ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

DEPARTAMENTUL TEORIE ȘI POLITICI ECONOMICE

Lucru individual

la disciplina Turism internațional

Evaluarea destinației turistice internaționale.

România, Suceava

Studentului gr. MKL-182 cu

fregvență redusa
Surdu Nica-Nicoleta

Coordonator:
Turcov Elena

Chișinău, 2020
 Cuprins:
1. Istoria destinației

2. Economia destinației

3. Amplasarea geografică

4. Evaluarea potențialului turistic natural

5. Evaluaria potențialului turistic antropic

6. Principalele obiective de interes turistic

7. Formele de turism caranteristice pentru destinația data

8. Hoteluri

9. Restausante

10. Descrierea riscurilor

 1. Istoria destinației

Orașul Suceava a fost timp de aproape două secole capitala de glorie a Principatului
Moldovei. Referitor la etimologia numelui de Suceava există mai multe păreri. Prima ipoteză
spune că denumirea vine de la râul cu aceași nume, din limba slavă Suceava= râu sucit, cotit, cu
multe meandre. Alți istorici și filologi afirmă că numele derivă de la cojocarii unguri care ar fi
întemeiat orașul, szocs= cojocar. O ultimă opinie este cea că și orașul și numele râului provin de
la numerosele tufe de soc existente pe malurile sale plus că în evul mediu pronunția era Soceava.

Petru I al Mușatei, domn al Moldovei între anii 1377 și 1391 este cel căruia i-a plăcut în
mod deosebit târgul și l-a desemnat drept capitală a țării sale, hotărât fiind să-l înzestreze cu cele
necesare unei reședințe domnești. A început construirea unei cetăți de formă romboidală pe
dealul din partea de Apus a Sucevei, înspre satul Șcheia, dar terenul instabil n-a rezistat și a
zădărnicit planul harnicului domn..

După războiul cu otomanii, Ștefan văzând efectele artileriei asupra zidurilor, a trecut la
dublarea lor, grosimea ajungând la 3-4 metri. Vechile bastioane pătrate au fost dublate și ele,
căpătând formă semi-circulară, menită să ricoșeze proiectilele de artilerie. Astfel întărită, cetatea
devine de necucerit. Dovadă este asediul întreprins în 1497 de polonezii lui Ioan Albert. Scopul
era de a-l scoate din domnie pe bătrânul leu al Moldovei și a-l pune pe tron pe fratele regelui,
Sigismund. Îndrăzneala va fi însă scump plătită la Codrii Cosminului. Trecând prin oraşul
moldav, călătorii străini scriau despre Suceava anilor 1500 ca despre „locul cel mai bun care se
poate afla şi mai ferit de năvăliri” o aşezare întărită „de minune şi aproape de necucerit

Cazacii conduși de Timuș Hmelnițki care veniseră cu gând de pradă sunt bătuți nu înainte
de a jefui biserici și a se comporta mai rău ca păgânii. Evoluția politico-militară din zonă îi
determină pe otomani să îi ceară lui Dumitrașcu Cantacuzino să incendieze cetatea la 1675. La
puțin timp, pe vremea lui Gheorghe Duca (1678-1683) are loc un mare cutremur care
definitivează distrugerea. Acum s-a “năruit turnul cel mare ce-i ziceau turnul Nebuisăi, adică nu
te teme” (Miron Costin). După ocuparea orașului de către austrieci în 1774 s-a permis armatei să
ia piatră de la cetate cât și din unele biserici care au fost dărâmate, pentru construirea unei
cazărmi. Sucevenii și particluarii din Galiția au prostestat, dar fără succes. După 1848,
obținându-se autonomia ducatului Bucovinei, românii au reușit să stopeze distrugerile de
monumente și să impună restaurarea acestora și începerea săpăturilor arheologice de la cetate. În
vederea scoaterii la iveală a zidurilor vechiului monument, în perioada anilor 1895-1904, sub
conducerea arhitectului cernăuţean Karl A. Romstorfer, au fost întreprinse primele săpături
arheologice.
 2. Economia destinației
La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative, din punct de
vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoanele juridice înregistrate
la Oficiul Registrului Comerțului Suceava, au fost:

- comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de

societăţile comerciale (3.305 societăţi comerciale cu acest obiect de activitate);
- exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale);
- construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în scădere faţă de anul 2008 (786 societăţi
comerciale);
- transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la
nivel de judeţ (794 societăţi comerciale);
- fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51 societăţi
comerciale).
Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul
fabricării de furnire şi panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate
sau fabricării îngheţatei. O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice
autorizate sau profesiile liberale. În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele
obţinute din activităţi de asistenţă medicală - circa 33% din totalul veniturilor, comerţ – circa
29%, avocatură - circa 9,2% sau notariat – circa 7,2%

În ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici din regiunea Nord -Est, datele furnizate de
Comisia Naţională de Prognoză arată că, în ceea ce priveşte creşterea reală a PIB, cât şi în ceea ce
privește numărul de personal, judeţul Suceava ocupa în intervalul 2007 - 2010 o poziţie favorabilă în
economia regiunii. După ce în anul 2007 creşterea reală a PIB-ului în judeţul Suceava a fost aproape
dublă faţă de media regiunii, în anii 2008 şi 2009 aceasta s-a situat mult sub media regiunii, înregistrând
valori negative.

PIB 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Regiunea Nord – Est
- milioane lei, preţuri
curente 45.990,1 54.940,9 51.979,4 52.409,9 55.397,5 60.815,5 66.809,7 73.120
- creştere reală - % 5,4 3,6 9,1 -3,5 1,3 3,6 4,3 4,5
- PIB/locuitor - euro 3.698 4.011 3.303 3.358 3.555 3.942 4.365 4.826

Judeţul Suceava
- milioane lei, preţuri
curente 8.864,8 9.818,2 9.707,8 9.819 10.414,7 11.463,7 12.603,6 13.794,1
- creştere reală - % 10,7 -3,9 -5 -3,2 1,6 3,9 4,4 4,5
- PIB/locuitor - euro 3.763 3.774 3.242 3.292 3.488 3.867 4.272,0 4.710,0
 3. Amplasarea geografică
Judeţ ul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului
(2.022 m altitudine) şi albia Siretului (233 m), într-un cadru natural dominat de elemente
bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe
coordonatele geografice 24˚57’-26˚40’ longitudine estică şi 47˚4’55”-47˚ 57’31” longitudine
nordică, cu o aşezare în formă de amfiteatru. Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu
judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţ ul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest
cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.

Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la

distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre
(Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele
suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban
al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri:
Zamca și Șipote (ambele localizate în granițele orașului).

3.1 Accesibilitatea zonei

În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toate localităţile declară că au
acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 1,52 km.
Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră
optică este mai redus, numai 76,19% din localităţile zonei beneficiind de acesta.

3.2 Caile de transport (feroviar, rutier)

Transport feroviar

Municipiul Suceava este nod feroviar, fiind străbătut de Magistrala 500 a Căilor Ferate
Române, București–Vicșani, din care se desprinde linia Suceava–Gura Humorului–Ilva Mică,
către Transilvania. Orașul dispune de trei stații CFR:

 Gara Suceava, cunoscută și sub numele de Gara Burdujeni, deschisă în anul 1902, într-o
clădire monument istoric construită în fosta localitate Burdujeni, în prezent cartier al
Sucevei.
 Gara Suceava Nord, cunoscută și sub numele de Gara Ițcani, deschisă în anul 1871, într-o
clădire monument istoric construită în fosta localitate Ițcani, în prezent cartier al Sucevei.
 Gara Suceava Vest, cunoscută și sub numele de Gara Șcheia, deschisă în anul 1960, pe
teritoriul comunei suburbane Șcheia. Este o gară de mai mică importanță a municipiului
Suceava.
Transport rutier

Municipiul Suceava este un important nod rutier din nord-estul României, fiind situat la
intersecția a două șosele europene:

 drumul european E85 (DN2) – care face legătura cu Bacău și București (către sud) și

cu Siret și Ucraina (către nord);
 drumul european E58 (DN17 / DN29) – care face legătura cu Vatra
Dornei și Transilvania (către vest) și cu Botoșani (către est).

Alte căi rutiere importante sunt: Suceava–Dorohoi (DN29A), Suceava–Liteni–

Dolhasca (DJ208A), Suceava–Berchișești (DJ209C), Suceava–Mitocu Dragomirnei (DJ208D).

În anul 2010 a demarat construcția șoselei de centură a municipiului Suceava, lucrările

urmând a fi finalizate în 2012.[38] Șoseaua se desprinde din DN2, înainte de intrarea în oraș
dinspre Fălticeni, ocolește teritoriul intravilan al orașului prin partea de vest, traversând
DJ208A, DN17 și râul Suceava și revine în DN2 după ieșirea din cartierul Ițcani către Siret.

3.3 Transport aerian

La aproximativ 13 km nord-est de Suceava, în orașul-satelit Salcea, se află Aeroportul

Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, deschis traficului comercial în 1960. Aeroportul are
curse de șase ori pe săptămână către aeroporturile internaționale „Henri
Coandă” din Otopeni și „George Enescu” din Bacău, efectuate de compania TAROM. În trecut
au existat curse către Timișoara, cu legături la întreaga rețea domestică și internațională a
companiei Carpatair. Blue Air a operat zboruri către Roma, Veneția și Viena, acestea fiind
suspendate ulterior.
Aeroportul „Stefan cel Mare” Suceava joacă un rol vital și unic în conectarea județelor din
Nord-Estul României, fără a lua în calcul deschiderea către Ucraina și Republica Moldova,
încurajând coeziunea economică și socială. Proiectul de modernizarea a aeroportului, susținut de
autoritățile județene va contribui la asigurarea unei infrastructuri nationale de transport extinse,
moderne si durabile, conducând la dezvoltarea durabilă a economiei și la îmbunătățirea calității
vieții cetățenilor.
 4. Evaluarea potențialului turistic natural
4.1 Relief și geologie

Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a

resurselor naturale. Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km2, iar
zona de podiş și dealuri sub-carpatice 2.960 km2.
Raportat la marile unităţ i geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere
treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general
paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.

În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:

a) regiunea montană - 65,4% munţi cu înălțimi între 800 şi 2.100 m

b) regiunea de podiş - 34,6% podiş şi dealuri subcarpatice.
Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea şi diversificarea
celorlalte componente ale mediului natural.

Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse
păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo – turistice. Unitatea montană include Carpaţii
Orientali reprezentaţi prin Munţii Bârgăului, parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei
(Obcina Mestecăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare), Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele
Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) şi Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).

În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai
importantă este Depresiunea Dornei. Aceasta este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se
desfăşoară la 800 - 900 m şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului, în care există
lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării.

Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi

Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 - 500 m. Podişul Sucevei se împarte în
Podişul Dragomirnei şi Podişul Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi.

Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor,
prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este
relativ ridicat, dând naştere zonelor cu exces de umiditate.
 4.2 Clima

Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu

climă continentală (partea de est) şi cu climă continental – moderată (partea de vest).

Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E.

Temperaturile medii anuale sunt:

a) climatul montan:
- sub 0 °C pe munţii înalţi,
- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari,
b) climatul extramontan - 7-8 °C
Mişcarea eoliană:

• în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de

relief;
• în podişul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest şi se canalizează
pe culoarele văilor Siret şi Suceava.
Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează
caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-se treptat de la
vest la est, respectiv:

-1.200 mm în Călimani (cantitate anuală),

-550-600 mm în Valea Siretului.

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai
bogate în intervalul mai-iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii.

4.3 Hidrografia

Apele subterane. În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană
în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea
de podiş, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de
nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite
deluvionale.

Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile
care drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte
din bazinul hidrografic al râului Siret.
 4.4 Vegetația

În împrejurimile orașului se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea
caracteristică zonei de luncă. Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei
pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu.
În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-
Ilișești.

Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop,
arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în
împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la
circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare
unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis
vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius
europaeus) etc.

Pătura erbacee specifică zonei cuprinde în special pirul (Agropyron brandzae) și iarba
grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele,
plantele tehnice și legumele. În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafață destul
de însemnată, iar pe versanții dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi.

4.5 Fauna

Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale

prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări.

În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la

Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele
(Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus
scrofa), care populează pădurile din apropiere.

Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes

coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola).

Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus),
lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio).

4.6 Natura ocrotită

Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţ ional Călimani,
respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună
(vezi capitolul 1 „Cadrul general”).
 5. Evaluaria potențialului turistic antropic
5.1 Cultural istoric

Teritoriul judeţului Suceava, numit şi ”Ţara de Sus” sau ” Ţara Fagilor”, constituie o
zonă cu puternice rezonanţe istorice, fiind cunoscută din anale, letopiseţe, cronici, în special
pentru perioada de mare înflorire economică, politică şi culturală din vremea lui Ştefan cel Mare.

Aşezat la răspântia unor vechi şi importante drumuri comerciale, pe valea râului Suceava,
de la care şi -a luat şi numele, oraşul Suceava este menţionat pentru prima oară într-un document
din 11 februarie 1388, emis de Petru Muşat, fiind capitală a Moldovei între anii 1388 şi 1565.

În domeniul culturii judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri, monumente de o

certă originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală de o reală autenticitate din zonă.
Mănăstirile: Voroneţ, Putna, Suceviţ a, Dragomirna, Humor precum şi Cetatea de Scaun a
Sucevei, Hanul Domnesc impresionează prin elementele de arhitectură sau prin picturinterioară
şi exterioară, prin colorit.

Un rol important în viaţa culturală îl au şi celelalte instituţii de cultură, pe raza judeţului

existând 29 muzee. De remarcat este Complexul Muzeal Bucovina, Muzeul Satului Bucovinean,
Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava, Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Muzeul „Arta
Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic „Tehnici populare bucovinene” din
Rădăuţi, Centrul de ceramică neagră de la Marginea, precum şi muzeele mănăstirilor Putna,
Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna.

Trebuie mentionate mănăstirile ortodoxe pictate care au fost incluse de UNESCO printre
capodoperele de artă ale lumii: Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Voroneţ, Arbore, Probota.

Alături de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labiş, Ciprian Porumbescu, Ion
Irimescu, ce constituie o bogată zestre literară, etnografică şi muzicală precum şi principalele
atracţii turistice ale judeţului care au fost vizitate în anul 2008 de 499.522 vizitatori.

Lista monumentelor istorice din judeţ ul Suceava cuprinde 517 obiective de interes istoric
de clasa A (de interes naţional) şi B (de interes local), 182 dintre acestea fiind de importanţă
naţională, acest aspect situând judeţul Suceava pe primul loc în regiune.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava, enumeră pe lista

obiectivelor culturale din judeţul Suceava peste 130 de locaţii de interes, dintre care 90 de
biserici şi mănăstiri, 5 case memoriale şi case muzeu, 11 muzee şi peste 25 de situri şi clădiri de
interes architectural
 5.2 Tehnico economic

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice este
de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă
ce străbat judeţul sunt: râul Siret şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova,
Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63
ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha ape curgătoare şi
486.008 ha lacuri.

În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită
configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale
căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este
cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa
judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava.

În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit, meşteşug străvechi, practicat pe aceste

meleaguri din cele mai vechi timpuri, a cărui vechime este argumentată de descoperirile
arheologice din zonă. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţ i (Florin şi
Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea, care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi
cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). Vasele de Rădău ţi se disting prin fondul alb
cu desene cu maro, verde, galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale
stilizate, cu alb, verde, maro, cărămiziu.

Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi

sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogăţia elementelor etnografice este
evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri, precum şi
un port popular autentic, lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică, exprimată în alcătuirea
modelelor şi îmbinarea culorilor.

5.3 Socio-democrafic

Populaţia Judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii Nord
-Est, situându-se pe locul trei în ordine descrescătoare. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a
judeţ ului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi
403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului este de 82,6 loc/km 2. Analiza
populaţ iei pe zone ocupaţionale evidenţiază că cea mai mare pondere o deţine zona 1 Suceava
36,0%, urmată de zona 7 Rădăuţi 21,8%, zona 2 Fălticeni 17,8%, zona 5 Câmpulung
Moldovenesc 7,9%, zona 4 Vatra Dornei 6,8%, zona 6 Gura Humorului şi zona 3 Siret 3,0%.
 6. Principalele obiective de interes turistic

Principalele obiective turistice ale orasului pe care trebuie neaparat sa le vizitezi

sunt: Cetatea de Scaun si Muzeul Satului Bucovinean, Manastirea Sfantul Ioan cel Nou aflata pe
lista Unesco, Complexul medieval fortificat Zamca – care l-a gazduit si pe temutul rege polonez
Sobieski, biserica Mirauti, fosta Mitropolie a Moldovei si Biserica Sfantul Dumitru- o ctitorie a
Domnitorului Petru Rares.

1.Suceava, ca si fosta capitala a Moldovei, a avut o curte domneasca si doua cetati,

ambele ridicate de Petru Musat al Doilea- cel care a mutat scaunul Moldovei de la Siret
aici. CETATEA SCHEIA, care  a fost situata in partea de vest a orasului, dar care a avut o
existenta scurta si CETATEA DE SCAUN, cea care este si cel mai important obiectiv turistic pe
care l-am vizitat in Suceava. Constructia cetatii, cu priveliste asupra vaii raului Suceava, a fost
ridicata la sfarsitul anilor 1300. Perioada de apogeu a cetatii a fost pe timpul lui Stefan Cel Mare,
cel care i-a intarit foarte bine fortificatiile. Cetatea a fost asediata de mai multe ori de catre turci
si de poloni, dar nu a fost niciodata cucerita cu forta armelor.  Ulterior, turcii il sprijina la domnie
pe Alexandru Lapusneanu si-i comanda acestuia sa distruga cetatea si sa mute scaunul la Iasi. O
strategie folosita de turci pentru a aduce scaunul Moldovei mai aproape de ei si a-l face mai
vulnerabil in lipsa fortificatiilor. Sfarsitul anilor 1500 aduce pe tron alti domnitori moldoveni
care repara fortificatiile cetatii si reintra in lupta antiotomana, pana cand, la finalul anilor 1600,
pe timpul domnului Dumitrascu Cantacuzino, turcii ordona din nou distrugerea cetatii. In ultima
parte a existentei cetatii cu rol de fortificatie aici s-au batut si monede moldovenesti numite
“salai”.

2.Langa cetate se afla si MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN, unde, am admirat porti

sculptate cu motive traditionale si frumoase case autentice, amenajate astfel incat sa evoce cat
mai bine viata taranilor si traditiile lor.

3.Un alt obiectiv istoric foarte important din Suceava este MANASTIREA SF. IOAN
CEL NOU. Manastirea se afla pe lista UNESCO alaturi de alte manastiri pe care le-am vizitat in
Moldova: Patrauti, Probota, Humor, Arbore, Moldovita, Sucevita si
arhicunoscuta Voronet.Aceasta biserica fost ridicata la inceputul anilor 1500 de fiul lui Stefan
cel Mare- Bogdan al Treilea, si a indeplinit rolul de resedinta mitropolitana a Moldovei. Pictura
interioara dateaza de pe timpul lui Stefanita Voda, iar cea exterioara de pe timpul lui Petru
Rares- din prima parte a anilor 1500.Acoperisul de tigla cu model a fost realizat in perioada in
care Suceava facea parte din Bucovina, iar aceasta din urma facea parte din Imperiul Austriac.
 4.COMPLEXUL MEDIEVAL FORTIFICAT AL BISERICII ZAMCA isi are originile in
anii 1600, atunci cand trei frati armeni au ridicat biserica. Am aflat cu aceasta ocazie si ca o
comunitate armeneasca s-a refugiat de-a lungul timpului in Moldova, unde a primit dreptul de a-
si practica religia. Si in Moldova, ca si in alte parti ale lumii, armenii- comercianti bogati cu
influenta, au avut si zile bune, dar din pacate si zile mai putin bune…La sfarsitul anilor 1600,
trupele regelui Poloniei Ioan Sobieski al III-lea, au stationat aici in campaniilor antiotomane si au
fortificat aceasta biserica. De atunci i-a ramas bisericii si denumirea de Zamca- provenita de la
termenul polonez “zamki”, ce insemna fortificatie.

5.BISERICA MIRAUTI– una dintre cele mai vechi biserici ale Moldovei, a fost
Mitropolie inaintea Bisericii Sfantul Ioan cel Nou. Legenda spune ca aici a fost o ctitorie a lui
Dragos Voievod. Totusi, constructia actuala ce se afla langa curtile domnesti se pare ca este o
constructie a lui Petru Musat de la sfarsitul anilor 1300.

6.O alta biserica care trebuie vizitata pentru arhitectura sa interesanta si pentru istoria sa
este BISERICA SF. DUMITRU. A fost construita la mijlocul anilor 1500 de domnitorul Petru
Rares, peste o alta biserica mai veche construita de Stefan cel Mare, dupa Batalia de la Codrii
Cosminului impotriva polonezilor.

7. Formele de turism caranteristice pentru destinația data

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei

regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunit ăţii, fiind prognozată
astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială
reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.

Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt:

a)Turismul Montan

Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de

versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic
aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău,
pădurea secular ă de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei
Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei ofer ă
condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pescuit,
mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
 Drumeţiile-Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee
turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate în
circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s-a plecat. Drumeţiile, în marea lor majoritate de
dificultate medie sau redusă, sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc
şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard şi
Bistriţei.

Turismul ecvestru-Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în

toate formele lui: echitaţie, plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée
sauvage". Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani, turismul călare a înregistrat
până acum o foarte bună evoluţie, ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în
rândul clienţilor participanţ i. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate
turismului ecvestru şi s-au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Traseele au grade de
dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe
(de una şi până la cinci zile).

Escaladă, alpinism-Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii

profesionişti. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă
pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Alpinismul se practică atât vara, cât şi
iarna, mai ales în Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard.

Schi-Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone
precum: Vatra Dornei, Crucea, Broşteni, Şaru Dornei, Gura Haitii, Dorna Cândrenilor,
Ciocăneşti, Mălini, Cârlibaba, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceviţa
sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de
iarnă.Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru), 2 pârtii în
Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău), 1 pârtie la Gura Humorului, 3 pârtii în mediu rural
(Suceviţa, Mălini şi Cârlibaba).

Zborul cu parapanta-Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta,
datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în Vârful Ouşorul, care este
considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a
parapantei şi deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România, se
poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenţii. Se poate practica pe
tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei, Pojorâta, Udeşti, Părhăuţi.
b) Turismul Balnear

Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau
redobândirea sănătăţii, turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti, în mod
regulat.Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al
diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone,
atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul
Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţ ie de dioxid de carbon,
nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab
mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele
minerale sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia primă pentru o serie de proceduri care
se efectuează în bazele de tratament.

La nivelul judeţului Suceava, se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de

interes naţional Vatra Dornei, inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul
unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale
aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos, etc.

c) Turismul Cultural

Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi

atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric- militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a
Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din
Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu
„Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din
Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe
Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă
„Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa –
muzeu de la Solca etc.

d) Turismul Religios

Formă de turism cultural, care există de secole şi care mai p ăstrează încă unele trăsături în
privinţa pelerinajului propriu-zis, turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în
continuă transformare şi diversificare, păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat:
religia.Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare
şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice,
acestea au fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţ ionale a UNESCO, în 1993.
e) Ecoturismul

Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a
turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acţiunile
turistice trebuie să conducă la conservarea şi protejarea naturii şi să aibă un impact negativ
minim asupra mediului natural şi socio-cultural.La nivelul judeţului Suceava, practicarea
ecoturismului este abia în faza de început. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi
munţi din România, dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului, datorită fostei
exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent, se pune problema refacerii
ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului.

f) Turismul Rural şi Agroturismul

Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele

rurale ale judeţului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de
recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi
străini vin să se cazeze în mediul rural, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de
schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.

g) Turismul de afaceri

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră
autohton ă. În ultimii ani, la nivel naţional, s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în
interes de afaceri. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari, astfel
încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrate de către
acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici.

8. Hoteluri

1.Modernul Hotel Balada, situat în centrul orașului Suceava, la 10 minute de mers pe jos
de Cetatea Suceava, oferă acces gratuit la conexiunea WiFi și un restaurant care servește
preparate românești și internaționale.Camerele sunt decorate în culori calde şi includ minibar şi
TV cu ecran plat cu canale prin cablu. Camerele au birou, cutie de valori şi baie privată cu
articole de toaletă gratuite și cadă.

2.Mandachi Hotel & SPA pune la dispoziție camere cu aer condiționat în Suceava.
Hotelul are un centru spa, o saună și un centru de fitness. Oaspeții pot lua masa la restaurant sau
se pot relaxa la bar.Unitățile de cazare ale hotelului au TV cu ecran plat. Fiecare cameră are baie
privată cu duș și articole de toaletă gratuite. În toate unitățile de cazare există birou.
 3. Casa Bucovineană are un restaurant, un bar, WiFi gratuit în toate zonele sale și
grădină. Pensiunea pune la dispoziție camere de familie și o terasă.Toate unitățile de cazare au
aer condiționat, TV cu ecran plat cu canale prin satelit, frigider, fierbător, birou, duș și uscător de
păr. Fiecare cameră include baie privată cu articole de toaletă gratuite.

4. Hotelul Residenz este situat la 200 de metri de gara Suceava. Proprietatea are recepție
deschisă nonstop și oferă acces WiFi gratuit. De asemenea, proprietatea oferă serviciu de transfer
de la/la aeroport, disponibil la cerere și la un cost suplimentar. Oaspeții au la dispoziție locuri de
parcare gratuite.Unitățile de la Hotelul Residenz au aer condiționat, TV cu ecran plat cu canale
prin cablu, minibar și baie privată, prevăzută cu duș.

5.Hotelul Sonnenhof oferă camere cu aer condiţionat, precum şi acces gratuit la internet
WiFi în întreaga proprietate. Hotelul are o grădină de vară şi un restaurant. La cerere şi la un cost
suplimentar este disponibil un serviciu de transfer de la/la aeroport.Camerele sunt decorate în
nuanțe de verde și cu motive florale și oferă un TV cu ecran plat și un minibar. De asemenea,
există un birou şi o cutie de valori. Baia privată are cadă şi articole de toaletă gratuite.

9. Restaurante

1.Casa Carol, o clădire cu un farmec aparte, care a devenit restaurant, prin ceea ce are
special: meniu pregătit cu pasiune, cu produse provenite din grădină proprie, vinuri alese și o
varietate de evenimente organizate cu și pentru clienți. Atmosfera aparte, care prin natura ei
insuflă bună-dispoziție și personalul mereu atent la dorințele clientului completează perfect
imaginea a tot ceea ce înseamnă Casa Carol.

2.Restaurantul Copa Cabana propune o experiență culinară completă pentru clienții săi, o
îmbinare de arome naturale, texturi diferite, gusturi neașteptate și o arhitectură inedită a farfuriei,
încântând toate simțurile. La restaurantul Copa Cabana întotdeauna preparatele, vinurile și
băuturile în general, vor fi mai mult decât o băutură, mâncare sau aliment. Vor fi excursia spre
tine însuți, vor fi momentul de evadare din cotidian, pe care ți-l faci cadou în ziua respectivă,
tocmai pentru că dețin acele elemente de curiozitate gastronomică asamblate astfel încât, pentru
câteva momente să uiți de ce este în jur.

3. Restaurantul Latino, cu specific italian dar si international, ofera un cadru intim pentru
toti clientii, mobilierul, obiectele decorative vechi si noi, tablourile si muzica pastrand aerul de
intimitate, discretie si echilibru. Personalul tanar, calificat, formeaza o echipa stabila si
functionala, acesta fiind punctul forte al restaurantului, fapt sesizat si apreciat de catre clienti.
 10. Descrierea riscurilor

Riscurile care au generat evenimente deosebite şi care au fost gestionate - direct sau prin
funcţiile de sprijin repartizate - de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” al
Judeţului Suceava au fost determinate de manifestarea riscurilor naturale (inundaţii, alunecări şi
prăbuşiri de teren, fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure), riscuri tehnologice
(accidente chimice, incendii, accidente grave pe căi de transport, eşecul utilităţilor publice) şi
riscuri biologice (epidemii, pandemii, epizootii, zoonoze).Elementele expuse riscurilor specifice
şi care au vulnerabilizat unităţile administrativ-teritoriale din judeţ sunt: populaţia, animalele,
aşezările, proprietatea, activităţile social-economice şi resursele care asigură calitatea vieţii (apă,
aer, sol, hrană etc).

1.Inundaţiile-Cel mai semnificativ hazard natural manifestat pe teritoriul judeţului,

caracterizat prin frecvenţă şi intensitate crescute, prin aria de manifestare şi valoarea mare a
pagubelor rezultate este reprezentat de inundaţii. Acestea sunt generate de fenomenele
meteorologice periculoase caracteristice acestui teritoriu: căderea de precipitaţii bogate într-un
interval scurt de timp şi scurgeri pe versanţi – primăvara şi vara şi topirea bruscă a z ăpezii sau
formarea zăpoarelor pe unele cursuri de apă – iarna şi primăvara. În mod concret, elementul
definitoriu al ultimilor ani este creşterea gradului de torenţialitate al precipitaţiilor, îndeosebi în
zona de podiş şi în zona piemontană, precum şi în unităţile montane din partea de est, cu efecte
directe asupra producerii viiturilor şi a inundaţiilor.
2.Alunecările de teren-În judeţul Suceava 61 localităţi, zone şi puncte cu alunecări de
teren care constituie elemente de risc pentru populaţie şi infrastructura critică. Principalii factori
ai declanşării şi evoluţiei alunecărilor de teren de pe teritoriul judeţului Suceava sunt de ordin
geologic (un substrat litologic argilos în alternanţă cu roci friabile), morfologic (versanţ i cu
pante mai mari de 3-5%), climatic (precipitaţii medii anuale peste 500 mm) şi antropic (utilizarea
iraţională a terenurilor în general şi a versanţilor în special). Alunecările de teren, în diferite
stadii de evoluţie, active şi relativ stabilizate, afectează peste 30-40 % din suprafeţele de versant
ale văilor ce drenează Unitatea deluvială de podiş a judeţului şi, de asemenea, suprafeţe
apreciabile din Unitatea montană, carpatică şi subcarpatică.

3. Riscurile tehnologice- Hazardele tehnologice care se pot manifesta pe teritoriul

judeţului sunt: accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe căile de transport şi
eşecul utilităţilor publice. Ele sunt determinate atât de erori umane cât şi de improvizaţii şi de
uzura instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor etc.