CARL ROGERS A deveni 0 persoana Perspectiva unui psihoterapeut TRelAEH STU01 1 ota hae, © Duhon Sa an Sets nt ats ne Pt aaa Act cae fo a a ON BECOMING A FESO (Scat oper te ae, ton Compo romero aya ae {lpr neneoe Ct Ages MD ade oge, Intetcon ep 95eyPeerS Came RO yh ott 2008 Seaton Iseusre 707-2483 Cuprins eee i ust ints nes bau 2 Nomar PARTEA INTAI Personal vorbind 38 Cael tect 40 Amacentpilog 2 Anse atone 4 ihtape? otitis Oso PARTEA A DOUA Cum pot site ajut? © camalpoexervin na amet poe 70 Oiyountpmeal| 2 fae 7 Oipon desma pnd nai we 1 tanto BL Rerun de este $2 St upeatc Be a sceBCom niet? 105 Ceptm dpe patorapie ce 9 ai 107 Canwpne cate Tamm int 12 Pct PARTEA A TREIA Procesul deveniri persoanel 1 Catvadint stent ee U7 arse penal, BR ru spin ero nl ade fe 5 Dasopeen apd mr pra ote HO Atumonploguam oncopopn ci 1S meme m 186 Gcanapidaye pesca pce 19 gr poets 197 Sepsis prs PARTEA A PATRA O flosofie a persoanelor 257 Ios 267 Career 2h Canmnipli PARTEA A CINCEA Obtinerea faptelor concrete: Toculcercetaritin psihoterapie 36 Chorapntlone Sok camp mtn dp tit 3M Onan Ed i orl i pee 3 Seminar pr or 35 Tinweibbtopate PARTEA A SASEA Care sunt implicagilé pentru vita? 381 ete pn deepen int SE tnanrsonieat np neue 39 nda cemented pone 390 Intra sshd node Adeopamean Fest cipsapen0 Gating 27a pe {20 ner {22 Inpai opi rt ects de ie 481 Abedansepcniordeconnian— 48 Okemalan pv neg ee ved pierre Tint gnc 74 Spmonoren mains PARTEA A SAPTEA Stiintele comportamentale si persoana 495 Pare tm man stinger ernie 498 Canny anglr compara 519 inatibegatae 522 Lili a ane ih somptanee S16 Tami iting Prefata la editia in limba romana Aparitia in Romania a primei tradceri ane era Tut Carl R. Rogers e wun eveniment. Cind spun ci e un eveniment sealize2 cle prea pufinc8 nu cuprinde toataimportana Ii. $8 ‘sai cae ai Rogers in mba romana e casi eum nu a avea traducer ale altorintemeietori de sco ca S. Freud, CG, Jung sau A. Adler eile Tui Carl R. Rogers au conteibuit la dezvoltarea psihologil si pshotrapie in aceeasi maura {La mijlocul secolu tect ele a stat la baza dezvoltii phologiel umaniste gf apo! au avut un impact enorm si sau ispindit asupra unde domenii mai larg ce cuprind relaile interpersonale, viata politics, educatia. Avia de raspandire a idellor sale a devenit att de mare, ncit denumirea metodei in| tlt ani a ajuns ,Abordazea centrati pe persoans” atunct ind se refers Ia alte domenii de aplicare decit psihotorapia, domenii precum educatia, managementul organizatillor, ‘onflicteintemafionale de naturs politic, etnies su eligioasa Tn 1956, C. R Rogers a peimit Promiul pentru contribu stlinjficeremarcbile acordat de Asian Americana de Psiho- Toe arin 1972 pentra contribu proesionae. Tn 1987, C. R. Rogers a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace ini a incetat din via a curt timp dups aceea a gcoals psihoterapeutics, psihoterapiacentrata pe persoa- ‘nd Sa rspandit pe toate continentele, exstind terapeuti ‘soci profesonale din Argentina si Mexie pina in Japonia $1 Adee pnsi epi"© Australia. Este prezent, bineingoes, in toate statele Uniunii Europene side aproape un deceni lan Succes enorm al acestei cari se datoreazs faptulul ck se adreseazi nu doar specail, ese persoane puse in fa Feb: Cine sunt eu? Cum sunt eu? Care sunt elle mele in ‘afi? 5 cit de aproape sau edt de departe sunt in acest moment al vot mele fa48 de ele. Cu mine oa ce se intimpls? Sunt eu 299 cum mi:ap dori si fu? Tiese eu inten mod care ma ‘mulumest profund si ma repreznts cu adevsrat? Carta te invita elatore (cas folosese © metafors a Ii Rogers) pe drumurile mai lungi sau mai scuete, mai gele si mai usoare pe care unele persoane, si, destl de des sutorul Insus, au mers, explorandur-se pe sine in stradania de a ajunge citmai aproape de ce e fiecare este cu adevarat La momentul pari cari, si vorbestt despre tari tale ca terapeut era un act de mare cua) pe care Rogers sia asumat E vorba de procesul deveninit a persoana, in cate incepi si te departezi de implincea aseptiilor ators, «8 te asculi pe tine, te accept asa cum est, sa incredere tot mai mare in ‘organismal tu, s8inoleg cum rats lumen ta interionr si apot ‘Sf dai voie sé inelegi pe celal fied si vit imediat cu 0 judecats sau o evaliare, $8 fit deschis la experienfe nol, si jung protagonists observatrul proceso vie tale. fy terapia conteats pe persoan se constriste 0 relate terapeutics in cae trapeutel te insofste cu eldut, aceptare recondifonata si injelegereempatics, can care fae posbls| cilitora pedrumurile pecare persina le alsge, pentru ca ste cal ma bine unde esoferinj ide ce are neve. Rogers a evidentiat olul elatict terapentice in procesul Schimbiritpersonalitis, Cind un tropeul reupeste sf asigure tment ce Rogers se prezints pe sine int-un ese intitulattoemai “Asta sunt eu” — contrasteaza cu atitadinen preferat de cole fils de breasa, care considerau ct terapeutl true si ein Fayseze ca tabla goals. Judecata predominant era accea ct overs pose i ignort finde’ nue series ‘Aceastljudecata ascunde si dezvaluie o conceptie ingust «ow privie la coea ce este serios sau intelectual. Rogers a fost profesor universitar si erultlarg publica, autora a saispre- Adeunoprim Festina1% zocecani sia peste dous sute de articoe. Este posibil ca insu succesul Cif A deveni operand sf vatamat eputaia aca ddemicia lui Rogers el era cunoscut pentna caracterul diect 5 simplitatea eseurilor confinute in respectivul Volum, mu pen: tru complexitatea artcolelor teoretice mai tehnice scrise in aceeasi perioads. Dar chiar glnA deveno persoand , Rogers st plaseaza ideile in contextulistoric si social, fScind ale la psihologia socala a vremil a etologe ila teoria comunicai- lor sia sstemelor. Is identifica mostenires in filosofiaexis- tentials, referindu-se cel mai adesea la Soren Kierkegaard (de la care preia expresia ya fi sinele care esti eu adevarat”, "ispunsul dat de Rogers la intrebarea ,Care este scopul vie™ fil") si Martin Buber. De asemenea, Rogers s-a bucurat de © bogata carierd ea intelectual eu aparitii publice, purtind dez- bater si corespondenta deschisi cu personaltsi precum Bu ber, Paul Tillch, Michael Polanyi, Gregory Bateson, Hans Hofman 51 Rollo May Rogers a fst, in masurd mai mare decit majoritatea colegi lor si, un om de singa dedicat, imbaisand o evaluare em Piricda psthoterapiei. Inck din ani 1940, Rogers integistra ge- dlingele de psihoterapie in scopul cercetii, devansand prin aceasta pe tofi cet din domeniu. Este primul inventator all luni tip de psthoterapie care sa defini abordarea in termeni ‘operationali, enumerind sase condi necesare si suficiente (pacient angajat, terapeut empatic et.) pentru modificarea constructiva a personalitat. elaborat misuratori de incre- dere, a sponsorizat sia facut publice evalusrileipotezelor sale. Rogers era delicat fafa de evaluarea procesuui: cei aja 1 pe oameni si se schimbe? Cercetirile sale i acelea ale cola boratorior lui stinjifct au dus la rezultate stanenitoate pen- tru institufia psihanalitics. De exemple, inten dintre stu 17 i, efectuat asupra transcrerior sedinjelor de terapie, 3 “onstatat ci de cele mai multe or, ea reacfe la claritin lexpretiri — instrumentele psthanalizei —, elienii abando- neaza autoexplorarea; nama reflectarea sentimentelor de c3- tre terapeut conduce direct la continuarea explorari gi la noi insight, alte cuvinte, Rogers a pus un efort intelectual substanfial in lua unet convinger simple: eamenii au nevoie de accept re ar cind objin acceptare, pores in directa ,actualizi s- rela". Consecingele direct ale acestelipoteze erau evidente pentru Rogers si contemporani sa. Edificio complex al psih- Snalizei este inutil — transfer poate foarte bine st existe, dar ‘explrarea s este neproductiva. Atitudinea mandra si distant adoptata de mult psihanalisti de ajumatatea secolului XX, este “atgoric antiterapestics,Constinga de sine 9 implicarea ome- ease’ a terapeutulul sunt mai importante decit cunostnfle ‘le tehnice. lar granifa dintre psihoterapie via coviian’ nu ‘re cum 85 fe alte decit subir. Dach acceptarea, empata si ttudinea pozitiva sunt condiile necesare si suficiente penta cresterea umani, ele trebuie inspire in egal misurl educati, preteia gi vig defame ‘Acese del au adus ofensd ma multor institut ~ psihanal- tice, educafiona, relgioase —, dar at fost primite ca braele deschise de un segment cuprinator al publicului genera. Ee ‘au inspira ialogurile populare din ani 1960 — multe dine re ‘endicirile protestatarlor din campusurile anilorsaizect sau beat implicit pe convingerile lui Rogers despre natura uma- ‘ni — 51 a4 contibut la modelareainsituilornoaste, pind la ‘fart secolului ean praan erp pctenpsnantes fie dat la © parte si uitat, Rogers fost atacat pe >baza une seri de temeiuri aname, Revizuirlehiceéilor de cer= cotareau artat ci este dificl de daveditcaraterul neces 9 st= ficient al celorsase condi formulate deel cu tote ok dover len favoarea une’ atitadin implicate si empatice in partea te rapeutului rman puternice. Kea li Rogers cum c’ terapeutal 5! client pot interacfiona de la egal la egal a fost atacats de “Martin Buber s, mai recent, de Jefitey Masson, un evi circo- tay al psihoterapii. (Intro minunatacdeticies inital simpli Cart Rogers [Londra Sage Publications 1982], Bran Thome tre ein reistd acest crite le combate ev oareare succes) Pe masuri cene distanfam tot mai mult in timp, de Rogers, critic le par tot mai putin relevante. Ceea ce oferd el — eves ce ofers tofi mari terapeuti—e 0 viziune unis Este evident c teria psihanalitica despre om de la jumsta- tea secolulai XX era incomplet. Freud 3, mai pronun}at, Mele nie Klein, intemeletoarea nei scot psihanalitice care a avut 0 influenfaimensa asupra concepfilor moderne ca privite la ea {lle umane eu mare incdreiturhafetva, au surprins ltura in tunecata a emeniri acea parte din mostenirea noasts animals care inchide violenfa si sexualitaten de tip competity eorelate ieetive precum fenomenologc, existential, contrat pe persoand Su concepte precim actualizarea sine, devenine, eestore; indivi precam Gordon Allport, Abraham Maslow, Rollo May (Gn aceast ara). Ca atre, des rupulcirora le vorbese cu sens aceast carte va prover, cred, din mumeroase discipline gi va ven numeroase interese, irl unificator ar putea foarte bine SS fie preocuparea lor fafa cle persoana si devenirea e,int-o ume mealems ce pare hott s- ignore sa 0 minimalizeze Exist un ullim motiv pentru publicarea acest ci, motiv ‘ae inseam foarte mult pentru mine, Flare dea fee xr mare, de fap dsperatanevoie, in vremurile noastre, de mai multe cu ‘ostinge fundamentals de mai multe aptitudins competent in| abordarea tesiuilor din eaile umane. Pre foarte probabil ca loscinantele prgrese since ale omulu in infnitl spatilui ‘pin infinitul particulelor subatomice si conduc la distuge- rst total a hum noaste, daca respi 3 facem mari progrese In injlegerea i abordarea tensiunilorintrpersonae sintorgeu- isle. Cunostinfele modeste dobindite in acest domenss mi acs vn simi foarte umil. Nadajduiesc sa vind ziua end vor invest ‘ patn preul a una-dous rachete mari in eSutarea une! ingle revi mai adecvate a oafilor umane- Dar ma simttotodat foarte Ingpjorat de faptul ct acelecunostinge de care dispunem dea sunt tnarte putin recunoscute si putin ulizate. Sper si se deduct Impede din votumul de faa chavem deja cunostinje care, use “lca, vor contribu la eacerea ens nterrsile ind Ins internationale existonte. Sper sie evident c8 acest cu- tine, folosite prevent at putes contribu la dezvoltarea unt ystsoane mature, nedefensiveinfelegatoare cares se confrunte ‘rsteuetiv eu tensile viltare. Dae pt, dec s8 art ear unui huumir semnificativ de mare de oameni existena resurseior de ‘snoasterenefolosite, disponibile dea in dameniul rear in- ‘erpersonae, mi voi simp profundl split ‘Alunge cu motivele mele pentru publictrea acetel clei Diam voies8inchei cu citeva comentari privitoare la natura 1 Lucite adnate lool ail reprezintsprincipaele mele ‘Somenii de interes din uliml dace." Ele a fst elaborate cu sorte seopuri, de abe’ adresateficare alti public sau for ‘tga vce pail ei cn omen rl ete prant tc tia ost spr car, ce cae ‘Sebtoautd ps gacttn ceed pc, nan fee cd ‘Spc cus boettcher ‘tasers sere cain serpin baer! ame [ores twat poste ahr repens aes ‘cic pechr anaes Pay At tse ole (esses pp wr 8 Aden pean Fes nape28 mulate pur i simpla pentra propria-mi plicere, Am scrs pen: tru fccare capitol o nb inteodsctiv, cae inceaca 88 plasere rmaterialul inteun context intligibil. Am organiza Iicrrile nto asemenea manera, init si inftiseze o tems unites, lun anumt parcurs de dezvoltare, de la semaificaia profund personali la cea social, mai ampl. La revizuirea lor am elimi rat dupliciile, dar acolo nde diferite luce preznts cela concept in modur diferite am pastrat adesea acest varatunt pe acceai tema", cu speranfa car putea servi aceasiseop cain ‘muzici, anume st imbogafeascdsemaificaia melodie. in viets- tea origin lor ca screri separate, fecae poate i ciita indepen dent de celelate, daca apa dorestecttorl Formula in cel mai simplu mod, scopul ci de fap este acela dea vi impacts cite ceva din experiena mea —cite ceva din mine. Asta eceea ce am tat in jungle exstenfel modem, in tertorial in general necartografiat al relator personae, Asta fees ce am vat Asta e coe ce am ajuns 88 ced. Asta st ‘module in care am incereat s-mi verifies s-mn teste convin serie. Asta sunt uneledintre nedumerinileintebaile,preoct psi st nesiguranele cu care ma confeunt. Sper ca, impatisin du-vile, a gsi in ele cova cu care st rezonaji Dpartamentele de Psitolgi i Pshintie Universitatea Wisconsin Aprile 1961, PARTEA INTAI Personal vorbind Vorbsccapesoant in context experiensi personae $l inodtiintslor personaeAsta sunt eu" Evolutia gandirii mele profesionale sia filosofiei personale Acs! capitol combina dout discursuri foarte personale. Acume ‘an ma props 8 orbes fa studefilor di tind an ‘ta Unigerstaten Brandeis, pentraa presenta na idee mele despre fedora c pe mine lsum. Cum am ans ges asa cur sinese? Cum am devenitpersoana care sunt? Iti mi ap tu extrem de provocatoare pent gai si am flew toate fort ‘lv ct spud fo salar acestor student Anal tec, Com ‘et Forums Unni Studentilr din Wisconsin mis adres 0 lle ooecum sila, Mi a cera worbese tn mune per “despre seria lor de prelegrtinttulat Ultima pelegere”, fn sane se presupune ct, din motive nespecfcat,profesorul suspne tun sa preleere si, de acea, ofert numeroase informattpersonale dspne sine. (Presapunere eu profesor sar deco in manient32 persona darn cele mai drustice conti constitie wn comentaria Intrigator a adres sstemului nostra ducati) In prelgera aceas- ‘a din Wisconsin am exprimat mai din pln det x prima 8 imintle personales temele flosfice cave au ajuns sab semnifca= fie penta mine, capitol de at am impetitambete prelget ‘vend si pastes ceva din caractral neprotecla pe cre la aout 1a prima presenta. React la fcare dinte ase dscursuri me leu em da so ‘na etd asta sua cament safe ct ceva despre persoana care Ui se reser sau cre le pt. De acco, a psa acest capita pr ‘mul crt, ew speranfa con exprima cite ceo despre mine fi, ‘fil, confer un conte mal amp sma mult senna capt Teor ce vor ura, Am fost nformat cise agteapta dela mine ca, adresindu-m’ acest grup, si plee de a premisa c3 tema mea este ,Asta sunt eu", Am felurite react ao astfel de invita, dar una pe care a ‘rea s-0 amintese este accea ei ma simt onorat i magulit ed un ‘grup oricare ar fe, wea 82 afl, in maniers personal, cine Sunt. VS asigur ceo invitafie und i provacatare vo incer= ‘Si das la aceast intrcbaresincers un rSspuns pe eit de sin- ‘cer imi stim puter Asadar cine sunt? Sunt un psiholog al cri interes principal ‘este de mul ani psihoterapia, Ce inseamna asta? Naam de gina ‘ava plicisesc co lung descrire a activtiii mele, dar a5 veea ‘sk eda citeva paragrate din pefata cit mele Clen-Contere ‘Therapy Terapia contrat e clin! penta a arta, nt-an mod st Inui ce inseamna ea pentrs mine. Am incercat Si tezese c= 33 ‘ntorluunelesentimente fas de subiectl volumulu ste es sn srs urmtoarele:,Despre ce este vorba in aceasts carte? St ‘sre daw un rispuns care a pateas8exprime, intro anam- ‘ums, experiena Vie care as urea sie aceasta cart. In cartea aceasta este vorba despre suferinfa s sperana, an ‘otaten gi satisfatia de care est pin cabinet orci terape- Ul Este vorba despre unictatea relajel pe care leag fecare te ‘apeut cu flcare clients totodata despre elementele comune pe “ne le descaperim in toate aceste rela In cartea aceasta este ‘orba despre experienfee extrem de personale ale fecaeuia din- lac, Este vorba despre un client din cabinetul meu, care sade Ling olf biroului si se Iupt i feel insu in acelap timp speriat de moatte fie et nsusi — se chinuie sisi vada expe- Fenfa aga cum este ea, si doreste si fie unt cu acea experient, + ttusi se teme profund de aceast posibiltate. In cartea aceas 1b este vorba despre mine, aflat acolo impreuna cu clentl, foy-n fata cu el, participaind la lupta sa pe cit de profund sunt in stae i cu tots sensibilitatea de care sunt capabil Este vorba espe incercarea mea de a percepe experiena pe cae 0 trae te 41 semnificata, serzaile, gustul si aroma pe cart le are aceasta entra el. Este vorba despre mine deplangindu-mi po- “iltatea foarte umana deal injolege gresit peace cients de- ‘pre ejecurileocazionae in a vedea viata ag cum ise ini” 75 ui, secur ce cad precum nigteobiecte grle peste fesatura complex dlicatd a crete ce are le. Este vorba despre fevici rea pe cae micotrezesteprivlegl de aR moasa sine noi per= ‘onalitifi—de a 6 martoral uimit al aparite! unui sine, a unei persoane, de a vedea un proces de nastere in care am jucat un rl important de facilitator. Fste vorba despre client st despee Adan prmaPrrlitinetine privind cu mirare forfle puternice s orconate care trans- por vib in tata aceastsexpetiena forte ce par profund inn stacnatefn univers ea inte In carte aceasta evorba, eed, de ‘pre vot aga cum se dezvaluieea cu intensitate in proces te ;peutc— cu puterea sa earba si eu capacitatea imensi de di leugere, dar pi cu imbeldul dominant spre crestere, daca se of 18 pila pentru crestor Pate ci cele ce mal sus vu ofeit imagine despre coca ce fac si despre ceea ce simt cu privre la asta. Presupun 8 va ine treba, de asemenea, cum am ajuns 88 ma implic in aceasta ae- tivitate si sunt cutisi cu prvi Ia nee dintre deze legeril, consent s inconstiente, adopt pe parcurs, $8 in cere si vi ofr cateva dintre elementele psihologice importante ale autobiografe! mel, mai ales aga cum pare eas se corcleze ‘cu viata mea profesional Primii mei ani de viata ‘Am ctescut inten eBmin marcat de legatur familie stin- Se, 0 atmosfer religioas si eties foarte strict, fir compromi- suri, se poate spune, venerarea muri pe bri ca vitute ‘Am fost al patrulea nascut dire gase copi, Parinil neste fi ‘eau foarte mult la no ise preacupa aptoape constant de bi ‘ele nostru, Deasemenea, ne canola strict purtarea, in nume- rosse modu subtile si afectuoase, i presupuneau, ia eam acceptat, ce deosebim deal oameni — fri bur aleoli- ef dans, fir jocurl de cri si spectacole, cu foarte putind Vial socials mult munca. M-a fst foarte grew si-mi conving, Propricopi ca pind si bsuturile carbogazoase aveau o usoara aroma de pat simi amintse vagul sentiment de stricSeune ‘nit dnd am but prima sticls dese cu bulbuc".Triam mo- sent placate impretns n familie, dar nu ne amestecam cu al- fie Astcl am fost un baat singuratic, cae citea fr oprie sa ea cand a incheiat lice iesise doar de dous ori cuo fata ind aveam doispeezece an, prin mei au cumpirato fe vn care ne-a deveniteamin. Asta din dows motive. Taal meu, ‘re devenise om de afer prosper 0 vola ca hobby. Dar mai tmsportant, cred, era impresia paringilor mei ci familie cu ‘lolesceni in cestee ar tre dust departed. ispitele” vif shin suburb “Acolo mi s-au comturat dous interese care at avut probabil o litluenga reals asupra activists mele ulterioare. Am devenit Fascia de mari stride noapte (pe atuncierau la mods eit (ie tut Gene Strattor-Porter) si am ajuns si fo autortate in ‘naterie de Luna, Polyphemus, Ceropia ali futur splendizi ‘re loa in pide noastre.fnmmulfeam cu teu ltr in ‘aptvitate,ingream omizil,péstram coconi pe parcursullun- silo huni de ina sin general, diam uneledintre bucuile Trustrle onl de ings care incearc sh observe natura. Tatil meu era decs 6-1 conduct noua ferma pebaze sting fice, ag eb a cumparat multe cart despre agrcultura sini. Ip incurajo baie s& aba proprileactivtai independente § Proitabile, ag cS fat mes cu mine ineam un card de gain Sisla-an moment sau altul am crescut de la nastere mil, purce Si vies. Astfel am ajuns si stdiezagriculturaslinpifics sabia ‘cum citiva ani min dat seama ce simt fundamental al sin- {ev am dobiindit in acest mod, Nu mica sp nimeni et Fon and stig a Int Morison nu o earte potrvits pentru un baat de pisprezece ani, aa c& mam cufundat cu truda in sutele ei de Fg, tnvaind cum se efectueaz3 experimentele — cum seco- Adee penan Perl tre36 releaza grupurile de control cu gruputile experimental, cum se !menfn constant conde prin randomizarea procedusilor, 43a incat si poots fi dovedita influenfa unui anumit iment asupra produce’ decarne sau de lapte. Am inate de dificil este st testeio ipotezd. Am ajuns si cunose si sh respect metodee s inpifceint-un domes de actvitate practi Colegiul si educatia ulterioara ‘Am inceput colegiul la Wisconsin, studiind domeniul agri- cultri. Unul dint lucrurile de care-mi amintes cel mai bine ‘est afrmafa vehement a unui profesor de agronomie cu pri- ire Ia invarea si folsiea fapelor concrete. El punea accent pe inutltatea cunostnfelor encilopedice de dragulcunostinge lor enciclopedice ia scomit porunes: Nu fio afurisit dec {8 eu muni, filo puss Iinprimii dot ani de colegiu, ca urmare a noe confernfe reli sioase studenfesti cu mare ineirciturs emofionala, abiectvul profesional mi s-aschimbat,trecnd de lace de agricultor sti Iificlateologie —o mics schimbare! Am trecut de a agricltard| Ia istore, considerdnd ca asta ar consti o mai bund pregatice. In penultimal an am fost ales, Impreuna cali uneprezsce sul din aceasta, spec in China lao conferingd a Fle "afiei Mondiale a Studentilor Ceestini. Pentru mine,» fost © ex perien extrem de importants Er in 1922, la patra ani dupa in ‘heietea primului rzbo! mondial. Vedeom cu cts invergunare ‘continua Si se uraseafrancezi si germani,chiae da, indivi ‘dual vrbind, pareau foarte agreabil.Am fost obligat mi for: Jez gindirea 4 infleg cd amen sinceri si cinstii pot st cea. lin doctrine religioase foarte divergente.Pentna prima oar, wan cmancpt npn major at de pie gos ‘nor met tam dt sama cn ptf de ao Wt npn epoca a str fe ran la de rt dar, pind inne st sural ett ond cin am deveno pesca ine ‘nen Such sexta voll pion aad "Tnmen dn cn pend, de rapa nfl svt in "Syne lu a cnet in Ont tut gn in tnngine dpa deineje de cal Dap aceta ste ae a letlor cre mia inn: btdetve potsonal mes pol re nis fate pe ser a factor de impr pod In “Tres peor La vemes lire! China ram nd font deaf dbl pecie cio de mala har ln epi 9i cam cstr cu const ae tana pr rot eda ce a ermal ca rhe ptem cmtne cle universe peu. Ne pt Tne incest piv dares tovsipa eon an uso in ani ene este tne ont viru actor exe de portant omnes de ogi ls ssc I Semi Tesogl Un, cel ma yen ces te 2) pa Fo vette ess Nam eet it ipo a pete onal Aint cont ei me 9 roe “I mate sam doctor A Mec cre eden ving naan de cota ina dea nde vande die ‘Cncsnd niverstie pinned educa supra sa specu ecunoc acum “eanecinvle pul ig Arn parr38 file —, sunt cu adevirt uimit de o experient foarte semaifi tiva dela Union. Mai mult dintre noi eram de prere cl sunter | Indopat cu ide, pe cind noi doream in principal st ne explo- im proprileIntebir si ndoiel gi s8aNtam inde ne duc ele, ‘Am depus oceree Ia administraie pentru aise permite in tiem un seminar cu credit, un seminar fra instructor, la care materia 58 fie aletuits din proprile noastre inreba. In mod lesne de infos, conducerea a rimas perplex in faa solicit, dar ne-a aprobat cerera! Singuravestitea fost ace cf in teresul institute, un instructor tin urma si fle prezent la se ‘minar, dar fda se implica dacé noi mu doream ste acti Presupun ci einutil adaug c8 acest seminar a fst profund ‘sister si clrificatoe Sim cd ma pura cle hing spe of losofe de vat a mea, propre. Cage I intebirlepuse 5 ar rirind idee piljuite de ee, majoritatea membriloraelui grup au ans infeleaga cd nus dorescacivitatea religions, Ea am | fost unul dint et. Misam dat seama ci intrebile cu privite lo ‘sensulexsteno i posbltatenimbunstiin constructive a vei Indivizilor ma vor interesa, probabil, mere, car cl nu pot cra Jntun domeniu in are mi se core cred inte doctring religho- ‘i anume. Credinfele mi se schimbasers dja extrem le mul ta posibil si continue ase schimbs. Mise preach a orb frets 8 sus un set de credinfe pene a pea rime In profesia pe cae fai ales. Voiam si gasesc un omen in care ‘8 pot sigue libertatea mea de ganire ma va fl ‘Am devenit psiholog Dar ce domeniu? La Union fusesem atras de cursurile 5 prelegerle despre ativitatea psihologics si psihiaeict ce in “peau st se dezvolte pe atuncl, Goodin Watson, Harrison 3° "itt, Marian Kenworthy au contribut cu tol la acest inte- ros Amy Snceput 8 uirme? mat multe cursur la Institut Pe- “lagogic al Universitat Columbia, fla peste drum de Semi- tuarul Union. Meam inscrs la un cuts de flosofia educafiei pprelat de William H, Kilpatrick, in care am gist un excelent profesor. Am incepu actvitatesclinic8 practica cu cop, su persizat de Lela Hollingworth, 0 persoana sensibild $) prag> ‘nati. Am descopertca sunt atras de muna de ndrumare a “pillos aga rept, es foarte puting readaptare dureroass, vm fecut la omens ndramset copllr sam inceput si ma “nse psiholog clinician. fost un pas pe care Fam facut pe rwsimite, cu relay pufine alegeri constiente clar definite, tna degrabs dnd curs pur sl simplu activitailor care ma in- In timp ce studiam la Institut Pedagogic, am facut cerere entra o burst de intern la Institutul pentru Indrumarea Copi- tor, pe akunc nou, sponsorzat de Fundalia Commonvselth, si 'smabjmt acea burss, Mam simpit deseorrecunoseitor in p= “hula c8 ma aflam acolo. Oganizafia se ala in starea haat» ‘nceputurilo, dar asta insemna ci putea! si faci ceea ce ore Am absorbit cu nesa} concepilefeudine dinamice ae perso ‘sulin cindurile cirua se aflau David Levy Lawson Low: fey sam constatat ce ain puternc conflict cu punctul de ‘eclere riguros, sinc, statistic, de un obiectivism rece care ypedomina pe atunc! Ia Insitutul Pedagogi. Privind in urma, fred ci nevoia dea rezolva acest confit in mine insumi a fost © ‘sperleng de invajare extrem de valoroasi, La acea vreme mise yhtea ci funefionez In dou limi complet difenite, cele dows fu se Vor int vreodati© Spresfarsitul perioadei petrecute ca inter era foarte impor tants8 objin un loc de muunes pent s-mi sustine familia tot ‘mai numeroasi, chiar dach mn terminasem doctoratul. Pos tulle nu erau deloc numeroase; mi aminese usurare si bucu Ha pe care leam simfit cand am gasit unl, Arm fst angajat ca psiholog la Departamentul penta studieea copllul al Socie- {afi pentru prevenireacruzimii asupra copilor din Rochester, statul New York. In acest departament existau tel psiholog, ae salar meu era de 2.900 de dolar pean. Privesc in urma, la accoptarea acest poste amizament st joarecareuimie. Motivul pentru care eram atit de incintat con stain faptl ea aveam ocazia si destigor actvitatea pe care mi-o dloream, Pe eit fi pot amint,fapel a, judeednd dps orice ceteriu rezonabil, er funds din punct de vedere profesio= nal, faptul ed salariul nu era bun nicl micar dup standardele acelei perioae pare s8 mum fi tecut prin mite. Cred ¢3 am ‘imfit ntotdeauna c3, daca mi se oer prilejul de-a face cosa ce i intereseazA col mai mult toate celelalte luce se vor rea: va cumva dela sine Anii de la Rochester Urmatoritdoisprezece ani petra Ia Rochester au fost ex tnem de valorosi, Timp de cel payin opt an, primi, din cei dot sprezece m-am cufundat cot in ofernea de servic pablo Bice practice, diagnostcind si fc planiri pent copii de Lincvengiidefavorizat care ne erau trims de tibunale agen tig in multe cazur, efectuind ,interviur de tratament™.A fost © periads de relat izlare profesional, singura mea preoc pare find stridania de a fi mai ecient cu client not. Trebu- si me acceptm si esecurle, nu doar reusitele, asa cl eram “bligai iwStim: Exista doar un singureriteriu cu privire la ‘rice metod de a luca ca acest copii cu paring lors aces Lier DA rezultate? Este efcient?” Constatam 2 ajung tot thai des smi formiile propre ide pe baza experienteor co- Tadione de une Tn vin in inte te incident ilustrative semnificative toate ‘morunte, dar pentra mine importante Ia acea vreme. [mi dau seam acum od toate sunt situa de deziluzie — legata deo a- ‘ontate, legats ce materiale, lpata ce mine insu in procesul meu de instruire Fasesem fascinat de serieile doconului William Healy, cae aeatau e& dolineventa are Isi deseor un conic sexual gia, dact acest confit este scos Io iveal delinvenfaincetaza. In primul sau al doilea an Ta Rochester am muaneit din gveu cu un tnd piroman cae simjea ‘unimboldinexplicabil de a provoca incendi. Teeptat, discutind! ‘vel 21 dupa 2 la casa de corecie, am coreat doringa sa cu unt ‘inp sexual prvitr la masturbare.Evrica! Rezolvasem cazl Totus, edind neu a fost elberat condiiona a reinceput s8 sibs aceeas problema {imi amintesesocul pe care Lam simi Poate ck Healey sein- ‘ela, Poate cl aflasem ceva ce el nu 8a. Curva, acest incident thca ata cla che posbil a invataturle cu autoitate sh con- tins greg gic exsta noi cunostnge de descoperit "A doua descoperie nav a fost de un alt ip. La scurt timp «lups sositen In Rochester am coondonat un grup de dscuti pe ‘ema intervievii. Am descopertdescrierea publicat.a.uneige- Aine cu un parinte, redatsaproximativ ide, in care cel car se ‘cupase de ca2 se dovedis iscusit, uo excelent intulie, inte Int 9 indreptase rapid interiul eAtre miezul probleme. Am Arne preening42 folost bucuros materall ca istrare a unel bune tec de in ‘Cativa ani mai tres am avut o sarcind simiaes si micam dus aminte de acest material excelent, Lam cial iar 5 ram recitt, Am rims ingrozt.Acum imi para ca intervievato- ruta destisueat un tip de anchets uridic,prin care a condam- nat mama respectiva pentru motvele e inconstientesi-a sus ‘orecunoastere a vinovafic. Acum sti din experienc un ast- Fel de interviu nar de nici un ajutor, pe termen lung, pentru paiinte sau pentru copil. Materilul m-aficut st-mi daw seama ‘Gk mi indepartez de orice abordare coeritva sau intruziva in relaile clinice, nu din motive Flosfie, ct pentru c8 astel de bordiri au avutintodeauna doar oeficien superficial Al treiea incident a survenit eifva an mai tii. lajasem fu mai subi mal rabdator ina oferclientull interpret ale comportai sae, incercind sl sincronizez int-o maniers blinds, astfel inci sfe aceptate, Lucram cu mama foarte in teligents a unui bait care semana a drac impieiat. Problema ra clarrespngerea baiatului de catre mama lao vaest raged, dar de-a lungul multor singe ream reusit 0 ajut a jung la aceast revelaie. Am convins-o sf vorbeasc, am pus anal cu blindefe dovezile pe care mi le oferise,incercind 0 aj si vada tiparul Dar neam ajuns nicer nv cele din urd eu am renunat. Fam spus 2, pe edt se pire, am incercat amindo, dar am ajuns la ese 253 cd arf indicat £4 mune mai veder. Ea 2 fost de cord. Asa ci am incheiat sedinga, am dat mana area 2 pomit spre ust cabinetului. Apol s-2Intors si a inrebat Primi ici saul pentru consis La réspunsul meu afr ‘mati, a spust i bine, in cazulSsa, agave nevove de ajo” S$. intors pe scaunul de pe care se vdicase 51.2 Inceput sir ‘verse disperatea cu privite a csnica ei, elayiafamantata cu ul sentimental de secs confuzie, toate foarte cliferite de is sonia de ca2”sterila pe care o oferise anterior. Atunei a inceput ‘orapia ala gin fina, S- ineheiat cu mare succes ‘ces incident a fost nul dinte ele cae ma ajutat 8 fae ssperienfa fatal — ines pe deplinabia mal tirziu — ca, de top cliontu este cl cae sie cel doare, in ce direct trebuie snr care probleme sunt crucial, ce experente a est ngropar (winadéne: Am Inceput si ma gindescc, dack nu am neapara- { nevoie st-mi demonsteer propa iscasings si cunostingee, ay ‘eine sma hazes pe client in coea ce priveste directa in care sors indrepte terapia Psiholog sau... in acenst® perioad am inceput 8 ma indoiese ci sunt psiho log, Universitat dela Rochester afiemau far8echivoc c& activi lata pecare odestisuram nu era psihologie sn erat interesaf predau la focultatea de psihologie. Am mers la intunin ale Asta Psihologior American sam constatatc8 sunt pline ‘iclucri despre procesele de invaarelasobolani si experimen tee laborator care pire i na abi nici oTegaturd cu ceea ce acca eu. Asisteni socal de psihiatre ins pareau sa vorbeas: 2“ eoeag limba cu mine, aga c8 am inceput sa activez in cadrul resi’ dle asistent soca, avansind in postr locales chiar na Hionae. Abia cind a fst infinatsAsociatia Americana de Psho- lie pleats am devenit cu adevirat acti ca pho, "Am incepat si predau la aniversiate, in cad faculi de sexiologi,cursuri despre infelegerea si abordarea copillor pro oma. In Scurt vreme, facultatea de pedagogiea dori le cla4 sfc la inl et drept cursus pedagogic aint de plecarea meade la Rochester, 9 Taaltotes de paiologi mia cert per= Iisiunes dea le wee pe ists, acceptindurns atl teun final ca pho] Simpladescriere a eestor experene ma face simi dau seama cu ei ncipanare mam urmat propel ur foarte putin preocupt de inebarea dactmerg c grup “Timp nus permits vorbese despre munca entra cre ava tut centr de fdrumareseparat la Rochester, nit de- ‘spre bata cu uni eprezentangi a pofesetpihistice care 23 fost implica. Aceon a fst in mare mrs lupe a istrative, care maw avut prea mult deen face cu dezvoltarea idetor mete Copii mei {nani potrecui la Rochester, bsiatul 5 fata mea au taversat periooda pruncei sa copiliie, invatindams mult mai multe Aespre indivzi,dezvoltarea lor 9 relate lo dec 35 fi ptt Invaja vreodatd in atvitatea profesionala. Nu ced sf fst un print foarte bun in primi lr ani de vig dar, in Fercire, 0- fia mea a fost si, cu trecerea tpl, am devent seu tn pin te mai bun si mai infolegator fn acest ani ulterior, privilgiul ‘dea avea orelaie cdo tineri sensibils bn, pe parcursl tur plicerilorssuferinjelor din copildrie, pe parcursul aserti- vital si difcultfilor din adolescena, iar de acolo la varsta| adult punerea bazelor proprie lor familia fost, categorie, epreuit Cred e soja mea si cu mine consider ¢& una din tre cele mai satisfitoare realize in care am jcat un rl este faptul e puter si comunicSey cw adevirat, la nivel profund ca nostri devenit acu sicu pasteneri lor devia iarei.cu Anii de la Universitatea Ohio In anul 1940 am acceptat un pos la Universitatea Ohio. Sunt ‘unica motv pentn care si gndit a mine a fst car- test mea Clinical Troon! of he Problem Child [Tatementa clinic Al -apilor problema}, scrisa pe apucate in vacanfe gi scurteconce- “i: Spre surprinderea mea i contrar asteptiilr, mau oferit ‘un post de profesor titular pln. Recomand din toa inima ince 1s activtii academice de la acest nivel, M-am simp dese wi recumosatorc& na trebit a traverser proces competi, ‘iscori umilitor, al promovarl pas cu pas a catedree univers lo, proces prin care indivzi inva foarte des singur let: “se exp la riser, Incercind si predau studengilor de la Universitatea Ohio ee ce invasem despre tratament si consiliere, am inceput ‘Simca seama 3, ponte, am elabora pebaza experiengedpro- phat un punet de vedere personal, difert de celelalte. Cand am tivotat st crstalizez uneledintre acest iets leam prezentat ‘nto lerare la Universitatea Minnesota in decemibrie 1940, 3m ‘nstaat creep sunt foarte puternice. Atunci am facut pen- Inu prima oar experiena faptuli ci o idee nows de-a mea, are ste s-mi par straluct si lind de potential, poate const ‘mare ameninjare pentru all persoand. A md afla In central stitilor, al argumentelor pro si contra, a fost deconcertant si tn Fic si ma indoese gf si pun seme de intrebare. Chia 3 1 simfeam c3 am o contribute de adus, asa cd am pus pe hit- tie manusersullucravii Counseling and Psychotherapy [Consiiere Aes peeath Pera tiesi psioteape,descrind coca ce consideram a fo orientare in fru citva mat efcient in teraple {ii dau seama ira, cu oarceare amuzament, cit de putin ms preocupasem si fit east”. Cand am predat manuscrsul editorul -a consideatinteresant si nou, dar sa intrebat lace ‘urs va fi folost:Am rispunsc tis daar dows — an curs pe ‘are prelam eu ne unl la alt universitate. Editoeul a fost de parere ca am facut o gresealagrava neserind un text cares ‘se potrivensc cs curse cae se predau deja Se indoia foarte tare cl va putea vinde 2000 de exemplare, cea ce arf fost nece- sar ea sisi recupereze cheltuelile. Abia end am spus €& voi merge un alter sa hotrdts iste Nu sia care diate not {ost mai surprins de vansilecirii— 70.000 de exemplare ind in prezent, st vinzanie contin Anii recenti (Cred 8, incepind din acest punct si pind in prezent, viaja ‘mea profesionala — cinci ani Ia Universitatea Ohio, doisprezece ain la. Universitatea Chicago si patru ani la. Universitatea ‘Wisconsin —este bine documentats de ceea ce am scris. Voi ev Aentia foarte pe scurt douse aspecte care au anumitisem= rificate pentru mine. ‘Am invafat tries reli terapeutice tot mai profunde, cu © gums tot mat larga de clin. Acestlucru poate fi extrem de ecompensata, 5135285 fost. Poste fi sag fst uneor foarte {nspaimntitor, in staple in care o pesoana eu tll peo fund pare simi ears flu mai mult dect sunt pentru a in- seplini nevoia. Destasurareaterapiei necesit categorie creste= re personals continua din partea terapeutului, iar acest lacry rte dureras uncon, chiar dae fers pe termen lung recom As vrea de asemenea si amintesimportanfa constant tt mai ‘nuns peeate a ajuns vo aiba pentru mine cercelara, Terapia este »speriena in care mai pot abardona subietv. Cercetarea este yetena in care pot 38 mi das lao parte ss ncere 8 wd invetvism aceastdexperien subictiva bogat,apicind toate ‘vtoele elegant ale sine pentra stabil acd mam inglat J+ mine insu sau nu Sunt ot mal convins 8 vom descoperi ‘ale personalitai si comportamentului cae safe tot atat de cemniicative penta progresil omeniri sas pent inelegerea ‘ian’ cum sun lege gravtaiei sau cele ale termodinamicl, In ultimele ua decent m-am obisnuit ceva mai mult a fu swotiv de disput, dar eeatile la dele mele continua 8 m8 su ‘ind, Din punctl me de vedere, am considerat ci misam ex- irsonat mere gine into maniers doc defini, spre a Navceptate sau respinse de ititor sau de student. Dr, in die semementeglocur,concepile mel au impins psihologi con- sie 58 pedagogi lao mare fare, wn mare dispre 9 criti wer. Vehemenfaa tins a se singin aceste doment, dar in imi ani a reinnoit in rind psihiatrlo,dintre care uni ia modl meu de lueru, o ameningare profunds la adress wouter dintre cele mai preuite si mai putin puse Ia indoals Irineipit ale lor i poate e& crits furtunoase sunt mai mult ‘iat egalate de pagubele produse de ,iscipoi” isi de sim “ties came ne pn nimie Ia indo — indivi care sa ins stcova dinte-un nou pune de vedere s sau apuca ise r820- tos eu tof folosind ca arme idl corecte, dar s incorecte de- ome mine si aetivitatea mes. Uncori mis fost grew semi dat “toma cine mia ficut mal mult ru: plete sau dupmani crepe er44 fn parte, pote, din cauza faptului perturbator deaf motiv dle disputa, am ajuns si prejuiese foarte mult privilegiul dea pleca departe, de afi singur. Am impresia ca perioadele mele cole mai rodnice de munca sunt aceea in care am putt <8 ma dlistanjez complet de coca ce cred ati de asteptarle profesio- nale gi de solicitirlecoidiene si sd objin perspectivs asupra ceca ce fac. Sofia mea si cu mine am gasit ascunzStor ize tein Mec gin Caraibe, unde nimeni nu sie ct sunt psiholog, unde pictur, inotul,scufundarie si surprinderea unde peisae in fotografi color sunt principalele mele activi i tou in acest locur, unde actvitatea profesionala mu ocupa mai ml de doua pind la patra ore pe 2i, am fcut cele mat multe din- tre progrescle din ulimiicitiva ani, Pruieseprivilegil de a fisingur Cateva invataturi semnificative Acestea sunt cateva dintreelementele exteme le vietii mele profesionale, conturate foarte pe scurt. Dar ap vrea 88 v4 port Inguntrul ef 8 va spun citeva inte acral pe care l-amh i vat din mile de ore petrecute lucind intim cu persoane afl ten suerings personal, ‘As vrea si spun foarte clar ci sunt invita cae au semi ficaie pentru mine. Nu doresc ctusi de putin se prezint ca pe tun ghid pentru iment altineva, Totus, am constatat ch atuncl ind o alta persoana a fost dispusi si-mi spund cite ceva de- re direfille sale interioae, acest lucra a fost valores penta mine, chiar daca doar prin faptal cma ajutat s infeleg mai clar 8 direcile mele sunt dilette. Asada, in acest spit ofer Invapimintele ce urmeaza, Cred ch fecare dinte lea ajuns 38 tov pate din acfunile mele si din convingerile mele luntrice ‘rmult inainte le constienize” complet. Sunt, desigut,Inea- {aminte disparate st incomplete. Pot spune doar ch sunt si at fist foarte importante pentru mine. Le iva g le inva per- manent. Se intimplsadesea si nu reugescs actionez In concor lana eu ele, dar ulterior imi doresc so f facut. Se intimplt Iles sf nu reujesc a8 vid o situaie noua ca pe o situa In ‘hve sar putea aplica uneledintre acest invpiminte le nu sunt fixe, Se schimba mere. Unee par si capete mai ‘nultaccent,alfele sunt ponte ma putin importante pentru mine sect altdats, dar toate sunt, pentru mine, semnificativ. ‘ou prezenta fica intra print-o expresie sa 0 propo ‘ie cate surprinde ceva din semifiafia ei personal. Apoi 0 ‘ei dezvolta pufin, Matrilul ce urmeazi nue prea org ‘rexeeptia fatal cl primele invpiminte au des face in prin- Spal cu teaile cu alti, Apo! urmeazaaltle care se inscru in ‘lomeniul valorlors convingerilor personae. [As putea incepe prezentarea acestor invapiminte semnificati- ‘yeu un element formulat negti. fn reaile mle cule pers scam const pe ermer ug mu flset le ii ont por Cac af eo ce sunt Nu aut 8 ma port calm si agres Int cdnd, de fapt, sunt furios si critic. Nu ajuts8 ma port cas ‘mas cunoase éspunsuile atc) cine mu esi. Nu aut Int port ea scum as io peesoanaiubitoare daca ce fat, in cel foment sunt os Nu ata 8'ma post ca scum apf pln des juranf daca drept worbind, sunt speriatsinesigur Am con. Sina ed aceasta afirmafie rimane adeveats chiar sla un nivel Tarte simpla, Nu ajuts st mi port eas cum ma simp bine ‘ind ma simi bolnay50 Cualteeuvinte,coea ce vreau 38 spun ac este cd am consta- lat ci mu foloseste la nimic gi nici nu este eficient, in relafile ‘mele cai oameni, si incre sa inten © mas, 58 m8 port a supra int-un fel cnd in interior triese ceva foarte diferit Cee asta nu ma faces fu uti in incercanea de a forma rel fi constructive cu alfl. Ag vrea si mengionez cS desi consider <& am invatat cit de adevarat este acest lueru, am profitat de lin nei un c3z pe eit ce mult af tbat. De fapt sn impre sia ci majortatea gresellor pe cae le fac in relaile personel, ‘majoritatea ocazillor cind mu reusese si fis de ajtor pentru al- $i ptf explicate prin faptulc, din anumite motive defensive, rm-am purtat la suprafaf3int-un fl, cind, tn elite, enti rmentele mele se indreptau in directa opus alt invapatues ar putea ffoemulats asf: Sin sunt mai ficient cd ma po scala pe nets co tituine de accep. tare spo feu insumi. Cred 8, de-a kangal ailor, am invaat 38 devin mat priceput laa ma asculta pine insu, atl neat st sti, nt-o masuré oarecum mai adecvats dct inane, cee ce sim in orice moment dat — sf in stare si-mi dau seama cd sunt futios sau c sit respingere a3 deo persoand,c4 ma sit pilin de cildura gi afetiune pentru un individ sau c8 sunt plc tisit i neinteresat de coea ce se petece, chant de nerabdae si Ingeleg tun individ sau ca sim anxetae si team in relaia mea ‘uo persoans, Toate aeste ait dferite sunt sentimente pe ‘are cred le pot asculta in interiorul meu, Un mod de a formu Ja acest cru estecd'am devenit mai priceput la a-mi da voie sb iv aga cum sunt, Astéel imi mai ugors8 mi accept pe mine in sui ca pe o persoan’ categoric imperfecta care nu funcfionea- 24 In nici un caz to timpul aga cum ar vee st funcfioneze ‘robabil ci uni considers ch aceasta este directie foarte ciu- 51 tinea te indrepfi. Mie imi pare <3 are valoae in virtu- te unui paradox strane: cind md accept pe mine insum! aa ‘him sunt mi shim. Cred cam invat asta del lini mei, ‘tin proprile-mi experienfe—nu ne putem schimba, na ne trstem distanja de ceea ce suntem paid cind mus ace In in Fgime cee ce suntem, lar end ofacem, schimbarea pare si se yraduca aproape pe noobservate ‘Unal rezulat ce pare 4 decungs cin faptul de a i eu insu ‘ste cela cela devin rele, Rail reale au capacitata in Sigats deaf line de vais ce semnifcapie. Dac’ pot aocepta topful ed sunt ita su plicit de acest client sau acest student, ‘nl mal probabil s in stare si accept sentimentele cu care tespunde, Pot, de asemenea, si accept experienfa modifica 5 Stimentele modificat are se vor nase, probabil in mine iin Relaile real ind se schimbe in Toes ram static. Agadar, constat cf este eficent si-mi permits flu ceea ce sunt in aitudinile mele, sti end am ajuns la limita rezsten- {eisai toleranfl si s8 acept asta cape o realitte si iu ind hv dorese i modelez sa s8 maniplez amen ss. accept asta ‘crpe orealitate care exist in mine: Mi-ar placea s acept aceste Sintimente tot ati de bine ca pe cele de caldurd interes, Ingi- Hin, bunatate, inflegere, care sunt yi ele o parte foarte reals ‘io mine, Atunei cind accept cu adevarat toate aceste atin ‘po relitate, ca pe o parte din mine, rlaia mea cu celats yetsoun devine ceca ce este gk poate si crease gi sa se schimbe mai sor jung acum lao invastur central care a avut foarte mn to insemnatae penteu mine. O pot forms atl: Aor cnstatat Aentopmam Pert52 of fiptul de mi da oie ifeleg oa person area vaaaeinen- Fel in care am formulat aceasta afiematie poate v8 pat car ocazia dea practica aceasth profes Tani de mai tires ma surprins putin, uneori, safe in ‘chit unora sunt un impostor, persans cae prticd medici- za firs a avea dreptul, autora unui tip de terape foarte super- ficial si cdsunstor tn lutator de puter, un mstic ete. Siam fst la fel de tulburat de Inudle la fel de extreme. Darna mira cut pres multe gr findc8 am ajuns si consider ca doar o sn _gurd persoan (cel putin pe duralavietii mele gi, poate, in toate TUmpurile) poate gt dacs ceea ce fac est sincer, minutos, des chi i sinatos sa fal, defensiv si nesanats, iar aca persoand Saunt eu, Primese bucuros tt flul de daveri cu privirela ceca ce fac, ar citi (deopotrivs cea prietenoast si cea osia si lauda (eopotriva ea sincers si cea lingusitoare) fac parte din aceste dover Dar a cinta aceste dover sale stabil semniictia untatea este 0 sarcind pe care no pot lisa in seama niin In tumina a ceca ce am spus, probabil cb urmitoarea inv tna nu va va surprinde. Esperionfa ste, pontine, cot mal ‘mantritate Piatra de incercare a valcitit este propria mea ex- sent Kelle nici unul alt om nt a tot atta autoritate ca ex- ‘sina mea, dupa cum mu are nic vreuna din ile mele. Ex- Irriota este acea la care trebuie 8 ma intore atl 3 ard, Intra descoperio aproximare mai fidela a adevarulat 05a ‘in exist el in procesl de devenize din mine Nici Biblia i nici pret nici Free si nic cexcetare, nici re ‘aie Ini Dumnezeu sau ale camenilor na pot avea intietate Join de propria-mi experienta directs, "sperienta mea are cu att mat mits autoritate, cu ct evi ‘we mal primara, pentru a folsitermenul din semantick. Ast, tecathia experienfelor le va confine pe cele mat pline de autor lute la nivelul eal mai de jos. act tesco teore despre paiote- rape 9 dackformulez 0 teovie asupra psihoterapic bazats pe ranca mea cu clini si dacs, de asemenea, am experienta di 1 a psihoterapieicu un client, gradul de astoritate crete in ‘tinea in care am enumerat acesteexperiente ' sperienfa mea are autoritate nu pentru cha finals. Ea ‘oosttue femeliaautortai finds poate ft oricind verificts tn i modality primare. Ast errieefrecvente sunt merew stscepibile de af conetate Ie invatatura personals fn plc sf descopr nine nee ‘orn. Pare inevitabil s8caut semniiaia,ordonarca sat legit tin orice sot vast de experiente. Tocmal acest fl ce curivit60 te, caremi duce foarte mult salisfactie cind fi daw curs, ma tuat ca civa ani in arm de etre Baldwin i alti (2) 1a laste tol Fels, confine dovea! interesante. Dinte difertele seturi de attudin ale printlui fot de capi, cea ace acceptare — demo> ‘ratics” pares faliteze cel mat mult cesterea. Copii acestor Pirin ct atitudine calda si epalitarista au dovedit o dezvoltare Infelectual acclerata (un IQ in crestere) mai mult orginalite te, mai mult securtate afectiva 3 maj mult control afectiv, mai pind excitabitate decat copii din alte tipuri de edmine. Desi Intru ctv len, la inceput, in dezvoltarea socials, la vremea ind au ajuns Ia vieta scolar erau popula, pretenos, lider peagesiv ‘Acolo unde atitainile piringilor sun clasificate ca ind de _respingere activi", copil manifesta dezvoltareintelctuala ‘sor inctinit,o utlzarerelatv slabs a abiltilor pe care le posed io anumits ipsa de orignaltate. Sunt instabiliafectiy, ‘rebel, agresivi si certrei. Copii paringlor cu alte sindroame atitudinae tin 88 se plaseze, in dferiteprivinge, inte aceste ex Sunt sigur cd aceste constatar nu ne surprind fn rapott ca stezvotareacopilor. Ay vrea si sugerez ® ee se aplic, proba Is saa sci medicul,consiieeul sau manager care ‘manifesta cldarsafecti, respect fas de propria individual Late sl fas de individualtatea celui 9io ri ipsits de pose- sivitate faciiteaza, probabil, implinivea de sine ot asa cum ce piinfele eu acesteattudin ‘Sima refer acum la un alt studi tent eects inten come ni foarte diferit. Whitebom si Bertz (2, 18) au investigatgradal ‘he succes atins de tiers mesic rezseni in luce ca pacing ‘chizofrencidint-o sete de pshiatre. Ei a ales sii studieze “special pe ce sapte care au fost deosebit de utils sapte a c- ror pacienti manifesta eel mai mie grad de progres, Fieare fup tzatase aproximatieincizeci de pacieni. Cercetitort at ‘caminat toate doverile existente pentra a descoperi prin ce se tloosebea grupul A (el cu succes} de grupul B. Sa constatat nai multe dferene semnifiative: Medici din grupul A tindea ‘Si priveasc pe schizotreni din perspectva semnifcatii per “nale pe eae 0 aveat pentru pacient difertele comportamente, tn loc sl vad ca pe a istorie de caz sau un diagnostic descrip tv De asemenea, tndeau sab objective orientate cate perso- salitatea pacientuls, in loc de obictive cum ae f amelirares “iiptomelor sau vindecarea boli, Sa constatat cn interac ‘ier cotiiene, medic cate sau davedit de ajutorfoloseat in tvincipal partciparea activa personal — 0 relafe de la persoa- ‘si ls persoana Ei foloseau mai pn proceduri cate oe pute f(2 clasficatedrept-pal-persve™. Eau mai pti ink folosentch procedurprecum interprelate, lttrufiunle stature of accent asupea tng practice a pant Ix Stirs aveau mull mai mule yancededt grpul Beh creae ore Injen care paint st sit incrdere fas de medic. Deg ao sublniact cu precaie pt acete onsale se aporcad dot la tatareaschizfrenilt, eu inci st maf deacon, Cred en orice studs aura aproape oie a tid li desjutorare oar jung a descoperi sire. Un alt studi interesant se concentreazdasupea full in care percep relia persoanaajtats, Heine (ID) 2 studi ind vie cae ateolicta tor pahoterapete dea pana te Tapenf adep i erapil entrap client eapeu alee Indiferent de pul de terapie act cleni au dclart sch: tari similar tae piven, Dat pe no ne iereseard an cial flu cum au perepat elt Intebft cum se explo Schimbirle survente, a dat expat na Siva difete, in fanjiedeorenare terapeutua, Dar acordul lr cu prvi a clementele principale despre care au coridert eB Vat aja a fost 9 mai seni, Au india, ca explafie pentru sche ‘area petrcutt ine urmitoarele element aitadnae din ela fe ncrederea pe care au simi fat de terapent tpt de af Injlet de terpent,setimentul de independent pe care! ven cinder cel fal aleger gle ia det Procedura te Tapeutick pe cate a considerato de cel mal mare autor a fost. {apt et terapeuel caring desctia deschis sentiment pe care cliente abondace ebulos cu eat. "Aces cen au vit de asemencaun grad mare de acod in diferent de ovetareaterepeutl cu privie la semenice caren au fort de utr in lai. Atul eapeutal cum 14 ipsa de interes, rezerva sau distanfarea gun exces decom- © ysiune au fost percepate ea nein ute. lar in ceea ce priveste yponisrile, considera cu totul inutlcind terapeui au of Intsatur clirete,spectice cu privie a deci or au pus accen {ul pe tecut sina pe problemele din prezent Supestille cu carac- tev Ueindramare,ofritecu moder fst percepute ca find ‘nto gama intermediard — nici categoic ule, icin Tntrun studi foarte des citat, Fiedler (7) a consttat ci tra wrt expert apartinnd unororientr dferite au format eel Ir similare cu clini lr. Mai putin cunoscute sunt lementele ‘rateisice acestor telat i care le deosebese ce relaile for nate de terapeuf mat putin experi. Aceste element sunt capa ‘Hatea de a ifolege semnificaile spusclor client si sent ‘nentele sale; senibitate fa de attudinile cient un inte tes cal, fra exces de implicareafetivs Un stu efectuat de Quinn (4) deze elementele impli> ‘ote ininflegetea semnifiailr si sentimentelor exprimate de ‘lent Studi este siprinzator,lnrucit ara cl, intelegenea” “eonniicafilor exprimate de client este in ese attudine de ‘ors inflegi, Quinn a prezentatevaluatorior si doar repli inoegatrate ale terapeutul, extras din yedinjele de terapie Taluatori na sta Ia ce anume rispundea terapeutal si nic ‘eum eeacfona client Ia rspansal li, Totus, a constatat ci radu de ingelegere pute fl evaluat tot att de bine din acest tnateril ca sctin ascoltarea rispunsulal in context. AcestIucra pote 0 davads coneludents cum cd czea ce se comunica este 0 tMitudine dea dor 8 infeleg in ceea ce prveste calitatesafetiva a reac, Seeman (16) a “stata ch stcces lin pihoterapie este stnsasociat cu o sin pre gun respect puternice si crescinde inte client yi terapeut dew preiCumgct se a?5% Unstudiuinteresantefectuat de Dittes (4) rat ct de delica- 18 este aceast reli. Folosind wn indice iiologc, refleval psi hogalvanic, pentru a masura reacile de anviette, de senzafie de ameningare sau de alert ale clientulul,Dttes a corelat devia file acestul indice cu evaludrle fete de judecitoi cu privte ta gradul ce acceptare cad si permisivitate manifestat de tera: peut S.a constatat ch ori de cite on atitudines terapeutului se Schima ct de putin i sensul uni grad mares de accept ‘numa de devia bruse ale reactieigalvanice a pelt cre tea semnifcai. Prident, cind relaia este percept ca oferind | ‘mai putin aeceptare, organism se organizesza pen a face fafa ameningii inchs la nivel fizilopic, Fira incerca st integrim complet constataile acestordife- rite studi, puter col putin 4 remarcim c8 exists cieva lu- ‘rari care ies in eviden}a. Unul este foptul ck importante sunt atitudinea gi sentimentele terapeutul, nu orientaren sa feo Uc. Procedurile si tehnicile flosite de el sunt mai pujinim- Portante decatatitudinile sale. Merits de asemenea s4 remar- ‘im ef modul in are sunt perce atitudnile $1 procedure sale este el care conteaza pentru client si ch aceasta perceptie este crucial Relatii fabricate” ‘Si tre la nit cereti de tip foarte diferit, dintre care une= le va vor prea detestable, dar cae, chiar 9 aa, ato influen} supra naturi relat faciitatore.Aceste studi au dea face eu ‘eae pe care l-am putea considera fabricate. Verplank (17), Greenspoon (8) i alti au attat c, intro ea fie, este posbila condijionarea operanta a comportamentulu ‘bal. Format foarte pe scurt, daca experimentatorul spune Int” sau ine” sau d8 afirmativ din cap ups anuinite pur “he cuvinte sau afirmati,aceleeategori de cuvinte vor tinde si Sponeasc, finde sunt intrite Sa aritatc8, rin flosiea unor sel de procedure po spor categori verbale foarte diverse, ‘im ar f substantive la plural, cuvine stile, exprimarea opi nie Persoana nu este deloc constienta ed aceste intro inhi- ‘sez in vreun fel, Consecinga este ,printroastel de intr re selects, putem face in aga fel inctcealaltapersoan’ din re loge st foloseass tipurile de cuvinte is fac tiple de afi ‘maf pe care am decis si le intrim. Urmarind si mai depart principille conditiondrii operante ssa cum a fost es elaborats de Skinner si grupul stu, Lindsley (12) sali a ardtat cf un schizoeniccxonic poate fi intrxtus ‘neo telajie de ajutorare” cu un aparat. Aces apaat oarecum sneminitor cu sutomatele de reoritoare gi dulciui, poate fi ogramat si recompense diet tipurt de comportamente {a Inceput, el recompenseaza — cu duliur, ofgard sau afga- roa une imagini — simplal comportament al pacientului dea tps 0 manet, Dae poate fi programat in aa fel ines mai mal- leapisri ale manetei x4 ofere unui pisoi imdnd — vzibil intro ncnts separaté — un stro de apt. In acest caz satisfc- fia este una alfuisté, Se elaboreazs planuri de a recompensa ‘omportamente sociale sau altriste similar, indreptat spre un lt pacient, flat in inesipere aliturat. Singura limit in cea ce privestetipurile de comportament ce pot fi recompensate con- ‘in ingeniozitaten means a experimentatorull Lindsley afi ea uni pacieni au existat ameliorsecini- se insemnate. Eu unul nu pot decit s3 fu impresionat de de- Sevitea unt pacient care a trcut de ao tare clinica deteriora- Adamant pre Crtti a prvi de circulate liber in incnt pital, schimba- repute acocat ct intraeiunie sale c¥ apart. Utero, Tiperimutaorul a hott si studieze distrugerea experimen- Tb hare cre, formulat in termeni mai personal inseam’ cd Tethern de cite mii de ox era apisaté maneta, ns se ones cn klde recompensd. Pacientl a regeesat treptatainceput ‘hase ma preocupe de ingrijrea personals, a devenit tot mai eet si pivilegl sau de a circla lier in nein spi Tura tebuit fie rvocat, Aces incident trist (pentru mine) Pres ate, chir in raja cw um apart, neredeea este apenas pena eafia sie util Wa stl iteresantprivind relia fabricata este desfagurat de Haw $1 ascii i (10), de aceasta dati pe maimote. Pui for fate mic de maimut, lua de linga mama lor aproape meds dps nastre lise prezinta into faza a experimentului dou beste. Unul ar putea fi numit ,mama dri, un elindra heat din plas cle Sema, cu un sfe din care pul poate si fuga Cal este o «mama blind, un elindra similar, fcut ‘hn cantie expandat si plus. Chia i atuncicind puiulabjine Sits bot are nevoie de a ,mama dura, el prefer cae tot ‘hai mt mama blinda”. Imagini filmatearata cael .relaio- Taz agoriccu acest obiect — se joacd cu ese bucura de cris geste sigurana agatindu-se de el cand se aflsobiecte ‘raneinapropiere si folseste aceasta siguran ca peun cimin Sn coese aventureaz8 in Kumea inspsimintstoae din ur Din- fre naeroasele implicail interesante si provocatoare ale aces- Woy ces una pare ezonabil de cars. Anume, ori de abun Hlenuarfrecompensa directa a hrane, ca nu poate fia oct huni clit percepute de care pull pare st alba nevoie si oem Te dreasa cance nore Dou’ studii recente DDafi-mi voie st inchel acest esanton varia — si poate nedu- mmeritor — al studilor de cercetare cu prezentarea a dou cere- Lae foarte recent. Prima este un experiment efectuat de Ends 3 Page (5). Lucrind cu alcoolci cron inveserai, internat in- teum spital de stat vreme de saizec de zil, of au incereat tei rmetode diferite de psihoterape de grup. Metoda care credeats ‘va ficea mai ficients constain terapiebazata peo trie ain ‘sti dot factors pe lol doi se asteptaw 8 se afle 0 abor- fare cenrats pe cient, jar abordarea oriental psihanaltc se a5- teptat s fe cel mai putin eficienta, Rezultatele lor au aratatc& lerapiabazata pe oteorie a invari nu doar ed nua ajutat cia slovedit intra citva daundtoare, Rezullatele au fost mai proaste deca cee ale grupulu de contro, care mu a avut parte de tera- pie. Terapia de orientareanaltcd a adus uncle eSgtigur ae gr pil de terapie contrat pe client a fost asocat cu cea mal insem- hata schimbore in sens postin: Datele de urmarire,obfinate pe parcursula peste un ani jusate, as confirmatconstairie ‘tein pital, ameliorarea de durats find cea mal mave in cazul ordi entrate pe cent, pe locul doi stuindu-se cca analit ‘Spe loc tei grup de contol, ar ameliorarea cea mai eh ‘Sula cei cu care a folost abordaveabazats pe teoia inv eam gndit cu neslumerce In acest studi, nebignoit prin ‘aptal ob abordarea pe care o impetjeat autor sa doveit a {i cel ma pun ficient, si red c3existao explicaie in descre- rea terapei bazate pe teoria invari (13) In esenfeaaconstat ina) indicarea si etchetarea comportamentelor care se dove- vJeau nesatisfacRtoare, (b) explorarea obiectiva, impreuna cu ‘lent, 2 motivelor aflate in spatele acestor comportamente i8 (¢ crearea prin reduce de obgninf mai ficient de rezok- ‘are a protemelor. Da n tote acest interaciun, obieetvul {steam Fa formulate er acela dea se comport impersanal “Terapeutul asad ntervna att de pun din personae cat este omeeste posi” Teapeutal subliniaza anonimat ‘ersonal in acti sale, adic tebe eit es mare gis 5 pur asupra pacentulul amprenta proprior craters de personae ale erapeutulu” Ieee interpret fapte- Te prin perspectvaceolae stud de ceretare, asta pare cea ma plauzbildexpicafie pentru eyecl acetelabord Este foarte pin prob fi de ajutor daca te eel caper scans abordeziceaats pesaana cape un ole ‘itn studi despre care vreau i vorbesc este unl pe care tocma il inheie Halk @)- a 8 porit de ao formulare tee tetct det mea prvind condjile necesare si sufcente ale Schimbir terapeitice (1). A emis ipoteza exitengel une rea $i semnificatie ire amploaresschimbalor constructive de personae la cient 9 pat variable inn de conser (a) radu de infelegereempatic a centulut manifesta de consi- er (gradu de aludine post afetuoasa (apreciere poste {id neconlionat) marifeat de conser fade client (©) ‘sua in cae consi est atti i cuvintle sale concor 4c cova ce site, () maura in care spunsulcosilery- Jui concord cu exprimarea client in cosa ce piven inten: sitatn exprimari active ena a investiga acest pote, 2 ales mai int, pe baza nai multor eter obictive, um grup de zee eeu core putes {asfiate dept yu cel ma mare succes" sun grup de 2 cazuricu cel mal putin succes". Apo a lat per fcare dine trv acest arr, negistrarea ne ene de Ia incepta Peis egistrarea uneia ee mai trzi. Ales aleatoriu, din fie- 88 are dintre aceste seinfe, nous unititi de interactive cli ‘ent-conslier — oafirmatie a clientlui sun raspuns al casi rua. Aste, a objinat pentru fiecare caz noua interatiun dela inceput gi noua interactuni de mai trai, Asta ta dat ceva site cde tnt, pe cate le-aplasat in ondine aleatore. Uniti into gedings de inceput dint-n ez lips cde scces putes fi urmate de unite dintr-o sedina de mai trziu dinte-un ca2.cu saeees ete Tee evaluator, care nu cunosteau nic eazurile, nich gradual lor de succes si nici sursa vreuneia dntre unitaile date, au as- «altatapoi material de patra ori, Aw evaluat fiecare unitate de interatiune, pe o sald de sapte puncte, mai inti in ceea ce Priveste gradu de empati, apo in ceea ce privesteatitudines Pozitivaaconsilierlal fade lent, al trelea rind in privin- Fa congruenjoi sau autenticitaitconilieruut si in al patrulea rind, in privinfa gradului in care rispunsul conser con: corda cu Intensitatea emogiona a exprimari cientl, (Cre tof aceia dint not care au at sting de studia Law considerat un deme foarte curajos. Fra posiil ca evaluator cae ascultau unitii de inteacfine indviduale si faci 0 eva- Tare demna de ineredere a unorcaliti att de subtie precum cele pe cate leam enumerat? $i, chiar daci se putea obfine 0 valle demné de inctedere ea posbil ca optsprezece schim- bride repliciconsilier-clentextrane din fiecarecaz —un esan- tion minuscul din sutele sau mille de astfel de schimburi Facute in fccare caz — st aba vreo relajie cu rezultatul terapeutic? Sansele pireau extrem de slabe Rezultatele sunt surprinzitoare. Sa dovedit posbil s8 se ob- sins un interval de incredere foarte mare, majrtatea crear Aen pcan Campaso ine vaio finds in jr niveau de 0848 08, a aa vin lel vr, Sconstatat un rad rat Regen empatc est ssi oun pag cde 0.01 ct a eee nepal cel ta mare succes De semenes sar at de pet prin necondifnat a fost soda ae ea net el a mare sce a prays O00 Ser om cae ates congruent conse — cae caput sale concer icone sis — ast i ta auc cul, arbi ty prgel de sesniiaie Bor Resta a fost chive dor iestigare grad deere sient expimil afc Tee apt cs eval ria ae cestor eae St sone in od ak some co unise se nfl de maa det coe di ding de a In Basan c tide consieall fs con se ay paca pein Dc es empties 8 sae nceput pnd i slg Dal lipea ate mPanel peu sine de 1 epee cede iz rt Pec sui, acest cecetareiarelitele c - oad Shanna ip deteae de sutorrearume pote. ee por ota vane cnsierate af sensative. ach te ses Da ar ae preci Pe cna a stdin rein de ator. Be re elaine simp ane posi. ee area indice tpl hse poate eval nme t= sees uc eration un comic un let pe bea Si en fut me clin comportamerte sale Sea sree dad conclorl nt conguunt 0 apse deere icv sconce cherimente sale, 1058 existe o discrepant cele dou, acd consilierl il place pe lent jn mod neconcionat 9 dact conse nla sen mentee esenfiale ale clentului asa cum le percepe client atunci exist o probabiitate mare ca intr e 8 se formeze 0 re Injeefcienta de ajutorare. Cateva comentarit Acosta sunt, asada, teva dintre studi care elcideaz’ cit de ct natura relic de ajutorare. He au investiga diet fae twale probleme’, Au abordat din contexte teoetice foarte dife- site. Au folosit metode dilerite. Nu pot f comparae in mod di rect Totus, sunt de parere ci ele conduc la mai multe afirmati ce pot fi acute cto anita certituine, Pare clr 3 relailecare sunt de ajutor au caracteristctdierite fa de relaile care na sunt ce ajutor.Acest caracteristcdiferte au de-a face in pri palcuattudinile persoanei care aut, pede parte, cu fel in are perceperoata cel ajutt, pe de alta parte. Este Ia fel de car stile eectuate pin in prezent nu ne dau nicl un rispuns Sefnitv in cea ce priveste defnifia une eat de atorare gi ‘ict in ceea ce priveste felul cum tebuie fe construe, Cum pot s& creez 0 relatie de ajutorare? Cred ea iocaredintre noi, cel care hicrim in domenial rela lor umane, ne confruntam cu 9 problems similar —a scam ‘5 utilizim cunostingele de acest fel obfinute din cercetare. Nu putem urma rezulateleca nist sla, in mod mecanic, cil ast fel am distrugecalitaile personale car, dup cum demonsteea- 2A chiaraceste studi, sunt valoronse, Ea cre trebutes flo- Adee pennants Caress?2 sim aceste sti testindue prin prisma propriei experiene 51 formulind not jpoteze personae, pe care sale folosim ss le testim in relaile noastr personae ‘Asa i in Toe sf ince si vi spun cum ar trebul 3 folosifi constatirle pe care lesm prezentat, ag vrea va impartigese jgenul de intrebiri pe care mi le-au susitat acest stu pro- Pritmi experiens clinics, precum si citeva dintre ipotezele provizor, in permanent schimbare, cei ghideazi comport fentl cin leg rela care sper fe de auto, indierent 2 sunt rela ca stuenfi, cole familia sau clienfi 88 enumdr citevadintre acest intreba si considera 4. Pot sf ntr-un anumit mod pe cae celalalt il va percepe «find denn de incedere sau coaseevent int-un anu sens profund!? Atitceretarea, cts experenf arate acesta e un Tru foarte important, sde- lungul aniloram gasit moduri de a rdspunde la aceasta intebare care sunt, ced, mal profune 5 ‘mai une, Insite eredeam c, daca indeplinesc toate conditile texterioare pentru a fi dem de ineredere — s respect gedingole fixate, sb respect carateral confidenfial al sedingelor et. — ac mi port la fe constant, dea lungul sedintelor,aceast con- dle va findepliits, Dar expevienja ma facut st infeleg c8 a farita constant acceptare, de exempla, ind de fap ma simt iti tat sau septic sau mutresc vreun alt sentiment contar acepti- fi, acest Iucra va face cu siguranfa flu perceput, pe termen hung, ea lipst de conseevents sau nedemn de inredere. Am suns a infeleg ct af demn de incredere nu-mi cere o conse: ‘eng rigid limi cere real. mod consecvent. Termeni “eongruent” este cel pe care lam folost pentru a descre fell ‘um a vies si fa, Prin asta Vreau 88 spun ca rice sentiment Sau attudine pe care o talese se corelenz8 eu congtientizarea scelelattudini. Cand Iucrurilestau asl in acel moment sunt 9 ‘0 persoand unitara sau integrat i,ea tare, pot st fu totcoea ce “unt in profuncime, Aceata este o reaitate pe care constat ch al- Io percep dep demna de increder. 2. O intebare foarte stn lego de prima este aceasta: pot ‘i suicent de expresiv ea persoand, int 8 comune fr am ulate ceea ce sunt? Cred majoritatea esecuilor mele de a sjunge ao reafie de ajutorare pot pase pe seama rispuns lor nesatisictoare la aceste doua inteebae. Cind ties 0a tudine de iritare ff de alts persoans, dar nu sunt consent de ‘a, eeea ce comunic confine messje contradictori, Cuvintle mele transmit un mes dar totodata comune, in modu subti- le ietarea pe care o simt, ae ast creesz8celuilalt confuzie faces sim neincredere, cu toate ee posibil ea nici el sn Be 20 eae in care st nur evar pe celal ii micar fn sen- timentele mele. Acest luce, cred, poate cibera, aga inet le 0 persoana responsabilé de sine 10, © ultima intebare: Pot sil intimpin pe celal ca peo % persoand aflat in procesul decenri, sau voi fi limitat de trecu- ful sau si de tecutul meu? Dacs,intlnind i abordez ea pe un copilimatur, un student ignorant, 0 personalitate nevrotie3 ‘su un psihopat, fieane dint aceste concepte ale mele limitea- 23 cee ce poate i celia in relata noasta. Martin Buber, flo- ‘ofl existengalis de a Universitatea din lerusalim, are oexpre- Se, + confirma pe celilalt, cae este plind de semnificatie| pentru mine. ELspune:,A confiema inseamna [8 accep i treaga poteniaitate aceuialt Pots recuns in el, 8 cu- ‘nose in el persoana care fost] reat devin [J Theonfiem in mine insur gi apoi in el, in relate cu aceasta potenilitate care [.] poate acum si fie dezvoltata, poate sa evolueze”. (3) acl accept pe celal ca pe cova fix, deja diagnostiat st cla- sifcat, deja modelat de recut, asta inseamaa cB-mi joc rolul ina ‘confirma aceasts ipotezs limitats. Dac accept cape un proces ‘de devenire fac tot ce pot ca Si confirm poteniaturilesau se fac 8 devind rele {In acest punct consider cd Verplanck, Lindsley si Skinner, «ate hcreazA cu condiionarea operant, se intilnese cs Buber, filosof sau mistic. Se intilnes, cel putin In princpiu, int-un ‘mod ciudat: Dac vd intro relate doar prileul de a intra ce- Ina anumit uipur de cuvint sau pier, vo tinde si confirm «a pe un obioct —un obiect in esen}3 mecanic, manipulabil ar lac consider c& aceasta este potetialitatea 9, e va tnde si se ‘omporte in modu care susin aceast ipotea. Pe de alts par te, daca vad relia ca pe un pil de a intr ot ce este cela lait, persoana care este, cu toate potenfialurile sale existente, tunel el va tinde si se comporte in modu care susin aces! ipotez’. Asta inseamnd ca, folosind termenul lui Buber, Lam09 confirmat ea peroans vie, capabila de dezvoltae intevioars ‘reativ. Bu unul prefer al doilea tip de ipotez Concluzie In prima parte a acestei Iucriri am trecut in revistéciteva dlintre contribute fate de cecotare la. cunostingcle noastrede- spre ela. Apo, ncercind s8 nu scap din vedere acest cunos- finfe,am abordattipurile de intrebse ce apa, dintewn punt de vedere interior, subject, cind intr ca persoand feo relaie. Dact pot rispunde afirmatv in sines mes la toate intel pe ‘are leam pus, cred ch orice eae in care sun implicat va fi relate de ajutorae, va presupune erestere, Dar pentru majoita tea acestr intrebir na pot da un réepuns pozitiy, Pot doar = merg in directa aspunsului poztv ‘Aceasta mica tezit in mint o bunulals puterick relat de sjutorare optima este genul de relaie creat de 9 persoand cu ‘maturitate phic. Sau, ca s8'ma exprim altel, gradul in care pot crea o relate ce faclteazcresterea altora ca persoane dis- tincte este o masurl a cresterilintrioae la care am ajuns eu in sumi, Eo idee tulburitenre in anamite privine, ar totodats| romiitoare sas provocatoae. Ea presupune ¢8, daci ma inte- eseaz8 st cree reli de ajtorare, am in fat o misiune fasci- ‘ant pe toatsvafa, care ma wa face simi amplific i semi dea volt potenyialuile in dizetia coster 'Riman cu gindul incomod c& kirurie pe care le am clai- ficat pentru mine insti in aceastIcrare a, poate, prea p= sind legaturs cu interesele gi actvitatea voastea. Regret acd ‘sa sou Iucrurile. Dar ma alin cel pun partial faptul ci noi {oli ei care Iuceim in omens relapilor umane sincere 1 Ingelegem ordinea fundamentals a acestui domeniu, sur- 0: tem implicaf in cel mai important demers din lumen de as- ‘zi, Dac incercim, cu gj, «4 ne infelegem sarcinile ca ad- ministratori, profesor, conser educational, consilies!voca- tional, terapeusi, asta inseamnd ca ne ocupsm de problema ‘are va determina viitorul aceste planete, ci vitorul na va slepinde de stinee fizce ci de no ei care incercdm singe legem sis abordam interatiunile dinte fnjele umane — cei «are incercim si ereim rela de ajutorare. Asadar, sper €@ in- lucie pe care mi le pun vs vor fice oareare ajtor pentea 4 dobanl infelegere gi perspectiva in demersusile pe care le inireprindeti, in fell vostru, pentru afaclitacresterea in e- Iai voastee. Trimiter bibliografice 1. Baldwin, AL, J. Kalhom si FH. Broese. Patter of parent behavior Psychol. Monogr, 1945, 88, Nr. 268, 1-75, 2. Betz, BJ. si. Whitehorn. The relationship ofthe thera- pist to the outcome of therapy in schizophrenia. Psychiat. Re- “ork Reports #5. Research teclqucs in schizophrenie, Washing. ‘on, CD, American Paychiateie Association, 1956, 89-117. 3. Buber, Mi Rogers, CR. Transcrierea diloguluiavut a 18 aprile 1957, Ann Arbor, Mich, Manuscrs nepubliat 4. Dittes, LE. Galvani skin response asa measure of patient's reaction to therapist's permissiveness. Abnorm.& Sec. Psychol, 7,55, 295.30 5-Ends, EJ. si Page, CW. A study of three types of group the- spy with hospitalized male incbriates. Qua. J. Stud Alco, 1957.18, 253-277 Admopmoan Cunt en12 6.Farson, RE. Introjction in the psychotherapeuticrelation- ship. Disertate de doctorat nepublicala, Universitatea Chicago, 1955, 7. Fidler, FE. Quantitative studies on the roe of therapists feelings toward their patients, In Moverer, OH. (coord), Psyho- therapy theory and esearch. New York: Renal Press, 1953, cap. 2. '. Greenspoon, J, The reinforcing effect of two spoken sounds ‘on the frequency of two response. Amer J. Pay, 1955, 68, 409-416, 9, Halkides, G. An experimental study of four conditions ne- ‘essary for therapeutic change. Disertaie de doctrat nepali ‘ats, Universitatea Chicago, 1958, 10, Harlow, ELE The mature of love. Aner Pychol, 1958, 13, 673-685 1. Heine, RW. A comparison of patents’ reports on psycho therapeutic experince with psychoanalytic, nondirective, and ‘Adlerian therapists. Dsertafe de doctorat nepublicat, Univer sitatea Chicago, 1950. 12, Lindsley, OR. Operant conditioning methous applied to research in chronic schizophrenia. Psychiat. Resarl Reports #5, Reseach techniques in schizophrenia. Washington, DC: American Daychatrc Assocation, 1956, 118-153, 1 Page, CW. si Ends EJ. A review and synthesis ofthe ite- ature suggesting a psychotherapeutic technique based on | tsvo-factor learning theory. Manuseris nepubliat, imprumtat sutorulu “H. Quinn, RD. Peychotherapiss’ expressions as an index to the quality of early therapeutic relationships. Disrtaie de doe torat nepublicts, Universitatea Chicago, 1950, 15, Rogers, CIR. The necessary and sufficient conditions of 18 psyehotherapeutic personality change: J. Consul, Psychol, 1957, 21,9503, 16, Seeman, J. Counselor judgments of therapeutic process and outcome. in Rogers, CR 51 RE Dymond (coord), Psycho thay persatiycange:Urversty of Cag Pes, 1954, ep. 17, Verplanck, WS. The conteo ofthe content of conversa- tion: reinforcement of statements of opinion. J. Abnorm. & So. Payoh, 1955, 51, 668-675 18, Whitehorn, JC. $1 BJ. Betz. A study of psychotherapeutic relationships between physicians and schizophrenic patents, ‘Aine. |. Peyehih, 1954, TH, 321-331,Ce stim despre psihoterapie — obiectiv si subiectiv In primar aru 1960 a fos eta la Institut Temaogic California ca vsttor in cadral program su. Lenders of Ameri a", spnsorizat de arganzaia YMCA a Cal Tech, care organiza Inajortatonprogranlor cultural ale snstitutl. fy cara acest tec drat de par ile, mi -a cera worbesc fla un fo run a cop didactic i personae. Eram nerbdtor sf vorese ‘despre pitoterape tram mad cre lpr ogi ceo icon ‘sider of ut rezuat al dscopevrilr din crcetare cu privie lt e- apie arf pots. Pe de alt ports, mi dream sf ait fare clare rela persona subictorepreintt parte cel putin I fel de eer fil a Schima terapewice. gc am pures la prezeniarea ambe- lorlaturt. At adus uel mificirluerari dar lec mena sun, fn ese, oe ce am pezeta public de a Cal Teh ‘Man buat std 8 precentaron fost bine primi, dar me boca tre fap ea, a ml ini cre af cat eperonta eape au tit manuscrisl sau pirat dose de en- lusiasmat de decree (ins doa jumtat Inert) experinte lnteriar tropic tit de let. Aces cru md recompense, fd sunt dese de dornc 8 surprind maul care let re ‘ne peray train {In domeniul psthoterapiet sau fcut, pe parcursl ltimulut slecenu, progrese considerable in mésurarea rezltatelor tera Piel in ceea ce prveste personalitata si comportamentulclien- Tuli fr ultimil doit! ani s-au fut totodts noi progrese in itentificarea acelor condifitelementare ale eal terapeutice cae faceaterapia i aib loc, care facliteazs dezvoltaren perso ‘al in directa maturitaji pshice. Alte! spus, am fcut progre- ‘sein aflaea ingredientelor dintr-o relaje care promoveazd crs- terea personal Psihoterapia nu furnizeaza motivatia pentru o astfel de dez- \oltane sau creer. Moivaia pare fe innascut in organism, la fel cum gasim o tending simularé a omului ca animal dea se sdezvolta si maturiza fizi, eu condita existenfel unor condi minimal satistacitoae. Dar terapia jac xn rol extrem de im- portant inelberare si faclitarea endings orgenismului de ase incepta spre dezvoltare sau maturitate paihics atuncl cind aceasta tending a fost blocas Cunostinte obiective Inprima parte a acest dscus ap vreas8preznt in rezumat evca ce cunoastem despre condiile cae facliteaz8 creterea psihics pi cite ceva din cea ce sim despre procesele si carace despot Conget shies?sos iste sete creer phic. 58 epic a ce ma refer cd TEER ot present in fecumat ceo ce in" Ma eer p> Eytan wt rma lo acl pet care dspace Ae dove mpi Sexe Sr dese Sees pa, Perr care fina po cat unl sa Sfalutand tuatincare a constatat ch schimbe survenite a Tilo tone end au eat acest condi ns ou srveitin Sapte ncve ses confi fost absent or au ot pre sen no sua mult ma ie, Dap cum frm un cere ‘Soe at eat progres in deiicreapipalor agen “Ei ate aeliteat moifcaren perso sa com ‘Rumen increta devoli personae. Ar rebu adi et dig ct ecetecnoptin a ee at cuneate ‘Bh ant provizr 9 a siarans complet este sigur “aio mizopens dn vitor le modi leva contazce ia pute lva complet, Chae ya, next nih un tie re Sedeam pert cunosinjle pie dat ciate cu mare Sor, pear define in prezent "ition rein cst nosing pe cre eam dint incon mal surard mani rin inj ction Scott hte pra ee stat tan cna top ete cence ee ate cdf rei sc hate stent pt de asl” sa food ind seh cenimenele atin oe cal ln cel m= Mist Pon cera ot desrem acess coi am inven teen congruen Prin acta ve spun ch sent ren pect ete teapot sunt aces sunt ac TEs cogtne slr el ste capbi s tac acest sen- ‘ene of tenifee cue se in tare sl coma, “Tynes create acta, Ment nei neato: tul aceast conde, dar cu ct terapeutul este mai capabils8as- 107 calte, eu 0 atudine de acceptare, ceca ce se petrece in el ct ‘sit este mat capabil 8 tras toa complesitatea sentimente- lose, rs teams cu at este mai mare gradul sau de congru- ont (Ca si dau un exemph bana fecare dinte not simte aceasta ‘olitae la oament in dferte moduri, Unul dinte lururile care te iit la reclamele de radio televiiune este faptul cS deseori se vede absolut ela din tonl voc & prezentatorul se prefa- {jac un go, spune ceva ce nu site. Acesta este un exer plu de incongruents. Pe de alts parte, iecare dintee noi cunoas- te indivi in cae are cua incredere finde simte sunt coca ce sunt, care dea face cu persoana ins, nu cuo fafada poli ticoass ort profesional, Aceasa ealitate a congeuenei pe care o siz este cea despre care cerctirile au constatat cise asoca ‘cu terapia incuntnats de succes, Cu cit este mai autentic mai congruent terapeutal in relai, cu att este mai probabil survind Schimibarea la nivelul personality clintuli ‘Si trecem laa doua condite.Cind terapeutul are oattudine colds, pocitiva de acceptare fats de cvea ce exist in client, scest cr faciteazs schimbarea,Aceata presupne ca terape™ Utuls8 accepte in mod real a client i fe una cu acel sent- ‘ment care exist in e in momentul rspectiv — frca,confuzie, ‘mandi, durere, frie ra ubire cura sau admire, Asta in- scamns ci terapeutuli i past de client int-o manier3 nepose- ‘vt Tnseamna cil preuigste pe client in mod total, sn con- Uiionat. Prin asta vreau 8 spun na cil accepts pur sl simplu pe client cand acesta se comport in anumite meduri $1 deza- proba end se poarta in alte modur, cl inseam un sentiment poi, deschis,ipsit de rezerve,ipit devalue. Termenul pe20 care am ajuns si flosim pentru aceast atitudine este cet de ‘ttudine pozitiva necondiionata Studile de cercetare au aritat pide aceast dats, cu ct terapeutulresimte mat mult aceast& Dtitudine cu att exist oprobabilitate mai mareca terapia si fe fncunsinats de suces. “Attvia condite am putea-o num’ injelegereempatics. Atunct cand terapetul simte sentimentele sl semnificapile personale [pe ea le traeseclentl in fecare clip, cind le poate percepe induntr, aga cum i par ele clientulu gi cind poate sii co- fmunice cu succes conta ite ceva din acast inflegere, a trvia conde este indepinita ‘Banuiese cd fecare dinte noi a descopertcd acest gen de In- {elegere este extrem de rar. Nol primim snc nul oferim prea {es Oferim in schim una ip de inflegere, care este foarte di Fert lnjeleg cee fr neregul cu tne”, nol ce te fave site port astfe” sau Am trecut seu prin problema ta slam reactio- pet foarte difert’ — acestes sunt tiple de inelegere pe care Te oferim le primim de obice: 0 inflegereevaluatoare, din ex terior: Dar atuncicind cinevainjelege ce smite scum imi pare imi fark ave si ma analizeze sas $8 ma judece,atunci pot si prosper ssi eres in acelclimat lar cecetrile confirms aceas- [8 obwervajefreevent fcuta. Cand teapeutul poate s8surprin- Ga tare de flecare clips ce apar in lumea interioar a clentu- Tui ape cum le vede gle simte clientul, faa pierde Tn acest pro- ces empaticdelimitares propre’ identi, atunc este proba ‘i se produc schimbarea Studie efectuate pe o varietate de clienfiaraté ca, atunch ‘ind terapeutulindeplineste aceste condi satunc lind clen- ful le percepeint-o anumité masura, survine mobiltatea tera- peutic, clientl constat ci inva ices in mod dureros, dar ‘tegorc sat el ct yi terapeutul consider ci rezultatul ete 102 pont Studile noaste sugerea2s & astfel de atitudi, si nu ‘unostinfeles abilitiile tehnice ae terapeutul, sunt cele res pponsabile in principal pent schimbarea terapeutics, Dinamica schimbarii Ai putea foarte bine sintebati: Dar de ce se schimba in bine persoana cae solicit ajutor func cand este implica, pe parcursul uneiperioade de timp, int- relaie cu un terapeut la fare sunt prezente acesteelemente? Cum se produce schimba: rea?" Si incere si rispund foarte pe scut la acess intebare. React clientlui care tiesto vreme gen de reli tera- peutic pe care Lam descris constituieo reciproct a attudinilor| ‘erapeutuui In primal rind, eind constats cS altcineva i asul- 1g: accept sentimentele, devine putin cite putin capabil s8 se asculte pe sine. Incepe si recepteze ceea ce ise comunic din in- terirul sau — ineepe si dea seama c est furios, i recunoas- ‘ck momentele cind este sperat, chiar sii dea seama cind se Ssimte curajos. Pe misurs ce devine mai deschis fai de coca ce ‘sepetrece ine, devine capabil s6-\ascultesentimentele pe care lesa negat si ea refulat mereu. Poate si asculte sentiment care au parut att de cumplte ait de dezorganizatoare, att de normale sau ait de rusinoase, cit ra fost eapabil iciodats| Se recunoascs exstena in el Cand invaya s se asculte, ajungetotodats 8 se accepte mal ‘mult, Pe misura ce exprima tot mai mult din aspectle ascunse | sngroztoare ale fine sale, constata ci terapewtul manifest 0 atitudine poztiva neconditionats, constants fat dee de sen- timentele sale junge treptat st adopte aceeasiaitudine ff de Adenpaan Cute?10 sine, si se accepte apa cum estes, asada, ajunge sie pregatit ‘St inainteze in procesal devenri Iisfarit, pe msurd ce ascula cu tot mai mare acute sen timentele din sine gi ajunge #3 se evalueze mai putin ssi ac pte mai mult, se indeeapts spre o mai mare congruenfs, Con- Stats ca ponte st ias din spatle fadei pe careafoosi-, sre tnunje la comportamentele sale defensive gis fie, cu mal mare eschidere, asa cum este cu adevarat, Cind se produc aceste Schimbin,cind ajnge la @ mai bund conslings de sine gla mai ‘mulls acceptare de sine, cind devine mai puin defensiv si mai deschis, const chest in srt bers se schimbe ss creas ‘hin iret ieasc a organisms uman, Procesul ‘Dagi-mi voie acum 5 formulez citeva element ale acestut proces in afirmatii concrete, fiecareafirmaie find sprijisita de Eeretit empirce. Sm c8 cliental preznts mobiltate pe mai ‘multe continuumur in parte. Porind din punctul in care se afl pe fccare continuum pe care voi mentana, se indreapta spre ‘apstal superior. Tinccea ce priveste sentimentele gi semnificaile personae, se tndeparteazd de stare in care sentimentele mu sunt recunosc te, ssumate exprimate, Se indreaptd spre un fxn care sent mmenteleaflate in permanent schimbare sunt recepate fn cipa prevents, cu cunoastere 5 acceptate, si pot fi exprimate cu acu- ratoe ‘Procesl presupune o schimbare in modu in cares recep tcazd experienele. La inceput este izolat de experienfele sale Un exemplar fi personna care intelectualizen7a, care vorbeste espe sin si despre sentiment ae in abstain cine a \letesdtenebice se peuwce cada inex Dela o ated de ‘volar se indreap spe tire media a experen ‘are este deschis nexperenee sale ie ls poste non “spree cas le descoperesemnificile in acel moment Frocesl presupune¢ raxare a harior cognitive ale expe vient De a interpretaea experenjelor in msl igi, cate “ont perepute ca fate corte extere cent trece a erearea ceinterpretir mobile susinate exible semnifiail expe rienflor construct ce pot fl modicate de fcare nul expe ven In general, dove ara ck proes duce pe individ de- parte de fina, de zlarea faa de entimente gi experint, de Figlditatea conceit despre sine, de iolaes de vament, de tunjionarea impersonal. I dace in dinetia ci, a mate Iti a aracteral rect al senimenslor 9 experientelo, a scept sentimentelr 9 experienfelr a provizoatl con Sructelor a descpereunut sine schimbitor in experienfele ‘chime le svi a caretral elf apeopiat a ‘alo a une! unficetintegrat a uncon inwyim mere tot ma mult despre acest proces prin car se produce schimbarea nu sunt sigur ed acest rezumat foarte sue "in eleva prea mult in bogaia descoperalor cute Rezultatele terapiei Dar si trc la rezltatele trap, la schimbril relativ dura- Iie care au loc La fel cain pivina celle crust despre care ‘am vorbit, ma voi limita Ia afirmatil spite de dovezie din ‘retare, Client igi modifics is eonganizenzs concept de1 spre'sine-Inceteaza si se perceapa pe sine a inaeceptabil penta sine, nedeman de respect, ca find obliga sd tai dupa stan- dlarvele altora, Se indreapta spre o conceptie despre sine ca per- ‘soans valoroas,ca prsoand independent, capabil si] elabo- reze standardele 5 valorle pe baza proprei experiene. fi dez~ ‘volt atid mai pronunfat positive faa de sine. Un studi a aritat cf, la inceputl terapie,attudlinilecurente faf8 de sine ‘rau negative fn raport de patr la una, da in ultima cincime 3 terapi!aitudinile portive fa} de sine erau de dous ori main meroase dectt cele negative, Individul devine mai putin defen- siv gi ca atare, mai deschis fafa de experienole propri sal al tora: Perceptile sale devin mai realist i mai diferent. in Dundtajeste adaptarea pshicd, masuraté prin testul Rorschach, prin Testul de apercepfie tematic, prin evalsazea conser Sai prin af indicator. Seopurile i iealurle pe cae ie props ne se modifica, devenind mai uyor de atins.Discrepana nial inte sine care ese si sinele care vrea si fe se reduce foarte ‘mull Tensiunea de tote tipurile — tensiunefiziologies,discon- fort pshic, ansetate — se reduce. Percepe af indiviai cu mai _mult realism si mai mult acceptare. Ii descriecomportamentul «find mat mat i lucra mal important, alt oameni care eu ‘os bine considertc8 se comport in manvers mai matur, Diferit studi ara ck acest schimbsr se procic in timp perioadei de terapie 5, mai mult deci ait, studileatente de _urmarireefecuate la sase pin la optsprezece luni dupa inche- jereaterapiel indict faptul el aesteschimbr persist Pate ci foptele concrete pe care leam prezentat vor clarifica _motivul pentru care consider cd ne apropiem de punctl in care ‘vom putea compune o ecuieastentic in acest domenin subti al relafilorinterpersonale Folosind tate datee de cercetare de «ae dispunem, iat o formu provizore a ecuafci cae, consi> 13 ster eu, conginefaptle concrete ‘Cu ct client il percepe in mai mare masura pe terapeut ca ind eal sau autenti,empati nutind un respect necondiionat lay dee, cu att clientulsevaindeparta mai mult de function rea de tip stati, fx, nesimfitr, impersonal iu att se va in- ctepta spre un mod de functionare mareat deo eceptare Asi, ‘chimbtoare, pli de aceptare a sentimenteloe personale die senfite, Consecinga acest’ mig este © modifiare a persona- ‘tai scomportamentulu in divectiasnati si maturti ps hice a unor rela mai realist cu sine, cu ali si cu medi Imaginea subiectivi Pind aici am vorbit despre procesul conser al terapie in ‘maniera obiectva, subliniind ceva ce stim, formulnd acest cu nostinfe intro ecuatie brutt in care putem precza, cel puyin provizori, termeni specifi. Acum dati voie si abordez su biectul din interiors fara a ignora cunostingole concrete, 88 pre- ‘int aceastecuafie aga cum se produce ea subiectiv, ati a tera peut, ct ila client. Vieats sf fac acest har find terapia, in \esfagurarea e, este o experiena foarte personala gi subiectva Aceast experien ae tasituri foarte difrite de caracterstic Te obiective pe care le poseda cid este prvit din exterior Experienta terapeutului Pentru terapeut, este o noua aventura de relajionare. El sine: lat celal persoana, clientul meu. Ma tem putin de wl ma'tem de adincuile din el, aa cum mi tem putin de Adeptadncurile din mine. $i totus, pe masur ce vorbeste,ncep si Sim respect fa de ls st 8 ma farudesc eu eb Sime de Inepiimantstoare e pentu el mea sa ct de mull se s+ ltt in pe lo. Ag vee sin sentimentle ag vrea cael tec ineleg sentimentele. Ag rea cael seed mt ffl astride elim mea sa nic, strata, conteoctat gcd 0 ‘ot prvi relate firs teams, Poste cs pot face din exo hime mai Sigurd pont el. Ap vea ca senimentele mle din aceasta r= Inte cu els fie ct mai clare gi mai wansparente cu putin} aa inet sf consitue pentru elo relate pereepbi a care Se poate inoarce ir aa. Apvrea se insofse in calato- Fa inricoptoare in sine isu In ec, ura bien ingrope- te, pe care na putt ncodat st else 8 curg in el Recu- ‘ose cl aceasta est ocltrie foarte omeneasc 5 imprevizi bis pentrs mine la Flea pentru ee sar putea, fa {em cunoast ca, 8 mt eisper 4s m8 ascund In ine tn Sumi de unele dint sentimentle pe case le descopers. In ‘acest priv fue puna mea de at jut va iit. in dau Seama cd uncortpropileufl vor faces mi per- ceapca nestor ea peu intrusca pe ceva care mie lege ca pe cneva care respinge. Vea sh accept pe deplin este sentient ale sale totodata sper 3 Pro Sentimente rele vor transpire att de ear, et fe ieapor Sibea el nae perceapa in tmp. Mai presi de toate, vreau {3 giseasi in mineo persoand weld, Nu tree s'ma ming teascdinrebarea dak sentimentele mele sunt sterapetic {Ceca ce sn i ceva ce st e suit de Bun ca bast peru terapie daci pot fi, transparent, ceva ce sunt cea ce sit {in relia cu el. Atune poate cel va putea safe ceea ce este, lesen es Experienta clientului In coe ce privet pe client el taverseaza Secven ml ‘mai comples, care pot fi doar sugerate. Poste ci, schemati “entimentele sole se schimbs inteunele cin aceste modu: , Ma tem deel Vie ator dar nu a ac pot sam ncredere. Ar tea 8 vada in mine lurui pe care nu le cunose — elemente Inypimantitoae si rele. Pare 8 mi judese, dar sunt sigurd ‘Sim judeed. Nut pot spuneceea ce ma preocups cu adevara, ‘larpot si vorbese despre unele expeiente din tect care sunt Iya degijle mee, Pe acelea pare le ineleag, asa pot st sleavalui ceva mai mult despre mine Dar acum, am impartipit cite ceva cin latura mea ea, sna dlnpreuleste Sunt sigur de asta Ins e cludat cd glses prea pufine dover cum c8 aga stau lucruril. Oae se poate ea crue "ile pe ear leam spus sn fe chia tit de rele? Se poate fu tebuiascs si ma rusner ef ele fae parte din mine? Nu mai it e8 ma disprefuepe. Ma face si site vreau meng mai parte s8 mi explore” pe mie, poate si exprim mai mal din ine insti. Constat eel fmi e un fel de insoitor fn deme sta — pare i infeleag cu adevira Dar acum an simt aril sperat, de ast dats profund spe sat, Numitam dat seama cb explorarea adancurlornecunoseu- te din mine ma va face ties sentimente pe caren le-am tna at niiodat.E foarte ciudat, fides inteun fel sentimen- ‘ce astea nu sunt noi. Simt et au exitat dintotdeauna. Dar par ‘fie ait de ele gt de supseatoare, inci nam indrdznt rio Chat eas 8 carga in mine. far acum, 8 taiese acest sent- ‘mente in ore petrecute cu el, i sim teribil de adruncinat, ca $icum lumes mes sar nul faite era sigur 9 sods. Acumhie e sovailnics, permeabila si vulnerabls. Nu plc s smth ‘nur de care m-am tert mereu, Evina lu, $ttusi, in mod cu ros, sunt neribditor si merg la el yi ma simt mai in siguran| cand sunt cue [Nu mai siu cine sunt, dar uncori, ind sint diferite lara, fii pare cd, pret de o lips, sunt mai solids mai te. Ma fi manta contradict pe care le ses n mine —ma port inten {els simt inealtul, gandese un ler si simt ltl, E foarte de concertant. Totodat, uneori eo aventura so bucse sincere si descopar cine sunt. Uneori ma surprind gindindu-ma ci, ponte, persoana care sunt merits existe indferent Incep 8 conser ci e foarte satisicitor, des acesea dureros, ‘1 Imparazesc pur si simp ceca ce sime in acel moment. Sti, smd ajuta cu adevarat sincere sd ma asult <8 aud ce se pete Jnmine. Ac nu ms mai simt ait de inspsimantat de coes ce se petece cu adeurat in mine. Ceea ce se petrece in mine pare dlestul de dem de incredere,Foloseeeunele ore petrecute cue ‘et sap acne in mine, ate neat sh afla ce simu ait. E un demers care ma sperie, dar vreau ssi Siam incredere in ¢l in majoritateatimpului, iar asta aj Ma simt cam vulnera Dil expas, ins st c8 el a vreaSS-mi fac rh gi chiar cred ‘i pas Imi rece prin mint, pe masura ce incere mi das voie si patrund tot mai departe, anc in mine, c8 poate dach 35 regi sim ceea ce se petece in mine 5 9 pstea 8 infleg ce ‘nsearan, gi cine sunt sag tide asemenea ce fac. Cel pu Fin asta simt aceasta cunoastere,uneori, cind sunt ce Pot chiar si spun pur s simpla ce sme fats de el in orice ‘moment dat, iar asta in lo s4 omoare relaia, aga cum mi te- ream inainte, pare 0 adinceased, Oare arf posibil sifu una ‘r sentimentele mele sn prezentaaltoroameni? Poate ci nicl 7 so ava Bi primis. ‘Sui, ma sim ca scum ap plut pe curentul vei foarte aver tus find et insu. Uneor sunt invins, uneori sunt nit, dar nwa acesteexperienfenu sunt fatale. Nu siu cu exacttatec- ‘isnt da imi pot sim eacilein orice mament dat, sel par ‘i funcfioneze foarte bine ca bazé a comportamentulul meu de Lheclip alta, Poste ch asta scant 8 i ex Da, reste, pot sce asta dose fides mi simt in sigurana in eafa eu terapeu- ful meu, St poate cag putea fie insu in fell sta gin af ‘acest rela? Ma intr... Ms nteb...Poate cd pot". ‘Goes ce am prezentat au se intampla rapid, Ar putea fi nevo~ ieddeani. Ar putea, din motive pe cae nile inflegem prea bine, ‘i se intimple deloc. Dar asta poate sugera cel putin o ima- nine din interior tablouli concret al procesulu psihoterapie, isa cu se petece el pent terapeut st pentru clientul lu, pe ‘ore am incereat sl prezint AdeanopmennCunpet tes)PARTEA A TREIA Procesul devenirii persoanei ‘Am obserot proces prin care individu te ise shin tn elaiaterpenticrey Cateva directii evidente in terapie In parton a dow, cu tat ct exist elon descrerisumare ae pro- ves de schimbare clint, accent fost psp eatin care face posible acest chit capital de fa ol care wre ih matriall se ocup fn mod mat concrete natura fla care lent percep schimbarea dine ‘Nutrseo atin eu caractr personal ft de aes capitol. Ela fist seri ani 1951-19520 peraad nce foam un fort ea de sida oie sot apo expr fenomenle care peau centr Te fn trope. Carte mea Client-Centered Therapy toca! fuses publica dar eam dja emit de capital despre proces te ‘apc cae fsese sci, desig, cu oreo dot an inant. Voi gi Se un mod mi dinamic prin care i comunic oon ces petece cs persona. ‘Aso nm lua cau un clon a oe terapieaousese petra ‘mine mare tsemotate i pecore Il stuian toto dito perspec- ti de ceretare, i sind acest en dept acd a ncerctexprim percep oodilic asupea proces erapeutc care se contrau >mine. Mam sit fareIndrtzne foarte nesigurpe mine aritind intro terapi incinunat de suces, cle par 3 jr 8 mae mens o val afciune fal de ass. Mra sii chiar 5 mai ne- ‘Mwo prs Prced dei noretnt sigur ertculind poten poi ria nucleul natu wnane ete aii pita Peat nem plutonic fara abel ide! oF fisustnate ot ma malt de experen mea Procesul psihoterapiei ga cum am ajuns si cunoastem din covientaren centrath pe client, ete © experient unis si cin a feria pent flecare individ itotusievidenfind o leitate fo ontine simitoare prin generaltatea lo. Aga cum am devenit {or mai impresionat de inevitabltatea multoraspecte ale aces fui proces devin totsat din ce ince mai itt de tipl de in- treat pus att de des cu privite la e: Va vindeca 0 nevrozA ‘sesionala?” Este valabil pentra bbs saw pentru homose~ Null?” Vindecarea este permanenta2” Aceste Intrebari i altele Silane sunt eines 9 legtime, tot aa cum arf ezonabil si fhe intebim dact tadiaile gama ar fi un leac adeevat pentru ‘egerdtur Totus, dupa mine, sunt intobsr gresite dacS incor ‘Gim si ducem mai departe eunoasterea profunds 2 cea ce este pihoterapia sa a cosa ce poate east ealizeze In acest capitol Epes af pun ointrebare pe care o consider mai logic8 despre ‘est proces fascinant cu legitate propre, pe care sumim tera pie, ss incere si ofer un rispuns partial ‘St prevnt intrebarea in ful care urmeaza: Am inva, prin Intamplace, prin inflegere intutiva, prin cunostine stintice, prin maiestt in relafil umane sau print combina a tutu Foracetor element, sé nifiem un proces descriptibil ce pare si ibs dept miez osuccesiune de evenimente ordonate care tind {ie similae de la un elent a alt Stim cel putin cate ceva cu privee la conde atitudinale necesare pentrs declangarea acestui proces. im ci daci terapestal nutesteattudini deus respect profund st acceptare depling fafa de client asa cum este l atitudin similae fafa de potential clientului de ase con frunta cu sine ins i cu stati in care se afl, daca aceste attudini contin o cildued suficent, cae le transforma in cel Imai profund tip de simpatie sou afeciunefaf8 de miezul per soanei, i dact se ajunge Ian anumit nivel de comunicare, ast fel init clentul s8 poatsincepe sa perceaps faptl ch terapeu: tal infelge sentimentele trite de els il accept la nivel de profunzime al accel infeleger| atu! putem f sigur cd proce Sul este deja init Si atunc, in loc dea cerca insistim ca ‘cent process servenscsscopurile pe cae leavem in minte (x Cit de liudabile arf aceste obiective), s8 punem singura inte bare prin care stinta poate face progreseautetice, Lt intreba- reas ,Care e natura acest proces, care pars fie carateisticile sale inerente, ce dee sau dineti urmeaza si care sunt pune: tele terminus fires ale procesului — daci ele esti?” Cand a ‘observa scinteia provenité de la chela de pe coarda zmeulu, Benjamin Franklin n- cau, din fericire, sub vraja wlizsilr ef imediate si practice, cia inceput si cerceteze proces funda- mental care'a fscut posibil un astfel de fenomen. Cu toate cd multe dintre rispuncurile avancate au fost pine de greseli spe cifice, citutarea a dat ronde, find fost pas intrebarea corec- 15. atare, pledez pentru a pune aceasiintrebare cu privire la psihoterapie i pentra ao pune cu o aide de desehidere — Pleslez pentn a descr, std 9 inflege proces fundamental Mla Ia bazaterapei, in loc 58 incercam s3 deformam acel pro- es, aga incase potrivensed cu nevoilenoaste clinic sau cu Adogmele noaste preconcepute sau cu dovezile din vreun alt do- ‘meniu. Si-1examinam cu rabdare, asa cum este proces sine.