PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE

S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
1/11

CUPRINS

1. Scop
2. Domeniu de aplicare
3. Definiţii
4. Documente de referinţă
5. Responsabilităţi
6. Procedură
7. Înregistrări
8. Lista de difuzare

1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilităţilor personalului de laborator
implicat în efectuarea incercarii de determinare a caracteristicilor de compactare a
pamanturilor, descrierea modului de efectuare a încercărilor în conformitate cu
prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, programarea inspecţiilor necesare a fi
efectuate pe parcursul efectuării încercării, precum şi indicarea înregistrărilor ce
trebuiesc elaborate.
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
2/11

2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplică de personalul de laborator autorizat pentru efectuarea
încercărilor din cadrul profilului GTF, cât şi de personalul cu atribuţii în domeniile
asigurării calităţii, planificării şi controlului calităţii încercărilor.
Procedura se aplică pentru pamanturile coezive si necoezive ce alcatuiesc
terenul de fundare si pentru materialele din compozitia staraturilor rutiere
(teresament, strat de fundatie, agregate stabilizate, etc...).

3. DEFINIŢII
Caracteristicile de compactare sunt umidităţile optime de compactare (w opt şi
wopt ) şi densităţile în stare uscată, maxime ale pământului (ρ d max şi ρd maxuscat)
uscat

pentru încercările efectuate în domeniile de umiditate umed şi uscat.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 STAS 1913/13 – 83 ~ Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Şeful de laborator

a) asigură efectuarea încercărilor de laborator şi emiterea rapoartelor de
încercare în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare;
b) exercită controlul activităţii depuse de personalul din subordine, în vederea
respectării prevederilor normelor tehnice privind efectuarea încercărilor;
c) verifică şi aprobă rapoartele de încercare şi asigură transmiterea lor la
clienţi;
d) asigură exactitatea, imparţialitatea şi confidenţialitatea rezultatelor
încercărilor efectuate de laborator şi respectarea secretului profesional de către
personalul din subordine;

e) urmăreşte efectuarea periodică a operaţiunilor de etalonare şi verificare a

mijloacelor de măsurare şi marcarea lor în ceea ce priveşte data efectuării şi expirării
valabilităţii acestora, fiind şi responsabil cu activitatea metrologică pentru laborator
precum şi responsabil cu aparatura;
f) răspunde de menţinerea condiţiilor de mediu, spaţii, fluxuri, personal, etc.
avute în vedere la autorizare;
g) răspunde de întreţinerea şi exploatarea corectă a localului, a echipamentelor
şi aparaturii cu care este dotat laboratorul.

5.2. Şeful de profil

 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
3/11

a) răspunde de corectitudinea şi imparţialitatea rezultatelor încercărilor de

laborator precum şi de respectarea procedurii tehnice de încercare la efectuarea
încercărilor;
b) răspunde de întocmirea şi păstrarea înregistrărilor calităţii în condiţii de
securitate şi de confidenţialitate;
c) respectă cu stricteţe regulile prevăzute pentru primirea, conservarea şi
eliminarea probelor sau eşantioanelor destinate a fi încercate şi pentru depozitarea
separată a echipamentelor defecte;
d) elaborează şi semnează rapoartele de încercare în care trebuie să prezinte
clar şi neambiguu rezultatele încercărilor şi orice alte informaţii utile şi apoi le
înaintează şefului de laborator spre aprobare.

6. PROCEDURA

6.1. Operaţiuni premergătoare

6.1.1. Condiţii de mediu

6.1.2. Aparatura utilizată

 aparat Proctor format din:

- 1) cilindrii cu inele prelungitoare si placi de baza conform fig.1:
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
4/11

- in functie de dimensiunea maxima a particulei de pamant se folosesc trei

marimi de cilindrii, conform tabelului:

Dimensiunea maxima a Diametrul interior Inaltimea Volumul

particulei de pamant al cilindrului cilindrului cilindrului
Dmax (mm) d (mm) h (mm) Vo (cm3)
7,1 100 115 904
20,0 150 150 2649
31,5 250 275 13492
OBSERVATIE: prin dimensiunea maxima a particulei de pamant se intelege marimea diametrului
ochiului de ciur prin care trece cel putin 75% din material.
- 2) doua placi de metal de 5mm grosime si diametrul de 149mm si
249mm, pentru aparatul cu cilindrul avabd d=150mm, respectiv 250mm,
conform fig.2;
- 3) mai de compactare manual, format dintr-o greutate cilindrica solidara
cu o tija, care culiseaza in interiorul unui ghidaj cilindric, fig.3:
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
5/11

- in functie de lucrul mecanic specific de compactare si de marimea

cilindrului, se folosesc trei marimi de maiuri conform tabelului:

Felul incercarii Proctor si H h h1 h2 D D1 d d1 m

diametrul cilindrului mm mm mm mm mm mm mm mm kg
Proctor normala 100 si 150 550 400 300 100 57 50 20 28 2,5
Proctor modificata 100 si 150 800 600 450 150 57 50 20 30 4,5
Proctor normala si modificata 250 890 710 600 110 132 125 30 45 15,0

 balanta cu precizia de cantarire 0,01 g;

 balanta cu precizia de cantarire 1 g;
 balanta cu precizia de cantarire 20 g;
 etuva electrica cu termostat, cu reglare la temperatura 105±2OC;
 ciururi cu ochiuri rotunde: 3,15; 7,1;20 si 31,5mm;
 rigla metalica de nivelare, cutit de laborator, scafa, perii de curatat, cilindru
gradat cu capacitatea de 250 cm3, sticle de ceas sau capsule pentru umiditate, tavi,etc;

6.1.3. Verificări obligatorii

 verificarea obiectelor de încercat şi a eşantioanelor la primirea în laborator
din punct de vedere a continuităţii, integrităţii şi a documentelor de însoţire;
 inspecţia echipamentelor din punct de vedere al efectuării la zi a etalonărilor
(verificărilor metrologice) şi al stării de funcţionare a acestora (aparatura se verifică
înainte de fiecare determinare);
 verificarea condiţiilor de mediu şi climatice necesare a fi asigurate;
 inspecţii asupra efectuării propriu zise a încercărilor;
 inspecţia modului de completare a registrului de evidenţă a încercărilor şi a
observaţiilor şi calculelor din caietele de lucru;
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
6/11

 verificarea întocmirii raportului de încercare.

6.1.4. Materiale pentru efectuarea încercării

 pamanturi coezive si necoezive.

6.2. Efectuarea determinării

Metoda consta in compactarea cu acelasi lucru mecanic specific de
compactare a unor probe de pamant cu diferite umiditati, in vederea stabilirii valorilor
maxime ale densitatii in stare uscata sau ale greutatii volumice in stare uscata,
corespunzatoare umiditatii optime in domeniile uscat si umed
Caracteristicile de compactare se stabilesc pentru un anumit lucru mecanic de
compactare L.
In functie de valoarea lucrului mecanic de compactare se deosebesc doua
incercari Proctor:
 incercarea Proctor normala, in care L = 0,6 J/cm3;
 incercarea Proctor modificata, in care L = 2,7 J/cm3.
Incercarea Proctor normala se foloseste, in general, pentru stabilirea
caracteristicilor de compactare ale terasamentelor de drumuri, inclusiv pentru stratul
de forma, si de cale ferata, precum si pentru terasamente la aeroporturi, locuri de
parcare, platforme auto, diguri si baraje de pamantpentru hidroamelioratii,
imbunatatirea terenurilor de fundare.
Incercarea Proctor modificata se foloseste la stabilirea caracteristicilor de
compactare ale straturilor de baza si ale straturilor si substraturilor de fundatie pentru
drumuri.

6.2.1. Pregatirea probelor

Cantitatea de material necesara pentru o proba cat si cantitatea totala de
material necesara se stabilesc in functie de dimensiunea maxima a particulei si a
lucrului mecanic specific de compactare L, conform tabelului:

Cantitatea totala de materialnecesara incercarii se usuca in aer pana la o

umiditate scazuta, inferioara cu 8 ... 14 procente fata de limita minima a umiditatii
optime presupuse, conform tabelului:
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
7/11

Pentru materiale coezive si pana la uscare completa pentru materiale necoezive.

Uscarea probei poate fi efectuata si in etuva, la o temperatura maxima de 50 oC pentru
materiale coezive si de 105oC pentru materiale necoezive.
In cazul materialului cu fractiuni cu dimensiuni peste cea corespunzatoare
marimii cilindrului stabilit pentru incercari, acestea se elimina prin cernere dupa
uscarea completa a materialului in etuva la temperatura maxima de 50 oC pentru
materiale coezive si de 105oC pentru materiale necoezive.
Se calculeaza raportul r, dintre cantitatea de material cu dimensiuni peste
dimensiunea maxima si cantitatea totala de material, care nu trebuie sa depaseasca
0,25 (r<0,25).

6.2.2. Mod de lucru

Cantitatea de material pregatita pentru o proba se intinde pe masa de lucru sau
intr-o tava.
In cazul materialelor coezive, in vederea asigurarii unei umeziri uniforme se
recomanda ca pamantul sa fie astfel faramitat incat sa treaca cu usurinta prin ciurul cu
diametru ochiului de 3,15mm. Se pune cantitatea de apa necesara, masurata cu
ajutorul cilindrului gradat, in mod cat mai uniform, sub forma de ploaie, cu ajutorul
unui stropitor. Cantitatea de apa necesara pentru prima incercare de compactare se
stabileste astfel ca umiditatea pamantului sa fie cu 8 ... 14 procente fata de limita
minima a umiditatii optime presupusa corespunzatoare domeniului umed.
Dupa adaugarea apei se asigura manual omogenizarea amestecului. Proba se
lasa in repaos intr-un recipient inchis circa 15 minute in cazul paminturilor necoezive,
2 ... 3 ore in cazul celor slab coezive sau cu coeziune mijlocie si cel putin 15 ore in
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
8/11

cazul pananturilor foarte coezive.

Dupä acest interval de timp proba se amesteca din nou pana la omogdnizarea
ei corespunzatoare.
In cazul materialelor necoezive prima incercare de compactare se efectueaza
cu materialul complet uscat.
Se pregàteste cilindrul metalic, fixindu-i placa de baza si se cantareste m 2. Se
fixeaza inelul prelungitor. In timpul compactãrii aparatul va fi asezat pe un suport
rigid a carui masa va fi de cel putin cinci ori masa aparatului umplut cu material.
Proba de material se introduce in cilindru in straturi cu grosimi aproximativ
egale. Fiecare strat se compacteazà prin batere, in mod uniform pe suprafata cu maiul
Proctor, greutatea fiind 1asata sa cada liber. Loviturile necesare compactarii unui strat
trebuie aplicate fara intrerupere, la intervale de 1,2 ... 2 secunde in cazui maiului cu
masa de 2,5 kg sau de 4,5 kg si la intervale de 2 ... 2,5 secunde in cazul maiului cu
masa de 15kg.
Pentru realizarea unei compactàri uniforme, loviturile se vor da pe un cerc periferic,
apoi pe altul mai mim interior, fiecare lovitura noua acoperind 1/3... 1/2 din suprafata
de batere.
Inainte de introducerea materialului necesar unui nou strat se scarificä cu
cutitul suprafata stratului compactat pentru realizarea infratirii acestora.
Nivelul superior al ultimului strat, dupä compactare, trebuie sä depäseasca
marginea cilindrului, dar nu cu mai mult de 5 mm. Dupa ce se scoate inelul
prelungitor, se taie materialul la nivelul cilindrului cu ajutorul cutitului si se niveleazã
cu rigla metalica.
Se perie materialul càzut pe placa de baza si se cintareste cilindrul cu
material, obtinind masa m1.
La materiale ce contin o cantitate mare de particule cu dimensiuni mari, la
care nu este posibila netezirea suprafetei probei, se pune pe suprafata ultimului strat o
placã de metal, inainte de a se aplica ultimile cinci lovituri de compactare. Dupa
compactare, se determinä distanta de la marginea de sus a prelungitorului la placa,
prin masurari in trei puncte amplasate la distante egale pe perimetrul prelungitorului.
Valoarea medie a acestei distante, inclusiv grosimea placii se scade din inaltimea
totala a cilindrului cu inel prelungitor, in vederea determinarii volumului ocupat de
material. In aceasta situatie la inceputul operatiei de compactare se cintareste cilindrul
cu placa de baza, inelul prelungitor si placa.
In cazul paminturilor necoezive cu un grad mic de neuniformitate sau cu
granulatie mare (nisipuri mari, pietrisuri), unde in primul caz maiul de compactare
lasa o urma adinca (peste 10 mm), iar in al doilea caz exista pericolul ca granulele sa
sara din cilindru in timpul compactärii, se reduce inältimea de cadere a maiului la
jumatate si se dubleaza numarul loviturilor.
Se scoate materialul din cilindru. Pentru determinarea umiditatii medii a
materialului, se iau minimum trei probe (de la partea inferioara, mijlocie si
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
9/11

supenioara a cilindrului).
In cazul pamanturilor necoezive masa probei de material pentru determinarea
umiditatii trebuie sa fie de minimum 100 g, in cazul nisipurilor si minimum 500 g, in
cazul pietrisurilor.
Determinarea umiditatii se face conform STAS 1913/1-82.
Pe o proba de material se efectueaza maximum trei compactari. Daca
materialul contine piatra friabila, pe o proba se efectueazà o singurà compactare. De
asemenea, dacä materialul este de tip loessoid, sau daca contine o cantitate mare de
fractiune argiloasä, care se faramiteaza cu greu si nu se poate asigura in timp scurt o
umezire uniformà a probei, fiecare probe de pämant se umezeste cu cantitati diferite
de apä.
Cantitatile de apa care se adauga probelor de material pentru incercarile
succesive de compactare sunt cele corespunzatoare unei cresteri a umiditatii cu 1 ...
2% pentru pamanturi necoezive si cu circa 2 ... 3% pentru pamanturi coezive.
Incercarea de compactare se efectueaza de 6 ... 10 ori, umiditatea materialului
variind intr-un interval de 10 ... 24% pentru materialele coezive si de 0 ... 15% pentru
materialele necoezive. Determinarea se termina dupa 2 sau 3 incercari de compactare
de la incercarea la care masa totala a cilindrului cu material compactat a inceput sa
scada, in domeniul umed.
Pentru fiecare incercare de compactare se calculeaza densitatea (ρ) si
densitatea in stare uscata (ρd) a materialului, cu relatiile:

m
 m (g/cm3)
V


d 
1
w (g/cm3)
100

mm = m1 – m2 (g)
in care:
mm = masa materialului, in g;
m1 = masa cilindrului cu placa de baza, umplut cu material, in g;
m2 = masa cilindrului cu placa de baza, in g;
V = volumul materialului compactat, in cm3;
w = umiditatea medie a materialului, in %.

Se obtine curba Proctor prin raportarea pe abscisa a valorilor umiditatilor, iar

in ordonata valorile densitatii in stare uscata corspunzatoare fiecarei incercari de
compactare.
Curba Proctor reprezinta functia ρd = f(w) de variatie a densitatii in stare
uscata in raport cu umiditatea de compactare.
Curba Proctor este caracterizata de trei puncte de inflexiune: doua maxime si
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
10/11

un minim.
Abscisa punctului de minim reprezinta umiditatea critica (wcr), care imparte
intervalul de umiditate in domeniul uscat (w<wcr) si domeniul umed (w>wcr).
Abscisa si ordonata punctului de maxim din domeniul umed reprezinta
umiditatea optima (wopt) si respectiv densitatea in stare uscata maxima (ρ d max) a
materialului pentru tipul respectiv de incercare, in domeniul umed.
Abscisa si ordonata punctului de maxim din domeniul uscat reprezinta
umiditatea optima (woptuscat) si respectiv densitatea in stare uscata maxima (ρ d
uscat
max ) a materialului, in domeniul uscat.
Caracteristicile de compactare in domeniul uscat pot fi luate in considerare
numai daca ρd maxuscat > 0,95 ρd max.
Pentru controlul alurii curbei de compactare Proctor se traseaza curba de
saturatie cu ajutorul relatiei:

S
d 
1
w
S
(g/cm3)
100
in care:
ρS = densitatea scheletului, in g/cm3;
w = umiditatea materialului, %.
Daca materialul contine fractiuni mai mari de D max, care au fost eliminate in
vederea efectuarii incercarii in domeniul umiditatii optime si a densitatii, in stare
uscata maxima, in domeniul umed se corecteaza cu ajutorul formulelor de mai jos in
functie de r, valabile numai pentru r ≤ 0,25:

w 'opt  wopt (1  r ) (%)

 d max  S
 d' max  (g/cm3)
 S  r (  S   d max )

7. DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI

 nota de analiză a cererilor de ofertă (comenzilor), ofertelor şi contractelor

(înregistrare);
 note privind discuţiile cu clientul referitoare la cerinţele acestuia (înregistrare);
 registrul de recepţie a obiectelor de încercat şi a eşantioanelor (înregistrare);
 registrul de evidenţă a încercărilor pe pamanturi (înregistrare);
 note de prelevare a eşantioanelor (înregistrare);
 registrul de evidenţă a condiţiilor de mediu şi climatice (înregistrare);
 caiete de lucru;
 raport de încercare.
 PROCEDURĂ TEHNICĂ DE ÎNCERCARE
S.C. T.P.A. S.R.L. Cod document:

Laborator CARACTERISTICI DE COMPACTARE. PTÎ

GTF – 01.10
SANNICOARA ÎNCERCAREA PROCTOR
ELABORAT APROBAT DATA REVIZIA Pag.
11/11

8. LISTA DE DIFUZARE

Data Semnătura
Denumirea funcţiei Numele şi prenumele
difuzării de primire
Şef laborator
Şef profil