 – Pirrus de Noha, Hartă a Europei orientale, 1438, reprezentând şi

Ţările Române (Archivio San Pietro, BH 31, f. 8v).
Ref.: A.-D. van den Brincken, Ost- und Südosteuropa in der abendländischen
Kartographie des Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr.2, p. 257).

821 – Andrea Walsperger, Planisferă, 1448, pergament, 75 × 59 cm.,

menţionând în Transilvania oraşul Sibiu („Hrmastat”) (Pal. lat. 1362B).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 31–33; Slavjanski răkopisi,
nr. 23, pl. LVI.

822 – Planisferă, 1410–1415, aramă, diametru 63 cm, reprezentând

central „Mare Ponticum” şi „Magna Valachia” la vărsarea Dunării în Marea
Neagră (Borgiano XVI).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 27–29; Slavjanski răkopisi,
nr. 24, pl. LVII; Ion Dumitriu-Snagov, Magna Valachia şi Transilvania în
„Mapamondul Borgian”, de la începutul secolului al XV-lea (RA, 3,
1985, p. 258–264).

823 – Fra Mauro (Școala), Hartă maritimă, Veneţia, circa 1450,

pergament, 132,5 × 73 cm, reprezentînd şi spaţiul carpato-danubiano-pontic
(Borgiano V).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 32–40, pl. LVIII; Slavjanski
răkopisi, nr. 25, pl. LVIII; Ion Dumitriu-Snagov, Borgiana V şi
Borgiana VIII, două hărţi italiene din Renaştere şi localizarea Vicinei
pe Dunăre (R. Ist., t. 32, 1979, nr. 10, p. 1941–1947); Chelaru,
Colecţia microfilme, p. 149.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

824 – [Iacob de Giroldis], Atlas italian, Veneţia (?), 1452, pergament,

38,7 × 22 cm, cuprinzând la f. 1–2 şi litoralul românesc al Mării Negre (Vat.
lat. 9015).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 43, Slavjanski răkopisi, nr. 26,
pl. LIX.
326  VATICAN

825 – Gratioso Benincasa, Atlas maritim, 1471, pergament, 33 × 25,1

cm, cuprinzând în harta 1 litoralul românesc al Mării Negre cu porturile
Mangalia, Constanţa, Sf. Gheorghe, Sulina (Vat. lat. 90l6).
Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 42; Almagià, Monumenta, I,
p. 45–46; Slavjanski răkopisi, nr. 27, pl. LX.

826 – Iehuda Benzara, Hartă maritimă, 1497, pergament, 92,5 × 67

cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre, cu numele porturilor
(Borgiano VII).
Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 56; Almagià, Monumenta, I,
p. 47–48; Slavjanski răkopisi, nr. 28, pl. LXI.

827 – Atlas anonim, sec. XV, 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul

românesc al Mării Negre (Ross. lat. 676).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 65.

828 – Giovanni Andrea Vavassore detto Vadagnino, Atlante, post

1500, 10 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre
(Barb. lat. 4431).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 80.

829 – Atlas anonim, începutul sec. XVI, cu 10 hărţi nautice

reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Vat. lat. 7586).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 167.

830 – Andrea Benincasa, Hartă maritimă, Ancona, 1508, pergament,

82,0 × 63,8 cm, cuprinzând şi Valahia (Borgiano VIII).
Ref. şi publ.: Almagià, Monumenta, I, p. 49; Slavjanski răkopisi, nr. 29,
pl. LXII; Ion Dumitriu-Snagov, Borgiana V şi Borgiana VIII - Două
hărţi italiene din Renaştere şi localizarea Vicinei pe Dunăre (R. Ist.,
32, 1979, nr. 10, p. 1941-1947).

831 – Conte de Otomano Freducci, Atlas maritim, Ancona, 1538,

44,5 × 33,5 cm, cuprinzând în harta 3 litoralul românesc al Mării Negre şi
„Valahia” (Borgiano XIII).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 60-61; Slavjanski răkopisi,
nr. 30, pl. LXIII.
 VATICAN  327

832 – Baptista Agnese, Atlas maritim, Ancona, 1542, 24 × 17 cm.,

cuprinzând la f. 11v–12, litoralul românesc al Mării Negre şi „Valahia” (Pal.
lat. 1886).
Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 106; Almagià, Monumenta, I,
p. 66; Slavjanski răkopisi, nr. 31, pl. LXIV.

833 – Baptista Agnese (atelier), Atlas maritim, Veneţia, circa 1542,

19,5 × 29,5 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Barb. lat.
4313).
Ref.: Almagià, Monumenta, IV, p. 70.

834 – Giacomo Gastaldi, La vera descrittione di tutta la Ungheria,

Transilvania, Valachia..., Veneţia, 1546. 4 pl.: 53,4 × 36,8 cm; 52,8 × 36,7
cm; 52,7 × 36,4 cm; 53,2 × 36,2 cm. Exemplar unic (Stampe Geogr. I. 150).
Ref. şi reprod.: Roberto Almagià, La Carta dei paesi danubiani e delle
regioni contermini di Giacomo Gastaldi (1546) riprodotta dall’ unico
exemplare conosciuto, conservato nella Biblioteca Vaticana, Città del
Vaticano, 1939; Almagià, Monumenta, II, p. 24 şi pl. VI.

835 – Atlas maritim, a doua jumătate a sec. XVI, 21 × 16 cm,

cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Vat. lat. 8920).
Ref.: Almagià, Monumenta, I, p. 82.

836 – Juan Martines (atelier), Atlas maritim, a doua jumătate a sec.

XVI, pergament, 4 hărţi, 20,3 × 14,2 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al
Mării Negre cu numele porturilor (Urb. lat. 1710).
Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 172; Almagià, Monumenta, I,
p. 81–83; Slavjanski răkopisi, nr. 34, pl. LXXI.

837 – Carta dell’ Ungheria, Transilvania e regioni contermini, post

1566, 33,5 × 47 cm, reprezentând teatrul de război între statele Ligii Sfinte
şi Imperiul Otoman din 1565–1566 (St. Geogr. 118).
Ref.: Almagià, Monumenta, II, p. 100.

838 – Giacomo Gastaldi, Romaniae (quae olim Thracia dicta)

vicinarumque regionum, vti Bulgariae, Walachiae, Syrfiae, etc. descriptio,
Anvers, 1584. 37 × 51 cm (Stampe Geogr. I. 310)
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.
328  VATICAN

839 – Giacomo Franco, Temisvar grandiss(im)a et fortiss(im)a città

dell’Ungheria, espugnata per lo ser(enissi)mo prencipe transilvano, del
mese di giugno 1596, [Venezia], [1596], 36,5 × 50,5 (39,5 × 57) cm. Stampă
reprezentând oraşul Timişoara (Stampe Geogr. II. 302).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

840 − Giacomo Franco, Hungaria con la Transilvania, Valachia et

Moldavia, sec. XVI. 33 × 86 cm (Stampe Geogr. I. 117).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, II, p. 101 şi pl. XXXVIII.

841 – Atlas maritim, a doua jumătate a sec. XVI, 20,5 × 32,3 cm,
reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Copie de B. Agnese
(Rossiano 214).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 173; Almagià, Monumenta, I, p. 71.

842 – Hartă maritimă italiană, sec. XVI, pergament, 54 × 41 cm,

cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele porturilor
(Borgiano XI).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 89; Slavjanski răkopisi, nr. 37,
pl. LXX.

843 – Hartă maritimă italiană, sfârşitul sec. XVI, pergament,

112 × 60,5cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele
porturilor (Borgiano VI).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 85–86; Slavjanski răkopisi, nr.
36, pl. XLIX.

844 – Hartă maritimă, sfârşitul sec. XVI, pergament, 78 × 70 cm,

cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele porturilor
(Borgiano IV).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 84; Slavjanski răkopisi, nr. 39,
pl. LXXII.

845 – Matteo Ricci, Il mappamondo cinese, Beijing 1602, hartă

cuprinzând şi Ţările Române (Barb. or. 150).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

846 – Vincenzo di Demetrio Volcius, Hartă maritimă, Napoli, 1606,

pergament, 92 × 68,5 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu
numele porturilor (Vat. lat. 1428).
 VATICAN  329

Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 87; Slavjanski răkopisi, nr. 40,

pl. LXXIII.

847 – Coronelli, Atlante, 1690, cuprinzând la p. 32–33, 36–37, 108

Ţările Române; la p. 109 este amintit tezaurul lui Decebal, îngropat în albia
Streiului (Istrig-Sargetio) (Barb. X. I. 59).
Ref.: Alexandru Ligor, 1982.

848 – Joannes Lipszky de Szedlicsna, Repertorium locorum

objectorumque in XII. tabulis Mappae regnorum Hungariae, Slavoniae,
Croatiae, et Confiniorum Militiarium, magni item principatus
Transylvaniae occurrentium, Buda, 1808 (RG Geogr. III. 45).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

849 – Neuester Plan der Kayserl. Attaque vor Temeswar, sec. XVIII,
plan al asediului oraşului Timişoara de către trupele imperiale austriece,
38 × 29 cm (RG Miscell. J. 61 int. 16).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

850 – Alexander Th. Cisar, Relatio plena ad S. Congregetione de

Propaganda Fide ocasione visitationes ad limina, Bucureşti, 7 octombrie 1929.
În anexă, De Regno Romaniae Magnae, atlas cu 72 de hărţi (Vat. lat. 13. 446).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

851 – Crispijn van de Passe, stampă, 1595, reprezentându-l pe

Sigismund Báthory, „Transilvaniae, Valachiae et Moldaviae princeps”,
15,5 × 11,7 cm (Stamp. Pal. II. 51, fig. 9).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

852 – Marcus şi Gilles Sadeler, stampă, 1595, reprezentându-l pe

Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, 32,5 × 21,8 cm (Stamp. Chig.
S. 108 (3), fig. 31).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

853 – Marcus şi Gilles Sadeler, stampă, 1595, reprezentându-l pe

Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, 32,6 × 21,7 cm (Stampe V.
148, fig. 20).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.
330  VATICAN

854 – Giovanni Orlandi, stampă, 1596, reprezentându-l pe Sigismund

Báthory, „principe al Transilvaniei, Valahiei, Moldovei etc.”, 25 × 18 cm,
3 ex. (Cicognara V. 2025 (1–32), Stampe I. 191 (1–53), Stampe III. 99 (9,17)).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.
Reprod.: http://opac. vatlib.it.

855 – Heinrich Ulrich, stampă, circa 1598, reprezentându-l pe

Sigismund Báthory, 22,2 × 17 cm (Stamp. Pal. II. 51, fig. 7).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

856 – Heinrich Ulrich, stampă, circa 1598, reprezentându-l pe Sigismund

Báthory, principele Transilvaniei, 19,5 × 15 cm (Stamp. Pal. II. 51, fig. 8).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

857 – Dominicus Custos, stampă, 1601, reprezentându-l pe Mihai

Viteazul, 22,2 × 17 cm, 2 exemplare (Cicognara V. 1984, f. 150, Stamp.
Chig. III. 305, f. 117).
Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

858 – Stampă, din sec. XVIII, reprezentând mozaicul de pe pardoseala

unei vechi biserici din Alba Iulia (Cabinetul de stampe, fond Stefano
Borgia).
Ref.: I. Dumitriu-Snagov, La Vatican – o stampă de la Alba Iulia (MI, 17,
1983, nr. 11, p. 14–16).

BIBLIOTECA DEL PONTIFICIO

COLLEGIO GRECO SANT’ ATANASIO

CR

859 – Kitāb al-qudsāt a-alāa al-’ilahiya [Cartea celor trei Sfinte

Liturghii], în greacă şi arabă, Snagov, 1701.
Ref.: Graf, Geschichte, I, p. 634.

BIBLIOTECA DEI PADRI ASSUNZIONISTI

CR

860 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramento Eucharistiae,

Paris, 1709. La p. 183, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului. Pros
tas proskomitheisas theseis, Iaşi, 1682: la p. 195–198 (intercalate), extras
 VATICAN  331

din Dositei Notara, Encheiridion kata Iōannou Karyophillī, Iaşi, 1694,

tipărit de Dimitrie Pădure (30.12.19).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5222.

MUSEI VATICANI

861 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac

(comatus), realizată din marmură albă. Înălţime 225 cm.. Descoperită la
Roma, în anul 1841, în Via dei Coronari, aproape de San Salvatore în Lauro
(Museo Laterano).
Ref. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 13; 79; http://www.statuidedaci.
ro/statuidedaci.php#.

862 – Statuie, secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac nobil

(pileatus). 182 cm. S-a aflat în colecţia Negroni (Museo Chiaramonti).
Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 14.
Ref. şi reprod.: http://www.statuidedaci.ro/statuidedaci.php#.

863 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac nobil,

realizată din marmură gălbuie cu granulație fină. Înălţime 105 cm, capul de
60 cm. Descoperită în Forul lui Traian, se află în Muzeele Vaticanului din
1882 (sala Braccio Nuovo nr.127).
Ref. şi reprod.: Em. Panaitescu, Il ritratto di Decebalo (EDR, I, 1923,
p. 406–408, fig.11, A. Decei, Adevăratul chip al lui Decebalus (MI, 8,
1974, nr. 6, p. 2–8; Radu Vulpe, „Apulum”, 13, 1975, p. 71–82;
A. Decei, în „Sargetia”, 14, 1979, p. 69–91; I.I. Russu, Daco-geţii,
p. 84–85, nr. 28, fig. 24; http://www.statuidedaci.ro/ statuidedaci.php#.

864 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac

(comatus), realizată din marmură gălbuie. Înălţime 0,92 m. Descoperită în
Forul lui Traian înainte de 1837 (Braccio Nuovo nr. 9).
Ref. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 85, nr. 29, fig. 25; http://www.
statuidedaci.ro /statuidedaci.php#.

865 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac

(comatus), realizată din marmură albă. Înălţime 1,04 m, din care capul 0,44
m. Descoperită la Roma, în apropiere de Arcul lui Constantin, se află în
Muzeele Vaticanului din 1822 (sala Braccio Nuovo).
332  VATICAN

Ref. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 85–86, nr. 30, fig. 26; http://www.
statuidedaci.ro/statuidedaci.php#.

866 – Monument funerar, sec. II–III, al lui Aurelius Victor, soldat de

origine dacă, fost în ala I Illyricorum, unitate romană cu garnizoana la
Brâncoveneşti, în Dacia Porolissensis. Basorelief reprezentându-l pe defunct
călare şi inscripţie (Museo Sacro).
Ref. şi reprod.: W. Ammelung, Die Skulpturen des Vaticanischen Museums,
I, Berlin, 1903, p. 266, nr. 137, pl. 28; IDRE, I, p. 87, nr. 54 şi pl. IV.

867 – Urnă de marmură, post sec. II–III, cu inscripţie gravată ulterior,

copiată după monumentul funerar al soldatului Aurelius Victor, de origine
dacă, din ala I Illyricorum de la Brâncoveneşti (Dacia Porolisensis) (Museo
Sacro, în Galeria candelabrelor).
Ref. şi reprod.: Georg Lippold, Die Skulpturen des Vaticanischen Museums,
III/2, Berlin, 1956, p. 367, nr. 182, pl. 157; IDRE, I, p. 87, nr. 54.

868 – Monument funerar, prima jumătate a sec. III, al lui Aurelius

Victorius, originar din Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau din teritoriul acestei
colonii. Fragment (Museo Sacro).
Ref.: W. Ammelung, op. cit., II, Berlin, 1907, p. 169, nr. 11a, pl. 23; IDRE,
I, p. 87–88, nr. 55 şi pl. II.

869 – Ciborio di Sisto IV (1471–1484), cu motive şi scene reproduse

după Columna lui Traian (Museo Pettiano).
Ref.: Fritz Burger, Das Konfessionstabernakel Sixtus’ IV und sein Meister
(„Jahrbuch der königlich preussischen Kunstsammlungen”, 38, 1907,
p. 97 ş. urm., 150 ş. urm.); Mihail Macrea, Un disegno inedito dell
Rinascimento relativo alia Colonna Traiana (EDR, 7, 1937, p. 92).

870 – Raffael Sanzio (Școala), Victoria, frescă, circa 1518–1520,

inspirată de o scenă de pe Columna lui Traian, studiată de artist, împreună
cu ucenicii săi Giulio Romano şi Giovanni Francesco Polidori (Correggio),
pentru compoziţiile din Logii executate de Giovanni da Udine şi
colaboratorii săi după indicaţiile lui Rafael (Logge Vaticane).
Ref.: Alfonsus Ciaconus, Historia utriusque belii dacicis, Roma, 1576,
prefaţa; I. Pastor, Storia dei papi, IV, Roma, s., p. 493 ş. urm.; Mihail
Macrea, Un disegno inedito del Renascimento relativo alia Colonna
Traiana (EDR, 7, 1937, p. 100).
 VATICAN  333

871 – Carta nautica anonima, frescă, începutul sec. XVI, reprezentând

şi litoralul românesc al Mării Negre (La Grande Galleria, lângă Museo
Cristiano).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 81.

872 – Hărţi murale (2), executate de Stefano Francese (Étienne du

Pérac) în 1561–1562, sub îndrumarea lui Pirro Ligorio, cuprinzând şi Ţările
Române. Harta V: 230 × 340 cm, harta IX: 232 × 332 cm (La terza loggia,
ala Occidentale, V şi IX).
Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, IV, p. 13–15, 18–19, nr. 5 şi 9; pl. 5,
9; Ion Dumitriu-Snagov, Imaginea teritoriilor româneşti în Loggia lui
Rafael Sanzio (RA, 45, 1983, nr. 3, p. 245–256, planşă în culori, între
p. 246 şi 247); idem, Loggia lui Rafael Sanzio şi Ţările Române (MI,
18, 1984, nr. 7, p. 41–42, coperta 2).

873 – Covor cu motive româneşti, 1825, ţesut în Sarasău – Maramureş,

după un desen al lui Octavian Smigelschi (1900), donaţie românească papei
Pius XI.
Ref. şi reprod.: Ioan Georgescu, Momente din viaţa bisericii unite în ultimii
zece ani în Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul, 1918–1928,
II, Buc., 1929, p. 808.

PONTIFICIO ISTITUTO ORIENTALE

CR

874 – Petru Movilă, Ortodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolokīs

Anatolikīs Ekklīsias... Orthodoxa Confessio... interprete Laurentio Normano,
Leipzig, 1695 (202.1.15).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4555.

875 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim

Ivireanul (308.2.88).
Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3242.

876 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia tīs... Anatolikīs

Ekklīsias, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim Ivireanul, dedicată împăratului
Petru cel Mare (202.1.271).
Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3241.
334  VATICAN

877 – Gennadios Sholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae,

Paris, 1709. La p. 195–198 (intercalate), extras din Dositei Notara, Enchiridion
kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (220.2.145).
Ref.: ibidem, p. 393, nr. 5222.

878 – Syntagmation ... meta tou Enchiridiou ... Gavriīl [Sevīrou]... syn
omillia... Gennadiou Sholariou, Târgovişte, 1715 (254.3.48).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.

879 – Hrisant Notaras, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai...,

Veneţia, 1734, dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi
Constantin Mavrocordat al Moldovei (204.2.85).
Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.

880 – Petru Movilă, Ortodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolokīs

Anatolikīs Ekklīsias, Petersburg [Veneţia], 1764 (202.1.2).
Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4558.

881 – Neofit Cavsocalivitul, Theodor din Gaza, Grammatikīs eisagōgī

tōn eis tessara eis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti,
1768 (383.3.2).
Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4377.

882 – Petru Movilă, Ortodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolokīs

Anatolikīs Ekklīsias, Viena, 1771 (202.1.2 ex.).
Ref.: ibidem, I, p. 339, nr. 4560.

883 – Johann Hübner, Ieron apanthisma..., metafrasten... ypo Polychroniou

Dīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, cu
portretul acestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române (330.1.20).
Ref.: ibidem, p. 21, nr. 2895.

884 – Euchologion to mega..., Veneţia, 1775 (308.2.131).

Ref.: ibidem, p. 1666, nr. 2234; II, p. 287, nr. 740.

885 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseos tou Agiou Pneumatos,

trad. de Eugenios Voulgaris, t. I–II; Sankt-Peterburg, 1797, cuprinzând şi
Epistola dogmatică a lui Theophil Corydaleu către Sofronie Počapskii,
egumen al Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi (215.4.2).
Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.
 CUPRINS

Nota editorilor .......................................................................................... V

Editors’ Note ............................................................................................ XV
Tabula collaboratorum eruditorum ......................................................... XXIV
Sigle şi abrevieri ...................................................................................... XXV
A. Cărţi, articole, colecţii de documente ..................................... XXV
B. Publicaţii periodice................................................................. XXXV
C. Fonduri ................................................................................... XXXVII
D. Clase de referinţe ................................................................... XXXVIII
E. Abrevieri uzuale ..................................................................... XXXVIII

UCRAINA........................................................................................................ 1
ANADOLY (Darabani – Hotin) .......................................................... 1
BABYN (Cernăuți) .............................................................................. 1
BALKIVCI (Bălcăuţi – Cernăuţi) ........................................................ 2
BEREGOMET (Berhomet, Berhomete – Cernăuţi) ............................ 2
BERESTJA (Berestea – Cernăuți) ....................................................... 2
BEREŽNYCJA (Berejnița – Vinniţa) ................................................. 3
BERŠAD’ (Vinniţa) ............................................................................. 3
BILGOROD-DNISTROVS’KYJ (Akkerman, Cetatea Albă – Odesa) .... 3
BILIVCI (Belăuți, Bilăuți – Cernăuți) ................................................. 7
BILOUSIVKA (Belousovca, Bilosăuţi – Cernăuți) ............................ 7
BOJANY (Boian – Cernăuţi) ............................................................... 7
BOKAČ (Bocicăuți, Bocaci – Cernăuți) .............................................. 8
BORIVCI (Borăuţi – Cernăuți) ............................................................ 8
BUČAČ (BUCZACZ) (Buceaci – Ternopol) ...................................... 8
CECYNO (Țețina, Țâțâna – Cernăuți)................................................ 9
ČERNIGIV (Cernigău, Cernigov – Černihiv) ..................................... 9
ČERNIVCI (Cernăuți) ......................................................................... 10
ČORNIVKA (Cernăuca – Cernăuți) .................................................... 43
DAVYDIVKA (Davideni – Cernăuți) ................................................. 44
DNIPROPETROVS’K (Dniepropetrovsk) .......................................... 45
DOBROMYL’ (Lvov) ......................................................................... 45
DOBRYNIVCI (Dobronăuți – Cernăuți) ............................................. 45
336  VIRGIL CÂNDEA

DOLYNJANY (Dolineni – Cernăuți) .................................................. 45

DYNIVCI (Dinăuţi – Cernăuți) ........................................................... 46
FOROSNA (Cernăuți) ......................................................................... 46
GAJSYN (Gaisin – Vinniţa) ................................................................ 46
GLYNYCJA (Hlinița – Cernăuți) ........................................................ 46
GUSTYN (Hustânea – Cernihiv) ......................................................... 47
HARKIV (Harkov) .............................................................................. 47
HERCA (Herța – Cernăuți).................................................................. 48
HOTYN (Hotin – Cernăuți) ................................................................. 50
HREŠČATYK (Cresciatic – Cernăuți) ................................................ 51
IVANO-FRANKIVS’K (Ivano-Frankovsk) ........................................ 51
IZMAJIL (Ismail – Odesa) .................................................................. 51
KAM’JANA (Camena – Cernăuți) ...................................................... 55
KAM’JANEC’-PODIL’S’KYJ (Camenița – Hmelnițki) ..................... 55
KERSTENCI (Cristineşti, Crăstinești – Cernăuți) ............................... 56
KHERSON (Cherson – Kherson) ........................................................ 56
KICMAN’ (Cozmeni, Coțmanul – Cernăuți) ...................................... 58
KILIJA (Chilia Nouă – Odesa) ............................................................ 58
KLIŠKIVCI (Clişcăuţi – Cernăuți) ...................................................... 60
KOBOLČYN (Cobâlcin, Cobâlceni – Cernăuți) ................................. 60
KOTLOVYNA (Bolboca, Bulboaca – Odesa) .................................... 60
KRASNIE OKNY (Ocna – Odesa)...................................................... 61
KRASNOYILSK (Crasna – Cernăuți) ................................................. 61
KREKHIV (Krehiv, Krehov – Lvov) .................................................. 62
KYIV (Kiev) ........................................................................................ 62
LAVRIV (Lavriv – Lvov) .................................................................... 93
LENKIVCI (Lencăuți, Lenţeşti – Cernăuți) ........................................ 94
LOMAČYNCI (Lomacineți – Cernăuți) .............................................. 94
LUC’K (Luțk – Volyn) ........................................................................ 94
LUKOVYCJA (Lucoviţa, Lucavița – Cernăuți) .................................. 94
LUŽANY (Lujeni – Cernăuți) ............................................................. 95
L’VIV (Lvov) ..................................................................................... 95
MAMORNICA (Mamornița – Cernăuți) ............................................. 135
MANJAVA (Ivano-Frankivsk) ............................................................ 136
MSTIČKOV (Msticicov – Transcarpatia) ........................................... 137
MUKAČEVE (Mucacevo, Muncaci, Munceag – Transcarpatia) ....... 137
ODESA (Odesa) .................................................................................. 137
OSTRYCYA (Ostrița, Mahala – Cernăuți) .......................................... 150
OZERNE (Oziornoe, Babele – Odesa) ................................................ 150
OŽEVE (Ojevo, Oieni – Cernăuți) ...................................................... 151
PIDVAL’NE (Bicești, Becești – Cernăuţi) .......................................... 151
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  337

PRUDNIKOVE (Bikeci – Crimeea) .................................................... 151

RENI (Odesa) ...................................................................................... 151
ROZDOL (Zaporožija) ........................................................................ 152
RYNGAČ (Rângaci – Cernăuți) .......................................................... 153
SADGORA (Sadagura – Cernăuţi) ...................................................... 153
SLOBODA (Sloboda, Slobozia – Cernăuți) ........................................ 153
STOROŽYNEC’ (Storojineț – Cernăuți)............................................. 154
SUHOVERHIV (Suhoverca, Suhoverhov – Cernăuţi) ........................ 155
ŠEPIT (Șipotele Sucevei, Șipote – Cernăuți)....................................... 155
ŠYPYNCI (Șipeniț – Cernăuți) ........................................................... 155
ŠYRIVCI (Șerăuți – Cernăuți) ............................................................. 156
TOPORIVCI (Toporăuți – Cernăuți) ................................................... 156
UGORNYKY (Ugorniki – Ivano-Frankovsk) ..................................... 157
UNIV (Uniev – Lvov) .......................................................................... 157
UTKONOSIVKA (Erdec Burnu, Iordekburnu – Odesa) ..................... 158
UŽGOROD (Ujgorod – Transcarpatia) ............................................... 158
VALJAVA (Valeva – Cernăuți) .......................................................... 167
VASYLEVKA (Odesa) ....................................................................... 167
VASYLIV (Vasilău – Cernăuți) .......................................................... 167
VELIKOSILLIA (Pilipăuți, Satu Mare – Cernăuți)............................. 168
VELYKYJ KUČURIV (Cuciurul Mare – Cernăuți)............................ 168
VINNYCIA (Vinnița) .......................................................................... 168
ZHOVKVA (ŻÓŁKIEW) (Jovkva, Zolkiew – Lvov) ........................ 169
ZVENJAČIN (Zvineace, Zveniacin – Cernăuți).................................. 170
ŽYTOMYR (Jitomir) ........................................................................... 170

VATICAN ........................................................................................................ 173

ARCHIVIO DELLA SACRA CONGREGAZIONE
DEGLI AFFARI ECCLESIASTICI STRAORDINARI................... 173

ARCHIVIO E BIBLIOTECA DELL’ ORDINE BASILIANO DI

SAN GIOSAFAT ................................................................................ 174

ARCHIVIO GENERALE DELLA COMPAGNIA DI GESÙ ....... 174

ARCHIVIO GENERALE DELL’ ORDINE DEI FRATI

PREDICATORI ................................................................................... 177

ARCHIVIO SEGRETO VATICANO ............................................... 178

338  VIRGIL CÂNDEA

ARCHIVIO STORICO DELLA CONGREGAZIONE

PER L’EVANGELIZZAZIONE DEI POPOLI
(ARCHIVIO „DE PROPAGANDA FIDE”) .................................... 271

BIBLIOTECA APOSTOLICA VATICANA .................................... 281

BIBLIOTECA DEL PONTIFICIO COLLEGIO GRECO

SANT’ ATANASIO ........................................................................... 330

BIBLIOTECA DEI PADRI ASSUNZIONISTI ............................... 330

MUSEI VATICANI ............................................................................ 331

PONTIFICIO ISTITUTO ORIENTALE ........................................... 333