ARCA 1

)H?=
` Bun° diminea¸a, prieteni. Cumva m-am strecurat sus
pu¸in, ca eu s° fiu aici ast°zi. Eu mergeam^Am f°cut o
promisiune, la timpul acela, cînd eu vin s° m° rog pentru
bolnavi, c° eu^aceasta s° fie anun¸at la emisiunea radio de
Fratele Neville. Dar cumva secretarii au uitat s° i-o dea lui,
ieri, ²i acela este motivul c° nu a fost_nu a fost publicat, nu a
fost pus pe emisiune. ³i unii oameni au sunat ²i au vrut ca s° se
fac° rug°ciune pentru ei în aceast° diminea¸°.
„ Astfel eu am fost pu¸in emo¸ionat, a²a cum au zis ei,
despre_sosirea unui nou b°iat, ca de fiecare dat°, sînt foarte
recunosc°tor pentru el. Cînd sora l-a adus jos din camer°, eu
am zis, “Joseph, eu te-am a²teptat de patru ani. Eu sînt desigur
foarte bucuros c° tu e²ti aici.”^?^Astfel a fost cam cu
patru ani în urm°, eu eram^chiar înainte de a se na²te feti¸a,
înainte ca noi s° ²tim c° ea va veni.
… P°i, eu m° rugam într-o zi, dup° ce am citit via¸a lui Iosif
în Biblie, ²i m-am gîndit, “Un om a²a de perfect!” Abraham a
fost alegerea. Isaac a fost justificarea. Iar Iacob a fost harul.
Dar Iosif a fost perfec¸iunea. Aceasta s-a terminat, vede¸i, nu
s-a mai spus nimic despre aceasta. Astfel m-am gîndit la Iosif,
cum a fost el n°scut, iubit de tat°l lui.
† Zic, c° veni vorba, am primit o telegram° sau un mesaj din
Africa, au zis c° ei îi fac o hain° cu multe culori. Da, domnule.
Ei l-au a²teptat. Astfel acolo era o^
‡ Eu eram în spate, am mers într-o c°m°ru¸°, ²i am început s°
m° rog. “Dumnezeule^” Eu_eu_eu doar am izbucnit în
lacrimi, s° m° gîndesc ce persoan° minunat° a fost acest Iosif. ³i
cum a fost el vîndut pentru treizeci de piese de argint, doar
practic treizeci de piese de argint, ca Isus_Isus_Isus. Iuda,
scuza¸i-m°, l-a vîndut pe Isus. ³i el a fost luat afar° din mormînt,
voi ²ti¸i, ²i a ²ezut la dreapta lui Faraon ²i nimeni nu putea s°-l
vad° pe împ°rat decît prin Iosif. ³i trîmbi¸a a sunat, ²i fiecare
genunchi trebuia s° se plece a²a cum el mergea înainte. ³i acela²i
lucru la Isus, voi ²ti¸i, “³i fiecare limb° s° m°rturiseasc°.” ³i eu
doar am mers înapoi ²i am început s° m° rog.
ˆ Acum exist° trei elemente în care tr°iesc oamenii. Întîi,
este cel umanist. Al doilea, este revela¸ia Divin°. ³i, al treilea,
este viziunea.
‰ Acum aceasta, ca în rug°ciune, cînd te rogi pentru cineva,
în umanistic, noi zicem, “P°i, eu_eu sper c° tu te vei face bine.
Vezi, eu_eu sper. Eu cred cu tine, încercînd s° folosesc toat°
credin¸a pe care eu o pot.” Aceea este omenesc.
2 CUVÎNTUL VORBIT

Š Al doilea, este revela¸ia Divin°, cînd ceva v° este

descoperit. Voi doar ²ti¸i, în inima voastr°, c° se va întîmpla,
de²i, nu exist° nimic decît numai descoperirea.
‹ ³i, al treilea, este o viziune. Desigur, aceea este A³A
VORBE³TE DOMNUL. Aceea este perfect pozitiv.
ƒ‚ Acum, Aceasta a intrat sus în acest t°rîm aici. ³i Ceva doar
mi-a spus, “Tu urmeaz° s° ai un b°iat, ²i tu îi vei pune numele
‘Joseph.’”
ƒƒ P°i, eu am avut o feti¸°. Astfel m-am gîndit, “Bine^” Eu
am l°udat pe Domnul pentru ea. ³i doar cam o lun° dup°
aceea, noi am aflat c° noi urma s° fim din nou p°rin¸i, ²i astfel
m-am gîndit c° poate acela era Joseph al meu. Astfel aceasta a
venit, c° ea a fost Josephine, ea era o fat°, astfel mul¸i au
crezut c° am zis c° era Joseph. Eu am zis, “Nu, nu. Eu nu am
zis c° acela era Joseph.”
ƒ„ ³i unii din ei au zis, “P°i, nu ai zis tu c° ai v°zut o viziune
despre aceasta?” Voi ²ti¸i cum amestec° oamenii lucrurile.
ƒ… Eu am zis, “Eu am benzile cu aceasta. Vede¸i? Veni¸i,
asculta¸i-le. Eu nu am zis c° acesta era Joseph. Am zis,
‘Domnul a pus în inima mea, c° eu urma s° am un fiu, cu
numele de Joseph, vede¸i.” Am zis, “Eu nu ²tiu cum, cînd, sau
ce, dar aceasta urmeaz° s° fie.” Astfel, eu nu ²tiam. “Eu pot
avea_pot avea ²ase fete înainte s°-l avem pe el, dar el va fi
aici.” Ei bine, aceea niciodat° nu mi-a p°r°sit inima. ³i noi am
mers înainte.
ƒ† ³i atunci, zilele trecute, el a sosit. ³i el este aici, astfel eu
sînt foarte recunosc°tor pentru el.
ƒ‡ ³tiind, c°ci, cînd Domnul promite ceva, Domnul va face
ceea ce El a promis. Vede¸i? El doar trebuie s° fac°. Pentru ca
s° fie Dumnezeu, El trebuie s°-²i ¸in° Cuvîntul S°u.
ƒˆ Eu_eu pot^nu sînt în stare s°-l ¸in pe al meu, uneori, ²i
voi nu sînte¸i în stare s°-l ¸ine¸i pe al vostru. Deoarece, noi
facem promisiuni, cu inten¸ii bune, dar noi nu sîntem în stare
s° le ducem la bun sfîr²it. Împrejur°rile, dificult°¸ile, ²i a²a
mai departe, ne aduce la un punct unde noi nu putem uneori s°
facem ceea ce vrem s° facem.
ƒ‰ Dar Dumnezeu este în stare s°-²i ¸in° Cuvîntul S°u, ²i El o
va face. Este doar imposibil ca El s° nu o fac°. De aceea Îl
iubim noi a²a, în aceast° diminea¸°. Ne odihnim pe asigurarea
aceea perfect°, “c°ci Dumnezeu este în stare s°-²i ¸in° ceea ce
noi i-am predat Lui împotriva zilei.”
ƒŠ Acum, este o zi rea afar°, dar destul de r°coare în
tabernacol, s° nu fie sufocant, ²i nici suficien¸i oameni aici s°
fim înghesui¸i în°untru unul cu altul, ²i s° st°m în picioare în
jurul rîndurilor. Dar este chiar un timp bun, cred eu, s°
începem ²i s° înv°¸°m Cuvîntul.
ARCA 3

ƒ‹ Eu am încercat din greu, pentru ultimele cîteva ore, s° v°d

dac° Duhul Sfînt^Chiar l-a luat pe Billy, acolo în urm°,
cartona²ele, ²i a²a mai departe, s° fie pentru un rînd de
rug°ciune. Dar totu²i eu nu pot, voi^eu nu guvernez aceea;
El m° guverneaz° pe mine, voi vede¸i. Eu_eu nu am nimic de a
face cu aceea. Depinde de ce zice El despre aceasta.
„‚ Acum, Fratele Neville aici a anun¸at trezirea, acest Frate
Crank aici jos. Eu nu-l cunosc pe om. Eu doar am p°²it
în°untru, seara trecut°, în drumul meu de la spital, s° v°d
pe_pe^Fratele Roberts ²i-a ar°tat filmul lui seara trecut°.
³i_²i înapoi în spatele cl°dirii, Fratele Crank ²i tat°l s°u.
Fratele Crank, însu²i, este doar un tîn°r, p°rea s° fie poate de
dou°zeci, dou°zeci ²i unu, ceva de felul acesta. ³i, dar, tat°l lui
este cu el. ³i atunci Fratele Matheny, din New Albany, cel^
un Penticostal. Acum, eu cred c° acest Frate Crank este
Penticostal, de asemeni.
„ƒ ³i astfel ei erau oameni foarte pl°cu¸i. Au vrut ca eu s° iau
acest serviciu de s°pt°mîna viitoare. ³i, desigur, nu am putut
face asta, voi ²ti¸i. ³i apoi se întrebau dac° eu voi fi acolo
Sîmb°t° seara. Eu nu ²tiu înc°. Eu i-am spus c° eu va trebui s°
v°d. Fratele Cobbles a fost acolo ²i a vrut Vinerea urm°toare,
Sîmb°ta, ²i Duminica. ³i, Fratele Hall, trebuie s° fie la Milltown
o sear° în aceast° s°pt°mîn°. Astfel, s°pt°mîna urm°toare noi
plec°m pentru var°. Astfel apoi ei^eu am cîteva adun°ri mici
r°spîndite în jur. Eu doar nu ²tiu unde va fi aceasta. Eu i-am
spus c° eu îi voi face de cunoscut pu¸in mai tîrziu.
„„ So¸ia doar se sim¸ea bine. ³i eu desigur apreciez
rug°ciunile la voi tot poporul. Aceasta a fost prin rug°ciune,
numai. Deoarece, aceasta este o audien¸° mixt°, ²i eu nu am
putut s° spun ce s-a întîmplat. ³i ele nu trebuie s° mearg° la
timpul normal, ²i ea a mers, ore, ²i ore, ²i ore, peste. Vede¸i? ³i
astfel de obicei inima se ridic° sus ²i ele mor imediat. Dar,
harul lui Dumnezeu, ea este mai bine decît cum era vreodat° în
oricare din celelalte na²teri. A²a c° eu ²tiu c° au fost
rug°ciunile voastre care au ajutat. ³i eu desigur apreciez asta
din toat° inima mea. ³i ne rug°m acum, noi^
„… Prin venirea acestui b°ie¸a², s-a marcat un_un punct de
întoarcere în via¸a mea. ³i eu am^Cu cîteva zile în urm°,
cînd se p°rea c° poate el nu ar sosi întocmai bine, ²i lucrurile
p°reau parc° totul era împotriva noastr°, opozi¸ia. Aceasta
este de obicei chiar cel mai întunecos înainte de ziu°, voi ²ti¸i,
aceea este rutina obi²nuit° a omului. ³i astfel noi^m-am dus
sus la Green’s Mill, rezerva¸ia cerceta²ilor, la locul meu vechi
sus acolo. ³i eu nu am mai putut s° suport aceasta, a²a c° am
mers înapoi, singur, cu Domnul Isus pentru o vreme. ³i El doar
m-a asigurat c° totul va fi în regul°. A²a c° atunci am zis,
“Doamne, eu_eu doar î¸i promit, c° de acum încolo^eu am
avut a²a de multe dificult°¸i ²i lucruri, uneori.
4 CUVÎNTUL VORBIT

„† Voi vede¸i, exist° probabil unul sau doi str°ini cu noi, în

aceast° diminea¸°, Eu nu ²tiu. Eu am dou° nume aici, de
oameni care au vrut s° se fac° rug°ciune pentru ei. Astfel, eu_
eu îmi imaginez c° este doar grupul mic al tabernacolului aici.
„‡ Dar eu trec prin lucruri despre care lumea nu ²tie nimic,
nici oamenii, voi vede¸i; lucruri foarte grele. C°, du²manul
lucreaz° pe liniile acelea interioare, voi ²ti¸i. În afar°, voi nu le
observa¸i. Acestea sînt liniile interioare care taie. ³i astfel eu o
întîlnesc de fiecare parte. ³i astfel eu^Dar eu o a²tept. Eu_
eu cumva^Dac° nu vine, eu doar m° întreb ce poate^ eu
nu ²tiu, aceasta ar putea s° fie prietenia Diavolului. Eu_eu
²tiu c° el este du²manul meu, ²i eu_eu trebuie s°-l întîlnesc pe
terenurile de lupt°. Astfel eu sînt a²a de mul¸umitor pentru
materialul cu care s° m° lupt, Cuvîntul viului Dumnezeu, El va
dura întotdeauna.
„ˆ Iar acum eu doar sper c° Dumnezeu m° ajut° s°-mi
rearanjez adun°rile mele, astfel de locuri în care s° pot sta mai
mult, ²i a²a mai departe. Fi¸i în rug°ciune.
„‰ Fratele ²i Sora Schoeman din Africa de Sud sînt în drumul
lor aici. ³i acela este ²eful asocia¸iei predicatorilor din Africa
de Sud, s° vad° despre venirea aici în aceast° toamn° ²i s°
mearg° sus în India, ²i a²a mai departe.
„Š Fratele Thoms este aici din Africa de Sud. Eu l-am întîlnit
zilele trecute. El face o lucrare mare acolo printre b°²tina²i.
Motivul c° mie îmi place cumva programul Fratelui Thoms,
este deoarece programul despre care vorbe²te el, ²i îl are în
desf°²urare, el ²i Fratele Tommy Osborn, este ceea ce cred eu
c° este drept, vrednic de sprijin. Deoarece, el_el trimite afar°
misionari b°²tina²i. Voi vede¸i, pîn° la urm°, b°²tina²ii cunosc
mai mult despre b°²tina²i.
„‹ ³i noi am putea trimite un om din Australia, aici. El ar fi
un frate, noi l-am iubi, l-am accepta, ²i fiecare lucru; dar el nu
cunoa²te obiceiurile Americane, c°ile Americane. Este nevoie
de un American s° fac° aceast° treab° corect. ³i ce ar fi dac°
noi am trimite pe cineva aici din China? P°i, el este un
misionar, dar probabil c° el ar putea vorbi pu¸in° Englez°.
Aceasta ar fi toat° stîlcit°, ²i aceasta doar nu ar avea efect ca
un om care ²tie cum s° intre între Americani, s° lucreze cu
Americanii, s° fac° în obiceiurile lor, ²i a²a mai departe. ³i
acela este felul cum merge. ³i noi sîntem cumva oameni bloca¸i
aici, nord, ²i sud, ²i est, ²i vest, ²i provinciali, ²i a²a mai
departe.
…‚ Aici nu demult, am fost în Cali-^în Florida. ³i într-o
sear° acolo a fost un frate scump, iubitor care are o campanie,
cu numele de Fratele Jackson, ²i, Gail Jackson, unul din
converti¸ii mei la vindecare. ³i, astfel, eu eram în spate de tot.
³i de obicei, voi ²ti¸i, în ofertele mele ²i a²a mai departe, eu
ARCA 5

doar nu las ca oamenii s° ²tie aceasta. Dac° Domnul

rînduie²te, în regul°; dac° El nu, p°i, noi o vom primi din alt°
parte. ³i Gail a venit sus, ²i el a zis c°tre manager, el a zis,
“Bine, cum merg finan¸ele?”
…ƒ El a zis, “Oh, doar cam o mie de dolari, pu¸in mai bine,
poate o mie cinci sute, s° ne ajung° din urm°.”
…„ El a zis, “Necazul despre aceasta este, c° voi nu ²ti¸i cum s°
lucra¸i cu ace²ti sudi²ti.” Astfel el doar se ridic° acolo sus^A
zis, “A² putea s° iau colecta ta în seara aceasta?”
…… A zis, “Da, dar f°r° cer²ire, deoarece Fratele Branham o s°
ne ia la rost pentru aceasta.” A zis, “Noi niciodat° nu cer²im.”
…† Astfel el a urcat sus acolo, ²i el doar a spus cîteva cuvinte,
²i acolo au fost dou° mii de dolari în colect°. El a zis, “Tu vezi,
Frate Baxter, tu doar nu ²tii cum s° lucrezi cu sudi²tii, aceasta-
i tot.”
…‡ Astfel acela-i felul cum este. Voi trebuie s° fi¸i obi²nui¸i cu
sudi²tii. Voi trebuie s° fi¸i obi²nui¸i cu nordi²tii. Voi trebuie s°
fi¸i obi²nui¸i. ³i m° gîndesc c° un b°²tina², cunoscînd propriile
lor obiceiuri ²i propriul lor trib, este o cale mult mai bun°
decît^o persoan° mult mai bun° s° fie pus° cu propriul lor
popor, decît to¸i cei f°cu¸i de croitor pe care noi îi avem^?^
Astfel, eu sînt foarte recunosc°tor pentru_pentru fra¸i.
…ˆ Acum, în aceast° diminea¸°, eu doar vreau s° v° vorbesc
doar pentru pu¸in° vreme. Eu nu ²tiu; probabil c° aceasta va fi
ultima mea întîlnire s° ajung s° fiu cu voi pentru o vreme. Noi
mergem acum la Macon, Georgia. ³i aceea este sponsorat° de,
eu în¸eleg, patruzeci ²i dou° de biserici Baptiste Sudiste. Astfel
atunci, de acolo, noi mergem la Evanghelia Deplin° a
Oamenilor de Afaceri Cre²tini, interna¸ionali, la Denver. ³i
apoi eu trebuie s° merg sus în Canada pentru un timp scurt.
…‰ ³i noi vom vedea atunci cum Fratele Schoeman, atunci,
pentru ce^unde mergem noi peste m°ri, sau continu°m în
state. ³i Fratele Moore, desigur, face toate programele, tot_
itinerarul, ²i pentru aici. ³i el va fi cu noi, acolo, unde noi
întîlnim pe Fratele Schoeman. Eu sper c° Fratele Schoeman
vine pe aici ²i voi îl ve¸i cunoa²te, ²i el va^c° el ajunge s°
vorbeasc° aici pentru voi o dat° la tabernacol. Un om foarte
minunat, el ²i so¸ia lui. M-a tratat ca pe un frate cînd am fost
în Africa, astfel trata¸i-l în acela²i fel cînd el vine pe aici, în
dragostea Domnului.
…Š Acum, dup° ce am venit în°untru, ²i ²tiind, ei mi-au spus
c° Fratele Neville nu a apucat aceasta, pentru emisiune. Eu am
ascultat. Cî¸i asculta¸i emisiunea? Eu v° spun, acel_acel cîntat
este sublim, ²i_predicarea merge pu¸in mai înalt decît aceea.
Acesta a fost într-adev°r un mesaj bun ieri. Voi to¸i aprecia¸i
asta? Nu ca s°-l facem s° ro²easc°, dar acesta-i adev°rul.
6 CUVÎNTUL VORBIT

Eu^Dac° eu m° gîndeam c° Fratele Neville f°cea ceva gre²it,

eu l-a² lua în camer° în spate, ²i noi am discuta toate acestea,
²i ne-am ruga asupra acesteia. Dac° el face ceva drept, mie îmi
place s°-i spun despre aceasta, vede¸i. Aceea ne face s° ne
sim¸im mai bine.
…‹ Frumoasele felicit°ri micu¸e ²i cadourile pe care voi to¸i le
²ti¸i, pe care le-a¸i trimis la micu¸ul acela jos la^acolo. Eu
vreau s° v° spun c° eu le apreciez, de asemeni. So¸ia mea î²i
trimite dragostea ²i considera¸iile ei la to¸i dintre voi.
†‚ ³i acum s° întoarcem acolo în Cuvîntul binecuvîntat vechi
de aici. Dar doar înainte, s° vorbim cu El, Autorul, înainte de a
o face.
†ƒ Preaiubitul nostru Mîntuitor, noi venim s° folosim Numele
T°u, doar cîteva momente a²a cum ne apropiem de Cel
Atotputernic, Creatorul, Acela care Te-a conceput în pîntecele
fecioarei, ²i ea a n°scut pe Acest minunat, Care st° ca Mediator
între cei vii ²i cei mor¸i, singura cale, singurul Mediator. ³i noi
sîntem a²a de ferici¸i s° ²tim, c° prin promisiunea Lui Divin°,
în care El ne-a dat aceste Cuvinte, “Orice cere¸i voi Tat°lui în
Numele Meu, aceea Eu voi face.”
†„ Astfel noi cerem, ast°zi, în Numele Domnului Isus, Tat°,
drag, ca Tu s° prime²ti mul¸umirile noastre în inimile noastre,
a²a cum Tu e²ti întotdeauna adunat în sanctuarul T°u s° auzi
laudele copiilor T°i. ³i noi sîntem mul¸umitori ast°zi pentru
toate binecuvînt°rile. Pentru s°n°tatea, ²i_mergerea înainte a
bisericii ²i lucr°rii, peste tot în jurul lumii. Noi sîntem a²a de
recunosc°tori pentru aceasta. ³i, Tat°, noi ne rug°m ca Tu s°
continui. ³i nu numai s° continui, ci s° torni dubl° por¸ie peste
lucrare peste tot, c°ci noi credem c° timpul se termin°. Toate
lucrurile indic° spre sfîr²it. Doar cînd, noi nu ²tim, dar noi
dorim s° fim preg°ti¸i, a²a cum ne-a poruncit Domnul nostru
Isus ca noi s° facem astfel.
†… ³i acum, Tat°, noi θi mul¸umim. Eu vreau s°-¹i
mul¸umesc, eu însumi, personal, pentru b°ie¸a² ast°zi.
Promisiunea Ta a z°bovit pentru patru ani. “Dar Eu Domnul
am plantat-o; Eu o voi uda zi ²i noapte.” Tu întotdeauna faci
promisiunile Tale reale, Tat°. De²i^“Vedenia, de²i ea a
z°bovit, totu²i ea va vorbi.” Ea trebuie, deoarece Acesta este
Cuvîntul ²i promisiunea lui Dumnezeu. Noi nu ne temem, doar
ne mi²c°m înainte, ²tiind c° toate lucrurile lucreaz° împreun°
spre bine.
†† Mul¸umesc ¹ie c° ai trecut-o pe mam° în siguran¸°. Acum,
în mizerie ²i durere ast°zi, m° rog ca Tu s° o u²urezi. Noi ²tim
c° acesta este un lucru natural; dar, d°-i mîngîiere, Tat°.
Binecuvînteaz-o acolo jos ast°zi, ²i fie ca ea s° se gr°beasc°
acas°.
ARCA 7

†‡ ³i s° stea lîng° slujitorul T°u, a²a cum noi mergem înainte

acum împreun°, afar° pe cîmpurile de b°t°lie de acolo, s°
recolt°m grîul ²i s°-l aducem în grînar, pentru binele
St°pînului.
†ˆ Binecuvînteaz° biserica de aici. Binecuvînteaz° pe
preaiubitul nostru p°stor, slujitorul T°u, credincios la post. ³i
ne rug°m ca Tu s° binecuvîntezi pe to¸i diaconii,
administratorii, ²i cî¸i al¸ii. Fie ca binecuvînt°rile Tale s° se
odihneasc° peste ei to¸i.
†‰ Binecuvînteaz°, binecuvînteaz°, ne rug°m, în aceast°
diminea¸°, pe clericii vizitatori, pe str°inii din por¸ile noastre.
³i cînd serviciul se termin°, fie ca noi s° spunem ca acei care
au venit din Emaus, “Nu ne ardea inimile în noi, din cauza
Prezen¸ei Lui?” Intr° în Cuvînt, Tat°. Fie ca Duhul Sfînt s°
vin°, s° ia Cuvîntul. Nimic premeditat, ne²tiind nimic ce s°
spun, ci s° predau totul în mîna Ta. Voia Ta s° se fac°, în
Numele lui Isus. Amin.
†Š S° deschidem doar pentru o mic° citire a Scripturii, dac°
vre¸i. În Cartea despre_despre Genesa, începînd cu capitolul al
6-lea, doar s° citim pentru un mic citat aici în_în Cuvînt. ³i
începînd la al_al 8-lea verset din capitolul al 6-lea. ³i
subiectul în aceast° diminea¸°, dac° va voi Dumnezeu, doar
înv°¸°m cîteva minute din Cuvînt, înainte s° ne rug°m pentru
bolnavi, ²i apoi p°storul s° sfîr²easc° serviciul.
†‹ Ne rug°m ca Dumnezeu s° înmul¸easc° ²i s° binecuvînteze.
³i eu v°d o feti¸° ²ezînd aici pe scaunul din fa¸°. Eu cred c°
mama ²ade aici, care^eu cred c° ne-am rugat pentru copil
cîndva în urm°. ³i mi se pare, parc°, cît de bine îmi amintesc,
ea nu putea umbla sau ceva. Sau^Se pare c° ea este mult mai
bine ast°zi, ²i eu sînt a²a de recunosc°tor pentru aceasta.
‡‚ Rugîndu-ne constant, Dumnezeu va turna mai mult Duh ²i
putere asupra Bisericii Lui ²i poporului S°u, pretutindeni,
încît credin¸a noastr° s° poat° fi ridicat° mult mai sus
deasupra tuturor defectelor vie¸ii, ca noi s° putem fi în stare s°
fim “mai mult decît biruitori, ²i înving°tori prin El care ne-a
iubit ²i ²i-a dat via¸a Lui pentru noi.”
‡ƒ Acum, c°tre voi care ave¸i Bibliile voastre:
Dar Noe a g°sit har în ochii DOMNULUI.
Acestea sînt genera¸iile lui Noe: Noe a fost un om
drept^perfect în toat° genera¸ia lui, ²i Noe a umblat
cu Dumnezeu.
³i Noe a n°scut trei fii, Sem, Ham, ²i Iafet.
P°mîntul^era corupt înaintea lui Dumnezeu, ²i
p°mîntul era plin de violen¸°.
8 CUVÎNTUL VORBIT

³i Domnul a privit peste p°mînt, ²i, iat°, el era

corupt; pentru c° to¸i oamenii ²i-au corupt calea pe
p°mînt.
³i Domnul a zis c°tre Noe, Sfîr²itul tuturor
oamenilor a venit înaintea mea; c°ci p°mîntul este plin
de violen¸° printre ei; ²i, iat°, Eu îi voi distruge cu
p°mîntul.
F°-¸i o arc° din lemn de gofer; tu s° faci camere în
arc°, ²i tu s° o tencuie²ti cu smoal° pe din°untru ²i pe
dinafar° cu smoal°.
‡„ ³i fie ca Domnul s° adauge binecuvînt°rile Sale acum la
citirea Cuvîntului S°u. Eu vreau s° vorbesc în aceast°
diminea¸°, dac° va voi Dumnezeu, sau s° înv°¸, mai degrab°,
pentru cîteva momente, Cuvîntul, despre: Arca; ce a însemnat
arca, ²i ce a prevestit arca, ²i modelurile arcei. Pentru c°, arca
perfect, ²i fiecare lucru în Vechiul Testament, l-a modelat pe
Cristos. ³i Cristos este împlinirea la tot Vechiul Testament, a
fost împlinit în Cristos Isus.
‡… Acum, acesta a fost un timp de distrugere, timpul chiar
înainte de distrugere. Întregul p°mînt era plin de violen¸°.
‡† Dac° voi observa¸i, oriunde vede¸i c° oamenii încep s° se
înmul¸easc°, oamenii încep s° vin° împreun°, mari strîngeri de
oameni, ²i r°mîn, acel ora² devine populat, mai mult°
popula¸ie. Primul lucru care-l ²ti¸i, acesta începe s° aduc°
în°untru mecanisme pentru recrea¸ie; din aceea, se merge în
jocuri de noroc; de la jocuri de noroc, în b°utur°; de la
b°utur°_b°utur°, în prostitu¸ie; spargerea c°minelor,
c°s°toria; divor¸uri, apoi ucidere. Aceasta doar continu° s°
creasc°, crescînd, crescînd, ca un lan¸ f°r° sfîr²it.
‡‡ Cînd Dumnezeu a umblat numai cu un om drept, singur, el
a avut favor cu Dumnezeu. Dar cînd oamenii au început s° se
înmul¸easc°, ²i au început s° ob¸in° al¸ii ²i al¸ii ²i al¸ii, atunci
ei au început s°^Satan avînd o raz° mai mare în care s°
lucreze. Omul acesta ar putea crede un picu¸, înclinîndu-se în
acest fel; ²i cel°lalt, un picu¸ în acest fel; apoi cînd Satan vine
în°untru, el doar pu²c° aceasta înainte. Apoi el devine acesta ²i
acela, ²i imagina¸iile încep s° devin° mari, ²i atunci corup¸ia se
a²eaz° în°untru. ³i cînd Noe^
‡ˆ Dac° ve¸i observa, printre genera¸ii, dup° uciderea lui
Abel, Dumnezeu l-a înlocuit cu Set. Desigur, noi sîntem
înv°¸a¸i, de istorici, c° Adam ²i Eva au avut ²aptezeci de fii ²i
fiice. Dar a²a cum Biblia înregistreaz° numai pe cei trei fii,
Sem Ham ²i_²i Iafet, erau fiii lui Noe. Scuza¸i-m°. Era Cain,
Abel ²i Set, erau fiii lui Noe^sau fiii lui Adam.
‡‰ Apoi, doar pu¸in emo¸ionat. Eu am fost, pentru ultimele
dou° zile, de cînd a venit Joseph al meu, a²a c° eu cumva
încurc pu¸in lucrurile.
ARCA 9

‡Š Observa¸i atunci prin aceast° linie a lui Ham, dup° ce el s-

a purtat înainte dincolo pe acolo, noi vom^prin distrugerea
dinainte de potop. Toat° genera¸ia lui s-a pierdut în r°utate.
‡‹ ³i cînd noi venim acolo prin linia lui Cain, el a f°cut
acela²i lucru. Ei au mers jos în ¸ara Nod, Cain a mers, ²i acolo
s-a c°s°torit. ³i-a luat nevasta ²i a mers acolo, ²i mai tîrziu
oamenii au devenit ca uria²i.
ˆ‚ Cînd copiii lui Israel au venit sus pe acolo, ei au g°sit
oameni, chiar unii din ei aveau degete lungi de patrusprezece
¸oli. ³i gîndi¸i-v° la asta, mari uria²i! David l-a ucis pe Goliat,
care era un om mare, ²i el a zis c° suli¸a lui ar°ta ca o suveic° a
¸es°torului. ³i cî¸i^Nou° picioare în°l¸ime, ²i ceva, ²i ce om
puternic era el!
ˆƒ Dar dac° observa¸i, acolo a venit o civiliza¸ie mare prin
acea linie a_a lui Cain acolo în urm°, care a început s° vin°
în°untru. Cînd au început oamenii s° se înmul¸easc°, ei au
început, s° mearg° afar° dup° diferite educa¸ii ²i a²a mai
departe, ²i descoperirea lucrurilor, inven¸ii. Unul, un mare
lucr°tor în lemn. Oh, cum au construit ei ²i au început s°
construiasc°, ²i construiau, ²i construiau, c°ci semnul c°
timpul sfîr²itului era aproape.
ˆ„ A¸i v°zut voi vreodat° asem°narea de a cl°di pe care noi o
avem acum? Acesta este iar°²i semnul timpului sfîr²itului.
ˆ… Ei erau mari lucr°tori în metal. ³i ei au descoperit cum
puteau ei, ce puteau s° fac° ei cu metalul.
ˆ† ³i privi¸i ce fac ei cu metalul ast°zi, chiar f°cînd^eu am
auzit la radio, zilele trecute, fac case din o¸el sau metal acum.
Ei au t°iat afar° to¸i bu²tenii, practic, astfel ei le fac din
aluminiu, ²i din o¸el, ²i a²a mai departe. ³i mari descoperiri de
educa¸ie, ²i mare înaintare a ²tiin¸ei, progres al ²tiin¸ei, un
semn al timpului sfîr²itului.
ˆ‡ Privi¸i ce a f°cut ²tiin¸a în ultimii cî¸iva ani! Oh, doamne!
Doar lucrurile care sînt f°cute! Ce este aceasta? Apropierea
timpului sfîr²itului. Un semn pe care to¸i credincio²ii^
Predicatori la amvoane ar trebui s° o predice cu toat° for¸a pe
care o au, s° arate la oameni. Noi trecem pe lîng° pietre de
hotar. ³i toate lucrurile indic° spre sfîr²it.
ˆˆ Cel Scriptural, mai întîi! Biblia lui Dumnezeu pe care o
citim ²i o credem ast°zi indic° spre sfîr²it, nu mai departe.
Marea lume ²tiin¸ific°, zice c° sfîr²itul se ive²te, o alt° mare
piatr° de hotar. Zodiacul de pe calendar, ²i a²a mai departe,
semnul ²i fiecare lucru zice c° sfîr²itul se ive²te. Piramida zice
c° sfîr²itul se ive²te. Fiecare loc mare, de indicare zice c°
sfîr²itul se ive²te. Noi sîntem la timpul sfîr²itului.
ˆ‰ Observa¸i! Dar Dumnezeu, în harul Lui suveran, înainte de
timpul sfîr²itului^El s-a referit la acesta acum în Isus. Isus a
10 CUVÎNTUL VORBIT

f°cut-o. A zis, “Cum era în zilele lui Noe, înainte de potop, ce

f°ceau oamenii, acela este acel fel de repetare care va veni din
nou.” ³i noi o vedem. Astfel noi_noi doar trebuie s° fim orbi
spiritual, sau noi o putem vedea. Deschide¸i-i, privi¸i în jur!
ˆŠ Exist° o a²a de mare diferen¸° între orbul fizic ²i orbul
spiritual. Eu cred, c° dac° ar trebui s°-mi fac alegerea, eu a²
lua pe cea fizic°, oricînd. Da. Exist° un astfel de lucru de a fi
orb.
ˆ‹ Aici nu de mult, un predicator a zis, “Dac° tu e²ti un
slujitor al Domnului, love²te-m° cu orbire.”
Eu am zis, “Tu e²ti deja orb.”
El a zis, “Eu, orb?”
‰‚ Eu am zis, “Da, domnule?” Deoarece, el ridiculiza
vindecarea Divin°, ridiculizînd botezul Duhului Sfînt, zicînd
c° nu exist° un astfel de lucru. Eu am zis, “Tu e²ti orb.”
El a zis, “Nu, aceea este ceva din n°scocirea ta proprie.”
Eu am zis, “Aceasta este Scriptura. Biblia a spus a²a.”
A zis, “Cînd a mai fost vreodat° mintea oarb°?”
‰ƒ Eu am zis, “P°i, de multe ori. Isus i-a spus tat°lui t°u, a zis,
‘Voi Farisei orbi! Voi ave¸i ochi ²i nu pute¸i vedea.’ Asta-i
adev°rat. ‘Dar dac° voi a¸i fi cunoscut timpul!’” Eu am zis^
‰„ Ilie a fost jos, acel mare profet, la Dotan, odat°. ³i acolo
întreaga armat° Sirian° a venit în jur, s°-l ia pe Ilie. ³i
Ghehazi a zis, “^?^P°rinte, ei sînt peste noi! Toat° cetatea
este înconjurat° pe aici, cu armata Sirienilor.”
‰… El a zis, “P°i, exist° mai mul¸i cu noi decît exist° cu ei.”
‰† El a zis, “Bine, acum, aici erau ei. Eu nu pot vedea pe
nimeni decît pe tine.”
A zis, “Dumnezeule, deschide-i ochii.”
‰‡ ³i cînd ochii lui i s-au deschis, el a privit; ²i în jurul acelui
profet b°trîn erau care de Foc, dealurile erau în Fl°c°ri, Îngerii
lui^?^
‰ˆ El a p°²it drept afar° unde erau ei, ²i a zis^ “El i-a lovit
cu orbire.” A mers afar°^³i cum? Nu fizic. Într-un fel, ei
erau orbi fizic. El a mers afar°, ²i a zis, “Îl c°uta¸i voi pe Ilie?”
El era Ilie, însu²i.
Au zis, “Da, noi îl c°ut°m pe el.”
‰‰ A zis, “Veni¸i, urma¸i-m°, eu v° voi conduce drept la el.” Ei
nu au ²tiut aceasta. Ei erau orbi.
‰Š ³i, ast°zi, oamenii sînt lovi¸i cu orbire din cauz° c° ei
resping pe Dumnezeu, mila. Aceea las° s° r°mîn° numai
judecata. Dar Dumnezeu, în dragostea ²i mila Lui, a²a a
destinat o cale. C°, înainte ca judecata Divin° s° loveasc°,
ARCA 11

exist° o cale. Dumnezeu face o cale de sc°pare pentru to¸i acei

care doresc s° urmeze calea aceea. Aceea este mila Lui, f°cînd
o cale de sc°pare. “Ne vrînd ca cineva s° piar°, ci to¸i s° poat°
veni la poc°in¸°.”
‰‹ El este în lume ast°zi, ar°tînd semne ²i minuni, ²i înviind
pe oameni, mari lucruri avînd loc, “Ar°tînd semne sus în cer,
²i pe p°mînt.” Semne! Semne de farfurii zbur°toare prin
v°zduh, unde nici m°car Pentagonul ²i to¸i nu ²tiu ce s° cread°
despre aceasta, “Semne în cer deasupra.” “³i pe p°mînt,”
vindecarea bolnavilor, învierea mor¸ilor, deschiderea ochilor
orbi¸i, scoaterea afar° a duhurilor rele, Evanghelia se predic°,
semne înaintea Venirii Lui! “Ne vroind ca vreunul s° piar°, ci
ca to¸i s° poat° umili, cu blînde¸e s° se aplece la poc°in¸°.”
Dar, acei care resping pe Cristos, trebuie s° umble orbi.
Š‚ Ce ar fi dac° eu, ast°zi, urma s° resping de a avea vederea
ochilor mei, ca ei s° fie sco²i? Dac° eu am refuzat s°-mi p°strez
ochii, eu a² lua ceva care i-ar împunge afar°. Eu nu vreau s°
v°d, atunci.
Šƒ În acest fel este, spiritual. Dac° un om refuz° s° priveasc°
în Cuvîntul lui Dumnezeu ²i s° vad° planul, ²i s° vad° pe
Dumnezeu, el automat î²i scoate ochii. El singur î²i închide
ochii fa¸° de lucrurile lui Dumnezeu. Ce zi! Ce timp! Ce lec¸ie
ar trebui s° înv°¸°m noi ast°zi, din a privi în jur, la timpul
sfîr²itului!
Š„ Dar Dumnezeu, în harul Lui suveran, în zilele lui Noe, El a
zis, “Acum Eu vreau ca tu s° ie²i afar° ²i s° faci o provizie
pentru to¸i acei care doresc s° scape de aceast° judecat°.” Nu
este aceasta minunat? Dumnezeu, nu vrea ca vreunul s° piar°,
f°cînd o cale de sc°pare pentru aceia care au vrut s° vin° la
calea lui Dumnezeu de sc°pare. Astfel El a zis, “Noe, Eu vreau
ca tu s° faci o corabie.”
Š… Acum, cuvîntul arc° este o l°di¸°, sau un loc de sc°pare, o
ascunz°toare. Exist° trei din ele despre care se vorbe²te în
Vechiul Testament. ³i noi vrem s° privim la cele trei acum,
pentru cîteva momente. Toate cele trei au tipizat o arc°
m°rea¸°, Cristos, pentru Biseric° ast°zi. Trei este o confirmare,
toate lucrurile vechi doar prevestind.
Š† Eu am citit zilele trecute în timp ce ²edeam afar° pe malul
unui pîrîu, despre cum c° mamele acelea Evreice care d°deau
na²tere acolo în urm° la patriarhi, ²i fiecare, cînd ea venea
înainte, ²i îi rostea numele lui în timp ce era în durere, zicea ce
va fi el, ²i ce va fi el în ziua din urm°; ne ²tiind ce f°cea ea, ²i
murmurînd. Lua¸i o privire din Genesa 49, ²i tipiza¸i-o, unde
era timpul sfîr²itului lor, unde sînt ei, ²i urm°ri¸i ce este
acesta. Este chiar acolo. Doamne!
Š‡ Cum, dac° noi am putea numai s° ne deschidem ochii,
uneori, ²i auzul nostru spiritual, c°ci Cuvîntul vine înainte, ca
12 CUVÎNTUL VORBIT

noi s° ne d°m seama ce este El, ²i Duhul s° ne descopere. ³i m°

rog acum ca Duhul Sfînt s° ia aceste lucruri ale lui Dumnezeu
²i s° le pun° afar° în inima noastr°, la fiecare b°rbat ²i femeie,
b°iat ²i fat°, aici.
Šˆ Arca! Acolo era una din ele, Noe a construit-o, o cale de
sc°pare. A doua de care se vorbe²te, era aceea în care a fost pus
Moise. A treia a fost chivotul m°rturiei, la Israel. ³i a patra,
toate s-au împlinit în a patra, fiind Cristos Isus.
Š‰ S° mergem înapoi acum ²i s° începem la prima, în Genesa,
²i s° vedem cum a fost f°cut° preg°tirea pentru arc°, ²i s°
vedem dac° ea nu-l tipizeaz° exact pe Cristos. ³i to¸i acei care
s-au adunat în fiecare arc°, sau sub^au venit la împ°care
prin arc°. To¸i au fost feri¸i prin judecat°. ³i tot a²a de sigur
cum ei au fost feri¸i în simbol, cu cît mai mult sîntem noi s°
fim scuti¸i în Cristos, adev°ratul pre-model al tuturor arcelor!
Oh, El este minunat!
ŠŠ Apoi noi observ°m, acolo în urm°, c° Dumnezeu i-a spus
lui Noe, a zis, “Eu vreau ca tu s° o faci dintr-un fel specific de
lemn.” Acum, doar cu orice lemn nu va merge. Noi trebuie s°
avem un fel anume, ²i el trebuie s° fie lemn de gofer. Lemnul
de gofer acum era^eu am studiat aici, cu cîteva s°pt°mîni,
despre ce era lemnul de gofer. ³i el era un lemn moale, pliabil.
³i, acum, acela este ceea ce formeaz° arca, era un lemn care
putea s° fie aplicat u²or, un lemn pliabil.
Š‹ Acela-i credinciosul. Odat° în mîinile lui Dumnezeu, t°iat
jos din propria lui neprih°nire de sine a pomului, el devine
pliabil în mîinile Ziditorului. Nu purtat peste tot cu orice vînt
de înv°¸°tur°; ci apliabil, care se potrive²te drept în Cuvîntul
lui Dumnezeu, s° fie folosit u²or.
‹‚ ³i noi observ°m c° el era lemnul care s° absoarb°
umezeala, u²or, s° ia în°untru umezeal°. ³i acum, la un lucru,
omul pliabil în mîinile lui Dumnezeu, ar putea fi un lucru mare
pentru Dumnezeu, sau tu puteai fi un lucru mare pentru
diavolul.
‹ƒ Acum, dac° corabia a fost f°cut° din lemn care era pliabil
²i s-ar fi absorbit cu ap°, nu ar fi decît pu¸in° vreme pîn° cînd
ar fi fost umplut° cu ap°. ³i s-ar fi scufundat imediat, devenea
grea, deoarece lemnul de gofer este foarte u²or. ³i apa s-ar fi
îmbibat chiar prin el.
‹„ Astfel, aceasta este ceea ce m° gîndesc ast°zi. Aceasta este.
Eu cred, ast°zi, c° necazul cu mul¸i oameni ²i femei sinceri
ast°zi este c°, nu_nu vor s° se predea complet, ci au mers dup°
eroare. ³i de aceea arca a devenit umplut° cu ap°, nu poate s°
mearg° mai departe. Ea se pleac° în sus ²i-n jos, aproape gata
s° se scufunde.
ARCA 13

‹… Astfel ce fel de Duh Sfînt a format acolo calea? Dar

aceasta^Ei nu puteau rezista s° mearg° înainte în felul
acela. Astfel Dumnezeu i-a spus lui Noe, “Unge-o cu smoal° pe
din°untru ²i dinafar°. Pe ambele p°r¸i, smole²te-o.”
‹† Atunci eu am studiat acolo din ce a fost f°cut° smoala. Am
mers înapoi ²i am ob¸inut-o, ²i am mers înapoi într-un
dic¸ionar vechi, ²i am început s° aflu ce a însemnat smoala. În
Greac°, am aflat c° smoala însemna un lucru, însemna, de
asemenea, o substan¸°. Dar, cum ob¸ineau ei smoala, ei o
b°teau afar° dintr-un alt pom. Ea era ca o r°²in°, ²i ei au
b°tut-o afar° ²i au fiert-o, ²i apoi au turnat-o pe ceva. ³i ea a
devenit smoal°.
‹‡ Ce lucru frumos, a lemnului înainte ca el s° fie t°iat jos, un
anumit fel de bu²tean, fiind uman. Cristos, în umilin¸a Lui,
fiind uman. ³i Biserica, arca Lui de ast°zi, venind în Biserica
Lui, care nu este nimic mai mult decît Propriul Lui Trup
spiritual aici pe p°mînt. Acela, Cristos a fost t°iat jos, ²i via¸a
a fost b°tut° afar° din El, ca ea s° poat° fi aplicat° la Biseric°.
‹ˆ Acum, acest lemn moale de gofer, cînd ei au turnat aceast°
smoal° fierbinte peste el, el a absorbit-o foarte repede,
în°untru ²i în afar°, ²i l-a f°cut pecetluit. Amin. Oh, voi o
vede¸i? [Adunarea zice, “Amin.”_Ed.] O pecete! Moale,
absorbind în°untru Cuvîntul lui Dumnezeu; Cristos a turnat
în°untru Duhul Sfînt, înfierbîntat. Amin. El nu va curge cînd
el este rece. El trebuie s° ajung° fierbinte. Ceea ce avem noi
nevoie ast°zi este o adunare de mod° veche, a Duhului Sfînt,
înfierbîntat°, turnat° jos.
‹‰ Ei au luat acel lemn moale de gofer, polonicul cel mare, ²i
au turnat-o peste, în lemnul de gofer, foarte moale, preg°tit.
Apoi, din°untru ²i afar°, smoala aceea a mers prin el ²i l-a
învelit deasupra ca o¸elul. Nici un pic de ap° nu mai putea
intra în°untru deloc. Aceasta era o protec¸ie.
‹Š ³i fiecare om care vine ²i prime²te pe Cristos, ²i-l învele²te
prin Duhul Sfînt, devine a²a într-un gînd încît el nu mai vede
nimic altceva decît pe Cristos. Lui nu-i pas° de lume, mai mult.
Voi pute¸i s°-l izbi¸i, s°-l azvîrli¸i, s°-l da¸i afar°, s° fac° orice
lucru vor ei, dar el este învelit. Cu alte cuvinte, el este
pecetluit. Pecetluie²te toate cr°p°turile. Aceea au f°cut ei cu
smoala. ³i Biblia a spus ce^
‹‹ Voi ²ti¸i ce este pecetluirea pentru aceasta, are cu aceast°
arc° de ast°zi? Efeseni 4:30 zice, “S° nu întrista¸i pe Duhul
Sfînt al lui Dumnezeu, prin care voi sînte¸i pecetlui¸i,” sau
un²i cu smoal°, înv°lui¸i “pîn° în Ziua R°scump°r°rii.” Amin.
To¸i pecetlui¸i. Fiecare por¸iune mic° din lemn, fiecare orificiu
mic, fiecare gaur° mic°, fiecare cr°p°tur° mic°, fiecare por mic
din lemn, este doar pecetluit ²i învelit în°untru, cu Duhul lui
Dumnezeu. Oh, ce minunat!
14 CUVÎNTUL VORBIT

ƒ‚‚ Vede¸i, dac° voi o pune¸i rece, voi a¸i avea g°uri de aer în
ea. Dac° voi lovi¸i vreodat° într-un lemn sau ceva, aceasta ar
putea s°-l rup°, deoarece el are un defect în el. Dar cînd ea este
înc°lzit°, turnat° pe el, atunci ea merge peste tot ²i-l
pecetluie²te, pe ambele p°r¸i, în°untru ²i în afar°. Amin.
ƒ‚ƒ Model perfect pentru Cristos ²i Biserica Lui. Cum un pom a
trebuit s° fie t°iat jos, s° fie b°tut ²i strivit ²i tot sucul scos
afar° din el; ²i apoi acela s° fie aplicat la cel°lalt pom, s°
p°strezi pomul prin judecat°. Cristos a fost t°iat jos, ca prin
Via¸a Lui, ²i prin Duhul Sfînt, Biserica s° poat° fi dus° prin
judecat°. O vede¸i? Ce tablou frumos. Oh, doamne! Aceea v°
cutremur°, nu-i a²a? Doar face ca inima s° v° salte înainte ²i
înapoi. Vede¸i? Toat° aceasta vorbind despre Cristos, fiecare
lucru din Vechiul Testament era despre Cristos, prevestindu-L.
ƒ‚„ Cineva a zis, zilele trecute, el a zis, “Frate Branham, de ce
este c° aceasta se întîmpl° ²i aceea s-a întîmplat?” P°i, el ²ade
prezent acum. Eu mîncam la o mas°.
ƒ‚… Eu am zis, “Sor°, vino înapoi, despre toate aceste lucruri, ²i
vino înapoi la început.” Am zis, “Primul lucru care a fost
persoana aceea, înainte de oricare altul; înainte s° existe o
celul°, ei erau duh. Aceea este partea fundamental°. P°stra¸i
duhul acela corect; din fiecare lucru de la acel duh, în partea
aceasta, va pieri. Dac° acestea sînt case, p°mînturi, c°mine,
s°n°tate, orice ar putea fi, este pieritor, ²i se va duce chiar
drept înapoi în duhul acela din nou.” Aleluia! ³i drept înapoi
la acel duh din nou, astfel p°stra¸i aceea corect.
ƒ‚† Nu conteaz° ce ave¸i, aici în lumea aceasta, sau ceea ce nu
ave¸i, p°stra¸i-v° inima drept în acord cu Dumnezeu. C°ci
aceasta este tot^Fiecare lucru, toate casele voastre,
p°mînturile, to¸i banii vo²tri, toat° boala voastr°, toat°
s°n°tatea voastr°, to¸i copiii vo²tri, totul, fiecare lucru pe care
îl ave¸i aici pe acest p°mînt, toate v° vor p°r°si, ²i ve¸i merge
chiar drept înapoi la început din nou. Dac° aceea este în ordine
cu Dumnezeu, tu vei veni din nou tot a²a de sigur cum exist°
un Dumnezeu în Cer. Dac° ea nu este în ordine cu Dumnezeu,
tu trebuie s° iei ruta cealalt°. Tu e²ti aici ca s° faci o alegere.
F°-o, ast°zi, pentru Cristos.
ƒ‚‡ Observa¸i. Oh, doamne. Un alt lucru care a însemnat
cuvîntul acela, cînd el a zis, “Smole²te, smole²te-o,” unge-o,
sau îmbib°-o cu r°²in°, aceasta înseamn°, “a isp°²i.” Acum,
cuvîntul smoli înseamn° “a isp°²i.” Acolo în Levitic, acela²i
cuvînt care a fost folosit pentru smoal° în Genesa, în Levitic
este folosit ca o isp°²ire, s° fac° o isp°²ire. P°i, acum, isp°²i
este “s° stea între.” ³i smoala care era în lemnul de gofer, în
corabie, era s° “¸in° afar°,” sau s° isp°²easc° pe credincios de
la mînie. Voi o vede¸i?
ARCA 15

ƒ‚ˆ Noe nu putea s° intre în mînie, apele judec°¸ii. Oh, eu o

v°d acum. Voi o pricepe¸i? Privi¸i. El nu putea veni în judecat°,
deoarece acolo era o isp°²ire între el ²i judecat°. Iar judecata
era apa lumii.
ƒ‚‰ Iar credinciosul, în Cristos, este ferit în siguran¸°. Amin.
Nu pe meritele lui însu²i, ci pe supunerea lui, supunerea s°
p°²easc° în corabie. Singurul lucru pe care Noe trebuia s°-l
fac° era s° intre în corabie. El nici m°car nu a trebuit s°
închid° u²a, Dumnezeu a f°cut asta Însu²i. P°²e²te în°untru!
Aceasta-i tot ce face credinciosul, este s° umble prin credin¸°
în Cristos. Dumnezeu poart° de grij° la restul. “Cel ce aude
Cuvintele Mele, ²i crede în Cel ce M-a trimis, are Via¸° ve²nic°,
²i nu va veni la Judecat°.” A trecut de la moarte la Via¸°, în
corabie, la ad°post pentru totdeauna. Amin. L°sa¸i judecata s°
zguduie, unde, dac° ea vrea.
ƒ‚Š P°i, îmi imaginez, uneori corabia st°tea pe cap°t, ²i cu
susul în jos, ²i toate celelalte. Dar Noe era la ad°post. Smoala a
stat între el ²i judecat°.
ƒ‚‹ ³i, ast°zi, Sîngele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, st°
între noi ²i toat° Judecata. Amin. “Nu va fi condamnat, sau s°
vin° la Judecat°, ci trecut din moarte la Via¸°.” Amin. De ce?
Deoarece el este în corabie. Ce tablou perfect!
ƒƒ‚ Pomi, t°ia¸i jos; în felul în care ei au început în lume, t°iat
jos mai întîi. Acela-i fiecare om, care vine în lume, “N°scut în
p°cat, ²i format în nelegiuire, vine în lume vorbind minciuni.”
Ruinat, neiubitor, necredincios; departe de Dumnezeu,
înstr°inat, f°r° speran¸°, f°r° Cristos; moare ²i se duce într-un
mormînt al p°c°tosului, gata pentru Judecat°.
ƒƒƒ Apoi, Cuvîntul vine înainte, “Mai ascu¸it decît un cu¸it cu
dou° t°i²uri,” taie pomul jos, îl ciople²te, taie jos to¸i ¸epii ²i
to¸i spinii. Taie partea cea mai bun° din el, ²i este pliabil,
amin, în mîna Ziditorului, Cristos!
ƒƒ„ Atunci Via¸a Lui a fost turnat° afar° la Calvar, care, prin
v°rsarea Sîngelui, El s° poat° face o isp°²ire s° protejeze pe
omul care este în corabia de ad°post. Oh, doamne, ce tablou!
Apoi, pentru ca s° ob¸in° smoala s° o pun° pe el^
ƒƒ… Deoarece, el se va umple cu ap°. Eu vreau ca voi s° lua¸i
aminte la aceasta. Un om doar zice, “P°i, eu cred Cuvîntul. Eu
voi lua doar aceasta, aceea.” F°r° Sînge, tu e²ti r°mas în lume.
Nu conteaz° cît de mult e²ti tu în corabie, cît de mult° corabie
sau ce scîndur° e²ti tu, tu trebuie s° fii uns cu smoal°, îmbibat
sus; cu totul îmbibat cu Duhul Sfînt, s° ¸in° lumea afar°.
ƒƒ† Apoi, eu vreau ca voi s° observa¸i, cît de frumos! Apoi,
pentru ca s°^Acolo trebuia s° fie un alt pom t°iat jos, un om
Rudenie t°iat jos, ²i b°tut pîn° cînd toat° r°²ina a c°zut afar°
16 CUVÎNTUL VORBIT

din el. ³i aceast° r°²in° a fost atunci turnat° în cel°lalt care a

fost t°iat jos, ca s°-l p°streze. Amin. ³i, ast°zi^P°strat pîn°
cînd? P°i, p°catul acela, cu ²ase mii de ani în urm°^
ƒƒ‡ ³i ei v°d corabia veche, înc°, ²ezînd pe vîrful unui munte.
Nici un alt lemn nu a rezistat vreodat° aceasta, ²i niciodat° nu
va fi. De ce? El a fost uns cu smoal° prin moartea altuia. Arca
înc° st°, smolit° în°untru ²i în afar°, ca un memorial despre ce
va face smoala.
ƒƒˆ Oh, ce tablou perfect, cum este Cristos. Pozi¸ia
credinciosului în Cristos, dup° ce este odat° în Cristos, smolit
pe dinafar° cu^Tot ce ave¸i de f°cut^Arca este preg°tit°.
Singurul lucru pe care-l ave¸i de f°cut este s° veni¸i în°untru ²i
s° crede¸i.
ƒƒ‰ Observa¸i, Noe, cînd el a venit în°untru. Acela era singurul
lucru pe care el l-a avut de f°cut, era s° mearg° în°untru.
Dumnezeu a închis u²a, ²i el era la ad°post pîn° a trecut
judecata. Dumnezeu a f°cut închiderea; Dumnezeu a f°cut
deschiderea. Acela-i credinciosul, ast°zi, în Cristos.
ƒƒŠ Observa¸i. Repede acum. Urm°toarea arc°, despre care s-a
vorbit, noi vom merge în ea doar într-un moment, era Moise.
Biblia declar° co²ule¸ul acela de a fi o arc°. ³i, observa¸i, el a
fost preg°tit de c°tre mama, acea care i-a dat na²tere.
ƒƒ‹ Amin. Nu prin ceva seminar, nu prin vreo experien¸°
teologic°, ci Acela Care îi d° na²tere la credincios, a preg°tit
arca pentru el, ²i l-a purtat prin Judecat°.
ƒ„‚ Cusut; ea l-a împletit cu pu¸ine_pu¸ine tulpine pe care ei le
aveau atunci, ca o mic° tulpin° de porumb, tulpin° lat°. Ei
înc° o au în Egipt. Voi înc° pute¸i vedea pe mamele acelea
ducînd copiii lor micu¸i dincolo de Rîul Nil, împingîndu-i
dincolo, în timp ce ea str°bate. Co²ule¸ul, în acela²i fel, îl
împinge într-un co², dincolo de Rîul Nil. ³i ea a mers ²i i-a
f°cut o arc° mic°. ³i felul cum a fost f°cut, el se împlete²te
în°untru ²i în afar°, cînd ei l-au f°cut. Acela este felul în care
fac ¸es°torii, ¸ese înainte ²i înapoi.
ƒ„ƒ ³i atunci ea a mers ²i l-a n°molit. N°molul este o smoal°,
din nou. Acela²i cuvînt, n°mol, luat drept de-a lungul, privi¸i,
dac° nu zice “smoal°” sau “a isp°²i.”
ƒ„„ Apoi, voi vede¸i, cu ¸es°torii împletind tulpinile în°untru ²i
afar°, a f°cut mici desp°r¸ituri în°untru acolo, astfel acestea s°
¸in° smoala. Oh, doamne! Cum credinciosul^
ƒ„… Ce ru²ine, ast°zi, c° noi sîntem to¸i separa¸i; unul un
Metodist, cel°lalt un Baptist, ²i unul un Luteran, ²i unul un
Unitarian, ²i unul un Trinitarian. ³i ce p°cat! Ei to¸i ar trebui
s° fie împleti¸i de aproape împreun°, apoi smoala turnat°
peste, atunci toate acestea se lipesc împreun°, ²i se cimenteaz°
împreun°, f°cînd un ad°post. Minunat, turnînd smoala pe ea!
ARCA 17

ƒ„† Atunci bebelu²ul Moise a fost culcat în co² ²i împins afar°

în judecata apei. Apa întotdeauna înseamn° densitate ²i
mul¸imi de popoare. Micu¸ul copil acolo afar°, probabil c° o
mic° acoperitoare pe fa¸a lui, afar° pe arc°, afar° pe Rîul Nil.
El este repede. ³i acolo, mergînd în jos de-a lungul acolo, prin
trestii ²i pipirig, ²i aligatorii ²i toate celelalte, pe acolo în Nil.
³i ploile ²i furtunile ²i vijeliile, ²i acestea suflau pe acolo,
viscolele. Cor°bioara a ie²it izbutind. De ce? Acolo era un preot
care era în arc°. [Fratele Branham bate pe amvon de trei
ori_Ed.] Amin. El era un preot. El era un d°t°tor de lege. El
era un împ°rat.
ƒ„‡ A²a era Noe! Noe, de asemenea, era un tat°. ³i tat°l, el
însu²i, care a f°cut arca, a fost în arc° cu averea lui.
ƒ„ˆ Cristos, Tat°l nostru, Care a f°cut arca cu Propriul Lui
Sînge, este înl°untrul arcei, cu credinciosul, avînd p°rt°²ie.
Doamne!
ƒ„‰ A²a cum to¸i copiii ²i toate animalele au ascultat la predica
lui Noe, în timp ce judec°¸ile erau pe ea, turnînd în jos. Arca
urcînd înapoi pe valuri, încercat° pe acolo, din loc în loc. Noe a
zis, “Sta¸i lini²ti¸i, copii. Dumnezeu a f°cut aceast° arc°. Ea
este construit° conform cu instruc¸iunile Lui. Ea va rezista
fiecare lucru pe care diavolul poate s°-l trimit° împotriva ei.”
Noe în corabie, predicînd, luat de la judecat°.
ƒ„Š Micu¸ul Moise acolo afar°, privind în sus înspre cerul
luminat de stele noaptea, cînd vîntul sufl° ²i ²uier° de-a lungul
locurilor. B°trînul Nil s°ltînd, ²i crocodilii mergînd aproape de
co². Aleluia! Asigurat, protejat, stînd între, era un isp°²itor
între el ²i toate vijeliile ²i vînturile n°praznice pe care Diavolul
le putea trimite. Nimic nu putea deranja arca aceea micu¸°. El
a plutit drept înainte prin ele.
ƒ„‹ Eu pot vedea pe marele Duh Sfînt stînd deasupra lui. Eu
pot vedea Îngerii lui Dumnezeu stînd pe aproape, cu s°biile
Lor scoase. Nu, domnule, nimic nu o va atinge!
ƒ…‚ Eu pot vedea pe Diavolul încercînd s° scufunde arca sus
acolo. Iar Noe cînta, “Isus, ¸ine-m° lîng° cruce,” sau orice era
ea. To¸i dracii din iad nu puteau s° o ia, deoarece ea este
construit° conform cu instruc¸iunile lui Dumnezeu. Acolo era o
isp°²ire care st°tea între judecat° ²i mil°.
ƒ…ƒ Acela-i fiecare credincios ast°zi, nu conteaz° cît de greu ar
putea s° par°!^?^cît de grea ar putea p°rea via¸a. Atît
timp cît tu e²ti în Cristos Isus, nu exist° nimic prezent, nimic
în viitor, s° poat° ajunge la sufletul t°u, s° ne despart° de
dragostea lui Dumnezeu în Cristos Isus. Amin. Diavolul va
întoarce fiecare vijelie din iad, dezlegat°, peste voi, dar
Dumnezeu are o isp°²ire stînd între voi. El va pluti fiecare val.
Ea va merge prin fiecare pat de aligator.
18 CUVÎNTUL VORBIT

ƒ…„ Unde a debarcat el? Chiar drept în linia de a fi împ°rat la

tot Egiptul. Aleluia!
ƒ…… ³i într-una din aceste zile, cînd aceast° arc° veche va
debarca de cealalt° parte a Iordanului furtunos, noi vom p°²i
afar° ca preo¸i ²i regi pentru Dumnezeu, stînd sub isp°²irea
Sîngelui Domnului Isus Cristos. Dat gratuit pentru oricine
vrea; isp°²irea, mila.
ƒ…† Acolo în Vechiul Testament, El a zis, “Acum tu s° faci
un_un chivot.” ³i El a specificat lemnul, “lemn de salcîm.”
Sau, tu îl po¸i face din acest lemn. El este numit, în Biblie,
“lemn de shittim,” dar el este de fapt numit “lemn de salcîm.”
³i tu îl po¸i face acela²i lucru, chivotul. ³i a zis, “Tu s°-l faci,
²i s°-l poleie²ti cu aur.”
ƒ…‡ Privi¸i chivotul acela, vede¸i dac° el tipizeaz° pe Cristos.
Observa¸i, el a tipizat de fiecare dat°. Noe era un model al lui
Cristos, f°cînd o cale. A²a era Moise.
ƒ…ˆ Acum privi¸i chivotul leg°mîntului. El a zis, “Tu s°-l faci
din lemn de salcîm, ²i s°-l poleie²ti cu aur.” Oricine care
cunoa²te Scriptura, ²tie c° aurul vorbe²te despre Divinitate, ²i
lemnul vorbe²te despre umanitate. Vede¸i, El a zis, “Tu s°-l
acoperi, s°-l poleie²ti cu aur, peste lemn,” aceea este Divinitate
peste lemn; Cristos peste Biseric°, în°untru ²i afar°.
Divinitatea, poleit°!
ƒ…‰ Tu s° ai un capac deasupra lui. Acesta va fi un scaun de
mil°, unde se vor odihni toate legile în el. Dar înainte ca tu s°
iei^?^s° îl strope²ti cu sînge. Legea vorbe²te despre
judecat°. Dar între lege ²i adunare, acolo era ceva s° ierte. El a
stat în locul lui.
ƒ…Š Model al lui Cristos! Între mînia lui Dumnezeu, judecata la
iad, între aceea ²i credincios st° Divinitatea Îns°²i, Cristos,
stînd în cale, cu isp°²irea f°cut°, s° ne salveze din p°catele
noastre, ²i s° ne vindece de bolile noastre. Divinitatea st° în
cale, între judecat°.
ƒ…‹ Legea era un judec°tor. Legea a judecat, dar isp°²irea a
stat între credinciosul m°rturisit ²i judecat°. Acolo a stat
judecata în chivot, gata s° vin° înainte. Dar cînd a venit, ea nu
a putut, pentru c° acolo era o isp°²ire stînd între ea ²i
credincios. ³i credinciosul a venit ²i a acceptat pe Cristos, în
umbr° ²i model, sînge v°rsat stropit pe scaunul milei. Atunci el
a avut mil°, ²i putea s° plece, bucurîndu-se, deoarece el era
liber de la judecat°.
ƒ†‚ “De aceea acum nu mai exist° nici o condamnare pentru
acei care sînt în Cristos Isus, care nu umbl° dup° fire, ci dup°
duh.” ³i cînd un om ²tie c° el a murit fa¸° de lucrurile lumii, ²i
acei care ajung în Cristos Isus; ²i umbl° conform cu Duhul
Sfînt, ²i nu în c°ile acestei lumi p°c°toase, acolo nu mai exist°
ARCA 19

condamnare pentru el. El poate privi în fa¸a iadului ²i

judec°¸ii, ²i s° se bucure, pentru c° acolo este Sîngele lui
Cristos care face isp°²ire, stînd între el ²i judecat°. Amin. Ia te
uit°.
ƒ†ƒ Credinciosul, odat° în°untru, capacul este închis jos, ²i
aceea a stabilit-o pentru tot timpul. [Fratele Branham bate pe
amvon_Ed.] Amin. Aur, Divinitate, a²ezat deasupra ²i
dedesubtul lui, ²i peste tot în jurul lui. Înf°²urat în Divinitate!
Fiecare om care a venit în Cristos, este înf°²urat în Duhul Sfînt
²i devin fii ²i fiice ai lui Dumnezeu.
ƒ†„ Acolo în acest aur b°tut. Ei l-au înc°lzit ²i l-au b°tut. ³i
b°t°torul de aur, bate aurul. El trebuie s°-l bat° cu un ciocan.
³i ei bat aurul pîn° cînd el î²i vede reflectarea lui în acesta.
Atunci îl înc°lze²te, ²i îl toarn° afar° peste chivot, ²i el s-a
absorbit în lemn. Oh, doamne!
ƒ†… Cînd Duhul Sfînt, fiind puterea, Duhul Sfînt ²i Foc, turnat
afar° peste credincios, prin Sîngele lui Cristos, face o isp°²ire
acolo pentru el. El este la ad°post de toat° judecata Divin°.
“Include aceea bolile?” Da, domnule. Absolut include.
ƒ†† El nu spune, c° nu te va împinge pe aici, c° nu te va
batjocori, c° nu va veni asupra ta, c° nu va face aceasta. “Dar
multe sînt mîhnirile celui neprih°nit.” De multe ori, cînd arca
este aruncat° încoace ²i încolo, “dar Domnul îl scap° din toate
acelea.”
ƒ†‡ Multe salturi a avut vechea arc°. Multe urcu²uri ²i
coborî²uri, ²i multe vijelii a str°b°tut ea, dar ea a debarcat pe
Muntele Ararat, tot la fel.
ƒ†ˆ Mul¸i aligatori s-au hr°nit, traversînd apa, multe vijelii au
trecut prin noapte, prin multe furtuni întunecoase a trecut ea,
dar a debarcat în siguran¸° în pipirig, unde cel zelos a putut fi
dus la tronul na¸iunii; de la cel mai de jos la cel mai de sus.
Amin.
ƒ†‰ Noi mizerabilii, nenoroci¸ii, de la cei mai de jos dintre
toate insectele, cei mai de jos dintre toate creaturile, polua¸i
moral, mor¸i spiritual putem fi ridica¸i de la locul acela, prin
chivotul Sîngelui Domnului Isus Cristos, s° fim fii ²i fiice, ²i
regi ²i preo¸i pentru Dumnezeu. Ce tablou! Ce avem noi în
considera¸ie? Cum poate omul s° refuze o astfel de propunere,
pe care Dumnezeu a f°cut-o cu omul?
ƒ†Š Acolo, un alt lucru pe care eu vreau ca voi s°-l observa¸i.
Cînd chivotul a mers la locul lui, El a zis, “S° pui o coroan° de
aur deasupra lui.” Cu alte cuvinte, cînd chivotul a fost poleit
peste tot în jur, cu toate acestea, legea era în interior. ³i apoi
observa¸i, un alt lucru, pîinea, azima, sau mana, care a c°zut la
început, mana aceea era în vas, a fost ¸inut° înl°untrul
chivotului.
20 CUVÎNTUL VORBIT

ƒ†‹ ³i, frate, dac° tu ai gustat vreodat° pe Dumnezeu, s° vezi

c° El este bun, intr° o dat° în chivot, pentru c° acolo este unde
st° mana. Nu afar° în ceva crez vechi, firesc, liber sau una alta.
Ci, în Cristos, în°untru! Vino în°untru la u²°, ²i Dumnezeu va
închide u²a dup° tine, ¸inînd judecata afar°.
ƒ‡‚ Observa¸i, cum el a intrat în°untru. El a luat acest
chivot^De asemenea, toiagul lui Aaron a fost pus acolo
în°untru, ²i a înmugurit; un toiag vechi care era mort, un
baston, un b°¸, nimic mai mult decît bucata aceea de lemn
chiar acolo, în care toat° via¸a este dus° din el. El este a²a de
uscat cît poate fi. Dar odat° ce este pus în locul acela sfînt, el a
tr°it din nou.
ƒ‡ƒ Fiecare p°c°tos, mie nu-mi pas° cît de searb°d°, cît de
neagr°, cum a fost via¸a ta; în Prezen¸a lui Cristos, tu vei tr°i
din nou, ²i vei înflori ²i vei produce flori, ²i hr°nit de Duhul.
Cît e²ti de bolnav, aceea nu conteaz°; tu totu²i vei tr°i, în
Prezen¸a Isp°²irii. Ce minune! Ce lucru avem noi în
considera¸ie! Ce Scriptur°! Ce Dumnezeu! Ce_ce perfect! Ce
temelie sigur°! Toate celelalte terenuri sînt nisipuri
mi²c°toare! Toate celelalte terenuri sînt nisipuri mi²c°toare!
ƒ‡„ Observa¸i, ce coroan°! De ce? El era împ°ratul. Ce însemna
coroana aceea de aur, care st°tea pe capacul, cutiei? Ea
însemna c° aici, cu aurul acela pus peste el, umanitatea era
acoperit° cu aur. Sîngele stropit pe vîrful ei, ²i o coroan° st°tea
pe ea.
ƒ‡… Ce model perfect al lui Cristos, ²i Divinitatea Lui,
dragostea Lui! El a venit în lume, ²i S-a a²ezat peste omenire,
Biserica Lui, credincio²ii Lui. Peste aceea, El ²i-a stropit
Sîngele Lui Propriu, ²i va salva “pe oricine vrea.” ³i doi Îngeri,
b°tu¸i din aur, ²i aripile îndreptate unul c°tre altul, la scaunul
milei, unde vine fiecare credincios, î²i m°rturise²te p°catele,
prime²te împ°care pentru p°catul lui.
ƒ‡† Acolo este El. Acum privi¸i la El. Coroana de aur, îl
reprezint° aceea pe Cristos? Da. Cînd Cristos a fost aici pe
p°mînt, El a fost încoronat cu o coroan° de spini, s° verse
Sîngele. Asta-i adev°rat. Dar fiecare credincios care vine prin
acel Sînge v°rsat, trage înainte coroana aceea de spini ²i-L
încoroneaz° cu gloria laudelor ²i onoarei. Fiecare credincios
care p°²e²te în Prezen¸a Lui, accept° Sîngele acela din
sprînceana Lui presat° aici cu spini, ²i-L încoroneaz° cu slav°
²i laude ²i m°re¸ie: ca Rege al regilor, ca vindec°tor, ca Alfa,
Omega, ca Începutul ²i Sfîr²itul, ca Sfetnic, Prin¸ al P°cii,
Dumnezeu Puternic, P°rintele ve²niciei.
ƒ‡‡ Noe era tat°l în arca lui. Moise era tat°l în arca lui. Cristos
este Tat°l în arca Lui, cu supu²ii Lui, voi oamenii, Biserica,
credinciosul, asigura¸i la ad°post.
ARCA 21

ƒ‡ˆ Eu vreau ca voi s° observa¸i, iar°²i, apropierea de arca

aceea. Vine printr-o cale care^Voi observa¸i, fiecare om care
a venit în chivotul acela, trebuia s° vin° prin, mai întîi, curtea
din afar°; urm°toarea prin care el trebuia s° vin°, era
perdeaua din l°untru; apoi în sfînta sfintelor. Acela era Cristos
ca Profet, ca Preot, ca Împ°rat, încoronat!
ƒ‡‰ Primul lucru, vine, voi vede¸i se vorbe²te de El aici, cînd El
trece prima dat°, El a fost un Profet.
ƒ‡Š Un om care vine la Cristos mai întîi trebuie s° vin° la
cruce. Crucea a fost preo¸ia Lui. Crucea a fost acolo unde El a
fost reprezentat în moarte. Acolo este unde crucea aceea, unde,
“Dumnezeu a²a a iubit lumea încît El ²i-a dat singurul Lui Fiu
n°scut.”
ƒ‡‹ Nu exist° nici un om, în toate min¸ile lui, s° poat° veni
vreodat° înaintea crucii, adus înaintea Lui, f°r° s° aud° pe
Cristos predicîndu-i. Cristos este Profetul, Predicatorul.
ƒˆ‚ Apoi, urm°torul lucru pe care-L face, El trece atunci
pentru isp°²ire. El trece prin perdea ca un Preot, s°
mijloceasc°, mijlociri, “f°cînd mijlociri, ²ezînd la dreapta lui
Dumnezeu, f°cînd mijlocire pentru credincios.” ³i credinciosul
vine în Prezen¸a Lui, ²i apoi Cristos face mijlociri pentru el, pe
m°rturisirea a ceea ce crede el.
ƒˆƒ Cînd el vine la cruce, el vine sus acum la Cristos. El a zis,
“O Cristoase, eu ²tiu c° Tu mi-ai predicat, prin cruce, Cuvîntul
T°u. Eu Te cred. Vrei Tu s° ai mil° de mine?”
ƒˆ„ ³i Cristos, Mijlocitorul, mijloce²te. Atunci El merge drept
înainte în chivot, în judecat° acolo, ²i poart° toat° judecata lui.
[Por¸iune goal° pe band°_Ed.] Luînd la o parte tot p°catul ²i
ru²inea, ²i-l împac° cu Dumnezeu. Prin împ°carea Sîngelui, îl
aduce înapoi în p°rt°²ie cu Dumnezeu, ²i încrederea în chivot
la ad°post pentru totdeauna.
ƒˆ… Nimic de ce s° se îngrijoreze! Nici o v°t°mare nu se poate
face. Tu e²ti tot atît de asigurat cît po¸i fi. L°sa¸i s° vin°
furtunile; l°sa¸i^oh, orice are loc; l°sa¸i s° loveasc° boala;
orice lucru s° aibe loc pe care Satan dore²te s° îl trimit°.
Dumnezeu v° va leg°na drept prin fiecare buc°¸ic° din aceea.
Nu merge¸i s° s°ri¸i afar°. Sta¸i drept în Cristos. Zice¸i,
“Doamne Dumnezeule, ‘Pe aceast° Stînc°,’ Tu ai spus, ‘Eu voi
zidi Biserica Mea, ²i por¸ile iadului nu pot izbuti împotriva Ei.’
Eu Te cred, Doamne Isuse. Eu îmi ancorez acum sufletul meu
într-un cer de odihn°.” Oh, doamne!
ƒˆ† Cristos, C°pitanul ³ef al salv°rii noastre! Acolo st° El,
marele biruitor. El a rupt perdeaua în dou°, ²i a luat jos toate
zidurile de peti¸ie; a invitat “oricine vrea” s° vin° ²i s° ia parte
din Via¸a Lui, va fi acoperit cu binecuvînt°rile Lui Divine, ca
22 CUVÎNTUL VORBIT

acolo s° nu fie nici o judecat° s° v° loveasc°, la judecat°.

[Por¸iune goal° pe band°_Ed.]^²i zice, a zis, “Dumnezeule,
eu sînt în siguran¸° pentru totdeauna!”
Eu mi-am ancorat sufletul într-un cer de
odihn°,
S° nu mai navighez m°rile s°lbatice;
Uraganul poate bîntui peste s°lbaticul, adînc
furtunos,
Dar în Isus eu sînt asigurat pentru totdeauna.
ƒˆ‡ S° vin° bolile; s° vin° necazurile; s° vin° descurajarea, sau
durerile de inim°, ²i orice s° vin°, aceea nu are nimic de a face.
Noi primim o Împ°r°¸ie care nu poate fi cl°tinat°. Acest lucru
poate s°ri înapoi, ²i a²a mai departe, dar Dumnezeu te va
debarca tot atît de sigur cît po¸i fi, în Împ°r°¸ia Lui, într-una
din aceste zile. Voi sta¸i chiar în chivotul Lui.
ƒˆˆ Fie ca Domnul s° v° binecuvînteze, în timp ce ne plec°m
capetele doar un moment.
ƒˆ‰ Tat°l nostru Ceresc, ast°zi, a²a cum privim în M°re¸ia Lui
acolo, noi Îl vedem acolo în urm° cu Noe. Cine trecea peste
acele valuri? Cine a fost în arca aceea mic°, veche din lemn de
gofer? Unde, acum, cel mai mare vas de r°zboi pe care noi îl
avem nu ar putea s° reziste aceasta. Întregul p°mînt s-a
cl°tinat ²i s-a zguduit pe acolo, mii ²i mii de mile afar° din
orbita lui acolo, s-a învîrtit ca un vîrtej acolo afar°, ²i valurile
s°rind la mile în°l¸ime în v°zduh. Întreaga lume, acoperit°;
ace²ti mun¸i mari vechi fiind sp°la¸i afar° din nivelul
p°mîntului, învîrtindu-se în jur în întunericul miezului nop¸ii.
Judecata; trupurile moarte plosc°ind ²i plutind. ³i o barc°
mic°, cu lemn de gofer, smolit° în°untru ²i în afar°; ²i aceia,
credincio²ii T°i preaiubi¸i, au ²ezut în°untru în arc° tot a²a de
siguri cît puteau ei fi. Lor nu le-a p°sat. Ei au f°cut întocmai
ce Tu le-ai spus s° fac°. Ei au urmat instruc¸iunile Tale.
ƒˆŠ ³i acel care urmeaz° instruc¸iunile Tale nu va fi
condamnat sau ru²inat. În final, Tu ai încetat furtuna, furtuna
vie¸ii s-a sfîr²it, apoi noi sîntem debarca¸i cu siguran¸° într-o
lume nou°. Scumpe Tat° Ceresc, ast°zi, asupra m°rii vie¸ii
zguduit° de furtun°, noi nu în¸elegem cum se face, în zilele
cînd ²tiin¸a medical° este mare, cînd bisericile fac lucruri a²a
de mari. Dar noi doar ne-am ancorat deoparte în Isus.
Furtunile vin înainte, persecu¸iile se ridic°, dar noi am urmat
instruc¸iunile. Tu ne vei conduce dincolo. Admite aceasta, Tat°
Ceresc, aceste binecuvînt°ri la fiecare. Binecuvînteaz° pe
str°in în poarta noastr°, în aceast° diminea¸°. Binecuvînteaz°
pe cel nemîntuit, ²i fie ca ei s° devin° copiii T°i.
ƒˆ‹ În timp ce avem capetele noastre aplecate, m° întreb dac°
ar fi cineva aici care este în afar° de Cristos, s° v° ridica¸i
mîna, zicînd, “Frate Branham, eu îmi ridic mîna c°tre
ARCA 23

Dumnezeu, doar a²a ca tu ²i El s° o poat° vedea. Eu vreau s°

fiu amintit, ²i adus în arc° înainte de a fi prea tîrziu. Vrei s° te
rogi pentru mine?” A¸i vrea s° v° ridica¸i mîna, zicînd,
“Aminte²te-m°”? Dumnezeu s° te binecuvînteze, domnule.
Dumnezeu s° te binecuvînteze, domnule. Dumnezeu s° te
binecuvînteze. S° te binecuvînteze, sor°. Dumnezeu s° te
binecuvînteze, frate.
“Cînd furtunile vie¸ii se înfurie, stai lîng° mine.”
ƒ‰‚ Eu nu pot face decizia ta, prietene. Eu pot numai s° m° rog
pentru tine. Tu trebuie s°-¸i faci decizia. Eu nu cred c° exist°
vreo persoan° cu inima cinstit° care s° poat° veni în Prezen¸a
M°re¸iei Lui, ²i s° vad° dragostea pe care El a promis-o^
Acum, pentru ce a¸i ridicat voi mîna? Ceva bate la inima
voastr°. Acela este Dumnezeu, încercînd s° v° trag° în arc°.
“Nimeni nu poate veni la Mine, dac° nu-l atrage Tat°l Meu. ³i
to¸i care vin la Mine, Eu cu nici un chip nu-i voi da afar°. Eu îi
voi da Via¸° ve²nic°, îl voi învia în zilele din urm°.”
ƒ‰ƒ Nu v° însp°imînta¸i. Dumnezeu mîn° vînturile. Dumnezeu
mîn° corabia, El are toate lucrurile preg°tite. P°i, Noe nu ar fi
avut ceva victorii, dac° nu ar fi fost furtuni ²i încerc°ri. Dac°
noi sîntem doar pu²i printr-un tunel mic sigur s° trecem
dincolo, nu exist° bucurie. Furtunile vie¸ii, sînt acelea care ne
fac s° avem bucuria. Noi nu am ²ti niciodat° ce era lumina
zilei dac° nu aveam ceva întuneric. Noi nu am ²ti niciodat° ce
era un vîrf de deal dac° nu aveam un munte. Noi nu am ²ti
niciodat° ce era s°n°tatea bun° dac° voi nu avea¸i ceva boal°.
Voi nu a¸i ²ti niciodat° cum s° v° bucura¸i de salvare dac° voi
nu a¸i fost odat° un p°c°tos. Dumnezeu a f°cut toate lucrurile,
legea contrastului. El v° iube²te.
Acum, în timp ce ave¸i capetele aplecate, ²i mîinile ridicate.
ƒ‰„ Tat°, Dumnezeule, eu m° rog ca, ast°zi, a²a cum u²a înc°
este deschis°, oamenii vin de la est ²i vest, nord ²i sud,
adunîndu-se în°untru. Mari semne se întîmpl°. În ceruri,
priveli²ti însp°imînt°toare; atomicele v°zduhului au fost
împ°r¸ite; hidrogenul se arde. Farfuriile zbur°toare zboar°;
rachete care nu pot fi în¸elese, vreun fel de inteligen¸°, cred ei,
de altundeva (Ei nu ²tiu, ²i ²tiin¸a nu poate afla.), se strecoar°
misterios pe scen°, cu viteza fulgerului. O Dumnezeule, noi
sîntem aproape de sfîr²it.
ƒ‰… ³i marea piramid° pe care a zidit-o Enoh, ultima camer°
s-a parcurs, gata pentru camera Împ°ratului acum, Venirea
Domnului, chiar în vîrf, pentru piatra de bolt°. Tot calendarul
astronomiei indic° chiar drept, stelele o declar°. A²a cum au
f°cut ei de prima dat°, cînd oamenii în¸elep¸i au privit în sus ²i
au v°zut stelele, ei au zis, “Acolo, marele Împ°rat vine.” Acum
stelele indic° din nou.
24 CUVÎNTUL VORBIT

ƒ‰† Toat° natura geme. Inimile oamenilor sînt umplute cu

fric°; nedumerirea timpurilor; nenorocire între na¸iuni; marea
muge²te; marile valuri ale fluxului rup peste tot, omorînd cu
sutele în sus ²i-n jos pe mal; tr°suri f°r° cai mergînd pe
autostr°zi ²i ²osele, par ca f°cliile alergînd ca fulgerul. Iar noi
am trecut drept înainte pe lîng° aceste borne de mile de parc°
ele nu erau nimic.
ƒ‰‡ O Dumnezeule, stopeaz°-ne repede! Opre²te aceast° lume
p°c°toas°, prin predicarea Evangheliei. Salveaz°-i pe aceia
care ²i-au ridicat mîinile, ast°zi, Doamne Isuse. Acord°
aceasta, ast°zi. Fie ca mila Ta preg°tit° s° se odihneasc° peste
fiecare din ei. Fie ca ei s° fie chiar acum^Eu nu a² putea face
nimic, nimic altceva nu poate fi f°cut. A lor este mutarea
urm°toare.
ƒ‰ˆ Tu ai trimis pe Duhul Sfînt. El a pus Cuvîntul în inima lor.
Ei ²i-au ridicat mîna, c° ei L-au crezut. Tu ai zis, “Cel care
crede acesta nu va pieri niciodat°, ci are Via¸° ve²nic°.” Vino,
Doamne, stabile²te-o cu ei pentru totdeauna. Ei Te cred. ³i ei
cred Cuvîntul T°u acum. A²a cum Tu ai zis, “Cel ce ascult°
Cuvintele Mele,” predicate, “crede în Cel ce M-a trimis,” noi o
facem, “are,” deoarece el a crezut, “Via¸° ve²nic°; ²i nu va avea
niciodat° judecat°, ci a trecut de la judecat° la Via¸°,” la
ad°post în arc°.
ƒ‰‰ Doamne, las°-i s° se ridice noi^ca oameni noi ²i femei
noi, b°ie¸i noi ²i fete; s° mearg° din acest tabernacol mic, vechi
ast°zi, unde s-a adunat aceast° mîn° de oameni, afar° s°
tr°iasc° în linii noi; s° predice Evanghelia, s°-i înve¸e s° fac°,
s° înal¸e pe Cristos pretutindeni. Admite aceasta, Doamne.
Binecuvînteaz°-ne acum, ne rug°m, prin Numele lui Isus.
Amin.
Nu m° ocoli, O blînd Salvator,
Oh, ascult°-mi strig°tul umil;
În timp ce pe al¸ii Tu îi vizitezi,
Nu m° ocoli.
Salvatorule, Salvatorule,
Ascult°-mi strig°tul umil;
În timp ce pe al¸ii Tu îi vizitezi,
Nu m° ocoli.
Las°-m° la Tronul T°u (scaunul milei, vede¸i)
^de mil°
S° aflu^(Doar l°sa¸i sufletul vostru s°-i
vorbeasc° lui Dumnezeu!) ^alinare (din
p°catele mele);
În timp ce^?^
Ajut° necredin¸ei mele.
S° ne aplec°m capetele.
ARCA 25

^-vatorule, Salvatorule,
Ascult°-mi strig°tul umil;
În timp ce pe al¸ii Tu îi vizitezi,
Nu m° ocoli.
ƒ‰Š Cu capetele noastre aplecate. Oh, eu doar m° gîndesc la
timpurile minunate, de fiecare dat° cînd vin în aceast° veche
carcas° de aici. Eu cred c° ea este smolit°, a rezistat la multe
furtuni. M-a leg°nat, în zilele de necaz ²i încerc°ri.
ƒ‰‹ Îl v°d pe Billy stînd acolo în spate. El este^Eu_eu doar
m° simt c°l°uzit de Duhul, totu²i, s° fac ceva deosebit acum.
Eu_eu doar simt c° Dumnezeu vrea ca eu s° fac ceva pu¸in
deosebit. Eu am ceva oameni aici, Dl. D. Cook, Dl. Long, Ervin,
cî¸iva al¸ii, î²i au numele lor aici pe o hîrtie, care au venit s°
aibe pu¸in° rug°ciune, ²i s° vorbim despre lucruri. Asculta¸i la
mine acum, în timp ce sîntem în rug°ciune, atunci. Eu tocmai
am început s°-i spun lui Billy, “Vino sus prin interval, ²i
împarte ceva cartona²e de rug°ciune.”
Dar Duhul Sfînt a spus, “S° nu faci asta.”
ƒŠ‚ Acela-i motivul c° eu am cîntat Nu M° Ocoli, O Blîndule
Salvator. M-am gîndit, “Bine, ce este asta, Doamne?”
ƒŠƒ Eu vreau s° v° spun aceasta. Acum, dac° voi m° ve¸i crede,
asculta¸i. Orice este aceasta, aceasta este în inima mea. Orice
vre¸i voi s° ²ti¸i, oricare este boala voastr°, crede¸i-L acum. El
v° va vorbi acum. El o va face. El v° va vorbi, individual. Eu o
cred din toat° inima mea. Duhul Sfînt o va face, v° va vorbi,
v° va spune întocmai de ceea ce ave¸i voi nevoie. Orice v°
vorbe²te El, face¸i. Dac° tu e²ti olog; El zice, “Ridic°-te ²i
umbl°,” tu ridic°-te ²i umbl°. Dac° tu ai un cancer, ²i El zice,
“Uit° despre el, de azi înainte,” tu s° o faci. Vede¸i dac°
aceasta nu se întîmpl°!
ƒŠ„ Dac° tu stai în primejdie, nu ²tii pe ce cale s° te întorci, El
î¸i va spune întocmai ce s° faci. El va pune aceasta în inima ta
chiar acum. S° nu v° îndoi¸i de El. Merge¸i ²i face¸i-o. Face¸i
doar ce El v° spune s° face¸i. El o va face.
ƒŠ… Acum în timp ce avem capetele aplecate, ace²tia la care le
chem numele, eu vreau ca ei s° vin° aici sus la altar doar un
moment, dac° voi a¸i ie²i doar. ³i apoi dac° sînt unii dintre
oamenii locali, de asemenea, care vor s° vin° pentru rug°ciune,
a¸i vrea s° v° face¸i calea în timp ce st°m to¸i cu capetele
aplecate.
ƒŠ† Un lucru foarte ciudat, eu am o avertizare foarte ciudat°
chiar acum, prin Duhul Sfînt, pentru ceva. Eu tocmai m°
întrebam cum s° fac aceasta, dar El doar mi-a spus, ²i eu ²tiu
c° El are dreptate. În timp ce, acei care doresc s° fie^s° avem
un cuvînt de rug°ciune, ceva mic înaintea lui Dumnezeu, sau
26 CUVÎNTUL VORBIT

are o nevoie, boal°, financiar, fizic, material, oricare sînt

necazurile voastre, a¸i vrea s° p°²i¸i sus la altar acum doar un
moment, în timp ce noi cînt°m versetul acela înc° o dat°.
ƒŠ‡ ¹ine¸i-v° capetele aplecate, fiecare în afar° de acei care
vin. ³i mama de aici cu feti¸a, eu vreau ca s° o aduce¸i aici,
chiar aici la altar. În ordine.
Salvatorule,^
În timp ce pe al¸ii Tu îi vizitezi,
Nu m° ocoli.
Las°-m° la Tronul milei
S° aflu o dulce alinare;
Vindec°-mi duhul, frînt ²i r°nit,
Ajut° necredin¸ei mele.
Salvatorule^
ƒŠˆ Prietenii mei preaiubi¸i, cu capetele voastre aplecate, eu
am încercat, toat° via¸a mea, s° fiu orice dar nu fals. Am
încercat s° fiu cinstit în lucrurile mele cu Dumnezeu ²i cu
aproapele meu. ³i eu am încercat aceasta, de fiecare dat°, s°
m° mi²c ²i s° fac întocmai cum îmi spunea Duhul Sfînt. Acela-i
motivul pentru care sînt dus din loc în loc, ²i opresc adun°ri, ²i
merg în alte locuri, deoarece eu urmez c°l°uzirea Duhului.
ƒŠ‰ ³i în aceast° diminea¸°, în timp ce predicam aici^Urma
s° am un rînd de rug°ciune; s° vin sus, s° aduc oamenii sus
pentru discern°mînt, ²i s° vorbesc cu ei. Dar Ceva mi-a vorbit,
a zis, “Spune oamenilor^” Acela-i motivul c° m-am oprit, cu
totul dintr-o dat°, aceasta s-a întîmplat. A zis, “Cheam°
oamenii aici sus, ²i spune-le, ‘Veni¸i, întreba¸i-M°.’ Dac° le
lipse²te, Eu le voi spune.”
ƒŠŠ V° întreba¸i cum poate feti¸a aceea mic° s° se fac° bine;
cum pute¸i voi cu cancer s° v° face¸i bine; cum voi de aici, cu
boal° de gît v° pute¸i face bine; cum pute¸i voi pe bastonul
acesta s° v° face¸i bine; cum pute¸i voi în cîrjele acelea s° v°
face¸i bine; cum poate orbul s° fie f°cut s° vad°; cum voi care
sînte¸i în suferin¸° ²i în necaz.
ƒŠ‹ Exist° cineva aici care are necazuri conjugale, necazuri de
familie. “Cum pot eu altfel s° trec peste aceasta, Frate
Branham?” El î¸i va spune chiar acum.
ƒ‹‚ Alte necazuri, voi v° întreba¸i despre aceasta, aceea, sau
cealalt°. Doar ceea ce v° atinge inima, acum urma¸i aceea ²i
vede¸i dac° aceasta nu este corect. Doar urma¸i-o ²i vede¸i
dac° Aceea nu este corect. Nu v° schimba¸i gîndul. Sta¸i drept
cu aceasta. El a spus c° El v° va vorbi.
Acum în timp ce este fiecare în rug°ciune.
ƒ‹ƒ [Fratele Branham p°r°se²te microfonul amvonului ²i
începe s° se roage pentru oameni la altar_Ed.]
ARCA 27

ƒ‹„ Tat° din Cer, binecuvînteaz° pe fratele meu. D°-i fiecare

dorin¸° din inima lui, orice dore²te el.
ƒ‹… Sora mea de aici, Dumnezeule, binecuvînteaz-o. Ia-i
greutatea din inima ei ast°zi.
Binecuvînteaz-o pe sora mea, Tat°. Fie ca Duhul s° vin°
peste ea.
ƒ‹† Dumnezeule, binecuvînteaz-o pe sora mea. D°-i dorin¸a
adînc° a inimii ei.
ƒ‹‡ Tot la fel, la sora mea de aici, prin Numele lui Isus, Tat°,
admite aceasta.
ƒ‹ˆ Prive²te aceast° feti¸° dr°g°la²°, noi sîntem a²a de
mul¸umitori c° Tu ai f°cut a²a de mult pentru ea, Tat°. Tu ne-
ai ajutat, nu de mult. Eu m° rog ca Tu s° faci pe acest copila²
complet s°n°tos, ²i o descoperire pentru al¸ii, c° ei pot s°
cread° în Tine. Eu binecuvîntez acest copil, în aceast°
diminea¸°, în Numele lui Isus Cristos, ²i oc°r°sc boala trupului
ei!^?^
ƒ‹‰ Binecuvînteaz°-l pe fratele meu preaiubit, ast°zi, Doamne.
Fie ca credin¸a lui s° nu dea gre² niciodat°, a²a cum el
prive²te la Calvar, ²tiind c° Tu e²ti acolo, credin¸a, orice
credin¸° este a²ezat° acolo, Dumnezeu o va confirma ²i o va
duce la împlinire! (Voi pute¸i merge înapoi acum.)
ƒ‹Š Binecuvînteaz°-l pe Fratele meu Morgan. D°-i dorin¸a
inimii lui. Orice cere el, ast°zi, fie ca Tu s°-i dai, în Numele
Domnului.
ƒ‹‹ Binecuvînteaz-o pe sora mea^?^Doamne, ²i d°-i
lucrurile acelea pe care le dore²te, prin Isus Cristos.
Dumnezeule Tat°, fratele meu,^?^s° fie împlinit^?^
„‚‚ Fratele nostru de aici din adunarea taberei Ohio,^?^
Tat° Ceresc, fie ca dorin¸a inimii lui^?^Fie ca el s° afle
dorin¸a aceea în Isus Cristos. ³i θi mul¸umesc pentru
vindecare, Doamne.
„‚ƒ Dumnezeule Tat°, m° rog, cu mîinile puse peste fratele
meu, ca dorin¸a inimii lui s°-i fie acordat°^?^
Binecuvînteaz°-l pe fr°¸iorul meu, Tat°!^?^
„‚„ Feti¸a, Tat°, eu o binecuvîntez. În Numele Domnului Isus,
fie ca ea s° primeasc° ceea ce cere ea, în Numele lui Isus.
Admite aceasta.
„‚… [Fratele Branham continu° s° se roage pentru oamenii de
la altar, dar cuvintele lui nu pot fi auzite suficient pentru
tip°rire. El se întoarce apoi la microfonul de la amvon_Ed.]
„‚† Dumnezeule Atotputernic, a²a cum Tu e²ti St°pînul
Cerurilor ²i al p°mîntului, tu a²ezi inima omului în ordine. Tu
ai pus stelele în ceruri, ²i ele r°mîn. Tu ai atîrnat soarele în
28 CUVÎNTUL VORBIT

orbita lui, ²i el st° acolo. Tu ai a²ezat luna sus acolo în cer, ²i ai

pus-o s° vegheze asupra m°rii. “Tu i-ai a²ezat hotarele, care nu
le poate trece. Tu ai vorbit, ²i ele s-au supus.” Doamne
Dumnezeule, tu vorbe²ti inimii omului. Fie ca ea s° fie
întotdeauna flexibil° ²i gata s° se îmbibe în Duhul, ²i s° fac°
lucrurile pe care Dumnezeu le-a poruncit.
„‚‡ ³i, Tat° Ceresc, Tu ai vorbit inimii mele în aceast°
diminea¸°, slujitorul T°u nevrednic. ³i eu am vorbit oamenilor,
c° Tu vrei s° vorbe²ti; ²i s-a f°cut, la fiecare din ei. ³i acum,
Tat°, eu am mers jos, în comemorarea descoperirii Tale c°tre
mine, ²i mi-am pus mîinile peste ei. ³i, Tat°, orice le-ai pus Tu
pe inima lor, la timpul acela, Dumnezeule, fie ca aceasta s° fie
decizia lor ve²nic° chiar acolo, ²tiind c° Duhul T°u este aici
acum, plasînd pe inima lor exact. Dac° ei sînt ologi, fie ca ei s°
umble. Dac° sînt orbi, fie ca ei s° vad°. Dac° ei sînt îndurera¸i,
fie ca ei s° fie f°cu¸i ferici¸i. Dac° ei au necazuri, fie ca ele s°
fie îndep°rtate. Admite aceasta, Doamne. Dac° ei încearc° s°
fac° o decizie, fie ca decizia corect° s° vin° chiar acum. Fie ca
Duhul Sfînt s° descopere toate aceste lucruri de care noi avem
nevoie. Admite aceasta, Doamne. Noi sîntem aici la altar,
a²teptîndu-Te, închinîndu-ne ¹ie.
„‚ˆ Acum, Tat°, dac° sînt unii aici la care Tu înc° nu le-ai
vorbit pîn° acum, fie ca Duhul T°u acum s° se scurg° în jos.
Fie ca El s° se mi²te în sus ²i-n jos la acest altar aici, ²i s°
descopere fiecare lucru. F° fiecare inim° sigur°, Doamne. F°-o
pozitiv°, acolo s° nu fie nici o îndoial°, nic°ieri deloc. Fie ca
Duhul T°u s° îndep°rteze toat° divergen¸a.
„‚‰ ³i în spate în audien¸°, acestor oameni dragi, cei s°n°to²i,
cei care nu sînt în necaz, acei pe care Tu i-ai binecuvîntat, ²i
stau aici cu s°n°tate ²i t°rie în aceast° diminea¸°! Oh, ei se
roag° pentru ceilal¸i, camarazii lor, Doamne. Ei au avut
probleme asem°n°toare, ²i ei ²tiu c° Tu i-ai ajutat.
„‚Š ³i acum, Tat°, noi ne rug°m într-un acord, ca Tu s° trimi¸i
Duhul T°u ²i s° confirmi fiecare lucru, Doamne, chiar acum, la
fiecare inim°, a²a cum noi a²tept°m umili cu ungerea marelui
T°u Duh Sfînt, mi²cîndu-se, f°cînd lucrul acela care noi
sim¸im c° este corect. Admite aceasta, Doamne.
„‚‹ Acum cu capetele noastre aplecate, fiecare fiind în
rug°ciune, noi vom cînta cîteva cînt°ri.
„ƒ‚ Nu fi¸i epuiza¸i acum. Eu nu sînt un fanatic. Voi ²ti¸i asta.
Dac° eu sînt, eu nu o ²tiu. Dar Ceva hot°rît mi-a vorbit, zicînd,
“Eu le voi vorbi. Tu doar cheam°-i aici sus.” Eu am f°cut ceea
ce a zis El s° fac.
„ƒƒ Acum în timp ce avem capetele aplecate, ²i cînt°m cînt°ri,
doar vede¸i ce v° va spune El. Orice v° spune El, acela este El
care vorbe²te.
ARCA 29

Noi vom umbla în Lumin°, ea este o Lumin°

a²a frumoas°,
Vine unde pic°turile de rou° ale milei sînt
str°lucitoare;
Str°luce²te tot în jurul nostru ziua ²i
noaptea,
Isus, Lumina lumii.
„ƒ„ În timp ce cînt°m înceti²or, fiecare în rug°ciune.
Noi vom umbla în Lumin°, frumoas° Lumin°,
Veni¸i unde pic°turile de rou° ale milei sînt
str°lucitoare;
Str°luce²te peste tot în jurul nostru ziua ²i
noaptea,
Isus, Lumina lumii.
Noi vom umbla în Lumin°, frumoas° Lumin°.
Veni¸i unde pic°turile de rou° ale milei sînt
str°lucitoare;
Str°luce²te peste tot în jurul nostru ziua ²i
noaptea,
Isus, Lumina lumii.
Noi vom umbla în Lumin°,^
„ƒ… Ce lumin°? El O d° acum. Lumin°!
Veni¸i unde pic°turile de rou° ale milei sînt
str°lucitoare.
Str°luce²te tot în jurul nostru ziua ²i
noaptea,
Isus, Lumina lumii.
Vino m°rturise²te-L ca Rege al t°u,
Isus, Lumina lumii;
Atunci clopotele Cerului vor suna,
Isus, Lumina lumii.
Noi vom umbla în Lumin°, frumoas° Lumin°,
Veni¸i unde pic°turile de rou° ale milei sînt
str°lucitoare;
Str°luce²te tot în jurul nostru ziua ²i
noaptea,
Isus, Lumina lumii.
Noi vom umbla în Lumin°, frumoas°
Lumin°,
Veni¸i unde pic°turile de rou° ale milei sînt
str°lucitoare;
Str°luce²te tot în jurul nostru ziua ²i
noaptea,
Isus, Lumina lumii. `
 Arca, Vol. 4 No. 11
(The Ark, Vol. 26 No. 18)
Acest Mesaj prin Fratele William Marrion Branham, original dat în Englez°
Duminic° diminea¸a la 22 Mai, 1955, la Tabernacolul Branham în
Jeffersonville, Indiana, U.S.A., a fost luat de pe o band° de înregistrare
magnetic° ²i tip°rit neprescurtat în Englez°. Aceast° traducere Româneasc°
a fost publicat° în 1994 de c°tre:

VOICE OF GOD RECORDINGS

P.O. Box 950, Jeffersonville, Indiana 47131 U.S.A.
 anunţ pentru Dreptul de autor
Toate drepturile rezervate. Această carte se poate tipări pe
un imprimator într-o casă pentru folosire personală sau să fie
distribuit, gratuit, ca un mijloc de răspândire a Evangheliei
lui Isus Cristos. Această carte nu poate să fie vândută pe
scară largă, afişată pe un website, păstrată într-un sistem
de recuperare, tradusă în alte limbi, sau folosită pentru
solicitarea de fonduri fără permisiunea clară în scris de la
Voice Of God Recordings®.
Pentru mai multe informaţii sau pentru alte materiale
disponibile, vă rog să contactaţi:
VOICE OF GOD R ECORDI NGS
P.O. BOX 950, JEFFERSONVILLE, I NDIANA 47131 U.S.A.
www.branham.org