Epistole: Epistola | 'ntai de toate, va salut Socotesc ca sufletele, fie de femeiasca, pe care Dumnezey a barbat vantul - oe de trei feluri, a: Unele au fost atinse 4 figaduintei si ee lee umnez foralctuire. ° Ele n-au ae es in ele de la prima nea parintelui nostru Avraam, Dane te indata asec figaduintei, Dumnezeu li S-a ardtat zicind: me ee din rudenia ta si din casa tatalui tau in ean pe ie yoiarata” [Fc 12, 5].* Siel s-a dus fara nicio sortie B tru chemarea sa. °E 0 pilda pentru inceputul acestei on care staruie in cei care urmeaza acestui exemplu.’ Oriunde wage de parte -a adunat prin cy. €u prin legea itraducere realizata de diac. Ioan |. Ica jr dupa versiunea englezd a his, Rubenson, The Letters of St. Antony. Monasticism and the Making of a inneapolis, 1995, p. 197-231. Samuel Rubenson reconstituie aici isorilor lui Antonie cel Mare pe baza unel minutioase con- iunilor orientale si latina existente. Cu exceptia cee t&. sia ,Epistolei 1’, pastrata tn siriaca, ae ansmis intr-o versiune latina facuta inl : grec pierdut, fntr-una gerae : : -araba, facuté dupa copta, 1"*Intelectul incepe sj 4 siel sa qj, at de Duhul curatirea trupulen Shop mintelectul e invatat de "Si sufletuly; © Sa feinvg. sufletele i se pleaca, ating usor virtutile, fiindca inimile lor sunt gata spre a fi calauzite de Duhul lui Dumnezeu. * Acesta e intaiul fel. DAY triles fel Nl gisim tn cei D apului si sufletulus, cyray me cart oc loilea fel il gasim in cei care asculta legea scrisi dand oe Arnii "Curdtindu-le vate ue mirturie de toate chinurile si pedepsele pregatit: ji roadele pernilideele natur, doug,» ae wee : pedepsele pregatite pentru cei tecate si pri ale ale try * cespatti rai “ si vestind fericitele fagiduinte pentru cei care progre- pees t # Prinicarelea facut tncay Ulu in cate a seaza. " Prin marturiile legii scrise gandurile li se starnesc si duce a ae ‘napoi la starea dint =e lborunci se incearca sa intre in chemarea lor. * Da marturie de aceasta si nimic strain venind de la duhul vex TU incepyt, 2 neat David, care zice: ,Legea Domnului e fara prihana, invioreaza sufletul” [Ps 18, 8] ” si altundeva zice: ,,Aratarea cuvintelor Tale da lumina si intelepteste pruncii” [Ps 118, 130] “ si multe altele peste cate le putem spune aici. 5 a] treilea fel il gasim in cei ale cdror inimi sunt invarto- sate de la inceput si staruie in faptele de pacat. Milostivul Dumnezeu trimite peste ei necazuri si pedepse * pana ce prin necazurile lor isi dau seama, se pocaiesc si se intorc. Si daca 4 si asa trupul e adus sub stipe de Duhul, potrivit cuvantulyj Postol ee Setnvatat iesc trupul sil supun Tobiei” [1c09. lees ol ching. curatit de mancaruri, bauturi si somp, sep, Cclineletl a migcarile lui, * pana cand prin carat side impreunarea firii [unirea Sexual] ae despit Trei sunt, Socotesc, miscarile din tru * igi care naturala proprie naturii trupului, a : ao, a A Tan nu lucr bi se cdiesc din toat inima, intra in chemare si dobandese vir- igen onsenteialie ramane ings "Eseapain oa tuti asemenea celorlalti despre care am scris deja. iis 4h " ena trupului cu multa mancare i 1” Acestea sunt cele trei porti pentru sufletele care vin la » $i din caldura séngelui venita din mancatul a masura care starneste trupul mi i aceea zice sit Nu e ey mee i franare” [Ef 5, 18]. lar Domnula poruncit ee - ghelie, zicand: ,,Luati aminte la voi tnsiva si acute peste masura inimile voastre de méncare si de bautura [Lc 1,34] i de placeri. “ Cei ce cauta masura curatiei trebuie s4 spuna: ,,imi chinuiesc trupul si-l supun robiei” [1.C0 9, 27) "Cea de-a treia miscare vine de la duhurile rele care ne’ faca mostenitoare: | tescdin invidie si cautd s4-i abat’ pe cei ce incearca sé se sfin- vegheri, prin 2s- 4 pe ei insisi. cAintA pana ce dobandesc har si chemarea Fiului lui Dumnezeu. 18 Socotesc insa c4 aceia care au intrat cu toata inima lor si s-au pregatit sa gndure toate incercarile vrajmasului pana ce biruiesc, ” pe acestia fi cheama mai intai Bu bucate le face usor totul, ca lucrarea pocdintei s4 le fie dulce. Eee re- gula un fel de pocdinta in trupurile $i sufletele lor’ ae i-a invatat modul fntoarcerii la El, Dumnezeu Ziditorul lor. 2 Le da si stapanire care sa forteze sufletel amandoua sa fie sfintite siaméndoua sa se fa ee i ue Hi ve cailtvate roadele carnii. aca sufletul staruie in aceste trei felurisi gies laa ‘ pocdintei care-i pune la ; ul le curd de bo eae. ca iaragi.*DUPA i Dar dacintlecul nesocoteste ii sufletului, i car , e si trupurile lor, ca oOajutor, se intoarce, se alipeste de marturiile Duhului si e vin- decat. ® Si crede atunci cd aceasta-i odihna: s& locuiasca cy Dumnezeu, cdci El este pacea lui. * Acestea le-am spus despre pocainta prin trup si suflet sj cum se sfintesc ele. ” lar cand intelectul primeste in aceste feluri lupta, se roaga in Duhul si incepe sa desparta bolile su- fletului care au venit peste el din vointele lui. “ Intelectul se face atunci partasul Duhului din pazirea poruncilor pe care i le-a dat. ® Si Duhul il invata cum sa-si vindece orice boala si cum sa le desparta una cate una din crestet pana in talpi, atat pe cele amestecate cu cele naturale trupului, cat si cu cele straine de trup, dar amestecate cu el prin vointa. ® Pune o regula pentru ochi ca sa vada drept si curat si sa neaiba nicicand nimic strain in ei, ” iar pentru urechi sé auda jn pace gi sd nu mai vrea sa auda nici 0 rautate, nici vreo defaimare a oamenilor, * ci sa vrea bunavoire si mila fata de toate fapturile; caci in acestea era odinioara bolnav. 3 Invata curatia ei si limba, pentru ca mare e boala ei, caci bolnav este cel care vorbeste si da limbii lucrurile lui si asa bolile se inmultesc prin acest madular care e limba. * Lucru gntrit de apostolul Iacob, care spune. Daca socoteste cineva caslujeste lui Dumnezeu sinu-si tine in frau limba, ci i ama- geste inima, zadarnica este cucernicia lui” [lac 1, 26). Si alt: undeva spune iardsi: Limba mic madular este, dar intineaza tot trupul [Jac 3, 5]. $i multe altele pe care nu le pot spun aici. * Dar daca intelectul e intarit de Duhul, mai intai este curatit el insusi, dupa care cerceteaza cuvintele ue pes limbii, ca ele s fie lipsite de orice fafarnicie si vointa propris” 57 pga se implinesc cele spuse de Solomon: cuvintele mele pp ae ‘ ayelel i zeu; ,nimic sucit sau ticdlos nu ein sunt rostite des eUi ee a spune: ,,Limba intel nt mult alte cuvinte. i odinioara acuele se implineste cuvantyl aint des icarea mainilor m Pre Tuga; ; . lor harnici it le, jeri de sears Cate spune. pile celor hi impart bogatii" [py 5140, 2 le 6 Curatite apoi sunt si mancare ‘OV 10, 4), Mai. macar c& acesta era Nesatios fh “eso Mint sufletlu Prin pofta si ice find Spre ele de utara nu putini au cizut impreuns aa de mancare 5) eispune Duhul Sfant prin David; »Cu cel miter Si despre TU la privire si Pantecelui, nesatios Cu inima nant mancat” [Ps 100, 5), ®celor care cautil insd curatia Duhul le Jia curatirii: masura dup’ puterea cipal aceasta re- aiba'in el gustul poftei, sicu ei se implineste canes pavel, care zice: nie cd mancati, fie c& beti a a cuvantul lui spre slava lui Dumnezeu” [1 Co 10, 31], : Tee acet, facet Apoi, cat priveste ganduri d sub pantece, intelecie wie S aa Pa : , uhul ae cele trei feluri de miscari pomenite m: deosebirea intre a ai SUS $i cum sa sc cu curatia ” - semul- famesscd fia” cu puterea Duhului; céci Duhul ti este qjutor si-i da putere. Toate miscari i sti puterea Duhului care da pace mente mae ae a carile. “ Acesta e cuvantul zis de Pavel; ,0morati oe voastre cele pamantesti: desfranarea, necuratia si poftele ne [Col 3, 5} si celelalte, Vin apoi ¢i picioarele, care n-au mers mai fnainte pe calea dreapta spre Dumnezeu: intelectul unit de puterea Duhuluile sileste sa mearga potrivit vointei Duhului, ” sd slujeasca fap- _telor bune ca tot trupul sd fie schimbat si sd ajunga sub stapa- ‘tirea Duhului. ” $i socotesc cA unul ca acesta primeste chiar mo parte din acel trup duhovnicese care va filuat lainvi-€ 0 boala in afara de trup, ura, invidia, mania, lasitatea, nerabdarea daca se preda lui Dumnezeu di: nezeu fi da Duhul caintei si-ia fiecare din aceste boli, * in eae si nu-i ingaduie si se caiasca. aca insa rabda si a re-] invata inta, atunci ie A eo ie by z ; ‘a celui ce se pocdieste prin ostenelile trupului: postiri indelungate, mult meditari ale Cuvantului lui Dumnezeu si multele mai precum si renuntarea la lume si cele omenesti, smerenie 5 saracia cu duhul; * daca sta in toate acestea, milostivul Dum- nezeu vede rabdarea lui in ispite, Se milostiveste si-lajuta. ingamfarea e alta, la fel si aroganta, Si celelalte. * pa, in toata inima, milostivul Dum- i rata Cum sa se pocaiascy pentru Sica vrajmasii il impiedica si ispitesc Epistola II * Jubiti si cinstiti frati, Antonie va saluta in Domnul! ? Cu adevarat, iubitii mei in Domnul, Dumnezeu n-a cerce- tat/vizitat fapturile Sale doar o singura data, ’ ci de la ince- putul lumii, ori de cate ori a venit cineva prin legea fagadu- intei la Ziditorul a toate, Dumnezeu a iesit jmpreuna cu ei cu toat’ bunatatea, harul si Duhul Sau. ‘ Dar fapturile rationale in care legea fagaduintei s-a racit si ale caror puteri ale mintii au ajuns moarte, incat ele nu se mai cunosc pe ele ae primei lor alcatuiri, ° acestea au ajuns irationale si slujesc 7 turilor in locul Fac&torului. ° Dar in marea Lui anaes torul a toate ne-a cercetat/vizitat prin legea fagaduintei, ¢ i ‘4 e nemuritoare. Ree eas fnvrednicit de ates oe te sags, * i ay \ ee Sa oe Ziditorului lor cum trebuie. E ,pentru noi n-au primit ing Oe gees “jegii, care ne-a dat legea Scrisa si a4 _ gdevarului, Biserica inteligents is intemeiat tate. caci Dumnezeu Voia si ne a ualy, fi Moise @ zidit aceasta casi, dar me aleaty; | gadus. pene purer prin Spravit ilor si ei au zidit pe temelia pycx S Be avi si in acelasi fel si ej au line in Duhul, au vazut cu totii cx Tana se nici una dintre fApturi nu o putea ynul-Nascut, Care e insusi intelect lub a a po toata faptura ratio iu [icoana Icoanei Sale]. ® sting cx : medic, s-au adunat toti siau adration eun jor, care suntem noi, * strigand sj ricand: ou MeMbrele sam in Galaad? Nu mai e doctor acolo? De etal eb ingrijeasca pe fica poporului mey? TT a a coborat sf qus-a vindecat! S-o lasim deci acum sisi ee Noi, dar [fr8, 22; 51, 9]. in marea Sa jubire Tune S laear sispunea prin sfintii Lui: ,Fiule al Omului, fi-ti : a i pentru robie” [Iz 12, 3; cf, Ir 46, 19) Caci fee lui Dumnezeu, n-a socotit drept prada egalitatea eae nezeu, ci S-a golit pe Sine insusi luand forma de sclay ia candu-Se ascultator pana la moarte, sifincd moarte pe ae Deaceea Dumnezeu L-a preainaltat si i-a dat un Nume a presus de orice nume, ca in Numele lui lisus Hristos tot ge- munchiul s& se plece, al celor din cer, al celor de pe pamant si ‘lcelor de dedesubt, si toata limba si marturiseascd ck Domn lisus Hristos spre slava lui Dumnezeu Tatil” [Flp2, 6-11). } iubitilor, limpede intre voi fie acest cuvant, cibu- Tatalui nu L-a crutat pe Unul-Nascut al Sau, ciL-a dat one outa S1s-au dus. facuse re Pais: ake “cae ‘ ul Si Chipul/icoana Oana Taty. nal dupg chipul Chipa facut invierea intele: ii i ee eee alee ‘rati <4 ula, i a ee ie : jomie; ca S-a facut 5 afara de pacat [Evr 4, 15]. * Orice f& mae oe care a venit Mantuitorul t i pturd rafionala pentru e 5 A uitoru trebuie sa-si judece forma ei, sa unoasca pe sine $i sa deosebeasca binele si raul, c: ee fi eliberata prin venirea Lui. * Caci cei eliberati aera mia Lut se numesc robi ai lui Dumnezeu. Dar asta meee, desavarsirea, ci in vremea ei aceasta e dreptatea care a ee infiere. ” isus, Mantuitorul nostru, a inteles cd aceia fe ‘ sa primeasca Duhul infierii si ca L-au cunoscut, intrucat fa fnvatati de Duhul Sfant si asa a zis: ,De acum nu va mai mesc robi, ci frati si prieteni, cdci toate cele care M-a invatat Tatal vi le-am facut cunoscute si v-am invatat” [In 15, 1s]. 28 fndraznind in intelectul lor, cAci s-au cunoscut pe ei in- sisi si fiinta lor inteligent&/spirituala, ei au dat glas si au zis: Desi Te-am stiut dupa trup, de acum nu Te mai stim asa” [2Co 5, 16]. * Si au primit Duhul infierii, au strigat si au zis: ,N-am primit iarasi duhul de robie spre frica, ci am primit Duhul infierii prin care strigam: Avva! Tata!” [Rm 8, 15]. * acum, Doamne, am cunoscut ce ne-ai dat: sa fim ,,copii si mostenitori ai lui Dumnezeu $! comostenitori cu Hristos' [Rm 8, 17]. pee: 3 Limpede sa va fie acest cuvant, jubitilor: cine nu s-a pre gatit, nici nu s-4 ostenit cu toata puterea sa stie ca pentru el venirea Mantuitorului se va face spre judecata: = pent ae mireasma a mortii spre moarte, iar pentru altit eae ne vietii spre viata [2Co2, 16]. ® Caci este pus spre ae oe carea multora din Israel si drept sem contrazis {Le 2, ya rog, fratilor, pentru num’ din voi sas! xen; fata de mantuirea noastra, ci fiecare z mepasalon fora dower ul [Toil 2, 13], ¢@ sAnu poets sfasie me : regatim noua ins! ‘ haina in zadar, si sa ne P ce are lucrul nostrs s-a apropiat timp al fiecruia din no; af je scrise. Dar scris og, ite al : ste; tele cares PM jntelept” [Prov 9, 9}, » Pd pile cae vor te are” [FA 8, 10). far Dig jubitilor! MezeU pi Epistola ty *Un om rational care s-a pres, [ui lisus se cunoaste pe sin, regatta fe ritual, * caci cine se cuncast USI in finga nomiile Ziditorului si cate 2 Pe sneinsuy i 3{ubitilor in Domnul, mem, El pentry gmat gmpreuni cu sfintii, va pipe ian jucrati asa incdt Dumnezeu siya que iat efasuanee c 3 i Va a mant, ‘ sd simtiti si cance . et 4 libra yoi nu € 0 iubire trupeasca, ciiubirea ee Sia duh inezeu. Ovni de pom : eu. ’ Caci despre numele vos ea puie sd va scriu nimic, cici g SastTe trupest nu tre: unt trecito: cunoscut adevaratul nume, va vedea s are; dacd om gg *De aceea, cata vreme se lupta cy ace Adevarului, ramas si se numea lacob, dar cinds-a mee lab ae oi numit Israel [Fc 32, 24-28], care se taleuieste ile - yede pe Dumnezeu”. Wied 7Nu cred ca $1 N 1 ti cd vrajmagul virtuti unelteste necontenit rau impotriva adevarului. *De aceea Dumnezeu sa cerceat fapturile nu numai o dati, ‘ci de la zidirea lumii unele sax pregatit sa vind la Ziditorul prin legea fagiduintei Lai i aa fost invatati de ea sd seiinchine Ziditorului cum trebuie. * Dar prin multa slabiciune si povard a trupuluisindelenicile cs raul, legea fagaduintei s-a rac si puter ming an sb "De aceea n-au mai putut sa ce pisensch point create it, i anume ca fiinta Tnemusioare care ms esa ch ! fi elberae pena eratlor. De aceea, in bunatatea Lui, prin Legea scrisa [Scripturii] Dumnezeu S-a milostivit deea Tatalui cum trebuie, ” Care sa le invete sa se tnchi r t € inchine caci Dumnezeu e Unul si fiinta inteli- stea prin unitate. “ Limpede si v4 fie, ti cei care sunt in dezbinari isi ui ; isi aduna asupra lor razboi si sunt o judecata pentru ei insisi. ae * Ziditorul insa a va 4 M de ingrijire. * Caci ian ee ae Te Bae inai SEA a rul lor, a trimit inainte-mergatori inaintea fetei Lui.” Si nu ne vom teme si spunem ca unul dintre ei este Moise, Datatorul Legii, * si ace- asi Duh Care a fost in Moise a lucrat in adunarea sfintilor, $1 ei tofi s-au rugat pentru Fiul Unul-Nascut al lui Dumnezeu, Unul dintre inainte-mergatorii Lui e si loan, ,cici profetii si legea au fost pana la Ioan, si de atunci imparatia lui Dumne- zeu se ia cu violenta si violentii o iau cu forta” [Mt 11, 12-13]. ® Cei imbracati cu Duhul au vazut cd nici una dintre fapturi nu putea vindeca acea mare rand fara numai bunatatea lui Dumnezeu, Unul-Nascut al Sau, pe Care L-a trimis mantuitor al intregii lumi. * Fiindca El este marele medic care poate si vindece aceasta mare rand, L-au rugat pe Dumnezeu, * si in bun&tatea Lui pentru méntuirea noastra, a tuturor, »Tatal fapturilor nu L-a crutat pe Unul-Nascut al Sau, cil-a dat pen- tru pacatele noastre” [Rm 8, 32].” ,Faradelegile noastre L-au umilit si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat [Is =) 5). 2 Tar cuvantul puterii Lui ne-a strans din toate enurureide la un capat la altul al pamantului, ® si a facut invierea ee e noastre din paméant si ne-a jnvatat ca suntem membre gees rog, iubitii mei in Domnul, sa intelegeti cele scrise, i. Fiindea tru noi aci i ului. Fiindca lucru mare pen i en aces a entru noi lisus, c4ci a a luat-o p' sea ies ie afara de pacat [Evr 4, 15]. toti cand va Nnimici Pe cel g : atunci vom inceta s3_1, cheng Snes yea lui lisus ne ajuta jy slujine am pe lsu in Ttii[Ev 2, 4) t toate relele noastre, » Le binelyj Pi cg Ps Cet veni. nu va mai numesc robi, ¢j fat fe i vane urmau 4 Primeasca Duhul inf m5, q) 4 ©: De acum sefnchine Tatalui cum trebyje. DUhUl Sting Poli 2 pee mine, Renorocity] ca MVatat Bititiva ss eee in Domnul,mereu, De aceea sta scris: ,,Ingerul Domnului isi face tabary in yea) celor ce se tem de El ca sa-i izbaveasca” [Ps 33, 8} Acum, copii, vreau sa stiti c& de la intaia miscare pan’ acum tor cei care au ajuns instrainati de virtute si si-ay BASE rautatile lor sunt numarati drept copii ai diavolului " larscel care sunt ai lor stiu asta si incearca sa ne fac4 a fiecare dintre noi dupa voia lui. '* Pentru ca stiu ca diavolul a cazut de sus din pricina mandriei, vicleni cum sunt, atacy prin mandrie si dispret unul pentru altul chiar pe cei care au ajuns la o masura mare. ™ Stiu ca asa ne pot separa de Dumne- zeu, pentru cA stiu ca acela care-si iubeste aproapele iubeste pe Dumnezeu. de aceea dusmanii virtutii seamana samanta dezbinarii in inimile noastre, ca sa ajungem in asa mare dus- mnie unii cu altii, incat si nu vorbim deloc cu aproapele, nici miacar de la distanta. ' Cu adevarat, copii, vreau sa mai stiti si cd sunt multi care au urmat o mare osteneala in vietuirea lor, dar nestiinta lor i-a omorat. 7 Cu adevarat, copii, nu e nici o mirare ca, in cazul in care suntem nepasatori fata de noi insine si nu deosebim lucrurile noastre, cddeti in mainile diavolului si, crezand ca sunteti aproape de Dumnezeu si asteptand lumina, s& va napadeasca intunericul. oe 198 De aceea S-a incins lisus cu un stergar sia splat picioa- Pele tcenicilor [ein 13, 4-5], "ca sane dea El fnsusi primul exemplu si Sa-i jnvete pe cei ee fntorc ace jnceput, caci gnceputul miscarii care a ‘acu Seats mandria. *” De aceea, daca n-aveti mult Sat a inima voastra si in toata mintea voastra, In os ee oe " i in tot trupul vostru, nu bye Dut aes pee a i Cu adevarat, copiii mei !n Se et Ae iditorului, de la Care am primit Duhul sav, ST noapte Ziditorulut, * unoasteti marea jubire pe chida ochii inimii voastre ca es ochii inimilor voastre care o am fata de voi, esi sa a s& puteti simti nenorocirea voa A cauta 13 caci cine igi simte ee : iarasi slava $4 aleasa si cine-$! cunoast rei Va scriui ca ung r int 3 este SA nu va cuprinds Pa Ucorg ui si mea pe 115) grebul sine fmbogdtim. pny Pe ty et ig mero enn ae pute efele umul alt yaa" aprog ca inul vor fi trecut sj bua cand d oe in i Multe altele voiam s va fi 2 va capul 2 Sisus. unui infelept va fi si ase dar ie ster toti, doritii mei copii, dupa ae Prov 9,9) gt le, ms lut pe Epistola vy *Cunoasteti, copii, ,hary| Care din bogat ce era S-a aoe Tostru lisus Hristos, bogateasca prin saracia Lui” [y¢)g g) 254.4 Sane tm. facut liberi, prin slabiciunea sete Prin robia Lui nea sa ne-a facut intelept. ‘Prin moatea a Prnetuni yom putea ridica sus glas mare, vidnd oatias cunoscut pe Hristos dupa trup, Chir decd -am : = de acum nu-t mai sti fn Hristos fiecare e faptura/creatie nate nied “Adevar va spun, iubitii mei in Domnul wee : e ul prea putinele cuvinte despre libertatea prin ca ‘i eliberati multe am 4 va spun, dar nue Miss graiesc. ° Acum va salut pe toti, dragi copii in Domnul, sfinti copii israeliti in fiinta voastra inteligenta/spirituala.' Cuve- nit lucru cu adevarat era pentru voi, cate v-ati apropiat de Ziditorul vostru, s cdutati mantuirea sufletelor voastre prin legea fagdduintei,’ dar pentru multimea réutati, raul tulbu- rarii si pofta patimilor aceasta fagdduintd s-a racit puterile mintii noastre au pierit,’ de aceea ele nu vor mal putea sims slivita noastr’ fiint2 inteligent/spiitual dnpricina mortit carta sft 238000peu coane neschimbata a Tatalui, "' p Be ae etn afara naturii fiintei noastre RC in aie en toate cele straine de natura lobandit 0 casa intunecoasa plina de razboi, ! Le Arps cowtretatror virutor apn eae : ru, Dumnezeu, a vazut slabiciune; noastra, ca nu mai puteam imbraca adevarul, ® si in bate aoe venit sa cerceteze fapturile Sale prin slujirea Renee : Va rog pe con in Domnul, iubitilor, si intelegeti ce a Sea, Boas ca n-am pentru voi o iubire trupeasca, ci 0 iu- bire duhovniceasca cinstitoare de Dumnezeu.” Pregatiti-va s& veniti la Ziditorul vostru, ,,rupandu-va inimile, nu vesmin- tele” [Ioil 2, 13] * si tineti in minte si asta: ,Ce vom aduce noi Domnului pentru toate cele bune cate ne-a dat noua?” [ps 115, 3]. "in marea Lui bunatate si in iubirea Sa neinteleasa Si-a adus aminte de noi in locuirea noastra aici si de injosirea noastra.” Nu ,,a facut cu noi dupa pacatele noastre” [Ps 102, 10], ci a pus soarele sa ne slujeasca in aceasta casd intunecoasa; iar luna si toate stelele le-a facut slujitoare noua, celor ce pie rim zadarnic, spre intrirea trupurilor, 2 si mai sunt si alte puteri ascunse pe care le-a facut slujitoare noua, desi nu le vedem cu ochii trupesti. i 2 Ce-I] vom aduce atunci in ziua judecatii sau ce bine fata de noi de la El lipseste si pe care sa nu-l fi facut noua? ®Nu pentru noi au patimit patriarhii? Nu penoi peau invele ce otii? Nu pentru noi au luptat judecatorii si regii? peony noi au murit profetii? “Nu pentru no! au fost an tolii? Nu pentru noi totia murit Fiul sau? i = ee sadar, s& ne pregatim sa venim la Ziditorul in toata s int pa i % Ziditorul a vazut cA nici una ee een ecm i 4 = m : putea tamadui marea rana ae é a Petes tuturor in- i real . pentru eal Goyricn: gS er andarat dejele 73! P? ar in creaturi| s ats as imbarii si astfe} raul, “De aceea, Noastra am * Siva dau mar. fnsusi Fiul Sau ny Lea crup stra ,, at noa' : peonta Pacatele ia Ch eg dap: noastre L-au umilit of np aS” (pp, Petty cat” [15 53,5]. 65 ot Prim rani 11832) 7p tgs toate finuturile, pang cu’ Atul puter? lt ner EUrile, Pana cea fie Peter yj Mam yee din pAmant $i ne-a inyaiay oUt thier, lea De aceea noj Nat cd sunte tl ; Oi toFi care ven; em membre incordm intelectele si puter Ziditoryy tea discernamantuluithtre bine Shcungagy cViMe 83 ng economia lui lisus pe care 4 fae Sint cag Pe lier, - fiicut asemenea nousiin toate a invent toang din pricina multimii TaULatii ng i pate veri peel Roast, Mente oe pee co at putere Lcf- 1 Co 1, 23), iar pentry se alin pede sa va fie si aceasta: cy a wa ire i cn tregii lumi, * c&ci scris este: Yer eae toti Ma vor cunoaste, dela cele zeDomel cng se vor mai invata semen pe ven aca sinu semi Tare Cunoaste pe Domnul” {ir 31, ee tas ticdnd: t VO ‘auzit mele Meu pana la marginile px 4 se inchida si toata hae tc nezeu, cAci desi L-au cunoscut pe De {ui Dum. pe Ziditorul lor” [Rm 3,19; 1,21} din vice eae legere eo putut fine intelepciunea Lui,” ita $-a vandut pe sine insusi raului di yaa facut sluj al lui. ‘rah does * De aceea lisus S-a dezbracat de Slava Lui sia lat forma de rob/sclav” [Flp 2, 7], ca sé ne fac liberi prin robia Sa *Ne-am facut nebuni gi prin nebunia noastré am fant it raul, dar El a luat forma nebuniei, ca prin nebula Lu ine facd intelepti [cf. 1 Co 1, 25-28). ° Neam ut sires po ‘Saracia noastra a lipsit de Lani tT a saraciei, ca prin sri sinless cod noi cu toatl cunoateeas ine :atat, ci a luat si forma slabiciunii noastre, ca prin slabiciunea Sa sa ne intareasca. © ,S-a facut ascultator de Tatil in toate pana la moarte, si inci moarte pe cruce” [Flp 2,8], “ca prin moartea Sa sa facd invierea noastra a tuturor si ,,s AGE cel ce are stapanirea mortii, adica pe diavolul” [Evr 2 aa 4 sj dac& suntem cu adevarat facut liberi prin venirea Sa, ne vom afla ucenici ai lui lisus si vom primi prin El mostenirea dumnezeiasca. “ Mult ma tulbur si ma chinui in duhul meu, iubitii mei in Domnul, cd am imbricat haina si numele sfintilor sine slvim in fata necredinciosilor; ” si ma tem insa ca nu cumva sa se implineasca cu noi cuvantul lui Pavel, care spune: ,,Imbraca haina cinstirii de Dumnezeu, dar tagaduiesc puterea ei” [2 Tim 3, 5]. ® Pentru iubirea pe care o am pentru voi ma rog lui Dumnezeu pentru voi sa va ganditi la viata voastra $i sa mosteniti cele nevazute. ® Cu adevarat, copii, chiar daca ne dam pe noi fnsine cu toata puterea si cautam pe Domnul, si nu ne asteptam la mul- tumiri, cAci cautam doar cele cuvenite noua, natura propriei noastre fiinte. * Caci oricine cauta pe Dumnezeu sau fi slu- jeste cautd natura fiintei Lui.” Iar orice pacat de care suntem vinovati e strain de noi si contrar naturii fiintei noastre. * Jubitii mei copii in Domnul, care v-ati pregatit sa wva adu- ceti pe voi insiva jertfa Domnului” [Rm 12, 1] in toata sfinte- nia, nu v-am ascuns nimic din ce va e de folos, ci,,ceeace am vazut va spunem si voua” [1In 1, 3]: si anume ca vrajmasul adevarului urzeste pururea rau impotriva adevarului. * Cu- noasteti si aceasta: ca _,trupescul prigoneste pururea duhov- nicescul” [Ga 4, 29] si,oricine va voi s4 vietuiasca in chip cu- cernic va fi prigonit” (game, 12) Deaceca: cgi ee toate necazurile si ispitele care vin asupra apostolilor ! lumea aceasta ” si stiind ca p' rin rabdarea lor vor nimici toate puterile vrajmasului, adica idolatria, 5i-a mangaiat si a zis: in lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit ance [in 16, 33], » si i-a invatat, zicand: ,,Nu vé 4 temeti de 578 jume, cAci suferintele de Fe ac a Le exalt Dacdpe praia! t Vredn: tra i-au prigonit, si voj veti fj tli care auf ice : - are au Mine M-au urat, si pe vo} Tigoniti cay intea Voas. temeti: prin rabdarea VA Vor unt Dac Mee luilee Voastr' ya fi pe 120 nda ee yrajmasului [cf. Le 21, 19), HT nimicita tour MU Va 5 Cat priveste mult td puterea Prea putinele cyys »DA prilej umay ete >} unui infelep gj ae $i mai spune, dar scris este: jntelept” [Prov 9, 9]? *Ppasajul urmator lipseste din ye cea latina, cat $i, mai pe scurt, j i a in c¢ "giana, js Fe, mai probabil un reramat (ata fags ute »’ Sd ne mangaiem unul pe altal om anterioare: ot Seba on , j adeosebit totul, nu mai are neyo} Cu Cateva cuvinte, cicj daca rete.’ Dar ma bucur pentru voi a tnseléciunea unei ae yates Ititnflinta voastrtinteligents/ep jet metinDomnu a: shse cunoasci mai inti pe sine imacr ns Un tbat ae Be ot harul pe care | are ele trebuie ‘i at pe care l-a revarsat mereu peste n sticeeste Dumneze, paca orice Invinure sunt strine dent §, i ieapoicorce bier, sic tn cele din um’ idtorlaviag gone lee tr bberd ne-am agonist cee corte nau, = ma Caics: ri WEG miscare de indurarea Lui, in bina eee pa fa inceputul fara sfarsit,/ cercetat pte es ms le i fandu-Se pe Sine Insusi pentru mantuirea rout anaes aoe Sine Insusi pentru pacatele noastre gi firadelesi ror, S-a dat pe dar prin ranil se Noastre Lau injosi le Lui noi toti ne-am vindecat” [Rm 8, 32 sils53, nee prin cuvantul puterii Lui ne-a adunat din toate i it la altul al pamantului, invatandu-ne c& sme ae De aceea, daci ne-am pregitit sine facem ber la venirea i, f= eteom'cu minte s& se intrebe ce poate da lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care ni le-a dat noua, ‘Si eu, nenorocitul, care scriu aceasta scrisoare, trezit din somnul mortii, plangeam $i ma ténguiam pentru tot timpul pe care |-am avut pe pamant, strigénd:/ «Ce voi da Domnului pentru toate cate mi-a dat mie?» [Ps 115, 13} Céci cena icut pentru not ininjosirea noastr’? «Pe ingerti Lui i- pus sine jase, poet ate “ut s& profeteasca, si apostolilor Lui le-a poruncit sé ne : i, mai presus de toate, a randuit economia prin care UnulNascat iu «a luat forma de sclav pentru noi» (flp2,7) 579 TSiunea geo* Cunoasteti ca toti i toti sfintii imbr: if pururea pentru noi sa ne impacim = ma pees SECS es a a cinstea noastra si sa imbracam haina oe : ete cs A oe noastre -mectecmi Gita ‘ine de la Dumnezeu Tatil |: i cei s d z fa toti cei imbraicati 2 es un Ge sile spune: ,Mangaiati, mangaiati eee 3 on ae preotilor, »vorbiti din inima Ierusalim Te i , 1-2]. Caci Dummezeu cerceteaza intotdeauna fi anal le si oe peste noi bunatatea Lui. Cat despre ie poe le cuvinte despre libertatea prin care am fost Site g a levarat va spun, iubitilor, multe altele as avea sa va g a ar scris este: ,,Da un prilej unui intelept si va fi si mai Hee lept” [Prov 9, 9]. oe is ee Dumnezeul pacii sa va dea har gi duh de discernamant si Bae yneisee c& tot ce va scriu sunt poruncile lui Dumne- Z i ‘sil Maree atot baru sA va pazeasca sfinti in Dom- ul pana la u tima suflare. © Ma rog pururea lui Dumnezeu pone mantuirea voastra, a tuturor, iubitii mei in Domnul. Harul Domnului nostru lisus Hristos sd fie cu voi cu toti! roagy s8 primim re am dez- uale. © Cc} Jee ya implor, iubitii mei in Domnul, comostenitor cu sfintii, sa va ridi- cati mintile in frica de Dumnezeu.” Limpede s@ va fie cuvantul c& loan, inainte-mergatorul lui lisus, boteza pentru noi spre iertarea pacatelor, dar sfintiti am fost in Hristos de Duhul. " Sane pregatim in toata sfin- fenia s ne curatim fiinta inteligent@/spirituala, ca sa fim curati prin hotezul lui isus, ca s4 ne putem «aduce pe noi fnsine jertfa lui Dumne- zeu» [Rm 12, 1].° $i Dubul mangaierii, Care n& mangaie, ’ ne va aduce inapoi la inceputul nostru, ca sane putem redobandi mostenirea noastra arul c& «toti cati in Hristos ati aisil jnvataturile Duhului mangaierii, he fost botezati in Hristos v-ati si smbracat. Nu mai e nici parte barba- teasci, nici parte femeiasca, nici rob, nici om liber» [Ga 3, 27-28]. De aceea orice grai trupesc le lipseste, cand primesc invatatura Duhului fant atunci cand dobandesc sfanta mostenire ’ si «se fnchina Tatalui cum trebuie, in Duh si Adevar» [In 4, 24]. ‘Limpede si va fie acest cu toare la venirea lui lisus, caci venirea decata s