2.2. Încheierea contractului.

Momentul
încheierii contractului de asigurare

Continuare curs

- verificarea valabilității lui potrivit

condițiilor de valabilitate din dreptul
comun,
și
- din prisma analizării aplicării dispozițiilor
normelor speciale.
În raport de acest moment se stabilește și
locul încheierii contractului.

Între absenți, contractul de asigurare se

consideră încheiat din momentul în care
ofertantul1 a luat cunoştinţă despre
acceptare .

1
Oferta de a contracta fiind o manifestare de voință reală, serioasă, conștientă și cu intenția de a se angaja juridic. O
modificare importantă a Noului Cod Civil vizează momentul încheierii contractului, fiind consacrat sistemul „recepţiunii”,
care se regăseşte în majoritatea sistemelor de drept civil. Astfel, contractul se va încheia în momentul şi în locul în care
acceptarea ajunge la ofertant, indiferent dacă acesta a cunoscut sau nu conţinutul acceptării.
În dreptul francez întâlnim o normă de
reglementare a unui contract de asigurare
încheiat în formă simplificată, justificat de
urgența în care se află asiguratul.2

2
Pentru mai multe detalii Faivre – op. cit., p. 202-203.
Legea prevede că documentele care atestă
încheierea unei asigurări pot fi semnate şi
certificate prin mijloace electronice, în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 455/20013
privind semnătura electronică ce prevedea
că înscrisul în formă electronică, căruia i s-a
încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o
semnătură electronică extinsă, bazată pe
un certificat calificat nesuspendat sau
nerevocat la momentul respectiv şi
generată cu ajutorul unui dispozitiv
securizat de creare a semnăturii
electronice, este asimilat, în ceea ce
priveşte condiţiile şi efectele sale, cu
înscrisul sub semnătură privată.

3
Publicată în M. Of. 420/31 iulie 2001.
Dacă părţile nu au convenit altfel,
momentul încheierii contractului la distanţă
privind serviciile financiare îl constituie
momentul primirii mesajului de confirmare
de către consumator, referitor la comanda
sa.
2.3. Locul încheierii contractului

Locul încheierii contractului nu ridică

probleme juridice câtă vreme contractul de
asigurare se încheie între prezenți.

În cazul în care contractul de asigurare se

încheie prin mijloace moderne și
instantanee de comunicare la distanță locul
încheierii contractul este cel identificat în
doctrina din dreptul comun ca fiind acela
unde se află ofertantul.4

4
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan – Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed. All, București, Ed. III, 1995, p. 52.,
Ed. VIII, p. 58.
 Secțiunea 3. Condiții de valabilitate
privind încheierea contractului de
asigurare
Încheierea contractului de asigurare
reprezintă un moment de mare importanţă
pentru derularea ulterioară și eficientă a
raportului de asigurare, care alături de
păstrarea elementelor clasice și de altfel
specifice încheierii oricărui contract, privind
condițiile esențiale și generale de
valabilitate ale unei convenții, prezintă
nenumărate elemente specifice doar
acestui tip de contract.
3.1. Condiţii de fond privind încheierea
valabilă a contractului de asigurare

Elementele esenţiale ale actului juridic

sunt:
capacitatea de a contracta,
consimţământul valabil exprimat,
obiectul contractului şi
cauza.
3.1.1. Capacitatea de a contracta o
asigurare
Potrivit legii, capacitatea de a contracta
încheierea unei asigurări, adică de a deveni
titular de drepturi și obligații corelative,
aparţine de principiu oricărei persoane
fizice sau juridice, aceasta dobândind fie
calitatea de asigurat, fie pe cea de
asigurător, în funcție de calitatea avută și
de drepturile şi obligaţiile pe care şi le
asumă.
3.1.2. Consimţământul de a contracta o
asigurare

Prin încheierea contractului de asigurare

contractanţii îşi manifestă hotărârea de a
plăti o sumă de bani denumită primă, în
ceea ce-l priveşte pe asigurat pentru că în
schimbul sumei plătite asigurătorul să-l
indemnizeze pentru prejudiciul pe care
acesta l-ar putea încerca în caz de realizare
a riscului.
Consimţământul trebuie manifestat cu
intenţia de a produce efecte juridice, ad
probationem se cere a fi exteriorizat, să
provină de la un asigurat ce are
discernământ (în cazul asigurătorului, fiind
vorba de o persoană juridică cerinţa nu se
justifică), să fie exprimat cu intenţia de a
produce efecte juridice şi să nu fie alterat
de vreun viciu de consimţământ (dat prin
eroare, captat prin dol, sau-mai greu de
crezut-smuls prin violență).
3.1.3. Obiectul contractului de asigurare

Potrivit dreptului comun, obiectul

convențiilor este acela la care părțile sau
numai una din părți de obligă.

Obiectul contractului de asigurare rezultă

din chiar definiţia contractului de asigurare
şi reprezintă obligaţiile asupra cărora
părțile înţeleg să fie ţinute urmare încheierii
contractului.
3.1.4. Cauza încheierii contractului de
asigurare

Potrivit dreptului comun convenţia este

valabilă chiar dacă cauza nu este expresă
întrucât cauza este prezumată până la
dovada contrarie.

Pentru ca un contract de asigurare să fie

valabil încheiat el necesită o cauză, cauza
trebuie să fie reală, licită, părțile neputând
deroga prin convenții de la ordinea publică
și bunele moravuri.
3.2. Condiţii de formă privind încheierea
contractului de asigurare

Prin încheierea unui contract înţelegem

realizarea acordului de voinţă al părţilor
asupra clauzelor contractuale.

Având în vedere caracterul consensual al

contractului de asigurare încheierea
acestuia presupune întrunirea simultană,
pe deplin concordantă, a ofertei de a
contracta cu acceptarea acelei oferte ca rod
al manifestării şi acordului de voinţă între
asigurat şi asigurător.
3.3. Nulitatea contractului de asigurare
Legătura dintre îndeplinirea condițiilor de
fond și de formă ale actului juridic încheiat
și sancțiunea nulității este indisolubilă, iar
în ceea ce privește nulitatea contractului de
asigurare, în principiu, sunt aplicabile
dispozițiile dreptului comun referitoare la
această sancțiune de drept care lipsește
actul juridic de efectele contrarii normelor
imperative prevăzute de legiuitor pentru
încheierea valabilă a poliței de asigurare,
restabilind legalitatea.
Astfel nulitatea operează retroactiv, ex
tunc, sancționând părțile cu ineficacitatea
actului încheiat cu nesocotirea normelor
imperative ale legii, părțile fiind puse în
situația anterioară încheierii poliței, cu
restituirea prestaților deja efectuate.