HIDRAULICĂ

TEMA LUCRĂRII

Printr-un program de finanțare al Uniunii Europene, tip SAPARD, primăria

comunei....................................solicită întocmirea proiectului de reabilitare a sistemului de
alimentare cu apă potabilă, prin construirea rețelei de distribuție a apei și a rezervorului de
înmagazinare a apei potabile.

Beneficiarul pune la dispozitia proiectantului următoarele date :

1.Studii topografice concretizate în planul de situație al zonei intravilan si extravilan, la scara
1:10.000. Pe planul de situație este trasată rețeaua stradală a localității.
2. Studii geotehnice, hidrologice și hidrogeologice (date in anexă).
3. Studii demografice pe o perioadă de perspectivă de 25 ani.
Populația actuală a localității este de 5000 + 20*26= 5520. Se estimează o creștere anuală
naturală de 1,1%.
4. Regimul de înălțime al clădirilor, conform planului de urbanism pentru perioada de perspectivă
este P + 2 nivele.
5. În localitate există 2 societați comerciale: una de prelucrare a laptelui și alta de prelucrare a
legumelor, care solicită următoarele debite concentrate :Q ind 1 =1,5 l/s ; Q ind2 = 2,5 l/s.

Lucrarea va cuprinde următoarele piese :

A. Piese scrise

1. Calculul populației la sfârșitul perioadei de perspectivă.

2. Stabilirea debitelor caracteristice rețelei de distribuție și rezervorului de înmagazinarea
apei.
3. Dimensionarea rețelei de distribuție.
4. Calculul presiunilor optime la beneficiarii de apă.
5. Stabilirea amplasamentului rezervorului de înmagazinare.

B. Piese desenate
Planul de situație al localității pe care se vor trasa lucrările calculate la scara 1: 10.000.

1
Succesiune etape de calcul :

Se trasează cu linie continuă în axul fiecărei străzi conducta de alimentare cu apă.

Locul unde concură sau pleacă cel puțin 2 conducte poartă denumirea de nod și se
notează cu cifre arabe.
Conducta cuprinsă între 2 noduri succesive poartă denumirea de tronson.
Se trasează pe fiecare tronson sensul de mișcare al apei de la nodul de injectie spre
capete, pe fiecare tronson în parte.
Se măsoară cu rigla lungimea fiecărui tronson în cm si apoi se va transforma la scara 1:
10.000 în metri (1 cm de pe planul de situație are 10.000 de cm pe teren, adică 1 cm =
100 metri) , iar rezultatul se va trece într-un tabel cuprinzând următoarele coloane:
- număr curent
- tronson i-j
- lungime tronson ( în cm)
- lungime tronson ( în metri)
După completarea tabelului se va face suma în cm și apoi cea de pe coloană în metri,
verificându-se dacă corespund.
Se calculează numărul populației de la sfârșitul perioadei de perspectivă N ( a=25 ani),
cunoscând numărul populației actuale N act .

Determinarea numărului populației de la sfârșitul perioadei de perspectivă de 25 de

ani:
a
P
N=N act 1+ ( 100 )
25
1.1
N=5520 1+ ( 100 ) =7257

p - procentul de creștere național (1.1)

a - Perioada de perspectivă

Determinarea debitului zilnic maxim, notat Qzi max;

- acesta reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu consum maxim în decursul unui an,
în m3/zi:

m3
Q zimax =k p ∙ k s ∙ ( qm ∙ N ∙ k zi +Q I ) [ ]
zi

m3
Q zimax =1.1∙ 1.1∙ ( 0.3 ∙ 7257∙ 1.25+345.6 ) =3711.04 [ ]
zi
2
q m - debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator, în l/consumator şi
zi;

q m=300 l/om∙ zi(Romania)

k zi– coeficient ce tine seama de neuniformitatea debitului de consum

k zi =1.25

k p - este coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor
de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor;

k p=1.1

k s - este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de

alimentare cu apă: în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie, ş.a.

k s=1.1

Q I – debite concentrate aferente utilizatorilor industriali

Determinarea debitului orar maxim, notat Q orar max;

- reprezintă valoarea maximă a consumului orar din ziua (zilele) de consum maxim, în
m3/h:

Q zimax m 3
Q orarmax =
24 [ ]
h
3711.04 m3
Qorarmax =
24 [ ]
=154.627
h

Determinarea debitului orar de calcul

Q orarcalcul =Q orarmax +Q ii [ l /s ]

Atunci când se realizează un sistem de alimentare cu apă trebuie prevăzute construcţii şi instalaţii
care să asigure cantităţile de apă pentru stingerea incendiului.

Stingerea incendiilor se poate face cu ajutorul apei prin hidranţi interiori montaţi în clădiri şi
hidranţi exteriori montaţi pe reţeaua de distribuţie; pentru clădiri speciale (teatre, biblioteci) sau
industrii sunt prevăzute sisteme speciale de stingere (sprinclere, drencere) conform
reglementărilor tehnice în vigoare.

Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranţilor interiori Q ii (numărul jeturilor şi tipurile
de construcţii care sunt echipate cu hidranţi interiori) este stabilit conform următoarei relații

Qii =ni ∙ qi

Q ii =2 ∙2.5=5 l/s

3
ni – numărul de incendii teoretic simultan posibile fixate personalizat în nodurile rețelei (2)

q i – debitul necesar stingerii unui incediu interior

q i=2.5 l/s

Qorarcalcul =42.952+5=47.952 [ l/s ]

Qorarmax= 154.627*1000/3600 = 42.952 l/s

Determinarea debitului orar maxim pentru populație

1 m3
populație
(
Q orar max =k p ∙ k s ∙ q m ∙ N ∙ k zi ∙
24 )[ ]
+k orar
h

1 m3
populație
(
Q orar max =1.1∙ 1.1 ∙ 0.3 ∙7257 ∙ 1.25∙
24 )
+1.40 =138.897 [ ]
h
populatie 138.897∗1000
Q orar max = =38.582 l/s
3600

k orar – coeficient de spor pentru ora în care consumul este cel mai ridicat

k orar =1.40

Ca debit de calcul pentru rețea se alege valoarea defavorabilă, valorea mai mare dintre Q orarcalcul și
populație
Q orar max . = max (47.952; 38.582)= 47.952 l/s

Tronson i-j Cm M
1-2 31560 315.6
2-3 17152 171.52
3-4 62290 622.9
16-5 53007 530.07
5-6 38996 389.96
6-7 25079 250.79
7-8 35141 351.41
10-9 28845 288.45
10-11 27834 278.34
5-11 26587 265.87
11-12 24033 240.33
11-13 32595 325.95
13-14 23900 239.00
16-15 55545 555.45
1-17 35210 352.1
17-18 25470 254.70
17-26 47569 475.69
18-19 24325 243.25
18-25 41610 416.10
19-20 34070 340.7
19-22 35620 356.20
19-24 44603 446.03
22-23 41037 410.37
4
 2-16 7797 77.97
20-21 47705 477.05
TOTAL 867580 8675.8

Determinarea debitului distribuit al rețelei

Pentru simplificarea calculului vom considera consumul de apă uniform în toată localitatea
astfel că putem determina debitul specific q sp al rețelei.

Q l
q sp=
∑ lij [ ]
sm

47.952 l
q sp=
8675.8
=0.0053
sm [ ]
Debitul distribuit pe fiecare tronson va fi:

Q i− j
d =q sp ∙ l ij [ l /s ]

1. Q1−2
d =0.0053 ∙ 315.6=1.673 [ l/s ]

2. Q2−3
d =0.0053 ∙ 171.52=0.909 [ l/s ]

3. Q3−4
d =0.0053 ∙622.9=3.301 [ l/ s ]

4. Q16−5
d =0.0053 ∙ 530.07=2.809 [ l/s ]
5. Q5−6
d =0.0053∙ 389.96=2.067 [ l/ s ]

6. Q6−7
d =0.0053∙ 250.79=1.329 [ l/s ]

7. Q7−8
d =0.0053∙ 351.41=1.862 [ l /s ]

8. Q10−9
d =0.0053 ∙ 288.45=1.528 [ l/s ]
9. Q10−11
d =0.0053∙ 278.34=1.475 [ l/ s ]
10. Q5−11
d =0.0053∙ 265.87=1.409 [ l/ s ]
11. Q11−12
d =0.0053 ∙ 240.33=1.274 [ l/s ]
12. Q11−13
d =0.0053∙ 325.95=1.727 [ l/s ]
13. Q13−14
d =0.0053 ∙ 239=1.266 [ l/s ]
14. Q16−15
d =0.0053 ∙555.45=2.944 [ l/s ]
15. Q1−17
d =0.0053 ∙ 352.1=1.866 [ l / s ]
16. Q17−18
d =0.0053 ∙254.7=1.35 [ l/s ]
17. Q17−26
d =0.0053 ∙ 475.69=2.521 [ l/s ]
18. Q18−19
d =0.0053 ∙243.25=1.289 [ l/ s ]
19. Q18−25
d =0.0053 ∙ 416.1=2.205 [ l/s ]
20. Q19−20
d =0.0053 ∙340.7=1.806 [ l/s ]
21. Q19−22
d =0.0053 ∙356.2=1.888 [ l/s ]
22. Q19−24
d =0.0053 ∙ 446.03=2.364 [ l/ s ]
23. Q22−23
d =0.0053 ∙ 410.37=2.175 [ l/s ]
5
 24. Q 20−21
d =0.0053 ∙ 477.05=2.528 [ l/s ]
25. Q 2−16
d =0.0053 ∙ 77.97=0.413 [ l/s ]

Determinarea debitelor de calcul

Pentru fiecare tronson formula de calcul este

Qi− j i− j i− j
calc =0.55 Q d +Q tranzit +k p k s Q concentrat

Q i− j
tranzit – debitul de tranzit care trece printr-o conductă fără a fi consumat, fiind destinat conductelor

din aval de acest tronson

Calculul începe de la capetele rețelei spre nodul de injecție pe calea cea mai scurtă.

1. Q 22−23 22−23
calc =0.55 Q d =1.196
2. Q 20−21 20−21
calc =0.55 Q d =1.39
3. Q 19−20 19−20
calc =0.55 Q d +Q 20−21
tranzit =2.383

4. Q 19−22 19−22
calc =0.55 Q d +Q 22−23
tranzit =2.234

5. Q 19−24 19−24
calc =0.55 Q d =1.3
6. Q 18−19 18−19
calc =0.55 Q d +Q 19−20 19−22 19−24
tranzit + Q tranzit +Q tranzit =6.625

7. Q 18−25 18−25
calc =0.55 Q d + k p k s Q i 1=3.028
8. Q 17−18 17−18
calc =0.55 Q d +Q 18−25 18−19
tranzit +Q tranzit =10.395

9. Q 17−26 17−26
calc =0.55 Q d =1.386
10. Q 1−17 1−17
calc =0.55 Q d + Q 17−18 17−26
tranzit +Q tranzit =12.807

11. Q 7−8 7 −8
calc =0.55Q d =1.024

12. Q 10−9 10−9

calc =0.55 Q d =0.84
13. Q 11−12 11−12
calc =0.55 Q d =0.7
14. Q 13−14 13−14
calc =0.55 Q d + k p k s Q i 2=3.721
15. Q 16−15 16−15
calc =0.55 Q d =1.62
16. Q 3−4 3−4
calc =0.55 Q d =1.815

17. Q 6−7 6 −7 7 −8
calc =0.55Q d +Q tranzit =1.755

18. Q 5−6 5−6 6 −7

calc =0.55Q d +Q tranzit =2.788

19. Q 11−13 11−13

calc =0.55Q d +Q13−14
tranzit =4.67

20. Q 2−3 2−3 3−4

calc =0.55 Q d +Q tranzit =2.315

21. Q 1−2 1−2 2−16 2−3

calc =0.55 Q d + Q tranzit +Q tranzit =17.212

22. Q 11−10 11 −10

calc =0.55Q d +Q 10−9
tranzit =1.651

23. Q 5−11 5−11

calc =0.55Q d + Q 11−13 11−12 10−11
tranzit + Q tranzit +Q tranzit =7.796

24. Q 16−5 16−5

calc =0.55 Q d +Q 5−11 5−6
tranzit +Q tranzit =12.13

25. Q 2−16 2−16

calc =0.55 Q d + Q 16−5 16−15
tranzit +Q tranzit =13.977

HIDRAULICĂ

6
 ETAPA 2

Determinarea debitelor de calcul

Pentru fiecare tronson formula de calcul este

Qi− j i− j i− j
calc =0.55 Q d +Q tranzit +k p k s Q concentrat

Q i− j
tranzit – debitul de tranzit care trece printr-o conductă fără a fi consumat, fiind destinat conductelor

din aval de acest tronson

Calculul începe de la capetele rețelei spre nodul de injecție pe calea cea mai scurtă.

După determinarea debitelor de calcul pe fiecare tronson, determinăm cu ajutorul tabelelor

diametrele conductelor în mm, viteza de deplasare a apei în fiecare conductă v (în m/s) și
panta hidraulică i pentru fiecare conductă (în tabel valoarea corespunzătoare pantei i este
exprimată la o suta de metri)

3−2
Exemplu. Q c =12.30 l/s

7
Q 3−2
c se află între 9.0 l/s și 15.0 l/s → Ø=150 mm

26. Q 22−23 22−23

calc =0.55 Q d =1.196 → Ø=100 mm
27. Q 20−21 20−21
calc =0.55 Q d =1.39 → Ø=100 mm
28. Q 19−20 19−20
calc =0.55 Q d +Q 20−21
tranzit =2.383 → Ø=100 mm

29. Q 19−22 19−22

calc =0.55 Q d +Q 22−23
tranzit =2.234 → Ø=100 mm

30. Q 19−24 19−24

calc =0.55 Q d =1.3 → Ø=100 mm
31. Q 18−19 18−19
calc =0.55 Q d +Q 19−20 19−22 19−24
tranzit + Q tranzit +Q tranzit =6.625 → Ø=125 mm

32. Q 18−25 18−25

calc =0.55 Q d + k p k s Q i 1=3.028 → Ø=100 mm
33. Q 17−18 17−18
calc =0.55 Q d +Q 18−25 18−19
tranzit +Q tranzit =10.395 → Ø=150 mm

34. Q 17−26 17−26

calc =0.55 Q d =1.386 → Ø=100 mm
35. Q 1−17 1−17
calc =0.55 Q d + Q 17−18 17−26
tranzit +Q tranzit =12.807 → Ø=150 mm

36. Q 7−8 7 −8
calc =0.55Q d =1.024 → Ø=100 mm

37. Q 10−9 10−9

calc =0.55 Q d =0.84 → Ø=100 mm
38. Q 11−12 11−12
calc =0.55 Q d =0.7 → Ø=100 mm
39. Q 13−14 13−14
calc =0.55 Q d + k p k s Q i 2=3.721 → Ø=100 mm
40. Q 16−15 16−15
calc =0.55 Q d =1.62 → Ø=100 mm
41. Q 3−4 3−4
calc =0.55 Q d =1.815 → Ø=100 mm

42. Q 6−7 6 −7 7 −8
calc =0.55Q d +Q tranzit =1.755 → Ø=100 mm

43. Q 5−6 5−6 6 −7

calc =0.55Q d +Q tranzit =2.788 → Ø=100 mm

44. Q 11−13 11−13

calc =0.55Q d +Q13−14
tranzit =4.67 → Ø=100 mm

45. Q 2−3 2−3 3−4

calc =0.55 Q d +Q tranzit =2.315 → Ø=100 mm

46. Q 1−2 1−2 2−16 2−3

calc =0.55 Q d + Q tranzit +Q tranzit =17.212 → Ø=200 mm

47. Q 11−10 11 −10

calc =0.55Q d +Q 10−9
tranzit =1.651 → Ø=100 mm

48. Q 5−11 5−11

calc =0.55Q d + Q 11−13 11−12 10−11
tranzit + Q tranzit +Q tranzit =7.796 → Ø=125 mm

49. Q 16−5 16−5

calc =0.55 Q d +Q 5−11 5−6
tranzit +Q tranzit =12.13 → Ø=150 mm

50. Q 2−16 2−16

calc =0.55 Q d + Q 16−5 16−15
tranzit +Q tranzit =13.977 → Ø=150 mm

 Determinăm amplitudinile de variație pentru Q, v și i.

Q (15.0-9.0) 6.0; v (0.85 – 0.51) 0.34 ; i (0.827-0.298) 0.529

Diferența dintre Q 3−2

c =12.30 l/s și valoarea minimă a debitului economic este 12.3-9.0=3.3 l/s

→ 6.0.....0.34

3.3....... x

3.30 ∙0.34
x= =0.187
6.00

Viteza pe conducta 3-2 va fi : v3 −2 =0.51+ x [m/ s]

8
Pentru panta hidraulică “i” :

→6.0.....0.529

3.30......y

3.30 ∙ 0.529
y= =0.291
6.00

i 3−2=0.298+ y

** pentru calculul ulterior al hi− j (pierderea de sarcină pe tronsonul i-j)

ii − j
hi− j= ∙l
100 ij

Conducta 22-23

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.196

→ 5.4.....0.71

1.196....... x → 0.157 → v 22−23=0.157 [m/s]

→ 5.4.....0.970

1.196......y → 0.215 → i 22−23=0.215[m/s]

0.215
h22−23 = ∙ 410.37=0.882
100

Conducta 20-21

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.39

→ 5.4.....0.71

1.39....... x → 0.183 → v 20−21 =0.183 [m/ s]

→ 5.4.....0.970

1.39......y → 0.25 → i 20−21=0.25[m/s ]

0.25
h20−21 = ∙ 477.05=1.192
100

9
 Conducta 19-20

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 2.383

→ 5.4.....0.71

2.383....... x → 0.313 → v19−20=0.313 [m/ s]

→ 5.4.....0.970

2.383......y → 0.428 → i 20−21=0.428[m/s ]

0.428
h20−21 = ∙ 340.7=1.458
100

Conducta 19-22

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 2.234

→ 5.4.....0.71

2.234....... x → 0.294 → v19−22=0.294 [m/s ]

→ 5.4.....0.970

2.234......y → 0.401 → i 19−22=0.401[m/ s]

0.401
h19−22= ∙ 356.2=1.428
100

Conducta 19-24

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.3

→ 5.4.....0.71

1.3....... x → 0.171 → v19−24 =0.171[ m/ s]

→ 5.4.....0.970

1.3......y → 0.234 → i 19−24 =0.234 [m/ s]

0.234
h19−24= ∙ 446.03=1.044
100
10
 Conducta 18-19

Q =(9.0 – 5.4) 3.6; v =(0.73 – 0.45) 0.28 ; i =(0.788 – 0.294) 0.494

Diferența (6.625 – 5.4) 1.225

→ 3.6.....0.28

1.225....... x → 0.095 → v18−19=0.45+ 0.095=0.545 [m/ s]

→ 3.6.....0.494

1.225......y → 0.168 → i 18−19 =0.294+0.168=0.462[m/s ]

0.462
h18−19= ∙ 243.25=1.124
100

Conducta 18-25

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 3.028

→ 5.4.....0.71

3.028....... x → 0.398 → v18−25=0.398 [m/ s]

→ 5.4.....0.970

3.028......y → 0.544 → i 18−25=0.544[m/s ]

0.544
h18−25 = ∙ 416.1=2.263
100

Conducta 17-18

Q =(15.0 – 9.0) 6.0; v =(0.85 – 0.51) 0.34 ; i =(0.827 – 0.298) 0.529

Diferența (10.395 – 9.0) 1.395

→ 6.0.....0.34

1.395....... x → 0.079 → v17−18=0.51+ 0.079=0.589 [m/ s]

→ 6.0.....0.529

1.395......y → 0.123 → i 17−18=0.298+0.123=0.421[m/s]

0.421
h17−18 = ∙ 254.7=1.072
100

11
 Conducta 17-26

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.386

→ 5.4.....0.71

1.386....... x → 0.182 → v17−26=0.182[m/ s]

→ 5.4.....0.970

1.386......y → 0.249 → i 17−26=0.249[m/s ]

0.249
h17−26 = ∙ 475.69=1.184
100

Conducta 1-17

Q =(15.0 – 9.0) 6.0; v =(0.85 – 0.51) 0.34 ; i =(0.827 – 0.298) 0.529

Diferența (12.807 – 9.0) 3.807

→ 6.0.....0.34

3.807....... x → 0.216 → v1−17=0.51+ 0.216=0.726[m/s]

→ 6.0.....0.529

3.807......y → 0.336 → i 1−17=0.298+0.336=0.634 [m/ s]

0.634
h1−17= ∙352.1=2.23
100

Conducta 7-8

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.024

→ 5.4.....0.71

1.024....... x → 0.135 → v7 −8=0.135[m/s ]

→ 5.4.....0.970

1.024......y → 0.184 → i 7−8=0.184 [m/s ]

0.184
h7 −8 = ∙ 351.41=0.646
100

12
 Conducta 10-9

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 0.84

→ 5.4.....0.71

0.84....... x → 0.11 → v10−9 =0.11[m/s ]

→ 5.4.....0.970

0.84......y → 0.151 → i 10−9=0.151[m/s ]

0.151
h10−9= ∙ 288.45=0.435
100

Conducta 11-12

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 0.7

→ 5.4.....0.71

0.7....... x → 0.092 → v11−12=0.092[m/s]

→ 5.4.....0.970

0.7......y → 0.126 → i 11−12=0.126 [m/ s]

0.126
h11−12= ∙240.33=0.303
100

Conducta 16-15

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.62

→ 5.4.....0.71

1.62....... x → 0.213 → v16−15=0.213[m/ s]

→ 5.4.....0.970

1.62......y → 0.291 → i 16−15=0.291[m/s]

0.291
h16−15 = ∙ 555.45=1.616
100

13
 Conducta 3-4

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.815

→ 5.4.....0.71

1.815....... x → 0.239 → v3 −4=0.239 [m/ s]

→ 5.4.....0.970

1.815......y → 0.326 → i 3−4=0.326[m/s ]

0.326
h3− 4= ∙ 622.9=2.03
100

Conducta 13-14

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 3.721

→ 5.4.....0.71

3.721....... x → 0.489 → v13−14=0.489[m/s]

→ 5.4.....0.970

3.721......y → 0.668 → i 13−14 =0.668[m/s ]

0.668
h13−14= ∙ 239=1.596
100

Conducta 6-7

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.755

→ 5.4.....0.71

1.755....... x → 0.231 → v 6−7=0.231[m/s ]

→ 5.4.....0.970

1.755......y → 0.315 → i 6−7=0.315 [m/ s]

0.315
h6 −7 = ∙ 250.79=0.79
100

14
 Conducta 5-6

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 2.788

→ 5.4.....0.71

2.788....... x → 0.367 → v5 −6 =0.367[m/s ]

→ 5.4.....0.970

2.788......y → 0.501 → i 5−6=0.501[m/ s ]

0.501
h5−6 = ∙389.96=1.954
100

Conducta 11-10

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 1.651

→ 5.4.....0.71

1.651....... x → 0.217 → v11−10=0.217[m/s ]

→ 5.4.....0.970

1.651......y → 0.297 → i 11−10=0.297 [m/ s]

0.297
h11−10 = ∙ 278.34=0.827
100

Conducta 2-3

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 2.315

→ 5.4.....0.71

2.315....... x → 0.304 → v 2−3 =0.304[m/s ]

→ 5.4.....0.970

2.315......y → 0.416 → i 2−3=0.416 [m/s ]

0.416
h2−3= ∙171.52=0.714
100

15
 Conducta 11-13

Q = 5.4; v = 0.71 ; i = 0.970

Diferența 4.67

→ 5.4.....0.71

4.67....... x → 0.614 → v11−13=0.614 [m/ s]

→ 5.4.....0.970

4.67......y → 0.839 → i 11−13=0.839 [m/s ]

0.839
h11−13 = ∙325.95=2.735
100

Conducta 5-11

Q =(9.0 – 5.4) 3.6; v =(0.73 – 0.45) 0.28 ; i =(0.788 – 0.294) 0.494

Diferența (7.796 – 5.4) 2.396

→ 3.6.....0.28

2.396....... x → 0.186 → v5 −11 =0.45+0.186=0.636 [m/ s]

→ 3.6.....0.494

2.396......y → 0.329 → i 5−11=0.294 +0.329=0.623[ m/s ]

0.623
h5−11 = ∙ 265.87=1.656
100

Conducta 16-5

Q =(15.0 – 9.0) 6.0; v =(0.85 – 0.51) 0.34 ; i =(0.827 – 0.298) 0.529

Diferența (12.13 – 9) 3.13

→ 6.0.....0.34

3.13....... x → 0.177 → v16−5 =0.51+ 0.177=0.687[m/s ]

→ 6.0.....0.529

3.13......y → 0.276 → i 16−5=0.298+0.276=0.574 [m/ s]

0.574
h16−5= ∙ 530.07=3.043
100

16
 Conducta 2-16

Q =(15.0 – 9.0) 6.0; v =(0.85 – 0.51) 0.34 ; i =(0.827 – 0.298) 0.529

Diferența (13.977 – 9.0) 4.997

→ 6.0.....0.34

4.997....... x → 0.283 → v 2−16=0.51+ 0.283=0.793 [m/ s]

→ 6.0.....0.529

4.997......y → 0.44 → i 2−16=0.298+0.44=0.738 [m/ s]

0.738
h2−16= ∙ 77.97=0.575
100

Conducta 1-2

Q =(28.5 – 15.0) 13.5; v =(0.91 – 0.48) 0.43 ; i =(0.642 – 0.177) 0.465

Diferența (17.212 - 15) 2.212

→ 13.5.....0.43

2.212....... x → 0.07 → v1−2=0.48+0.07=0.55[m/s ]

→ 13.5.....0.465

2.212......y → 0.076 → i 1−2=0.177+0.076=0.253 [m/s ]

0.253
h1−2= ∙ 315.6=0.798
100

Determinarea presiunilor disponibile în fiecare nod al rețelei – presiuni de care este nevoie
în fiecare nod al rețelei pentru buna funcționare a acesteia.

- Se determină cota terenului corespunzătoare fiecărui nod al rețelei

- Se determină nodul defavorabil al rețelei → nodul ce are cota terenului cea mai mare și
este cel mai depărtat de nodul de injecție.
- Se determină presiunea de serviciu minimă din rețea
ps =n ∙ hc + hr
n – numărul de etaje al clădirilor de locuit (P+2 → 3 etaje)
h c – înălțimea unui nivel (h c =3 m¿
hr - presiunea de rezervă (hr =5 m¿
ps =14 m

- Se determină cota piezometrică a fiecărui nod în parte

H ip=H pj ± hi− j
hi− j – pierderea de sarcină pe tronsonul i-j (m)

17
 hi− j=i i− j ∙l i− j

Calculul se face plecând de la nodul defavorabil spre nodul de injecție pe calea cea mai
scurtă.

Convenția de semne

Se pleacă de la nodul i ce are cota piezometrică cunoscută spre nodul j a cărui cotă
piezometrică este necunoscută.
 Daca sensul de mișcare al apei este invers sensului deplasării → semnul “+”
 Daca sensul de mișcare al apei este același cu sensul deplasării → semnul “-”

Exemplu

Nodul 2 este nodul defavorabil (are cota terenului cea mai mare, 85)

Cota piezometrică a nodului defavorabil se calculează conform relației:

H ¿p=H ¿t + ps=H 2t + p s=85+14=99mca

Se pleacă apoi pe calea cea mai scurtă spre nodul de injecție, urmând apoi să se determine
cotele piezometrice pentru celelalte noduri plecând de la cotele piezometrice cunoscute.

NOD DEFAVORABIL NOD 20

H ¿p=H ¿t + ps=H 20
t + p s=85+14=99 mca

Nodul 19

H 19 20
p =H p +h19−20 =100.458

Nodul 18

H 18 19
p =H p +h18−19 =101.582

Nodul 17

H 17 18
p =H p +h17−18 =102.654

Nodul 1

H 1p=H 17
p +h 1−17 =104.884

Nodul 2

H 2p=H 1p −h1−2=104.086

Nodul 16

18
H 16 2
p =H p −h2−16 =103.511

Nodul 3

H 3p=H 2p −h2−3=103.372

Nodul 4

H 4p=H 3p −h3−4 =101.342

Nodul 5

H 5p=H 16
p −h16−5=100.468

Nodul 15

H 15 16
p =H p −h 16−15 =101.895

Nodul 6

H 6p=H 5p −h5−6 =98.514

Nodul 11

H 11 5
p =H p−h5 −11 =98.812

Nodul 7

H 7p=H 6p −h6−7 =97.724

Nodul 8

H 8p=H 7p −h7−8 =97.078

Nodul 12

H 12 11
p =H p −h11−12 =98.509

Nodul 10

H 10 11
p =H p −h11−10 =97.985

Nodul 13

H 13 11
p =H p −h11−13 =96.077

Nodul 9

H 9p=H 10
p −h10−9=97.55

Nodul 14

19
H 14 13
p =H p −h13−14 =94.481

Nodul 26

H 26 17
p =H p −h17−26 =101.47

Nodul 25

H 25 18
p =H p −h 18−25 =99.319

Nodul 22

H 22 19
p =H p −h19−22 =99.03

Nodul 24

H 24 19
p =H p −h19−24 =99.414

Nodul 21

H 21 20
p =H p −h 20−21 =97.808

Nodul 23

H 23 22
p =H p −h 22−23 =98.148

 Determinarea cotelor piezometrice este necesară pentru a putea determina în final cota
rezervorului de înmagazinare a apei.

- După determinarea cotelor piezometrice H p în fiecare nod al rețelei se trece la

determinarea presiunilor disponibile în fiecare nod scăzând din cota piezometrică a
fiecărui nod cota terenului.

Nodul 8

2.16…….5

1.66……x → x=3.84 → H 8t =50+ 3.84=53.84

H 8d =H 8p−H 8t =97.078−53.84=43.238 mca

Nodul 9

2.29…….5

1.41……x → x=3.08 → H 9t =50+ 3.08=53.08

H 9d =H 9p−H 9t =97.55−53.08=44.47 mca

Nodul 12
20
2.36…….5

1.80……x → x=3.81 → H 12
t =50+3.81=53.81

H 12 12 12
d =H p −H t =98.509−53.81=44.699 mca

Nodul 14

2.62…….5

1.92……x → x=3.66 → H 14
t =50+3.66=53.66

H 14 14 14
d =H p −H t =94.481−53.66=44.699mca

Nodul 15

2.55…….5

1.66……x → x=3.25 → H 15
t =50+3.25=53.25

H 15 15 15
d =H p −H t =101.895−53.25=48.645 mca

Nodul 26

1.84…….5

0.78……x → x=2.12 → H 26
t =50+2.12=52.12

H 26 26 26
d =H p −H t =101.47−52.12=49.35 mca

Nodul 25

2.72…….5

0.80……x → x=1.47 → H 25
t =50−1.47=48.53

H 25 25 25
d =H p −H t =99.319−48.53=50.789 mca

Nodul 24

2.76…….5

0.62……x → x=1.12→ H 24
t =50−1.12=48.88

H 24 24 24
d =H p −H t =99.414−48.88=50.534 mca

Nodul 23

1.65…….5

21
0.42……x → x=1.27 → H 23
t =50+1.27=51.27

H 23 23 23
d =H p −H t =98.148−51.27=46.878 mca

Nodul 22

1.45…….5

0.70……x → x=2.41 → H 22
t =65+2.41=67.41

H 22 22 22
d =H p −H t =99.03−67.41=31.62 mca

Nodul 19

H 19 19 19
d =H p −H t =100.458−70=30.458 mca

Nodul 18

1.42…….5

1.13……x → x=3.98 → H 18
t =60+3.98=63.98

H 18 18 18
d =H p −H t =101.582−63.98=37.602 mca

Nodul 17

1.73…….5

1.18……x → x=3.41 → H 17
t =60+3.41=63.41

H 17 17 17
d =H p −H t =102.654−63.41=39.244 mca

Nodul 13

1.96…….5

1.18……x → x=3.01 → H 13
t =60+3.01=63.01

H 13 13 13
d =H p −H t =96.077−63.01=33.067 mca

Nodul 11

2.11…….5

1.18……x → x=2.80 → H 11
t =60+2.80=62.80

H 11 11 11
d =H p −H t =98.812−62.80=36.012 mca

22
Nodul 10

1.47…….5

0.78……x → x=2.65 → H 10
t =60+2.65=62.65

H 10 10 10
d =H p −H t =97.985−62.65=35.335 mca

Nodul 7

1.97…….5

1.58……x → x=4.01 → H 7t =65+ 4.01=69.01

H 7d =H 7p−H 7t =97.724−69.01=28.714 mca

Nodul 6

2.89…….5

2.36……x → x=4.08 → H 6t =65+4.08=69.08

H 6d =H 6p−H 6t =98.514−69.08=29.434 mca

Nodul 5

2.26…….5

1.56……x → x=3.45 → H 5t =65+ 3.45=68.45

H 5d =H 5p−H 5t =100.468−68.45=32.018 mca

Nodul 16

1.23…….5

0.85……x → x=3.45 → H 16
t =65+3.45=68.45

H 16 16 16
d =H p −H t =103.511−68.45=35.061 mca

Nodul 21

H 21 21 21
d =H p −H t =97.808−80=17.808mca

Nodul 20

H 20 20 20
d =H p −H t =99−85=14 mca

Nodul 1

23
H 1d =H 1p−H 1t =104.884−70=34.884 mca

Nodul 2

1.03…….5

0.50……x → x=2.43 → H 2t =70+2.43=72.43

H 2d =H 2p−H 2t =104.086−72.43=31.656 mca

Nodul 3

1.65…….5

1.09……x → x=3.3→ H 3t =75+3.3=78.3

H 3d =H 3p−H 3t =103.372−78.3=25.072 mca

Nodul 4

H 4d =H 4p−H t4=101.342−80=21.342 mca

 Dacă în urma calculelor rezultă presiuni mai mici decât presiunea de serviciu (14 mca)
înseamnă că nodul defavorabil a fost ales greșit și trebuie reluat calculul.

Determinarea cotei rezervorului

Cunoscând cota piezometrică a nodului de injecție se poate determina cota piezometrică a

rezervorului:

H RP=H inj
p + hinj− R=104.884 +3=107.884

Lungimea conductei de aductiune

hinj−R – pierderea de sarcină pe tronsonul inj-R ( 1.5 – 3 mca ≈ 3 mca)

Considerăm H RP ca fiind egal cu cota terenului. Pe această curbă căutăm nodul cel mai apropiat de
nodul de injecție și îl unim cu acesta cu o linie continuă inj-R.

Se măsoară lungimea conductei de aducțiune și se transferă la scară în metri.

Cunoscând debitul care se injectează Qc, din tabel extragem diametrul, viteza și panta hidraulică.

Qc= 47.952 → Ø=300 mm

Qc se află între 45 l/s și 68 l/s → Ø= 300 mm

Q =(68 - 45) 23; v =(0.96 – 0.64) 0.32 ; i =(0.416 – 0.184) 0.232

24
Diferența (47.952 - 45) 2.952

→ 23.....0.32

2.952....... x → 0.041→ vinj −R =0.32+0.041=0.361[m/ s]

→ 23.....0.232

2.952......y → 0.03 → i inj− R=0.232+0.03=0.262[m/s ]

0.262
hreal
inj−R = ∙134=0.351
100

Cota piezometrică reală a rezervorului:

H RP real=H inj real

p +hinj−R =104.884+0.351=105.235

Având această cotă se poate determina presiunea disponibilă a rezervorului:

H dR=H Rpreal −H Rt =105.235−107.884=−2.649

Dacă H dR

< 0.5 → rezervor îngropat

0.5 ÷ 3 m → rezervor semi-îngropat

>3 m → rezervor aerian

H dR=−2.649 < 0.5 → rezervor ingropat

51.

25