Sumar al Raportului de Alternativă

al Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa

de puci anticonstituțional întreprinsă de Partidul Democrat din Moldova prin intermediul
Curții Constituționale și al Procuraturii Generale

I. Expunerea situației de fapt

Urmare a alegerilor din 24 februarie 2019, prin votul exprimat democratic de către alegători, a
fost ales Parlamentul de legislatura a X-a. La data de 9 martie 2019, Curtea Constituțională, la
solicitarea Comisiei Electorale Centrale, a confirmat rezultatele alegerilor și a validat mandatul
deputaților noi aleși.
Ședință de constituire a Parlamentului de legislatura a X-a a avut loc la data de 21 martie
2019. La solicitarea președintelui ședinței, fracțiunile parlamentare nu au făcut uz de art. 4 alin. (12)
din Regulamentul Parlamentului și nu a fost anunțată constituirea unei majorități parlamentare.
În data de 29 mai 2019, reprezentanți ai Partidului Democrat din Moldova au depus la
Primăria mun. Chișinău o declarație prealabilă prin care informează autoritatea locală, că, în perioada
5-9 iunie 2019, urmează să fie desfășurate întruniri politice în Piața Marii Adunări Naționale, în fața
clădirii Parlamentului și a Președinției Republicii Moldova, unde vor participa aproximativ 50000 de
persoane. Conform datelor primite de la Primaria Municipiului Chișinău, responsabili de eveniment
din partea Partidului Democrat au fost desemnați Eugeniu Nichiforciuc și Iurie Cazacu.
Din informațiile prezentate de către Ministerul Afacerilor Interne la data de 7 iunie 2019,
începând cu ora 14.00, în mun. Chișinău s-au efectuat deplasări organizate din teritoriul țării a
membrilor și susținătorilor Partidului Democrat din Moldova, care s-au întrunit în următoarele locații:
scuarul Academiei de Științe a Moldovei și adiacentul cinematografului „Gaudeamus” și ulterior,
către ora 16.20, s-au deplasat în marș spre sediul Parlamentului. Ajungând la sediul Parlamentului,
cei aproximativ 5000 de participanți au înconjurat edificiul.
În urma audierilor reprezentanților Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Comisia de
anchetă a fost informată despre faptul că, în urma analizei profilului participantului la protestul din
fața Parlamentului în ziua de 7 iunie 2019, s-a identificat faptul că 90 % din masa protestatară erau
sportivi cu o bună pregătire fizică. Au fost și participanți angajați în sectorul bugetar care au fost
impuși să vină la protest, fiind amenințați cu demisia.

Având în vedere rolul Curții Constituționale în declanșarea unei crize fără precedent în istoria
Republicii Moldova, este de menționat că la 22 mai 2019, Președintele Igor Dodon a adresat Curții
1
Constituționale o sesizare (nr.102b) privind interpretarea articolului 85 alin. (1) coroborat cu
articolele 63 alineatele (2) și (3), 69 alin. (2) și 103 din Constituția Republicii Moldova, ridicând
următoarea problemă:
„Dacă termenul de trei luni prevăzut de articolul 85 alin. (1) din Constituție, termen în care
Parlamentul nou ales se află în imposibilitatea formării Guvernului sau procedura de adoptare a
legilor este blocată, se calculează de la data validării alegerilor parlamentare sau de la data
constituirii/întrunirii legale a Parlamentului?"
Drept urmare, în seara zilei de 7 iunie 2019, deliberând în camera de consiliu, Curtea
Constituțională a pronunțat decizia nr.83, statuând că „data validării alegerilor reprezintă data
expirării mandatului Guvernului, circumstanță care determină necesitatea formării unui nou Guvern.
Prin urmare, din textul clar al articolului 103 alin. (1) din Constituție rezultă că termenul de trei luni
(90 de zile) în care Parlamentul nou ales trebuie să formeze Guvernul curge de la data validării
alegerilor. Curtea observă, în acest caz, aplicabilitatea regulii In claris non fit interpretatio (textele
clare nu au nevoie de o interpretare). Astfel, conform acestei decizii, Parlamentul Republicii Moldova
de legislatura a X-a, era impus să încheie formarea Guvernului până la data de 7 iunie 2019, deși în
comunitatea de experți exista o poziție quasi-unanimă privind termenul limită de 9 iunie.
De notat, că soluția în speța constituțională menționată mai sus, precum că 7 iunie 2019 ar fi
termenul limită de formare a Guvernului a fost oferită în seara zilei de 7 iunie 2019. Astfel, Curtea
Constituțională intenționat nu a oferit soluția sa în timp util, dar a pus societatea în fața unui fapt
consumat, stârnit nedumerire și neîncredere în autoritatea de jurisdicție constituțională.
Mai grav, atât timp cât mediul de experți constituționaliști nu vedeau nicio ambiguitate cu
privire la termenul până când Parlamentul era impus să încheie formarea Guvernului, sesizarea
depusă de Președintele Igor Dodon poate fi interpretată drept complicitate, deoarece această sesizare a
oferit Curții Constituționale temei pentru a interpreta termenul de trei luni ca însemnând, de fapt, 90
de zile, în care Parlamentul nou ales trebuia să formeze Guvernul. Deși textele clare nu au nevoie de
o interpretare, totuși Curtea a interepretat termenul și atfel a mutat data limită de pe 9 pe 7 iunie.
Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sesizarea Președintelui Igor Dodon.
Tot în seara zilei de 7 iunie a fost depusă sesizarea 110b de către deputații Partidului
Democrat, Serghei Sîrbu și Vladimir Cebotari. Sesizarea a fost examinată, imediat, a doua zi, pe data
de 8 iunie în ședința plenului Curții de la orele 10.30.
La 07 iunie 2019, ora 17.29, de la Serviciul național unic pentru apeluri de urgență 112, în
Dispeceratul zonal Chișinău al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a parvenit o fișă de caz, precum
că o persoană anonimă, cu voce de bărbat a efectuat un apel telefonic, invocând că sediile Guvernului
din Piața Marii Adunări Naționale și a Președinției sunt minate și vor exploda. Ulterior la ora 17.34, a
fost transmisă o altă fișă de caz despre un apel parvenit de pe același număr de telefon, precum că este
2
minat sediul Președinției. În continuare, la ora 17.37, a mai fost recepționată o fișă de caz de la același
număr de telefon precum că este minat Parlamentul și Președinția.
În contextul acestor apeluri și a operațiunilor organelor specializate, a fost obstrucționat
accesul deputaților blocului ACUM și a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova în clădirea
Parlamentului. În urma cercetării detaliate a obiectivelor menționate de către angajații Secției tehnico-
explozivă a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare și angajații Centrului chinologic ale
Inspectoratului General al Poliției, careva dispozitive explozibile nu au fost depistate.
Pe acest caz, conform informației obținute din partea Ministerului Afacerilor Interne, de către
organul de urmărire penală al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, a fost exercitată urmărirea penală în
cadrul cauzei nr. 2019030948, care a fost pornită la 12.06.2019, în temeiul unei bănuieli rezonabile
privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 281 Cod penal.
Prin răspunsul, Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Comisia de anchetă a fost informată că în
cadrul cauzei penale nominalizate a fost ridicată și examinată informația privind descifrările
convorbirilor telefonice intrare-ieșire efectuate prin intermediul cartelei SIM cu nr.0694XXXX, care
a fost activată în ziua efectuării apelului.
Totodată, a fost constatat faptul că, cartela SIM a fost activată într-un telefon fără număr de
International Mobile Equipment Identity (IMEI), durata apelului fiind de 27 secunde, echipamentul
fiind amplasat în mun. Chișinău, str. Alecu Russo, nr.1.

Pe data de 8 iunie 2019, în jurul orei 10.30, Curtea Constituțională, examinează sesizarea
110b, depusă de către deputații Partidului Democrat, Serghei Sîrbu și Vladimir Cebotari în seara zilei
de 7 iunie, prin care s-a solicitat interpretarea art. 63 și 85 din Constituție sub următoarele aspecte:
1) Poate fi considerat identic statutul juridic și extinderea competențelor unui Parlament cu
mandat expirat și al unui Parlament dizolvat?
2) Poate Parlamentul să-și reia activitatea legislativă și să îndeplinească atribuțiile prevăzute
de art. 66 din Constituție dacă au apărut circumstanțe de dizolvare obligatorie a Parlamentului, ca
urmare a blocajului legislativ și/sau imposibilitate de formare a Guvernului timp de 3 luni, fapt
constatat corespunzător de către Curtea Constituțională.
Curtea Constituțională a pronunțat următoarea hotărâre:
1. Parlamentul care urmează a fi dizolvat în temeiul art. 85 din Constituție nu are statut și
competențe identice cu Parlamentul mandatul căruia a expirat în conformitate cu prevederile art.63
din Constituție.
2. În cazul apariției circumstanțelor de dizolvare obligatorie a Parlamentului ca urmare a
blocajului legislativ și/sau a imposibilității de formare a Guvernului timp de 3 luni (90 de zile),

3
Parlamentul nu este în drept să desfășoare activitate legislativă și să-și îndeplinească atribuțiile
prevăzute de art. 66 din Constituție, precum şi să constituie organe de conducere ale Parlamentului.
3. La apariția circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului în condițiile art.85 alin.(1) din
Constituţie, Președintele țării este obligat, neîntârziat, să sesizeze Curtea Constituțională pentru
constatarea circumstanțelor de dizolvare, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare a
Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.
4. Orice acțiune și/sau act legislativ, care are drept scop desfăşurarea activității Parlamentului
după apariția circumstanțelor de dizolvare obligatorie, constituie o încălcare gravă a prevederilor
constituționale și sunt nule ab initio.
La orele 11.00 a fost făcută publică cererea semnată de deputații în Parlament prin care se
solicită convocarea ședinței în plen a Parlamentului pentru data de 8 iunie 2019, ora 12.30.
În cadrul ședinței, doamna Zinaida Greceanîi a fost aleasă în calitate de Președinte a
Parlamentului. Tot atunci, Președintele Republicii Moldova a semnat Decretul nr.1171-VIII privind
desemnarea doamnei Maia Sandu la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.
Ulterior, Parlamentul a aprobat Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova și a
acordat votul de încredere acestuia prin Hotărârea nr. 40 din 8 iunie 2019, iar prin Decretul nr. 1172-
VIII/2019, Președintele Republicii Moldova a numit Guvernul.
Din informațiile obținute în urma audierilor angajaților Secretariatului Curții Constituționale,
s-a constatat că în jurul orei 15.00, a fost înregistrată sesizarea nr.111a privind controlul
constituționalității actelor legislative adoptate de deputații Parlamentului de legislatura a X-a, la 8
iunie 2019, autorii sesizării fiind deputații Partidului Democrat Serghei Sîrbu și Vladimir Cebotari.
La ora 15.45 sesizarea a fost scanată de persoana responsabilă a Secretariatului Curții Constituționale
și transmisă judecătorilor, iar aproximativ la ora 16.30 a fost examinată de către Curte.
Curtea Constituțională a pronunțat următoarea hotărâre:
„1. Se declară neconstituțională Hotărârea adoptată de deputații Parlamentului Republicii
Moldova de legislatura a X-a din 8 iunie 2019 pentru alegerea doamnei Zinaida Greceanîi în funcţia
de Preşedinte al Parlamentului.
2. Se declară neconstituţionale, ab initio, actele legislative (legile, hotărârile) adoptate de
deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a la data de 8 iunie 2019 şi ulterior.”
Ulterior, după programul de lucru, aproximativ la 18.00-18.30, în adresa Curții a parvenit o
altă sesizare înregistrată cu nr. 112a, a deputaților Partidului Democrat din Moldova Serghei Sîrbu,
Vladimir Cebotari și Igor Vremea, prin care se solicita verificarea constituționalității și declararea
drept nulă, ab initio a Decretului Președintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului
la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova și Decretului Președintelui Republicii Moldova
privind numirea Guvernului Republicii Moldova.
4
 Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea în aceeași zi, conform căreia:
1. A declarat neconstituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019
privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.
2. A declarat neconstituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019
privind numirea Guvernului Republicii Moldova.
Conform informației obținute din partea Secretariatului Curții Constituționale, Comisia a
constatat că pe data de 9 iunie, înainte de începerea programului de lucru, între orele 7.00-7.50 a fost
înregistrată, scanată și remisă în adresa judecătorilor Curții sesizarea deputaților Partidului Democrat
din Moldova Serghei Sîrbu, Vladimir Cebotari și Igor Vremea nr. 113f. Prin sesizarea menționată, cei
trei deputați solicitau Curții constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de
Președinte al Republicii Moldova.
Curtea Constituţională a emis următorul aviz:
„1. Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al
Republicii Moldova în cadrul procedurii de dizolvare a Parlamentului refuzul deliberat al
Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de a sesiza Curtea Constituțională, pentru
constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, cu emiterea
ulterioară a decretului de dizolvare a Parlamentului și de stabilire a datei alegerilor parlamentare
anticipate, fapt care reprezintă, potrivit articolului 91 din Constituţie, o imposibilitate temporară de
exercitare a atribuţiilor sale în acest sens.
2. În baza articolului 91 din Constituţie, potrivit ordinii exercitării interimatului, Prim-
ministrul în exercițiu, dl Pavel Filip, în calitate de Preşedinte interimar al Republicii Moldova va
sesiza Curtea Constituțională pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea
Parlamentului de legislatura a X-a și, după caz, va emite decretul privind dizolvarea Parlamentului
și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.”
Atenționăm, în contextul celor menționate mai sus, despre o încălcare a normelor
procedurale ale Codului jurisdicției constituționale nr. 502/1995, care la art. 38 alin. (2) lit. c)
stabilește că, subiecții cu drept de sesizare pot face sesizări în probleme ce ţin de competenţa lor, cu
unele excepţii printre care cea privind constatarea circumstanţelor ce justifică suspendarea din funcţie
a Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, care
poate fi făcută în temeiul unei hotărâri a Parlamentului, semnate de Preşedintele Parlamentului. Se
cunoaște că sesizarea nr. 113f din 08.09.2019 a fost semnată doar de 3 deputați din opoziție.
Astfel, Comisia de anchetă a constatat o încălcare admisă de către Curtea Constituțională,
care nu era în drept să admită spre examinare sesizarea depusă de subiecți necorespunzători. Drept
urmare, actele Curții Constituționale emise în urma examinării acestei sesizări și a celor ulterioare
care derivau din ea erau lovite, ab initio, de nulitate constituțională.
5
 Ulterior, în aceeași zi, în intervalul de timp 9.00-9.40 a fost înregistrată, scanată și remisă
în adresa judecătorilor Curții sesizarea „Președintelui interimar” al Republicii Moldova Pavel Filip
nr.114f, privind constatarea circumstanțelor ce justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.
Curtea Constituţională a emis următorul aviz:
„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii
Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului în termenul prevăzut de articolul
85 alin. (1) din Constituție.”
„Președintele interimar” Pavel Filip a semnat Decretul prin care a stabilit data de 6
septembrie 2019 drept data alegerilor parlamentare anticipate. Subsecvent, Parlamentul de legislatura
a X-a a adoptat, prin Hotărârea Parlamentului nr. 45, Declarația prin care a constatat uzurparea puterii
de stat de către fosta guvernare, care a pierdut încrederea atât din partea cetăţenilor Republicii
Moldova, cât şi din partea comunităţii internaţionale şi, în loc să cedeze puterea paşnic şi democratic,
a decis să meargă pe calea destabilizării şi escaladării violenţelor.
Pe data de 9 iunie 2019, a fost făcută publică declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii
Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Vicepreședintelui Comisiei Europene,
Federica Mogherini și a Comisarului pentru Vecinătate Johannes Hahn, cu referire la situația politică
din Republica Moldova. Prin această declarație, Uniunea Europeană a recunoscut oficial Guvernul
legitim votat și numit pe data de 8 iunie 2019.
Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland a făcut o declarație prin care a
menționat că „deciziile recente ale Curții Constituționale sunt greu de înțeles și par arbitrare în
lumina textului Constituției și a standardelor internaționale de drept.” În acest context, Thorbjørn
Jagland a decis să solicite avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii,
inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova.
Pe parcursul zilei, accesul în instituțiile statului era obstrucționat de membrii și
simpatizanții Partidului Democrat din Moldova, care au instalat corturi în fața acestora, monitorizând
persoanele care intrau și ieșeau din instituții.
În jurul orelor 13.00, la indicația (ex)ministrului Apărării, Eugen Sturza, a fost inițiat
procesul de mobilizare a efectivului Armatei Naționale și a comandanților unităților militare pentru a
fi prezenți la o ședință, care a avut loc în sala Marelui Stat Major al Ministerului Apărării, la ora
19.00, și la care au participat președintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc; (ex)Prim-
ministrul, Pavel Filip; și (ex)ministrul Apărării Eugen Sturza. La ședință au participat toți
comandanții unităților militare din țară.
Mesajele transmise de către Vladimir Plahotniuc au constat în asigurarea militarilor că
activitatea Parlamentului după data de 7 iunie 2019 și numirea noului Guvern sunt ilegale, având în
vedere hotărârile și avizele Curții Constituționale. S-a vorbit despre problemele politice din țară,
6
negocierile pe care Partidul Democrat din Moldova le poartă și că acesta va soluționa criza politică
din țară în câteva zile. S-au adus critici noii alianțe, s-a solicitat ca militarii să nu se implice în acțiuni
politice și să nu facă declarații. Vladimir Plahotniuc a ținut să accentueze că Ministrul Apărării este în
continuare domnul Eugen Sturza și comandatul armatei este generalul Igor Cutie și că militarii
trebuie să se subordoneze în continuare acestora. De asemenea, s-a menționat despre realizările
guvernului Filip și ale Partidului Democrat (Programele „Prima Casă” și „Drumuri bune”, despre
majorarea pensiilor, soldelor militarilor etc.) și alte mențiuni care se încadrează în conceptul de
agitație politică. Însăși apariția cetățeanului Vladimir Plahotniuc la acest eveniment și, cu atât mai
mult, discursul său imperativ și indicațiile oferite efectivului de comandă al armatei naționale, pot fi
catalogate drept elemente constitutive ale exercitării puterii politice în nume propriu sau, cu alte
cuvinte, a uzurpării puterii de stat.
În ziua de 10 iunie 2019, clădirea Guvernului continua să fie înconjurată de polițiști, printre
forțele de ordine aflându-se și mascați. Cu toate că vicepreședintele Partidului Democrat Andrian
Candu a declarat pentru presă că aceste măsuri au fost inițiate în contextul unui risc pentru securitatea
statului, reporterii mai multor instituții de presă au filmat câțiva tineri, îmbrăcați în costume sportive,
rași pe cap și fără însemne de identificare, intrând lejer în clădire pe lângă scutieri.
În aceste condiții, având în vedere obstrucționarea accesului în clădire a noului cabinet de
miniștri, a fost anunțată ședința Guvernului, care a avut loc în clădirea Parlamentului Republicii
Moldova.
Tot pe 10 iunie, formarea noii coaliții de guvernare a fost recunoscută printr-un comunicat
difuzat de Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. De asemenea, susținerea față de Guvernul
Sandu și-au exprimat-o Franța, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Polonia
și Suedia, printr-o declarație comună. Au urmat declarații din partea României, Elveției, Finlandei,
Canadei, Lituaniei și a altor state care au recunoscut noua guvernare. De asemenea, Departamentul de
Stat al SUA a accentuat legitimitatea alegerilor din 24 februarie și a Parlamentului ales.
Pe data de 14 iunie, Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova prin regiunea
Transnistreană a Republicii Moldova cu un automobil ce ar fi aparținut lui Vladimir Andronachi.
Ajuns în Ucraina, Vladimir Plahotniuc s-a deplasat apoi cu avionul spre Marea Britanie.

II. Constatări:
Din declarațiile reprezentanților Ministerului Apărării obținute în urma audierilor, Comisia a
constatat că:
1. Pe data de 8 iunie, Batalionul cu destinație specială și Batalionului nr.22 de menținere a
păcii ale Ministerului Apărării, au primit semnalul de a se prezenta în unitate cu misiunea de a
proteja tabăra și patrimoniul armatei naționale. Indicațiile au fost date de Ministrul Apărării, după
7
care de șeful Marelui Stat Major. În timpul nopții, militarii au dormit în cazarme. În acest regim de
alarmă, batalionul s-a aflat de pe data de 8 iunie până pe data de 14 iunie 2019, orele 16.00-17.00,
atunci când ofițerul de serviciu operativ a transmis semnalul „La loc comanda”.
2. Pe data de 9 iunie, șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Igor Cutie i s-a dat
ordinul de către (ex)ministrul Apărării, Eugen Sturza de a elabora un document conform căruia să fie
antrenat efectivul Marelui Stat Major pentru a proteja și a asigura integritatea patrimoniului militar
pentru a nu admite cazuri similare ca cele din timpul crizei din Ucraina în anul 2014 (fenomenul
„omuleților verzi”). În acest sens a fost elaborată Directiva Comandantului, au fost avertizate
unitățile militare să întărească paza și posturile.
3. Șeful Marelui Stat Major nu a primit informații/documente concrete privind posibilul
pericol asupra securității Republicii Moldova, respectiv toate ordinele de antrenare a efectivului
armatei erau îndeplinite și se bazau doar pe spusele ex-ministrului Apărării.
4. Totodată, având în vedere că la baza ordinului dat de către (ex)Ministrul Apărării șefului
Marelui Stat Major nu a existat o informație, un document oficial concret cu privire la potențialul
pericol asupra securității statului, se poate prezuma că prin declararea posibilelor atacuri asupra
unităților militare, Ministerului Apărării, Vladimir Plahotniuc și-a camuflat utilizarea forțelor armate
în interesele sale politice. Evident, obiectivul real era obstrucționarea accesului noii conduceri a
ministerului și a țării, fapt ce constituie un alt element al uzurpării puterii de stat.
5. Prin ordinul de convocare în ședință pe data de 9 iunie, ora 19.00 în cadrul Ministerului
Apărării, nu a fost menționat scopul, subiectul sau participanții ședinței. Șefului Marelui Stat Major i
s-a comunicat că va fi o ședință la care va participa (ex)prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel
Filip. Prezența la eveniment a președintelui de atunci a Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc nu
a fost anunțată, astfel persoana acestuia a stârnit uimire în rândul militarilor.
6. Având în vedere că pe data de 9 iunie la întrunirea la care a participat Președintele
Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc au fost chemați toți comandații unităților
militare din țară, se constată că Vladimir Plahotniuc a mobilizat toată armata națională în scopuri
politice proprii de a menține puterea cu orice preț, uzurpând astfel puterea în stat.
7. Ordinea luărilor de cuvânt a fost următoarea: Vladimir Plahotniuc, Pavel Filip, Eugen
Sturza. Așadar, pentru un lider de partid, care nu deținea nicio funcție oficială în stat, înconjurat de
pază privată impunătoare, au fost mobilizați toți comandanții unităților militare din țară pentru a
asculta un discurs de campanie electorală și de propagandă politică, astfel discreditând Armata
Națională - o instituție strategică a statului.
8. În cadrul ședinței, Vladimir Plahotniuc, a solicitat militarilor să nu se angajeze politic, în
pofida faptului că el era prezent în calitate de lider politic al unui partid aflat deja în opoziție, dar
cerea armatei să se supună în continuare unui Guvern a cărui mandat a încetat. Astfel, Vladimir
8
Plahotniuc încerca să-și asigure continuitatea regimului său lipsit de orice legitimitate și aflat în afara
câmpului legal. Aceste acțiuni sunt elemente constitutive ale uzurpării puterii de stat.
9. După ședința de la ora 19.00, în biroul Ministrului Apărării au fost convocați, Șeful
Statului Major, generalul Igor Cutie; Comandantul Batalionului cu destinație specială, locotenent-
colonel Ion Ojog; și Comandantul Batalionului nr. 22 de menținere a păcii, maiorul Ion Coțofană. În
cadrul ședinței, (ex)ministrul Apărării, Eugen Sturza a dat indicația ca pe teritoriul unităților militare,
pe teritoriul taberei 142 și 123 să nu fie permis accesul persoanelor neautorizate care nu au permis de
intrare. Nu au fost menționate nume, dar au fost menționate funcții. Drept urmare, deputații din
legislatura a X-a și noul Ministru al Apărării Pavel Voicu, au fost incluși în categoria de subiecți al
căror acces pe teritoriul sau în cadrul Ministerului ar fi trebuit să fie obținut prin acordul
(ex)Ministrului Apărării, Eugen Sturza.

Din declarațiile angajaților Secretariatului Curții Constituționale obținute în urma

audierilor, Comisia a constatat că:
1. Pe parcursul zilei de 7 iunie 2019, ex-președintele Curții Constituționale, Mihai
Poalelungi a solicitat șefului Secretariatului întocmirea unei dispoziții de convocare în regim de lucru
a unor angajați ai Secretariatului Curții în zilele de 8 și 9 iunie 2019 (sâmbătă și duminică).
2. Informația despre necesitatea de a se prezenta la locul de muncă a fost
expediată/transmisă selectiv angajaților Secretariatului Curții, unii dintre ei nefiind informați în acest
sens.
3. Pe data de 7 iunie 2019, a fost dată indicația de antrenare a angajaților Secretariatului
Curții Constituționale la locul de muncă în zilele de sâmbătă și duminică (8, 9 iunie 2019), fără a
exista un subiect concret de examinare. Or, având în vedere că toate sesizările examinate de către
Curte pe data de 8 și 9 au fost depuse respectiv în aceeași zi, apare suspiciunea că Președintele Curții,
posibil și alți judecători cunoșteau din timp despre sesizările care urmau a fi depuse. Drept urmare, pe
data de 7 iunie, ex-președintele Curții Constituționale și-a asigurat tot mecanismul uman și tehnic
pentru a oferi acoperire juridică și procedurală unui scenariu pregătit din timp.
4. De regulă, asistenții judiciari sunt cei care citează părțile, la indicația Președintelui
Curții. În zilele de 8 și 9 iunie, niciun asistent judiciar nu a fost prezent. Ex-președintele Curții
Constituționale a decis să nu fie citate părțile, deoarece Curtea va efectua o examinare extrinsecă a
sesizărilor. Comisa remarcă că nici autorii sesizărilor nu au fost citați procedural despre data și ora
examinării sesizărilor, de către angajații Secretariatului Curții prezenți la muncă în zilele de 8 și 9
iunie. Cu toate acestea, deputatul Serghei Sîrbu s-a prezentat la examinarea sesizărilor nr. 110b, 111a,
113f, iar deputatul Igor Vremea la examinarea sesizării nr. 112a.

9
 5. Asemenea cazuri de examinare a sesizărilor la Curtea Constituțională, practic imediat
după ce au fost depuse și pronunțarea verdictului nu au avut loc anterior. Comisia opinează că astfel
de practici trezesc suspiciuni rezonabile referitor la independența judecătorilor Curții Constituționale
și imparțialitatea autorității jurisdicționale.
6. Cu regret, inregistrările video de la camerele de supraveghere din interiorul și
exteriorul clădirii Curții Contituționale nu s-au păstrat. Presupunem că acestea au fost distruse
intenționat pentru a ascunde identitatea unor persoane care ar fi intrat în incinta clădirii în acele zile
pentru a transmite indicații/texte și pentru a se asigura că lucrurile se desfășoară conform unui
presupus plan.

Din declarațiile Șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Mihail

Harabagiu, obținute în urma audierilor, Comisia a constatat că:
1. Prin apelul telefonic din partea (ex)ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan,
șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a primit indicații de a asigura cu corturi
poliția care asigura ordinea publică în jurul guvernului asediat de „protestatri”. Această solicitare,
dată prin telefon, a fost acoperită procedural ulterior apelului telefonic de solicitarea în scris a șefului
Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari. Executarea respectivului ordin a fost dată la fel
prin telefon, comandatului detașamentului „Căutare, salvare” nr. 1 din Durlești, Gheorghe Bivol.
Drept urmare, 10 corturi au fost duse în curtea Ministerului Afacerilor Interne și predate unei
persoane civile care a spus că este angajat al poliției. Nu a fost întocmit niciun act de predare-primire
a corturilor, cu toate că un ordin în scris a existat din partea IGP-ului prin care s-a făcut solicitarea.
Drept urmare, nu s-a respectat procedura consemnării în scris a predării și utilizării bunurilor statului.
2. Conducerea IGSU a aflat că aceste corturi au fost instalate în jurul Guvernului și că nu
sunt utilizate conform destinației. Cu toate acestea nu au fost întreprinse măsuri de a fi ridicate și nici
nu s-a raportat conducerii ierarhic superioare despre aceste abateri. Comanda de ridicare a corturilor
de către angajații IGSU a fost dată abia atunci când a fost dată comanda de a fi retrase forțele MAI, în
ziua de 14 iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova a anunțat că se retrage de la
guvernare.

Din declarațiile Șefului Biroului de Curieri Speciali, aflat în subordinea Serviciului de Informații și
Securritate, Valeriu Cemârtan, obținute în urma audierilor, Comisia a constatat că:
1. În data de 10 iunie, tot colectivul biroului a fost informat despre faptul că la majoritatea
instituțiilor de stat se desfășoară proteste, dar accesul curierilor speciali va fi asigurat de către
forțele de ordine.

10
 2. În data de 11.07.2019, a fost contactat de către reprezentanții Președinției pentru a transmite
un pachet cu acte către Agenția Informațională de Stat ,,Moldpres” pentru a fi publicate în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Tot în aceiași zi, a fost contactat de superiorul acestuia, Vasile Botnari (ex)Director SIS, de la
care a primit indicații să ridice pachetul de la Agenția Informațională de Stat ,,Moldpres” și
să-l întoarcă expeditorului.
4. Pe data de 12.06.2019, la fel la indicația lui Vasile Botnari (ex)Director SIS, a fost returnat un
pachet cu acte secretariatului Parlamentului, care de asemenea urma să ajungă către Agenția
Informațională de Stat ,,Moldpres” pentru a fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.

Din declarațiile reprezentanților Serviciului de Protecție și Pază de Stat Comisia de anchetă a

constatat că:
1. Cei care conduceau la acea vreme Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova
nu și-a executat obligațiile legale care constau în asigurarea cu pază de stat, dispunerea
aplicării măsurilor de protecție a persoanelor de demnitate publică, în special a Președintelui
Parlamentului și a Prim-ministrului Republicii Moldova nou ales. Unicul ordin al conducerii
Serviciului, aflat în subordinea guvernului, către colaboratori în acele zile a fost să aștepte
indicații.

III. Concluzii:
 Reieșind din cele menționate anterior, putem trage concluzia că instanța de jurisdicție
constituțională, între 7-14 iunie, a acționat într-un mod arbitrar, tendențios, executând de facto
o comandă politică a fostului partid de guvernământ și a liderului acestuia Vladimir
Plahotntiuc. Deciziile Curții Constituționale au avut drept consecință un blocaj constituțional
extrem de periculos.
 Pornind de la aspirațiile actualului Parlament al Republicii Moldova de respectare a voinței
cetățenilor și de asigurare a statului de drept, este indispensabilă examinarea plenară de către
Parlamentul Republicii Moldova a crizei constituționale din 7-14 iunie 2019, cu elemente
vădite de uzurpare a puterii de stat, și oferirea soluțiilor în vederea neadmiterii unor astfel de
situații pe viitor.
 Eschivările de a se prezenta la audieri în cadrul comisiei a foștilor judecători ai Curții
Constituționale, precum și a altor oficiali de rang înalt demonstrează insuficiența
prerogativelor Comisie de anchetă, dar mai este și o dovadă în plus că bănuielile membrilor
comisiei de anchetă, bazate pe fapte, mărturii și documente, sunt fundamentate.
11
 Cu regret pe 26 martie 2010, Curtea Constituțională a hotărât că „judecătorii Curții
Constituționale dispun de imunitate funcțională, fapt care presupune că judecătorii
constituționali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile și pentru opiniile
exprimate în exercitarea funcției lor.” Mai mult decât atât, „în sensul articolului 137 din
Constituție, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de imunitate funcțională pentru
voturile și pentru opiniile exprimate și după expirarea mandatului acestora.”
 Criza fără precedent, care a avut loc între 7-14 iunie 2019, trebuie să fie examinată minuțios,
iar raportul și probele colectate de către Comisia de anchetă trebuie nu doar să fie cunoscute
publicului larg, dar să servească drept rechizitoriu pentru tragerea la răspundere a celor ce se
fac vinovați de uzurparea puterii de stat, în primul rând a lui Vladimir Plahotniuc.

12