Activitatea antiepidemica in

focarul de boli infectioase

 SCOP si TRASATURI
• Limitarea extinderii si lichidarea focarului
epidemic
• Activitate ocazionala declansata si desfasurata
numai la aparitia unui focar epidemic de boala
transmisibila intr-o populatie
• caracter de urgenta
ETAPELE INTEVENTIEI INTR-UN FOCAR
DE BOALA INFECTIOASA
• Stabilirea suspiciunii,confirmarea dg de boala transm-
izolare, internare, tratament, inregistrare,declarare,
raportare
• Dg de focar epidemic
• Depistarea, numararea cazurilor, conform def de caz
• Orientarea datelor in functie de timp, loc, persoana,
• Determinarea tuturor contactilor
• Emiterea unei ipoteze, testarea ei prin met statistice si
compararea ei cu faptele
• Intocmirea de concluzii scrise
• Masuri profilactice, controlul aplicarii lor
Masuri ce vizeaza sursa de infectie
• Depistarea cat mai precoce a bolnavilor si
suspectilor
• Izolare
• Tratament
• Externare
• Dispensarizare
• Declarare si raportare pe fisa de AE
Masuri ce vizeaza calea de transmitere
• Bolile cu poarta de intrare respiratorie
 Decontaminarea continua si terminala in focar
 Masuri de protectie si de educatie sanitara
• Bolile cu poarta de intrare digesiva
 Controlul bacteriologic al tuturor surselor de apa
 Clorinarea sau fierberea apei, pasteurizarea laptelui
 Spalarea alimentelor de origine vegetala care se consuma
crude
 Salubrizarea locuintei si a solului din apropiere
 Dezinfectia grupurilor sanitare si neutralizarea produselor
patologice
 Masuri de dezinsectie
 Masuri ce vizeaza receptivitatea
populatiei
Administrarea de imunoglobuline specifice
sau vaccinuri
Educatie medicala
Supravegherea clinico-paraclinica a tuturor
contactilor
 DIFTERIA
• Boala infectioasa det de Corynebacterium
difteriae, care dupa patrunderea in organism,
ramane cantonat la poarta de intrare unde se
multiplica, secreta exotoxina difterica,
responsabila de fenom. inflamatorii locale si de
fenom. toxice generale
• Supravegherea activa a focarului se face pe o
perioada de 10 zile de la depistarea ultimului caz
de boala, cu carantina in colectivitatile de copii
 AGENT PATOGEN
• Corynebacterium diphteriae- bacil G pozitiv,
imobil, nesporulat
• Dispozitie de litere chinezesti, sub forma de
bastonase cu capetele ingrosate unde se
evidentiaza granulatiile metacromatice Babes-
Ernst
• Se cultiva pe mediul Lofller(unde formeaza
colonii cenusii) si pe mediul Gundel-Tietz
 Epidemiologie
• Difteria este o boală gravă, care şi astăzi, în lume, în zonele unde
nu se practică vaccinarea, determină la copii sub cinci ani o
mortalitate de 20%. Ea izbucneşte din când în când chiar şi în ţări
dezvoltate, cum ar fi Germania, SUA şi Canada
• 4530 cazuri raprtate in 2015 cu 86% acoperire vaccinala
• Ultimul caz de difterie in Romania a fost în anul 1990. Acoperirea
vaccinală pentru acest vaccin indică la mijlocul anului 2014 procente
de 70% în rândul copiilor care au împlinit un an, respectiv 90% în
rândul celor care au împlinit doi ani, asta în situația în care OMS
recomandă ca 95% dintre copii să fie vaccinați.
• După dezmembrarea URSS, din cauza neglijării vaccinării, în ţările
devenite independente s-au înregistrat peste 2.000 de cazuri de
difterie în anul 1991 iar în statele Commonwealth s-au înregistrat, în
1998, peste 200.000 de îmbolnăviri cu 5.000 de morţi, un eveniment
care a adus difteria în Cartea Recordurilor ca fiind „boala cu cele
mai frecvente reapariţii
 Tablou clinic

• Manifestari clinice in functie de

Localizarea infectiei- nazala, faringiana,
amigdaliana, laringiana sau laringo-traheala,
conjunctivala, cutanata sau ano-genitala- pot
fi afectate concomitent mai multe locuri
• Intensitatea procesului difteric- infectii
inaparente,forme usoare , medii, hipertoxice
 Angina difterica
• Cea mai frecventa forma de infectie clinica
• Incubatie 2-6 zile(maxim 10 zile)
• Debut- insidios, cu febra ce atinge valori moderate, stare de
oboseala marcata, cefalee, anorexie, disfagie
discreta.Obiectiv- eritem faringian, exudat opalescent ce
duce la formarea de false membrane alb-sidefii cu
consistenta crescuta
• Perioada de stare- local- membranele se extind si devin
extrem de aderente de culoare gri-cenusie, edem faringian
intens, adenopatie regionala(gat de taur), semne generale-
febra 38-39, greturi, varsaturi, astenie marcata, tegumente
palide, facies suferind, puls slab, tahicardie, hipotensiune
arteriala
• Evolutie variabila- de la infectii bine localizate pana la
forme fulminante in cateva ore de la debut
• In cazuri netratate, rata de deces este de 40-60 la suta
• Forme clinice
 Usoare, atipice,
 Comune
 Maligna- manifestari locale marcate, fenomene
generale intense, deces chiar in pofida tratamentului
instituit
 A.MASURI CE VIZEAZA SURSA DE
INFECTIE
S.I. exclusiv umana- bolnavi si purtatori(in majoritate netoxigeni sau slabi
toxigeni peste 90%)
1. Depistarea cat mai precoce a bolnavilor si suspectilor pe dg clinic,
paraclinic (3 exudate faringiene si unul nazal)
2. Izolare de urgenta in spital pina ce sterilizarea bacteriologica este
demonstrata prin culturi negative obtinute din exudat faringian si nazal
recoltate la cel putin 24 ore de la incetarea tratamentului antimicrobian
3. Tratament cu ser antidifteric, pen G/eritromicina
4. Externare dupa minim 21 de zile
5. Raportare nominala pe fisa de AE
6. Dispensarizare timp de 3 luni
- Lunar 2 exudate faringiene
- Lunar examen clinic de cord si EKG
- Lunar examen neurologic pt complicatiile neurologice
 Proces epidemiologic
• SI- umana(omul bolnav si purtator)
• Transmitere- directa si indirecta
• Receptivitate- universala, generala si epuizata prin
vaccinare antidifterica
• Imunitate postvaccinala strict antitoxica
• Factori naturali-circulatie crescuta a germenului in sezonul
rece in zonele temperate
• Factori socio-economici-colectivitatile de copii si
adolescenti
• Grupe de risc- persoane cu nevoi personale, grupuri
minoritare neaderente la vaccinare, persoane incomplet
vaccinate
Masuri ce vizeaza calea de transmitere
• Bacil cu rezistenta crescuta in mediul extern
• Transmitere directa prin picaturi fluegee,
nucleosoli, praf conatminat, secretii uscate
• Transmitere indirecta prin obiecte (rar)
• Decontaminare curenta si terminala
 Masuri fata de contacti
• Lista nominala completa
• Supravegherea clinica si de laborator timp de 7
zile de la contactul infectant prin termometrizare,
examenul faringelui,examenul tegumentelor si
exudat faringian
• Recoltarea unei probe de sange pt titrarea atc
antitoxici
• Vaccinarea tuturor contactilor cu antecedente
necunoscute sau doar cu o doza de vaccin
• Chimioterapia cu Moldamin, o singura doza
 Vaccinarea antidifterica
• 2 luni
(DTPa-VPI-Hib-Hep B)
• 4 luni
(DTPa-VPI-Hib-Hep B)
• 11 luni
(DTPa-VPI-Hib-Hep B)
• 6 ani
( DTPa-VPI)
• 14 ani
Vaccin diftero-tetanic pentru adulti/ vaccin diftero-
tetano-pertussis acelular
Infectiile cu streptococul beta-
hemolitic de grup A
 Sursa de infectie
• Omul bolnav cu faringita, amigdalita, angine,
scarlatina, erizipel, etc
• Omul purtator de SBHA( preinfectios 1-3 zile,
sanatos cu localizare nazala, farigiana sau mixta
cu diseminare timp de 7-14 zile- neutralizati cu
Pen V prin actiuni de supraveghere
epidemiologica in colectivitatile de copii, fosti
bolnavi-rar- cu diseminare de 1-3 luni de zile
• Vacile cu mastita streptococica
 Cai de transmitere
• Direct, prin pic Flugge, in conditii de
aglomeratie(familie, colectivitate, mijl. de
transport in comun- in conditiile vietii
neigienice)
• Indirect- rar-alimente,alimente, obiecte, maini
murdare, etc
 Receptivitate
• Nu este generala
• Este crescuta la copii, scazuta la adulti si
absenta la persoanele care au facut scarlatina
• Numai serotipul care produce scarlatina este
imunogen
• Titrul ASLO- creste incepand cu ziua a 8 de la
debutul infectiei, are valori maxime dupa 3-5
sapt iar dupa 8 sapt nivelul incepe sa scada,
atingand nivelul normal dupa 12 luni
SCARLATINA
 Sursa de infectie
• Omul bolnav cu orice forma de manifestare
clinica a infectiei sau persoane cu infectii
asimptomatice
• Purtatorii sanatosi de SBHA- surse imp in
colectivitatile de copii in sezonul rece