UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE CHIMIE
CHIMIA MEDIULUI
AN: I

INTENSIFICAREA FENOMENULUI EL NIÑO

CURSANT: PREDESCU (BARBU) DIANA-OLIVIA

 El Nino – fenomen complex care se manifesta prin incalzirea anormala, la
suprafata a apelor Oceanului Pacific si care se deplaseaza dinspre partea vestica
spre partea estica a acestuia sub impulsul unor mase de aer calde
Exista inregistrari scrise despre El Nino descoperite in Peru ce atesta inca din
anul 1525 exitenta acestui fenomen. Si cercetatorii au gasit in aceasi zona,
dovezi geologice ale prezentei El Nino ce dateaza de acum 13.000 de ani.

Incasii cunosteau fenomenul El Nino si au invatat sa se apere de acesta:

construiau orasele pe dealuri si isi pastrau proviizile in munti.

Cu toate acestea cauzele producerii fenomenului de El Nino sunt incerte si

inca se studiaza.Totusi, unii cercetatori considera ca fenomenul de incalzire a
apei se datoreaza poluarii, din cauza careia se produce si bine cunoscutul efect
de sera sau incalzirea globala.Desi unii cercetatori considera poluarea ca fiind o
cauza a producerii fenomenului El Nino, el se datoreaza de fapt schimbarii de
presiune dintre Australia (unde in mod normal este presiune mica datorita
curentului cald care creste si temperatura) si America de Sud (care are presiune
mare fiind influentata de curentul rece al Perului). Odata cu schimbarea aceasta
de presiune se schimba si directia vantului care in mod normal bate spre vest, iar
in timpul fenomenului El Nino bate de la vest spre est deviind si curentul
Australiei pana pe coasta Americii ce Sud. Desi aceasta schimbare este intens
studiata, inca nu s-a descoperit cauza inversarii de presiune.

REPORT THIS AD
 Fenomenul El Nino presupune incalzirea apelor de pe coasta de Sud-Vest a
Americii de Sud la un interval de 3-7 ani.Cercetatorii au constatat ca o data la 3
pana la 7 ani, vanturile permanente din Pacific isi schimba directia impingand
apele calde spre est (din Nord-Estul si Estul Australiei catre America de
Sud).Astfel, curentul rece al Perului este practic inlocuit de curentul cald
Australian.

Fenomenul incepe la sfarsirul lunii decembrie (in timpul verii din emisfera
sudica) de unde este derivat si numele ce se traduce prin “Copilul” sau “Iisus”,
luna decembrie fiind perioada Craciunului.
 REPORT THIS AD
Cercetatorii au constatat ca inainte ca El Nino sa isi faca propriu-zis aparitia,
apar anumite fenomene premergatoare acestuia:

 Creste presiunea deasupra Oceanului Indian, a Indoneziei si a Australiei

 Scade presiunea peste Tahiti si restul Oceanului Pacific central si de Est
 Vanturile din Pacificul de Sud slabesc sau isi schimba directia de la Vest
catre Est
 Aerul cald se ridica in apropiere de Peru cauzand ploi in deserturile nod –
peruane.
  Apa calda se raspandeste de la Pacificul de Vest si Oceanul Indian pana
in Pacificul de Est cauzand seceta indelungata in Pacificul de Vest si ploi
abundente in Est.
 

 America de Sud
 Datorita curentului cald Australian care inlocuieste temporar curentul rece al
Perului, se aduc precitatii pe coasta vestica a Americii de Sud, inclusiv in
Atacama (cel mai arid desert din lume unde ploua doar 1,8mm/mp in 10 ani).
Deasemenea poate produce inundatii serioase in Vestul si centrul Americii de
Sud .
Datorita acestora, pot fi distruse culturi si se pot provoca daune materiale
severe.
Curentul Australian aduce in Vestul si Sud-Vestul Americii de Sud ape calde
care obliga pestele de aici sa paraseasca aceasta zona timp de aproximativ 2 luni
(decembrie si ianuarie).
America de Nord si Centrala
Iernile sunt mai calde decat media normala in vest si nord-vest si de aceea in
aceste regiuni se inregistreaza caderi mai reduse de zapada
Se inregistreaza in mod semnificativ ierni umede in Nord-Vestul Mexicului si
Sud-Vestul Statelor Unite, iar in coparatie cu Nord-Estul Mexicului si Sud-Estul
Statelor Unite acestea sunt zone cu precipitatii mai bogate in perioada in care se
manifesta fenomenul El Nino.
El Nino a fost cauza incalzirii vremii la Jocurile Olimpice de iarna de la
Vancouver din 2010 cand aceasta zona a cunoscut o iarna cu valori de
temperatura si precipitatii ca cele din arealele subtropicale.
 In Estul Africii (Kenya, Tanzania, bazinul Nilului Alb) se inregistreaza o
perioada mai abundenta in ploi pe durata fenomenui El Nino, decat in sezonul
ploios obisnuit ce se manifesta in fiecare an din marite pana in mai.
Deasemenea se inregistreaza conditii mai uscate decat cele normale in Africa
Centrala din decembrie pana in februarie (in special Zambia, Zimbabwe,
Mozambique si Botswana).
Restul lumii
Efecte directe produse de El Nino sunt secetele din anumite parti ale Asiei
de Sud si Australiei de Nord, in Indonezia si Filipine. Astfel se observa cresterea
numarului de incendii si scaderea calitatii aerului (datorita gazelor toxice sau
daunatoare rezultate).
Deoarece se inregistreaza secete in Sudul Asiei, influenta musonilor este mai
redusa (in special in India).
Conditii de uscaciune mai accentuata decat in mod normal se observa si in
Queensland, Victoria, New South Wales si Estul Tasmaniei din iunie pana in
august.
El Nino opreşte curenţii ce aduc substanţe nutritive de la fundul oceanului
către suprafaţă, afectând sursele de hrană ale animalelor marine din Pacificul de
Vest.
REPORT THIS AD
La Nina
– fenomen rezultat in sectorul central-estic la Oceanului Pacific in urma racirii
apei: vanturile de est imping cantitati mari de apa calda de la suprafata oceanului
spre vest, locul apei calde fiind luat de o apa mai rece provenita din adancuri. Ca
si in cazul fenomenului El Nino, oamenii de stiinta au presupus ca La Nina se
accentueaza din cauza poluarii.
Adevarata cauza este insa prelungirea inexplicabila a vanturilor de est
care imping curentul Australiei spre vest.Acest curent cald Australian
este inlocuit cu ape reci din adancuri realinzandu-se o prelungire a
curentului Peru.

 Ca si El Nino, La Nina este un fenomen ce afecteaza atat hidrosfera, cat si

atmosfera si in general (desi exista si exceptii) La Nina apare la scurt timp
dupa El Nino.
 La Nina se produce datorita prelungirii vanturilor de est (vanturi
permanente in Oceanul Pacific ce bat dispre America spre Australia,
Indonezia, Sud-Estul Asiei).
 Aceasta prelungire determina devierea curentului cald Australian spre vest
si astfel, acesta este impins catre estul Australiei si al Indoneziei.
 Abaterea spre vest a curentului Australian provoaca ridicarea la suprafata
a apelor reci din adancuri pentru a-l substitui temporar.
REPORT THIS AD
Aceste ape reci se ridica in continuarea curentului Peru si astfel
rezulta o prelungire a acestuia in Pacificul central-estic si deci, o scadere
de minim 4oC a apelor
La Nina are in marea majoritate efecte opuse lui El Nino. De aici vine si
numele de La Nina (“fetita”) care reprezinta termenul opus lui El Nino
(“baietelul”). Deasemenea, fenomenul La Nina mai este cunoscut si sub
numele de “anti – El Nino”.

 Africa
Contrar lui El Nino, La Nina produce conditii mai uscate decat normalul in
Estul Africii si ploi mai abundente decat in restul anului in Sudul Africii.
Asia
Fenomenul la Nina cauzeaza in primul ploi abundente si inundatii in
Indonezia, Malaezia si Filipine deoarece curentul cald este impins foarte
aproape de aceste areale (mai ales in partile estice)
 In timpul anilor in care se manifeste La Nina, ciclonii tropicali isi schimba
directia catre vestul Pacificului si astfel creste amenintarea pe coasta Chinei.
America de Sud
In perioadele in care se manifesta La Nina, se inregistreaza secete pe coasta
vestica a Americii de Sud, in Peru si Chile.
Pe coasta estica, in Brazilia, se inregistraza ploi mai abundente decat in mod
normal.
America de Nord
La Nina provoaca ierni mai reci cu precipitatii mai bogate in nordul
Muntilor Strancosi, nordul Californiei, in general in nordul Americii de Nord. In
acelasi timp se inregistreaza precipitatii reduse si sud-estul Statelor Unite.
In general, La Nina produce in Canada ierni mai reci ce aduc cantitati mai
insemnate de zapada.
REPORT THIS AD
Potrivit unui studiu, El Nino a jucat un anumit rol in 21% din totalul
razboaielor civile din lume, un procent ce a urcat pana la 30% in tarile
afectate in mod deosebit de acest fenomen climatic.
Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, considera ca ”El Nino este
un factor invizibil, deoarece acesta a provocat pierderi de recolte, a
favorizat aparitia epidemiilor dupa uragane devastatoare, a amplificat
foametea, somajul si inegalitatile, care, la randul lor, au alimentat
disensiuni si nemultumiri”.
Pescarii care strabat apele Pacificului in zona coastelor Perului si
Ecuatorului stiau de secole despre existenta lui El Nino. La fiecare 3
pana la 7 ani pestii din apele de coasta ale acestor tari dispareau cu
desavarsire in lunile decembrie si ianuarie, cauzand stagnarea industriei
piscicole.