Modulul pedagogic – Nivelul II

Disciplina: Consiliere și Orientare (Opţional)

Asist. dr. Laura Carasevici

Seminar (Semestrul II/2019-2020)

Pentru evaluarea activității de seminar la disciplina Consiliere si orientare, studenții vor realiza temele
propuse mai jos. Toate temele sunt obligatorii şi vor fi realizate pe baza bibliografiei oferite.
Temele vor fi trimise la adresa de e-mail temeseminarconsiliere@gmail.com până la data de 23.05.2020.

1. Consilierea ca proces şi relaţie

Bibliografie
Rogers, C. R., 2008, A deveni o persoană. Perspectiva unui psihoterapeut, București: Editura
Trei.
Nelson-Jones, R., 2007. Manual de consiliere. Învaţă ce să spui ca să ajuţi, Bucureşti: Editura
Trei.

Teme

 Analizaţi critic cele trei condiţii de bază ale relaţiei de consiliere din perspectiva lui Carl
Rogers: autenticitatea, acceptarea pozitivă necondiţionată a celuilalt şi empatia, referindu-
vă, de asemenea, la dificultăţile pe care le-ar putea întâmpina consilierul – fiinţă umană cu
propriile ei limitări – în manifestarea autenticităţii, a acceptării necondiţionate a celuilalt şi a
empatiei. Daţi exemple de cel puţin trei atitudini şi/sau comportamente care să ilustreze
respectarea celor trei condiţii de bază (Rogers, Capitolele 2 şi 3). – max. 1 pagină

 Munca unui consilier, este una deosebit de dificila intrucat are in centrul sau un om,
un om cu probleme care cauta sa se descopere, sa se cunoasca, sa-si depaseasca
limitele, sa se regaseasca sau chiar sa se impace c sine. Astfel, consilierul, trebuie sa
aiba cunostintele necesare, abilitatile sa le foloseasca si sa le adapteze in functie de
persoana din fata lui, Asadar, relatia care se stabileste intre cei doi, respectiv
consilierr si consiliat are la baza 3 factori primordiali, autenticitatea, acceptarea
pozitiva si neconditionata a celuilalt si empatia.
In primul rand, relatia de consiliere trebuie sa fie autentica, bazata pe sinceritate,
consilierul nu judeca comportamentul celuilalt iar la randul sau, cel care cere ajutor
 trebuie sa fie sincer 100%, pentru ca doar asa vor putea gasi o rezolvare problemelor
sale.
In al doilea rand, trebuie sa existe aceasta acceptare pozitiva, adica, cel consiliat sa nu
simta ca ar fi intr-un fel diferit, sau ca nu ar putea sa se indrepte. El tebuie sa s
accepte pe sine cu toate cate il acatuiessc. De cealalta parte, consilierul trebuie sa nu
judece, sa il primeasca cu deschidere pe cel din fata sa, s ail ajute sa constientizeze ca
toate problemele se pot rezolva.
Ultimul factor nelipsit din relatia de consigliere este empatia, asadar, intre consilier si
consiliat trebuie sa se formeze o conexiune, bazata pe sinceritate, respect dar cel mai
important pe dorinta de a munci impreuna, de a colabora pentru rezolvarea
problemelor.
Exista totusi si cazuri cand procesul de consiliere este compromis. Un prim motiv ar
putea fi lipsa de sinceritate din ambele parti, atitudinea superioara din partea
consilierului, lipsa increderii si deschiderii complete din partea celui consiliat.

 Søren Kierkegaard (1813-1855), ale cărui idei filosofice au influenţat şcoala de consiliere
umanistă – Carl Rogers fiind unul dintre reprezentanţii acesteia –, consideră că a fi altceva
decât ceea ce eşti cu adevărat duce la disperare. Daţi exemple de atitudini şi/sau
comportamente care să ilustreze această disperare şi propuneţi câteva soluţii pentru a o
depăşi. Comparaţi soluţiile dvs. cu soluţiile oferite de Rogers în vederea atingerii ţelului de a
fi acel sine care eşti cu adevărat (Rogers, Capitolul 8). Ce aţi constatat în urma comparaţiei?
– max. 1 pagină

 Interpretaţi, din perspectiva ţelului de a fi acel sine care eşti cu adevărat, imaginea care îl
înfăţişează pe Napoleon Bonaparte tânăr, studiind la Academia Militară din Brienne-le-
Château, Franţa (Anexa 1). – jumătate de pagină

 Construiţi un model explicativ al producerii schimbării în cadrul procesului de consiliere

(Rogers, Capitolele 5 și 6). – jumătate de pagină
 Procesul de consiliere este un proces e durata care implica timp si effort atat din partea
cosilierului cat si a celui consiliat. Asadar el trebuie sa aiba o serie e scopuri bine sstabilite, care s
stabilesc raspunzand la urmatoarele intrebari. Cine sunt? Ce vreau sa schimb la mine? Pot sa ma
schimb? De e?
Deci, in urma procesului de consiliere, inevitabil, apar schimbari ale individului. In primul and,
acesta constientizeaza ca poate fi o varianta mai buna a sa, constientizeaza ca poate depasi
dificultatile pe care le intampina, ca poate depasi orice bariera, psihica sau dde orice natura.
Individul isi intarste acea motivatie fara de care proesul de consiliere nuu ar putea avea sans de
reusita. Individul isi raspunde la intrebarea, DE CE VREAU SA MA SCHIMB, iar raspunsul il
descopera ghidat la aceste sedinte de consiliere care il ajuta sa se auto cunoasca.
Semnele schimbarii sunt vizibile la individ chiar si dupa cateva sedinte, astfel, el va fi mai
receptiv, mai deschis spre colaborare, mai pozitiv, iar psihologic vorbind va fi o persoana
impacata cu sine.
De asemnea, exista si schimbari fizice, o energie mult mai puternica, o pofta de viata mai
accentuata decat inainte.

 Utilizaţi, ca tehnici specifice de consiliere, Înţelegerea cadrului intern de referinţă,

Parafrazarea şi reflectarea sentimentelor şi Adresarea întrebărilor pentru a aborda, de pe
poziţiile unui consilier, următorul enunţ formulat de un student: “Sunt nefericit pentru că sunt
deja în anul III şi mi-am dat seama că trebuia să aleg o altă facultate, o facultate care să-mi
permită să-mi valorific potenţialul creativ. Voi fi nefericit toată viaţa făcând ceva ce nu îmi
place de fapt” (Nelson-Jones, Partea a II-a, pp. 73-238). – jumătate de pagină

2. Dezvoltarea personală
a. Stima de sine
Bibliografie
André, C., 2010, Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine, București: Editura Trei.

Teme
 Propuneți patru metode sau modalități pentru întărirea stimei de sine a unui elev. –
jumătate de pagină

Stima de sine a unui elev se poate construi doar cu atentie sporita, cu grija din partea
profesorilor sai, a familiei, dar si a colectivului in care raviteaza. Asadar, o serie de
modalitati prin care sa se intareasca stima de sine ar putea fi:
-exprimarea opiniilor libere cat mai des, incurajarea acestuia constant
-Punerea in aplicare a unei idei propuse de acest elev
 -oferirea posibilitatii de a fi lider intr-un grup, de a coordona mici activitati
-Recompensarea acestuia prin note, cuvinte de lauda, etc
Eevul se va simti astfel apreciat, va sti ca ideile sale sunt folositoare, ca poate sa-si
exprime opiniile chiar si atunci cand acestea nu sunt potrivite.
De asemenea o alta modalitate ar fi -libera alegere, a optionalelor, a activitatilor extra-
curiculare,
b. Autoeficacitatea profesorului

Bibliografie
Gordon, T. (2011). Profesorul eficient, București: Editura Trei (Capitolele 3, 4, 5)

Teme

 Conturaţi un profil al profesorului eficient în relaţia sa cu elevii care au probleme şi un

profil al profesorului eficient în relaţia sa cu elevii care creează probleme. Ataşati o
etichetă metaforică fiecărui profil. – max. 1 pagină

Profesorul efficient in relatia cu elevii care au probleme

-rabdator si capabil sa adapteze continutul nevoilor lor

- cu capacitatea de a-i integra fara a le da senzatia ca sunt diferiti

-bun psiholog

Profesorl efficient in relatia cu elevii care creaza probleme

In aceasta situatie, profesorul trebuie sa demonstreze o serie de calitati care s ail ajute sa gestioneze
siuatiile de criza provocate de elevi. Asadar un astfel de professor trebuie sa fie informat cu privier la
mediul de unde provin elevii sai, sa ii integreze in grupuri, sa ii include in activitati cat mai multe. De
asemenea, trebuie sa aiba capacitatea de a-i asculta, sprijini si totodata descoperi cauzele unui
comportament problematic. Pe acest profesor l-as putea numi PROFESORUL MANA DE FIER,
intotdeauna prompt si informat.

3. Stilul de viaţă şi managementul stresului

Bibliografie
 Băban, A. (coord.), 2001, Consiliere educaţională, Cluj Napoca: S.C. PSINET SRL (Capitolele 9
şi 12)

Teme
 Completaţi Fişa de lucru 80 (Anexa 2), apoi revizuiţi-o bazându-vă pe informaţiile citite
în Capitolele 9 şi 12. Ce modificări aţi constatat în urma revizuirii? – jumătate de pagină

4. Planificarea carierei – Identitatea vocaţională şi decizia de carieră

Bibliografie
Băban, A. (coord.), 2001, Consiliere educaţională, Cluj Napoca: S.C. PSINET SRL – Capitolul
15 (paginile 205-219).

Teme
 Gândiţi-vă la facultatea şi/sau profesia pe care v-aţi ales-o.
a. Realizaţi o analiză a componentelor propriei identităţi vocaţionale oferind exemple care
să ilustreze componentele respective (Capitolul 15, pp. 205-219) – max. 1 pagină
b. Analizaţi procesul decizional în care v-aţi angajat atunci când v-aţi ales facultatea şi/sau
profesia. Aţi parcurs toate etapele deciziei? Ce dificultăţi aţi întâmpinat în parcurgerea
etapelor deciziei? (Capitolul 15, pp. 205-219) – max. 1 pagină
c. Completaţi Chestionarul de identificare a stilului decizional (Fişa 55, Anexa 3). În ce fel
consideraţi că stilul dumneavoastră decizional a influenţat derularea procesului decizional
atunci când v-aţi ales facultatea şi/sau profesia? – jumătate de pagină