Introducere

ŢUICĂ este o băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau
altor fructe.

Sinonime pentru “ţuică” sunt vinars, pălincă, rachiu

‘Ţuica este o băutură alcoolică tare, cu o concentrație de alcool etilic de minimum

37,5% și de maximum 86% volum.’1

Ţuica este o băutură obţinută prin diluarea cu apă a alcoolului etilic rectificat sau prin
distilarea sucurilor dulci fermentate, de fructe (borhot= totalitatea resturilor provenite din
distilarea materiei prime - fructe, cereale, în industria alcoolului, a berii etc.) sau de struguri.

Am ales această temă deoarece provin din comuna Chisindia, județul Arad și m-am
bucurat să pot vorbi de un produs tradițional specific zonei mele.

Această temă am dezvoltat-o pe parcursul celor doi ani de master. În primul an am

elborat chestionarul pe care ulterior l-am aplicat pe teren. După aplicarea chestioanrului pe
teren am constituit o bază de date în programul SPSS astfel am introdus bazele de date în
acest program după care am efectuat analiza și interpretarea datelor din subcapitolul 3.1.

Acestă cercetare de teren am efectuat-o și în al doilea an în sucapitoul 3.2.

Chestionarul cuprinde atat întrebări semideschide, cât și întrebări factuale aplicate pe

teren la 30 de personane atât de sex feminine cât și de sex masculin.

1
 Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea
bauturilor traditionale romanesti Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 02/07/2008

1
 1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND PRODUSELE
TRADIŢIONALE

‘Produsul tradiţional este obşinut din materii prime tradiţionale, care conţine o
compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un
procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod
clar de alte produse similar aparţinând aceleiaşi categorii’2.

Prin tradiţionalitatea se înțelege elementul sau ansamblul de elemente prin care un

produs se poate diferenția de alte produse asemănătoare cu toate că aparține aceleiaşi
categorii; tradiţionalitatea nu poate să se limiteze la o compoziţie calitativă sau cantitativă ori
la un mod de producţie stabilit printr-o reglementare comunitară sau naţională ori prin
standarde voluntare; totuşi această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul
respectiv a fost stabilit în vederea definirii tradiţionalităţii unui produs.
Prin atestarea produselor tradiţionale se poate recunoaște dacă un produs este
tradițional prin intermediul înregistrării produsului respective în ordin.

Materie primă locală este accea materie primă utilizată în rezultarea prosusului
tradițional. Materia primă locală trebuie să fie produsă în țara natală.

Registrul Naţional al produselor tradiţionale este registru înfiinţat şi administrat de

Direcţia Generală Industrie Alimentară, prin compartimentul de specialitate cu atribuţii în
domeniul produselor tradiţionale din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale .

Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti este instituţia

publică, cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, finanţată integral de la bugetul de stat.

‘Un produs tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să dețină o
rețetă tradițională specifcă în locul în care este prelucrat. Produsul tradițional trebuie să

2
Ghid de bune practici. Atestarea produselor tradiţionale, Ministerul Agriculturii şi devoltarii rurale, Bucureşti
2014

2
prezinte un tip tradițional de producție și/sau prelucrare,iar procesul de obținere și
operatiunea de prelucrare să se realizeze manual.’3

‘În calitatea sa de instituţie publică specializată, asigură :

 promovarea conceptului "Produs de calitate" precum şi a conceptului "Produse

ecologice";
 asistenţă tehnică producătorilor/procesatorilor în elaborarea documentaţiei conform
legislaţiei comunitare şi naţionale pentru a solicita protecţia indicaţiilor geografice,
denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor agricole
sau alimentare româneşti, la nivel naţional şi comunitar;
 asistenţă tehnică în elaborarea de proiecte pentru promovarea produselor tradiţionale
şi ecologice româneşti;
 promovarea  imaginii produselor tradiţionale şi ecologice româneşti;
 verificarea conformităţii documentaţiei elaborate pentru a solicita protecţia denumirii
de origine ale produselor agricole sau alimentare româneşti la nivel naţional şi
comunitar, cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale ;
 diseminarea prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare privind produsele
tradiţionale şi ecologice româneşti în rândul producătorilor agricoli şi procesatorilor;
 organizarea de seminarii, cursuri şi acţiuni de formare şi informare pentru grupul de
producători sau procesatori, fermieri, asociaţii  profesionale.’4

3
Lege privind atestarea produselor tradiționale
4
Oficiul național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești
3
 1.1. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ PRIVIND
PRODUSELE TRADIŢIONALE

În regualmentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialităţile
tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare prevede producerea, fabricarea și
distribuirea produselor agricole și alimentare, trebuie sa favorizeze diversificarea producției
etc.5

În conformitate cu Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 se stabililesc normele de aplicare

a Parlamentului European și al Consiliului care privesc sistemele din domeniul calității
produselor agricole și alimentare.

În Ordinul nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale se strabilesc

condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale și se aplică fără a aduce
atingerea altor prevederi specifice. Tot în cadrul acestui ordin se definesc termenii de:
“produs tradițional”, “tradiționalitate”, “ atestarea produselor tradiționale”, “materie primă
locală”.

De asemenea din Ordinul nr. 724/1082/360/2013 rezultă obligativitatea caietului de

sarcini care trebuie să conțină numele prodului (unic), descrierea caracteristicilor produsului,
descrierea cacarteristicilor materiilor prime, descrierea caracteristicilor ingredientelor
folosite în procesul de fabricație, descrierea metodei de producție specific locale, descrierea
elementelor specifice privind ambalarea, descrierea elementelor care definesc specificitatea
produsului finit, cerințele minime și maxime de verificare și control al tradiționalității
produsului, capacitatea de producție realizată, și date, însușiri, referințe geografice.

În conformitate cu regulamentul nr.178/2002 din 28 ianuarie 2002 se stabilesc principiile

și cerinșele generale ale legislației alimentare a Autoritășiilor Europene pentru Siguranța
Alimentară și stabilirea procedurilor ăn domeniul siguranței produselor alimentare.6

5
Regulamentul din 2006 privind produsele tradiționale
6
Ordin privind atestarea produselor tardiționale
4
 1.2. LEGISLAŢIA DIN ROMÂNIA PRIVIND
PRODUSELE TRADIŢIONALE

În conformitate cu ordinal MADR 1393 din 9 septembrie 2014 “pentru modificarea

Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al
președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 724/1.082/360/2013”
prevede atestarea produselor tradiționale

‘În conformitate cu prevedeile din ordinul nr. 34 / 2008 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor cu privire la acordarea de derogări
unităţilor care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiţionale de la
cerinţele menţionate în Regulamentul 852/2004/CE. Acestea privesc atât igiena produselor
alimentare, cât şi stabilirea procedurii de acordare a derogărilor şi de înregistrare sanitară
veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a unităţilor în care se realizează produse alimentare
ce prezintă caracteristici tradiţionale. Acest ordine prevede produsele alimentare care au
caracteristici tradiționale și sunt realizate în untități care au atestat pentru fabricarea
produselor alimentare ce prezintă caracateristici tradiționale’7.

‘În ghidul de bune practici ghid de bune practici pentru Atestarea Produselor
Tradiționale conform Ordinului 724/2013.’8

În Ordinul nr. 1160/2008 se prevede aprobarea Normelor privind definirea, descrierea,

prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti.

‘În Ordinul nr. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice
protejate şi recunoscute în România pentru băuturi spirtoase.’9

‘În conformitate prevederilor noului cod fiscal, de la 1 ianuarie 2004, toate persoanele
care produceau țuică sau rachiu pentru comercializare, dar și îmbuteliatorii erau obligați să
se transforme în atrepozite fiscale.’10

7
Ordin privind caracteristicile produselor tradiționale
8
Ordin privind industria produselor tradiționale
9
Autoritatea Națională pentru protecția consumatorului – produse alimentare
10
Prevederile noului cod fiscal
5
 2. PRODUSUL TRADIŢIONAL ŢUICA DE CHISINDIA

În mod tradițional, țuica este preparată de la începutul lunii octombrie până la

începutul lunii decembrie). Prunele folosite pentru țuică trebuie să fie lăsate la fermentare
(măcerare) timp de 6-8 săptămâni, în butoaie mari sau căldări.

Conform stanadardelor române distilarea se face intr-un cazan, iar sursa de foc
folosită este tradițională, în general lemne dar se poate folosi și cărbunele.

Temperatura este controlată în mod tradițional, prin interpretarea sunetelor emise de

cazan și prin degustarea “țuicii” din diferite puncte ale procesului. De obicei, acest process
are ca rezultat două clase de țuică:

 țuică foarte puternică: distilată de două ori; conține 55-60% alcool este mai
puternică decât pălinca, numită fățată sau întoarsă depinde de zona din care
provine;
 țuică normal: conține 20-30% alcool;

După distilare, țuica poate fii ținută în butoaie de stejar îmbătrânite (datorită
stejarului rezultă o culoare galbuie și are o aromă mai puternică) de la 6 luni până la 10 ani
(“țuică veche” sau “țuică bătrână”) dar poate fii consumată imediat(“țuică nouă” sau “tuică
proaspătă”).11

Țuica poate fii produsă prin urmatoarea metodă:

- Se începe cu fermentarea prunelor zdrobite sau întregi, cu sau fără separarea sâmburilor, în
căzi, rezervoare sau bazine;

- Se distilează marcurilor fermentate în instalații autorizate, cu sau fără redistilare, cu

separarea fracțiunilor de distilat obținute la începutul și la sfârșitul distilarii;

- Se omogenizează loturilor de distilare;

- Învechirea distilatelor în vase din lemn de stejar, salcam sau dud pe o durată care variază
în funcție de calitatea produsului;

- Țuica trebuie adusă la o tărie alcoolică de comercializare prin adaos de apa dedurizată;

11
Diferite tipuri de țuică
6
 - Țuica trebuie condiționată prin filtrare și prin cleiri;

- Ultima etapă este verificarea calității pe loturi pregatite pentru livrare sau îmbuteliere, cu
încadrarea în standardele de produs, precum și în prevederile ordinelor ministrului sănătății
nr. 975/1998 si nr. 976/1998, publicate în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268
din 11 iunie 1999, cu modificările și completările ulterioare.12

Taria alcoolică a țuicii la comercializare este de minimum 28% în volum.

Țuica de calitate deosebită produsă în condiții speciale privind arealul de proveniență

a materiei prime, calitatea fructelor, tehnologia folosită în obținerea să și însușirile sale de
calitate și compoziție va putea beneficia de dreptul la denumire de origine. Principalele
condiții de calitate și compoziție ale băuturilor din aceasta categorie, precum și elementele
specifice ale tehnologiei folosite în obținerea lor se stabilesc prin decizii de acordare a
dreptului de producere a tuicilor cu denumire de origine, aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii si alimentatiei.

În producerea țuicii destinate comercializarii nu este admis adaosul de alcool etilic

rafinat.

12
Modul de preparare al țuicii
7
 3. LEGISLAŢIA PRIVIND SIGURANŢA ALIMENTELOR.
STUDIU DE CAZ PRODUSUL TRADIȚIONAL ȚUICA DE
CHISINDIA

3.1. Analiza și interpretarea datelor din chestionar aplicate pe teren

în 2015

În vederea realizării studiului de caz pe parcusul anului 2015 am întocmit un

chestionar sub coordonarea domanei conf. Eugenia Țigan pe care l-am aplicat pe teren în
localitatea Ineu. Chestionarul cuprinde 14 întrebări, acestea fiind atât întrebări scalate cât și
semideschise și întrebări factuale. Studiul l-am realizat pe un eșantion de 30 de persoane din
localiatea Ineu. Dupa aplicarea pe teren a chestionarului am introdus datele în baza de date
creată în programul SPSS, apoi am analizat și interpretat aceste date. În continuare sunt
redate rezultatele și interpretarea datelor din chestionarele aplicate pe teren.

Figura 3.1.1.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2015

Prin analiza tabelului 3.1.1 am constat faptul că majoritatea persoanelor chestionate

consumă alcool în timpul sărbătorilor, evenimentelor într-un procent de 33.3%, iar cele mai
puţine personae consumă o data sau de două ori pe saptămână alţii chiar de mai multe ori pe
săptămână intr-un procentaj de 10%.

Figura 3.1.2
8
 Sursa: Date din chestionarele
aplicate pe teren2015

Aroma este primul si cel mai important criteriu după care se alege o ţuică, după
părerea persoanelor care le-am chestionat, într-un procent de 23,33%
Figura 3.1.3

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2015

Cele mai căutate sortimente de ţuică sunt ţuica tradiţională de Chisindia şi ţuica de
caise într-o proporţie de 26,7%, iar ţuica de gutui într-un procent de 16,67%.

9
 Figura 3.1.4.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2015

Fiind întrebaţi în ce moment al zilei prefer să consume ţuica cei chestionaţi au

răspuns în procent de 56,7% că preferă doar când se întalnesc cu prietenii.

Figura 3.1.5.

Sursa: Date chestionare aplicate pe

teren2015

Majoritatea persoanelor chestionate consideră că ţuica de Chisindia ca fiind de

calitate bună într-un procentaj de 40%, iar 3,3% din persoanele chestionate consideră că
țuica este de proastă calitate.

10
 Figura 3.1.6.

Sursa: Date chestionare aplicate pe teren2015

Fiind întrebaţi în ce măsură sunt interesaţi să se aprovizioneze cu produse locale,

tradiţionale majoritatea au răspuns într-un procentaj de 36,7 % că în mare măsură, iar într-un
procentaj de 3,3% în mică măsură.

Fgura 3.1.7.

Sursa: Date chestionare aplicate pe teren2015

Ţuica de Chisindia este apreciată ca fiind o ţuică de calitate superioară într-un

procentaj de 40%, cei mai puţini consideră că este o ţuică de calitate inferioară şi cu un
raport slab de calitate într-un procentaj de 13,3%.

11
 Figura 3.1.8.

Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2015

Majoritatea persoanleor chestionate consideră că avantajele consumului unei ţuici

tradiţionale sunt următoarele: este mult mai sănătoasă 36,67%, conţine doar ingrediente
naturale şi este preparată după reţetele localetradiţionale 23,3% şi nu conţine adios de zahăr
sau îndulcitori 16,7%.

Figura 3.1.9.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2015
12
 Fiind întrebaţi în ce măsură ar fii dispuşi să dea mai mulţi bani pentru o ţuică locală,
tradiţională, ca ţuica de Chisindia, majoritatea persoanelor chestionate au răspuns că în mare
măsură într-un procent de 30%.

Figura 3.1.10.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2015

Unele din persoanele chestionate consumă ţuica pentru plăcerea degustării într-un
procent de 30%, iar iar altele consumă ţuică pentru a oferi o ambianţă plăcută când se
întâlnesc cu prietenii într-un procent de 26,7%.

Figura 3.1.11.

13
 Sursa: date din chestionarele aplicate pe teren2015

Majoritatea persoanelor chestionate au vârsta cuprinsă între 31-40 de ani într-un

procentaj de 40%, iar peste 60 de ani într-un procent de 3,3%.

Figura 3.1.12

. Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2015

Majoritatea persoanleor chestionate sunt bărbaţii, într-un procent de 73.3%.

Figura 3.1.13.

Sursa: Date chestionare aplicate pe teren2015

14
 Fiind întrebaţi ce nivel de instruire au, persoanele chestionate au răspuns în proporţie
de 23,3% că au terminat şcoala profesională şi liceul.

Figura 3.1.14.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2015

Majoritatea persoanleor chestionate au un trai decent în proportie de 33,3%, iar în

proporţie de 6,7 % nu ajung nici pentru strictul necesar. Într-un procent de 23,33% ocazional,
persoanele chestionate reușesc să își cumpere lucruri mai scumpe.

15
 Concluzii

Analizând răspunsurile consumatorilor produsului tradițional țuica de Chisindia

observăm că în proporție de 36,67% aceștia consideră acest produs ca fiind mult mai
sănătos.

De asemenea, este de remarcat faptul că, consumatorii acestui produs tradițional sunt
dispuși să plătească mai mult pentru un produs tradițional în proporție de 30%.

În anul 2015 majoritatea celor care cumpără produsului tradițional țuica de Chisindia
aleg acest produs după aromă și prefer în principiu țuica tradițională de Chisindia și de caise.
Este de remarcat faptul că acest produs tradițional se consumă cu precădere când
consumatorii se întâlnesc cu prietenii.

Produsul tradițional, țuica de Chisindia este considerat ca fiind un produs de calitate

bună și foarte bună de către două treimi dintre cei chestionați.

Recomandări

Având în vedere faptul că din chestionarele aplicate pe teren în 2015 majoritatea aleg
produsul tradițional țuica de Chisindia după aromă recomandând menținerea calității și
aromei acestui produs.

Consumatorii produsului tradițional, țuica de Chisindia apreciază în mod deosebit

calitatea acestui produs, motiv pentru care în mare măsură cei chestionați sunt dispuși să
plătească mai mult pentru acesti produs însă recomadăm producătorilor menținerea unor
prețuri susținute.

16
 3.2. Analiza și interpretarea datelor din chestionar aplicate pe teren
în 2016

În vederea realizării studiului de caz pe parcusul anului 2016 am utilizat același

chestionar ca și în anul 2015. Acest chestionar a fost întocmit sub coordoanrea doamnei
conferențiar Eugenia Țigan pe care l-am aplicat tot în localitatea Ineu, județul Arad.
Chestionarul cuprinde 14 intrebari, acestea fiind întrebari scalate, semideschise și întrebări
factuale. Studiul l-am realizat pe un eșantion de 30 de persoane. Dupa ce am aplicat pe teren
chestionarul am introdus datele în baza de date creată în programul SPSS, apoi am analizat și
interpretat aceste date. Datele rezultate în programul SPSS l-am intrpretat în contiuare.

Figura 3.2.1.

Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

17
 Fiind întrebați cat de frecvent consumă țuica de Chisindia majoritatea persoanelor
consumă în ficare săptămână sau zilnic într-un procent de 23,33%. În procent de 13,3% cei
chestionați consumă țuica o dată pe lună sau mai mult de mai mai multe ori pe săptămână.

Figura 3.2.2.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2016

Majoritatea pesoanelor chestionate aleg țuica în primul rând dupa calitate în procent
de 26,67%. În procent de 23,33% aleg țuica în funcție de conținutul de alcool, iar în procent
de 13,33% persoanele chestionate.

Figura 3.2.2.1.

18
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

În al doilea rând observăm că cei chestionați aleg să cumpere tuica este tot în funcție
de calitate calitatea în procent de 40%, urmați de cei care prefer să cumpere țuica în funcție
de preț în procent de 33,3%.

Figura 3.2.2.2.

Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

În al treilea rând se observă un echilibru în dorința consumatorilor de a achiziționa

țuica în funcție aromă, marcă si calitate în procent de 23,33%.

Figura 3.2.3.

19
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

În primul rând majoritatea persoanlor chestionate aleg să consume țuica de Chisindia

în procent de 46,67%, urmați de cei care prefer să consume țuica de prune ăn procent de
36,67%.

Figura 3.2.3.1.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2016

În al doliea rând, cei chestionați consumă țuica de prune în procent de 50%, iar 30%
din peroanele chestionate prefer sortimentul de țuică de mere.

Figura 3.2.3.2.

20
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

În cel de-al treilea rând, sortimentul preferat de consumatori este țuica de mere în
procent de 36,67% , urmată de un echilibru între țuica de caise și țuica de pere în procent de
23,33%.

Figura 3.2.4.

Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Fiind întrebați în ce moment al zilei persoanele chestionate preferă să consume țuică

acestea au raspuns într-un procentaj de 36,6% că preferă când se întâlnesc cu prietenii.

Figura 3.2.5.

21
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Majoritatea persoanelor chestionate consideră țuica de Chisindia de calitate bună în

procent de 46,67%. În procent de 33,33% cei chestionați consider țuica de Chisindia ca fiind
o țuică de calitate superioară.

Figura 3.2.6.

Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Majoritatea persoanelor sunt interesate în mare măsură să consume produse locale,

tradiționale într-un procentaj de 50%, iar în medie măsură într-un procentaj de 26,6%.

Figura 3.2.7.

22
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Cele mai multe persoane chestionate consideră țuica ca fiind cu raport optim de
calitate-preț în procent de 70%. Într-un procent de 16,67% persoanele chestionate consideră
țuica ca fiind cu raport slab calitate-preț.

Figura 3.2.8.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2016

Majoritatea persoanelor chestionate consideră ca cel mai important avantaj al țuicii

de Chisindia este faptul că se folosesc ingredient naturale, Cei chestionați consider acest
lucru într-un procent de 36,67%.

Figura 3.2.9.

23
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Fiind întrebați dacă ar fii dispuși să plătească puțin mai mult pentru o țuică locală,
tradițională, cum îi țuica de Chisindia majoritatea ar alege în proporție de 56,67%.

Figura 3.2.10.

Sursa: Date din chestionarele

aplicate pe teren2016

Majoritatea persoanelor consideă țuica o posibilitate de a crea o ambianță plăcută

când se întâlnesc cu prietenii. Aceste persoane sunt în procentaj de 33,33%. Alte 20% dintre
persoane consideră țuica o modalitate de a scăpa de inhibiție, timiditate și de a comunica mai
usor unii cu alții.

Figura 3.2.11.

24
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Majoritatea persoanele chestionate chestioante au vârste cuprinse între 41-50 de ani

în proporție de 36,67%. Într-un echilibru se află vârstele cuprinse între 31-40 de ani și 51-60
de ani.

Figura 3.2.12.

Sursa : Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Majoritatea persoanelor care au răspuns la întrebări au fost 80% bărbați si 20%

femei.

Figura 3.2.13.

25
 Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Fiind întrebați ce nivel de instruire au majoritatea persoanelor au răspuns că au

școala profesională în proporție de 305, iar cu studii superioare sunt în proporție de 6,67%.

Figura 3.2.14.

Sursa: Date din chestionarele aplicate pe teren2016

Majoritatea persoanelor chestioante au un trai decent, în proporție de 43,33%, iar

23,33% au își permit ocazional să își cumpere și lucruri mai scumpe.

26
 Concluzii

În anul 2016 majoritatea persoanelor chestionate consumă țuica în fiecare săptămână

sau zilnic în proporție de 23,33%, iar criteriul cel mai important după care persoanele
interesate de produse tradiționale aleg să cumpere țuica este calitatea produsului.

Din chestionarele aplicate pe teren cei chestionați prefer în mare măsură să se

aprovizioneze cu produse locale, tradiționale, motiv pentru care sortimentul de țuică preferat
al persoanelor chestionate este țuica tradițională de Chisindia în proporție de 46,67%.

În proporție de 70% persoanele chestionate consideră țuica de Chisindia ca fiind o

țuică cu un raport optim calitate preț motiv pentru consumață de foarte multe persoane.

Analizând răspunsurile consumatorilor de produsul tradițional țuica de Chisindia

observăm că aceștia ar fii dispuși să plătească mult mai mult pentru un produs tradițional în
proporție de 56,67%.

De asemenea, persoanele chestioante prefer să consume țuică în principal când se

întâlnesc cu prietenii pentru a crea o ambianță cât mai plăcută.

Recomandări

27
 Având în vedere faptul că peroanele chestionate sunt dispuse să plătească în mare
măsură pentru produsul tradițional, țuica de Chisindia deoarece conțin doar ingredient
naturale șiare un raport optim calitate preț recomand păstrarea acesabilității prețului.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Concluzii

Analizând comaparativ răspunsurile celor chestionați cu privire la cât de des consumați

țuică, ca produs tradițional în 2015 cei chestionați preferă să consume în timpul sărbătorilor,
evenimentelor, într-un procent de 33,3%, iar în 2016 preferă să consume zilnic sau în fiecare
săptămână într-un procent de 23,33%

Din cercetările aplicate pe teren cei chestionați preferă să cumpere țuica după aromă în
procent de 23,33% în anul 2015, iar în anul 2016 preferă să cumpere țuica după calitate în
procent de 26,67%.

Analizând comparativ răspunsurile celor chestionați cu privire la sortimentul de țuică pe

care îl consuma persoanele chestionate în 2015 preferă să consume țuica tradițională de
Chisindia și țuica de caise în procent de 26,67%, iar în 2016 preferă să consume to țuica
tradițională de Chisindia în procent de 46,67%.

28
 Din analiza făcută pe teren cei chestionați, atât în 2015, cât și cei chestionați în 2016
preferă să consume țuică doar când se întâlnesc cu prietenii în procent de 56,67% respectiv
36,67%.

Din cercetările aplicate pe teren cei chestionați atât în 2015, cât și cei chestionați în 2016
consideră țuica de calitate bună, într-un procent de 40%, respective 46,67%.

Analizând comaparativ cei chestionați în 2015 și 2016 preferă să se aprovizioneze cu

produse locale, tradiționale în mare măsură în procent de 36,67%, respectiv 50%, se constată
creșterea interesului consumatorilor față de produsele locale, tradiționale.

Din cercetările aplicate pe teren persoanele chestionate în 2015 consideră țuica de

calitate superioară în procent de 40%, iar în 2016consideră țuica ca având un raport optim
calitate-preț în procent de 70%.

Din analiza aplicată pe teren în 2015 cei chestionați consideră că cel mai mare avantaj al
țuicii tradiționale este faptul că este mult mai sănătoasă în procent de 36,67%. În 2016 s-a
constatat că tot în procent de 36,67% dar o preferă deoarece conține ingredient natural.

Din cercetările aplicate pe teren atât în 2015, cât și în 2016 cei chestionați ar fii dispuși
să plătească în mare măsură mai mult pentru o țuică locală tradițională, ca țuica de
Chisindia. În 2016 procentul este de 56,67% iar în 2015 este de 30% de aici rezultă faptul că
cu fiecare an crește interesul persoanelor pentru produse locale, tradiționale.

Analizănd comarativ cei chestionați în 2015 consumă țuica din placerea degustării în
procent de 30%, iar în 2016 consumă țuica din posibilitatea de a crea o ambianță plăcută
când se întalnesc cu prietenii în procent de 33,33%.

29
 Recomandări

Din cercetare rezulță faptul că în 2016 comapartiv cu 2015 numărul persoanelor care
sunt interesate de produsele locale, tradiționale recomand o mai bună distribuire și
promovare a acestora.

Recomand de asemenea producătorilor de țuică de Chisindia să atribuie un preț accesibil

pentru acest produs tradițional.

Având în vedere faptul că oamenii preferă ţuica de Chisindia, ca produs tradiţional

recomand ca şi magazinele alimentare să fie aprovizionate cu ţuică tradiţională.

30
 BIBLIOGRAFIE

1.  Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea,

prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 496 din 02/07/2008
2. Ghid de bune practici. Atestarea produselor tradiţionale, Ministerul Agriculturii şi
devoltarii rurale, Bucureşti 2014
3. http://lege5.ro/Gratuit/gm3tomjwg4/ordinul-nr-724-1082-360-2013-privind-
atestarea-produselor-traditionale ( accesat în 3.02.2016, la 23:17)
4. http://www.onpterbv.ro/ (accesat 3.02.2016, la 22:37)
5. http://www.dadrcj.ro/files/r_509_2006_ro.pdf ( accesatîn 8,02.2016, la 9:21)
6. file:///C:/Users/user/Downloads/proiect-ordin-atestare-produse-traditionale-update-
30.07.2013%20(1).pdf ( accesat în 25.02.2016, la ora 22:39)
7. http://www.ansvsa.ro/documente/legislatie_specifica/ORDIN%20nr.
%2034_2008.htm (accesat în 25.02.2016, la 22:45)
8. http://www.madr.ro/industrie-alimentara/produse-traditionale-
romanesti/implementarea-ordinului-nr-724-2013-privind-atestarea-produselor-
traditionale.html(accesat în 25.02.2016, la 8:27 )

31
9. http://www.anpc.gov.ro/articol/585/produse-alimentare-1( accesat în 25.02.2016, la
8:50)
10. Alambicurile sunt in ilegalitate, 5 martie 2004, Jurnalul Național (accesat în
16.03.2016, la 10:12)
11. https://en.wikipedia.org/wiki/%C8%9Auic%C4%83 (accesat în 16.03.2016, la 7:30)
12. http://www.tuicadeprune.ro/articles/?idArticles=2 (accesat în 16.03.2016, la 22:26)

32