Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARTEA I
Îndrumător proiect,
Asis. Univ. Dr. Ing. MIRCEA BARNAURE
Absolvent,
BOROSLACHE SILVIU MARIAN
Bucureşti
Septembrie, 2014
Cuprins
PIESE SCRISE:
Boroslache Silviu Marian -
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
PIESE DESENATE:
Suprastructura
Standarde:
Reglementări tehnice:
2. MATERIALE
2.1. Elemente pentru zidărie;
2.2. Mortare;
2.3. Beton;
2.5. Observaţii;
2. Materiale
2.1. Elemente pentru zidărie:
2.2. Mortare:
2.3. Beton:
Conform indicaţiilor din CR6 – 2013, se va utiliza oţel PC52, având rezistenţa
unitară de proiectare : f yd = 345 N / mm2. (rezistenţele caracteristice si de proiectare
ale oţelurilor pentru beton armat din România sunt preluate din STAS 10107/0-90)
2.5. Observaţii:
Dispunerea în plan a pereţilor structurali s-a făcut cât mai uniform în raport cu
axele principale ale clădirii, pentru se evita efectele defavorabile ale răsucirii de
ansamblu. Pentru asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune pereţii structurali cu
rigiditate mare sunt dispuşi cât mai aproape de conturul clădirii.
de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 1.5 mp (orientativ un gol de uşă
cu dimensiunile 1.20 x 2.10 m);
funcţionale;
de plastica faţadelor;
structurale.
Cerinţele structurale se referă la:
Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de
zidărie, va fi limitat, conform prevederilor din Codul P 100-1/2013, în funcţie de:
Se recomanda ca dimensiunile in plan ale plinurilor de zidarie, intre goluri sau pana
la capatul peretelui sa fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidarie
Daca nu se realizeaza modularea se vor spori dimensiunile stalpisorilor din beton
armat.
Ferestre băi
Het / t 15
Concluzie:
- bperete = 30 cm;
Concluzie:
- Aria minimă de armătură: Asmin = 1 / 100 * 90000 = 900 mm2;
Aleg 8 Φ 12 , rezultă: Asef = 904 mm2
Aleg etr Φ 8, dispuşi la s = 150 mm în câmp curent şi
s=100 mm pe lungimea de înnădire a armăturilor
longitudinale;
Hn- 35 cm= H’
315 - 35 = 280 cm
H’=280 cm
Ha= 280 : 10 = 28
HaGVP = 88 + 12 = 100 mm
hcentură = 35 cm
Concluzie:
Calculul grosimii plăcii pentru cel mai mare ochi de placă, cuprins între (2-4) / (A-D):
P[cm]
h pl = +1 … 2 cm
180
1800
h pl = + 1… 2 cm=13 cm
180
Concluzie:
hbuiandrug = 2 * ha = 2 * 10 = 20 cm;
Observaţii:
mm2;
Aleg 3 Φ 12, rezultă: Asef = 340 mm2
Scara este alcătuită din elemente înclinate (rampe) – conţinând mai multe trepte sâşi
din elemente orizontale (podeste).
Conformarea arhitecturală a scării constă în a determina numărul de trepte, precum
şi dimensiunile acestora, lăţimea rampei, dar şi a podestului.
*Desenul de mai sus pune in evidenţă elementele scării, fiind sugerate înălţimea
treptei şi lăţimea treptei, ce urmează a fi conformate. Lăţimea rampei şi a podestului
din figură sunt pentru o locuinţă individuală. Întrucât in cazul curent este vorba
despre 2 apartamente, lăţimile rampelor si ale podestelor vor fi mai mari.
Algoritmul de calcul:
H n 315
= =18 -> 16 trepte
17,5 17,5
H n 285
= =17,8 cm
16 16
btr + 2* htr = 63 cm
htr = 17,5 -> btr = 28 cm ; se alege btr = 28 cm
podest intermediar
Concluzie: - conform indicaţiilor din tabelul 8.3. din P100-1, pentru soluţia
aleasă, este necesar un procent minim de 5% pe fiecare direcţie principală;
Arie
Lungime
Ax perete
perete [m]
[mp]
A 19.8 5.94
B 6.15 1.845
C 0 0
D 25.95 7.785
E 0 0
F 19.8 5.94
G 6.15 1.845
TOTAL 23.355
Arie
Lungime
Ax perete
perete [m]
[mp]
1 11.2 3.36
2 11.2 3.36
3 0 0
4 10.7 3.21
5 6.7 2.01
6 10.7 3.21
7 0 0
8 11.2 3.36
9 11.2 3.36
TOTAL 21.87
Raportul între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de
zidărie, se va limita, pe baza indicaţiilor din Tabelul 8.11. din P100-1:
A gol t ∙L L
ρ= = gol gol = gol
A plin t perete ∙ L perete L perete
Directi
aX
Lungi
ρ=L
me Lungime Tip
Ax gol/ L Verificare conditie
perete gol [m] Perete
perete
[m]
este verificata
A 8 7.8 0.98 exterior conditia
este verificata
B 4.255 2.5 0.59 exterior conditia
C - - - - -
este verificata
D 24.15 1.8 0.07 interior conditia
E - - - - -
este verificata
F 8 7.8 0.98 exterior conditia
este verificata
G 3.85 3 0.78 exterior conditia
Directia
Y
Lungi
ρ=L
me Lungime Tip
Ax gol/ L Verificare conditie
peret gol [m] Perete
perete
e [m]
1 7.35 3.85 0.52 exterior este verificata
conditia
este verificata
2 9.4 1.8 0.19 interior conditia
3 - - - - -
este verificata
4 9.8 2.35 0.24 interior conditia
este verificata
5 6.7 0 0.00 interior conditia
este verificata
6 9.8 2.35 0.2398 interior conditia
7 - - - - -
0.1914 este verificata
8 9.4 1.8 9 interior conditia
0.5238 este verificata
9 7.35 3.85 1 exterior conditia
7.Evaluarea încărcărilor
7. Evaluarea încărcărilor
Planşeu terasă
Val de
Val caract n Val frecv n
Tip Încarcare calcul
[kN/mp] [-] [kN/mp] [-]
[kN/mp]
greutate proprie placă 13 cm 3,25 1 3,25 1,35 4,39
dale prefabricate 40x40x4 0,88 1 0,88 1,35 1,19
pat de nisip 0,32 1 0,32 1,35 0,43
hidroizolaţie 0,15 1 0,15 1,35 0,20
strat separator 0,05 1 0,05 1,35 0,07
termoizolaţie 0,02 1 0,02 1,35 0,03
P
strat suport termoizolaţie 0,46 1 0,46 1,35 0,62
bariera contra vaporilor (BCV) 0,06 1 0,06 1,35 0,08
strat difuziune 0,05 1 0,05 1,35 0,07
strat de egalizare 0,46 1 0,46 1,35 0,62
beton de panta 1,44 1 1,44 1,35 1,94
tencuială 0,20 1 0,2 1,35 0,27
V utilă 2,00 0,3 0,60 1,5 0,90
9.31 7,94 10,81
Încărcarea variabilă la nivelul planşeului terasă se determină ca fiind cea mai mare
dintre valorile incărcării din zăpadă (cf. CR1-1-3/2012) şi utila (cf. SR EN 1991).
s=gls μ i ce c t s k
unde:
gls
= este factorul de importanţă-expunerepentru acţiunea zăpezii
sk
= valoarea caracteristică a încărcării din zapadăpe sol [kN/m 2], în
amplasament
=2.0 KN/m2 (fig.3.1);
ce
= coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
= 1 (tab. 4.3- expunere normală);
ct
= coeficientul termic = 1;
kN
s=1,00 ∙ 0,80 ∙2.0 ∙ 1,00∙ 1,00=1,60
m2
Exemplu de calcul:
Ochi de placa numarul 1:
Suprafata Dormitor => pardoseala
= 12.55 mp calda
Suprafata Baie = 3.90 mp => pardoseala rece
Suprafata totala
ochi = 16.45 mp
p pc∗A pc + p pr∗A pr + p pd
pt =
A pc + A pr
pt = ( 2.52*11.05+1.32*3.9+ 1.5 )/
(12.55+3.9)=2.24kN/mp
KN
q atic =batic ∙ hatic ∙ γ BA =0,30 ∙0,20 ∙ 25+0,30 ∙ 0,60∙ 20=5,10
m
Rampă
Componentă Grosime strat Greutate specifică Încarcare p
[m] [kN/m3] [kN/m2]
Greutate pr placă 0,13 25 3,25
Treapta 0,075 22 1,65
Tencuiala inferioara 0,015 20 0,30
Finisaj superior 0,05 22 1,10
Σ = 6,25
Atriunghi = Adreptunghi
Atriunghi = 17,5*29/2 = 253.75 cm2
bechivalent = √ 17,52+ 292 = 33.87 cm
253.75
hechivalent = 33,87 = 7.49 cm
u = 3 kN/m2
Podest
Componentă Grosime strat Greutate specifică Încarcare p
[m] [kN/m3] [kN/m2]
Greutate pr podest 0,15 25 3,75
Pardoseală rece 0,02 23 0,46
Tencuială inferioara 0,015 20 0,29
Σ = 4,50
p = 4.50 kN/m2
u = 3 kN/m2
PERM=încărcare permanentă;
VAR= încărcare variabilă;
SXP=seism direcţia X cu excentricitate accidentală +0,05Ly;
SXN=seism direcţia X cu excentricitate accidentală -0,05Ly;
SYP=seism direcţia Y cu excentricitate accidentală +0,05Ly;
SYN=seism direcţia Y cu excentricitate accidentală -0,05Ly;
GF=grupare fundamentală;
GS=grupare specială;
GSXPP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SXP;
GSXPN=gruparea specială, inclusiv seismul =GS-SXP;
GSXNP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SXN;
GSXNN=gruparea specială, inclusiv seismul =GS-SXN;
GSYPP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SYP;
GSYPN=gruparea specială, inclusiv seismul =GS-SYP;
GSYNP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SYN;
unde:
γI
= factor de importanţă –expunere al construcţiilor
=1,00 (clasa III )
Sd (T 1)
= ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
perioadei fundamentale T1
a ∙ β (T 1 ) 0,25∙ 10 ∙2,5 m
S d ( T 1 )= g = =2.22 2
q 2,8125 s
αu reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte
actiuni raman constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile.
α1 reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni
raman constante, primul element structural atinge rezstenta ultima (incovoiere cu
forta axiala sau la forfecare)
αu/α1 = 1.25
q= 2.25*1.25 = 2.8125
ag
= 0.25g;
m=masa totală a clădirii;
λ=factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia;
T ≤ TC
=0,85, pentru
η =factor de corecţie care ţine seama de fracţiunea din amortizarea critică;
{
l peretix =130.75 m;
l pereti y =72.9m ;
bpereti=0,30 m;
Gstâlpişori=htot ∙ b2stâlpişori ∙ Υb.a. ∙ nrstâlpişori=9.45 ∙ 0,302 ∙ 25 ∙ 44=935.55
kN;
Gcenturi=hcenturi ∙ lcenturi ∙ b
centuri
∙ Υ
b.a
∙3 =0,35 ∙152.95 ∙ 0,30 ∙ 25 ∙
.
3=1204.5 kN
q ∙
Gatic= atic latic=5,10 ∙ (25.95*2+12.15*2)=388.62 kN;
8.1. Generalităţi
8.1. Generalităţi
Model spaţial
Verificarea deplasărilor laterale se face pentru ambele direc ții principale ale
structurii. Primul pas îl constituie identificarea pentru fiecare combina ție seismică de
proiectare a cazului cel mai deformat, unde se manifestă cele mai mari deplasări de
nivel.Cazul cel mai defavorabil din punct de vedere al deplasărilor relative este
exprimat în tabelele următoare.
unde,
SLS
dr = deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS;
ν = factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai mică a
cutremurului;
= 0,5;
q = factor de comportare specific tipului de structură;
=2,5;
dℜ
= deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare;
d SLS
r,a = valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel.
=0,5%*Hniv;
Drift X SLS
Drift admisibil
STORY SLS
DRIFT [m]
5 81
0. 2.
1 0.009 0.009 3.15 0.012 0.016 OK 0.767
5 81
0. 2.
3 0.024 0.006 3.15 0.008 0.016 OK 0.535
5 81
GSY 0. 2.
2 0.018 0.010 3.15 0.013 0.016 OK 0.856
PP 5 81
0. 2.
1 0.009 0.009 3.15 0.012 0.016 OK 0.758
5 81
Drift Y SLS
Drift admisibil
STORY SLS
DRIFT [m]
Verificarea deformaţiilor laterale la starea limită ultimă are drept scop evitarea
pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major prin prevenirea prăbuşirii
elementelor nestructurale. Aceasta verificare este necesară în cazul construcțiilor de
beton, cu excepția celor cu sistem structural tip pereți sau sistem structural dual cu
pereţi preponderenţi, în cazul construcţiilor de oțel sau al constructiilor compozite.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d ULS ULS
r =cq d ℜ ≤ d r , a
d ULS
r = deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată ULS;
q = factorul de comportare specific tipului de structură;
=2,50;
dℜ
= definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care să permită o evaluare
mai precisă, rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat,
utilizată pentru calculul valorii dre, se consideră egală cu jumătate din valoarea
0,5 Ec I c
corespunzătoare secţiunilor nefisurate, adică ;
d ULS
r,a = valoare admisibilă a deplasării relative de nivel;
= 2,5%;
c = factorul de amplificare a deplasărilor;
T
1≤ c=3−2,5 ∙ ≤2
Tc
0,681
c x =3−2,5 ∙ =0.56 → c=1 ;
0,7
0,64
c y =3−2,5 ∙ =0.72→ c=1 ;
0,7
a SLS
(%)
2.8
3 0.052 0.013 1 3.15 0.036 0.079 OK 0.460
1
GSX 2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
PP 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
2.8
3 0.052 0.013 1 3.15 0.036 0.079 OK 0.460
1
GSX 2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
PN 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
2.8
3 0.052 0.013 1 3.15 0.036 0.079 OK 0.460
1
GSX 2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
NP 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
2.8
3 0.052 0.013 1 3.15 0.036 0.079 OK 0.460
1
GSX 2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
PP 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
Drift X SLU
Drift admisibil
STORY SLU
DRIFT [m]
Drift Y SLU
Drift admisibil
STORY SLU
DRIFT [m]
Mode Period UX UY RZ
0.6816 86.75 0.000 0.494
1 25 45 7 8
0.6394 0.003 87.68 0.178
2 64 4 89 8
0.5980 0.503 0.186 87.91
3 28 8 3 02
Observaţii:
a) Modul 1 de vibraţie este translaţie pe direcţia X, la care participă
86.75% din masa totală a structurii.
b) Modul 2 de vibraţie este translaţie pe direcţia Y, la care participă
87.68% din masa totală a structurii.
c) Modul de vibraţie este torsiune, la care participă 87.91% din masa
totală a structurii.
9.6. Concluzii;
Calculul plăcilor rezemate pe tot conturul sau făcând parte din plăci
continue, se face cu relaţia:
M2'
M2 M1'
M1''
M1
M2''
1 l
∙ q ∙ ( 3∙ l x −2∙ l y ) ∙ l 2y =2 ∙ M 1 +2 ∙ y ∙ M 2 + ( M '1 + M '1' ) + M 2 '
6 lx
c min =max { c min, b ; c min, dur + ∆ c dur ,γ −∆ c dur ,st −∆ c dur , add ; 10 mm }
¿ 8 mm ( tabel 4.2 )
c min ,dur =acoperirea minimă faţă de cerinţele de mediu (tabel 4.4.N, SR EN 1992)
c nom=10+5=15 mm
f ctm
ρ ≥0,26 ∙ ,în care:
f yk
2,2 −3
ρ=0,26∙ =1,66 ∙10
345
→ Direcţia 0X
Φnom 8
a s=c + =15+ =19 mm
2 2
d x =h pl −a s=130−19=111 mm
5∙ Π ∙8 2
Se alege armarea 5 Φ 8/m→ A s ,ef = =251 mm2
4
→ Direcţia 0Y
Φnom 8
a s=c + +Φ x =15+ +8=27 mm
2 2
d y =h pl −a s=130−27=103 mm
5∙ Π ∙8 2
Se alege armarea 5 Φ 8/m→ A s ,ef = =251 mm2
4
9.6. Concluzii
mm;
→ s
max,slabs,eff=200
mm;
2. Plăcile vor fi armate cu plase legate, executate pe şantier din bare
individuale;
3. Toate barele de armătură sunt de tip PC52 (inclusiv distanţierii);
4. S-au utilizat diametre de 6 mm si 8 mm barele de 6 mm fiind utilizate ca
bare de repartiţie (cu rol constructiv şi de montaj);
5. Pentru armătura de repartiţie s-a utilizat acelaşi modul în ceea ce
priveşte numărul de bare pe metru → 5Φ6/m;
6. Secţiunile de întrerupere a călăreţilor se situează faţă de reazem la
distanţa ¼ din deschiderea de calcul a plăcii. Dacă deschiderile
adiacente reazemului nu sunt egale, punctele de întrerupere a
călăreţilor se stabilesc funcţie de valoarea maximă a deschiderii de
calcul din dreapta şi stânga reazemului;
7. Golurile de instalaţii din placă au dimensiuni reduse, aşadar armătura
din placă întreruptă de gol se dispune ca armătură de bordaj.
Armăturile de bordaj se prelungesc dincolo de marginea golului cu
a1/2+la, unde a1 este dimensiunea golului pe direcţie perpendiculară
faţă de direcţia armăturii în discuţie ( vezi figura de mai jos).
Această lungime de ancoraj se calculeayă astfel încât sa asigure
antrenarea barelor întrerupte prin biele comprimate de beton care se
mobilizează în planul plăcii.
9. Ancoraje şi înnădiri
acoperiri adecvate;
→ α 1=1
-se calculează lungimea de ancorare a unei bare cu cioc , pentru
c d ≤ 3Φ .
3 Φ=3∙ 8=24 mm
→ α 3=0,7
;
α4 =coeficient ce ţine seama de influenţa uneia sau mai multor bare transversale
l bd → α 4 =1
sudate de-a lungul ;
α 5 =coeficient ce ţine seama de efectul presiunii perpendiculare pe planul de
l bd → α 5=1
despicare de-a lungul ;
l b ,min =¿ lungimea de ancorare minimă în absenţa oricărei alte limitări;
Φ σ sd
l b ,rqd =
4 f bd ;
f yd
de ancorare= ;
f bd =valoarea de calcul a efortului unitar ultim de aderenţă;
f bd=2,25 η1 η2 f ctd ;
α ct f ctk ,0,05
f ctd=
γc
→ η1=1
(condiţiile de aderenţă sunt „bune”);
η2
=coeficient ce ţine seama de diametrul barei → η2=1(Φ< 32mm)
2
20 3
f ctd=0,7 ∙ 0,3 ∙ =1,03 MPa ;
1,5
f bd=2,25 ∙1 ∙ 1∙ 1,03=2,32 MPa ;
8 300
l b ,rqd = =259 mm
4 2,32
l bd=1 ∙1 ∙ 1∙ 0,7 ∙1 ∙ 259=181 mm
α5 1
lbd [mm] 136 182 136 182 226
f ¿cd
nech =0,75 ∙
fd ;
fck 20 N
f ¿cd = = =13,33
1,5 1,5 mm2 ;
fk
f d=m z ∙
γm ;
mz
= coeficient al condiţiilor de lucru ;
mz = 0,75 ;
fk
= rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei;
f k =K ∙ f 0,70 ∙ f 0,30;
b m
11.Calculul scării
11.Calculul scării
GF = 1,35 ∙ p+1,50 ∙ u;
c min =max { c min, b ; c min, dur + ∆ c dur ,γ −∆ c dur ,st −∆ c dur , add ; 10 mm }
¿ 8 mm ( tabel 4.2 )
c min ,dur =acoperirea minimă faţă de cerinţele de mediu (tabel 4.4.N, SR EN 1992)
c nom=10+5=15 mm
As
Coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă, ρ= , satisface condiţia :
bd
f ctm
ρ ≥0,26 ∙ ,în care:
f yk
2,2
ρ=0,26∙ =1,66 ∙10−3
345
Podest:
→ Direcţia 0X
Φnom 8
a s=c + =15+ =19 mm
2 2
d x =h pl −a s=150−19=131 mm
→ Direcţia 0Y
Φnom 8
a s=c + +Φ x =15+ +8=27 mm
2 2
d y =h pl −a s=150−27=123 mm
5∙ Π ∙8 2
Se alege armarea 5 Φ 8/m→ A s ,ef = =251 mm2
4
Rampă:
→ Direcţia 0X
Φnom 8
a s=c + =15+ =19 mm
2 2
d x =h pl −a s=130−19=111 mm
5∙ Π ∙8 2
Se alege armarea 5 Φ 8/m→ A s ,ef = =251 mm2
4
→ Direcţia 0Y
Φnom 8
a s=c + +Φ x =15+ +8=27 mm
2 2
d y =h pl −a s=130−27=103 mm
5∙ Π ∙8 2
Se alege armarea 5 Φ 8/m→ A s ,ef = =251 mm2
4
kNm M ∙ 103
A
nec
s [ ]
m
=
z ∙ f yd
→ Direcţia 0X
ales acelaşi modul de bare, însă un diametru mai mare al acestora, deoarece apar
concentrări de eforturi)
→ Direcţia 0X: Se dispun bare de repartiţie 5Φ8/m;
Observaţii:
Pe direcţia scurtă a rampei se va dispune armătură de repartiţie 5Φ8/m,
obţinută din procentul minim de armare. Această armare se va poziţiona atât
la partea superioara, cât şi la partea inferioară.
Armătura longitudinală din rampă, se va continua în podest, fiindu-i asigurată
o lungime minimă de ancorare.
Armatura transversală de repartiţie din rampă se va dispune şi în podeste, atât
la partea superioara, cât şi la partea inferioară.
La partea inferioară a podestelor şi a rampei, armătura transversală de
repartiţie va fi îndesită, în zonele de rezemare a rampei pe podest.
11.Predimensionarea fundaţiei
11.Predimensionarea fundaţiei
Terenul de fundare are pconv = 275 kPa la adâncimea de fundare, iar nivelul
pânzei de apă subterană se află la mare adâncime.
Relaţia de calcul a lăţimii fundaţiei se poate determina la egalitatea cu
presiunea convenţionala.
N NT
Pef = T =P conv=¿ B=
L∙B L ∙ P conv
perete
N T =N P + N parter +Gsubsol +Gf
KN
g pl =( h pl ∙ γ b .a . ) x 1,35=( 0,15 ∙ 25 ) ∙ 1,35=3,75 ∙ 1,35=5,06
m2 ;
KN KN
gP =1,32 ∙ 1,35=1,8 2
m
2
m ;
KN KN
1,5 x 1,5=2,25 2
3. Utilă : m
2
m
KN KN
0,5 x 1,35=0,675 2
4. Pereţi despărţitori : m
2
m
KN
TOTAL : 9,79 m
2
Np = 15930 kN
NT = (15930+9.79*289.20+0.3*143.1*3.15*25)1.1=24356.2 kN
Verificarea fundaţiei :
Arie
I x [cm^4] Iy [cm^4] [cm^2]
1173995636
A1 5 1,7795E+11 145500
2113192145
A2 7 1,0785E+11 261900
1748653327 483298593
A3 3 7 152250
1748653327 483298593
A4 3 7 152250
2113192145
A5 7 1,0785E+11 261900
1173995636
A6 5 1,7795E+11 145500
1575976867
A7 3 1,7795E+11 145500
2836758361
A8 1 1,0785E+11 261900
1497286929 617288343
A9 7 8 216450
2836758361
A10 1 1,0785E+11 261900
1575976867
A11 3 1,7795E+11 145500
TOTAL 2,03944E+1 1,15904E+1
∑ 1 2 2150550
7,45074E+1 3,81546E+1
TOTAL 1 2 3018450
CALCU 2,65642E+1
L 5,4113E+11 2 867900
Distanta W
Brat [cm] W x[m^3] y[m^3]
x1 1311 2026,3
x2 1311 2026,3
y1 640 845,5
y2 605 894,4
Verificarea
fundatiei
86,
A fundatie[mp] = 79
p conv[kN/mp] = 275
H - distanta de la cota de fundare la cota teoretica
de incastrare
H [m] = 3,05
845,
Wx[mc]= 5
Wy[mc]= 2026
M f =M ed +V ed∗H
RELATIA DE
VERIFICARE
N f Mf
p1/ 2= ± ≤ 1,4∗pconv
Af W
N f =N structura + N pl peste subsol + N fundatii
Nf =
15930+2831,268+1129,875+1593=214
84 kN
Wy [mc] = 438,8
Verificarea 1 - p max
p1 [kN/mp] =
21484,143/289,2+229070,75/438,8=360,61<1,4*p
conv=385
Verificare 2 - p min.
p2 [kN/mp] = 21484,143/289,2-
229070,75/438,8=134,48>0