Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
problematica familiei;
ANCHETA MEDICO-SOCIALĂI.
Evolutia stării de sănătate a populatiei şi modul de organizare a ocrotirii sănătătii sunt strâns legate
de problematica medico-socială a populatiei. Această problematică poate fi grupată astfel:
factorii sociali (şi social-economici) în calitatea lor de factori de risc de îmbolnăvire şi factori de
Caracteristici principale:
Obtinerea de informatii cantitative sau numerice despre diverse aspecte ale unei populatii
Colectarea datelor se face prin întrebări, iar datele sunt reprezentate de răspunsurile obtinute
1. cantitative – datele sunt prelucrate statistic, iar rezultatele sunt exprimate numeric;
2. calitative – datele sunt analizate şi interpretate de către investigator; prin anumite procedee
complexe pot şi ele să fie prelucrate în acelaşi fel ca datele obtinute din anchetele cantitative
(înregistrare, sortare, clasificare, codificare etc.).
Cele două tipuri de anchete sunt considerate ca fiind complementare. Alegerea unui tip sau a
altuia este determinată de subiectul cercetat. Anchetele calitative le preced de obicei pe cele
cantitative. Acest lucru duce la o mai bună întelegere a temei studiate şi la cunoaşterea
populatiei luată în studiu. Metodele calitative ajută la interpretarea rezultatelor obtinute prin
metodele cantitative.
2. Prin
3. Prin observatie
folosită mai ales pentru studii de caz şi studii în teren în special calitative, dar şi
cantitative
Definirea obiectivelor
Culegerea datelor
a) Interviu direct
Avantaje:
Dezavantaje:
Avantaje:
rată ridicată a răspunsurilor
este mai ieftin şi mai rapid decât interviul direct sau trimiterea chestionarului prin poştă
Dezavantaje:
Avantaje:
Dezavantaje:
1. Se stabileşte dacă chestionarul este cea mai bună metodă de culegere a datelor pentru studiul în
cauză.
2. Se formulează o introducere adresată repondentului în care se prezintă studiul, utilitatea sa, se
dau asigurări privind confidentialitatea şi informarea repondentului despre rezultatele studiului, se
multumeşte şi eventual se oferă stimulente (de ex. acordarea unor premii prin tragere la sorti).
Sunt necesare mai multe întrebări pentru a obtine date despre un anumit subiect?
Sunt necesare întrebări alternative pentru a putea adapta chestionarul la diverse tipuri de
repondenti?
Este necesară reformularea mai precisă a întrebării? Ar putea întrebarea să inducă un anume
răspuns?
Este întrebarea prea lungă sau există două întrebări în una singură?
1. Deschise
Avantaje:
Dezavantaje:
pot apare dificultăti de exprimare
2. Închise
a) cu răspunsuri ordonate
Avantaje:
Dezavantaje:
limitează răspunsul la unul specific, existând pericolul omiterii unor aspecte importante
b) cu răspunsuri neordonate
Avantaje:
Dezavantaje:
sunt mai dificile decât cele cu răspunsuri ordonate, apar mai multe idei în acelaşi timp.
În afară de interviul individual structurat (cu ajutorul chestionarului), putem avea şi interviul
nestructurat individual sau de grup. În acest caz informatile sunt mai detaliate, dar este mai
dificil şi mai costisitor. Etapele care se parcurg în cadrul interviului de grup sunt următoarele:
c) interviul propriu-zis
întrebări nespecifice
întrebări specifice
observatii
e) prelucrarea datelor
f) redactarea raportului.
1. Ancheta colectivă
Ancheta colectivă se realizează prin investigarea socială simultană a unui colectiv de persoane.
Această metodă se aplică mai ales în şcoli, pentru a studia nivelul de cultură sanitară a elevilor
(în special cunoştinte privind regulile de igienă, de prim-ajutor în caz de accident etc.) sau pentru
a obtine date cu privire la alte probleme, ca de exemplu atitudinea elevului fată de problemele
familiale.
riscul “răspunsului colectiv”, adică mai multi elevi răspund în acelaşi fel
consultându-se între ei.
VII. Formele de anchetă medico-socială
răspunsurile au mari şanse să fie corecte, deoarece cel anchetat dispune de timp
suficient pentru a reflecta asupra fiecărei întrebări.
Trebuie precizat că ancheta prin corespondentă cere un nivel ridicat de cultură generală a
celor anchetati, premisă care nu este îndeplinită în toate situatiile.
În acest caz ancheta se realizează în unităti ambulatorii, în spitale sau sanatorii etc. Prin
această metodă poti studiti factorii de risc şi de protectie în diferite boli, opinia
populatiei (a bolnavilor) despre asistenta medicală, nivelul de cultură sanitară a bolnavilor etc.
Ancheta se efectuează mai ales de cadre medii sanitare.
.
4. Ancheta în familie
Este reprezentată de interviuri efectuate într-un colectiv de muncă. Astfel, pot fi studiate, de
exemplu, probleme legate de necesitatile angajatilor din creşe, grădinite, cantine, regimul
de muncă şi odihnă, relatiile interpersonale etc.
Se utilizează în studiul unor probleme sociale (copil abandonat, bătrân neîngrijit, delincventă
juvenilă etc.) sau medico-sociale (alcoolism, infirm în familie, bolnav cronic care necesită
actiuni speciale de asistentă socială).
7. Ancheta repetată
Prima cale este cea a măsurilor cu caracter general. Astfel, de exemplu, dacă într-un oraş cu
predominanta industriei uşoare se simte lipsa locurilor de creşă şi grădinită, se propune
Consiliului Judetean construirea de noi unităti preşcolare
Indiferent de calea depistării, este necesară existenta unei evidente clare a cazurilor
(familiilor) investigate. Astfel, se utilizează fişe pentru problemele medico-sociale ale familiilor.
Aceste fişe (completate) se păstrează fie într-un sertar separat (la nivelulcabinetului medicului
de familie), fie împreună cu fişa de consultatie a capului familiei.
Rezolvarea problemelor medico-sociale poate îmbrăca diferite forme, dintre care sunt de retinut, în
principal, următoarele:
discutia individuală cu sfaturi. În numeroase cazri, discutia calmă, umană, însotită de sfaturi,
este deosebit de utilă. Această discutie poate să o poarte, în raport cu specificul cazului, atât
medicul cât şi cadrul mediu sanitar (instruit în acest scop);
consultatia juridică. În lipsa unui serviciu de consultatii juridice special creat, de exemplu la
nivelul policlinicii, personalul serviciilor medicale de bază (după un instructaj corespunzător
făcut de jurişti) poate lămuri pe cetătenii interesati cu privire la drepturile lor şi la modul de a le
obtine (cum se face o cerere, cui se înaintează, ce acte trebuie anexate etc.);
ajutorul social la domiciliu. Unele persoane, cum sunt bolnavii cu afectiuni cronice, bătrânii,
infirmii şi invalizii etc., adeseori nu reuşesc să facă fată unor activităti elementare din propria
locuintă. În aceste cazuri este deosebit de util un ajutor din partea unor persoane bine
intentionate, care vin din când în când în casă.
interventia serviciilor sanitare pe lângă diferite organe şi institutii nemedicale. În cele mai
multe cazuri, rezolvarea problemelor sociale nu este de competenta serviciilor sanitare, ci a
altor servicii sau organe. Datoria serviciilor sanitare este să sesizeze organele în cauză sau să le
recomande anumite măsuri. Astfel, pentru copiii proveniti din familii- problemă şi
nesupravegheati, apare necesitatea interventiei serviciilor sanitare pentru încadrarea
acestora în creşă, grădinită, internat de şcoală etc.
Dacă formele de asistentă socială anterior citate nu dau rezultatele scontate, este
necesară interventia personalului medico-sanitar pentru rezolvarea cazurilor prin
institutionalizarea lor. Asemenea institutii pentru copii sunt: leagănul de copii, casa de copii,
căminul-spital pentru neuropsihici nerecuperabili, căminul-şcoală pentru deficienti motori şi
pentru debilii mintal partial recuperabili, grădinitele de orbi şi de surdo-muti, hipoacuzici,
ambliopi şi şcoala ajutătoare pentru retardati mintal. Institutiile de ocrotire pentru bătrâni
sunt: căminul-spital pentru bolnavii cronici, căminul de bătrâni şi căminul de pensionari. Dintre
institutiile de ocrotire socială pentru adulti se pot aminti: casa orbilor, şcolile profesionale
speciale şi şcolile tehnice speciale pentru surdo-muti, orbi, deficienti locomotori, oligofreni,
căminele atelier, coloniile de reeducare, cooperativele de invalizi etc.