Schemă

Testament, Tudor Arghezi

Context: Modernismul: caracterizat prin introducerea unor idei și concepții noi asupra expresiei artistice.
În literatura română, Lovinescu este cel care teoretizează modernismul ca doctrină estetică dar și ca
manifestare artistică, introducerea curentului fiind bazată pe principiul sincronismului și al teoriei
imitației, definind și teoria mutației valorilor estetice. Atitudinea modernistă este prin definiție
antiacademică, anticonservatoare și împotriva tradiției.
Viziunea despre lume
-relevă atitudinea creatorului față de predecesori, dar și față de urmași prin mesajul și valoarea estetică a
operelor sale.
-artă poetică: misiunea poetului-de a prezenta urmașilor, prin creație, trecutul dureros, folosindu-se de
estetică urâtului;
-concepția despre artă-asta este o treaptă de cunoaștere.

Testament este o artă poetică, deoarece autorul își exprimă propriile convingeri despre arta literară,
despre menirea literaturii, despre rolul artistului în societate. Mai mult este o artă poetică modernă
pentru că regăsim problematica specifică liricii moderne: transfigurarea socialului în estetic estetica
urâtului, raportul dintre inspirație și tehnică poetică, ceea ce atestă apartenența la curentul literar.

Încadrare în curent/mișcare/orientare literară

Tema poeziei o reprezintă creația literară în ipostaza de meșteșug, creație lăsată ca moștenire unui fiu
spiritual.
Tehnica specific modernistă-estetica urâtului-concept pe care îl preia de la scriitorul francez Charles
Baudelaire.
Orice aspect al realității, indiferent că este frumos sau urât, sublim sau grotesc, poate constitui material
poetic: ,,Din bube, mucegaiuri și noroi,/Iscat-am frumuseți și prețuri noi ".

Elemente ale textului LIRIC

Titlul poeziei are o dublă accepție: una denotativă și alta conotativă.
Compozițional, textul poetic este structurat în cinci strofe, cu număr inegal de versuri, grupate, în trei
secvențe poetice.

Concluzia:
Testament evidențiază patru idei fundamentale privind concepția scriitorului despre artă și misiunea
poetului. Astfel, se relevă faptul că orice carte instituie un cult al strămoșilor, fiind formă cea mai
rezistentă de oglindire a vieții și a spiritualității unui popor. De asemenea, poezia reprezintă un proces de
purificare a cuvintelor și de modelare a unui univers de frumusețe, care să îi exprime și să răzbune
realitatea din ,,bube, mucegaiuri și noroi/Iscat-am frumuseți și prețuri noi". Totodată, urâtul poate deveni
obiect estetic, frumusețea având adeseori rădăcini în urât. Poezia nu este doar inspirație ,,slova de foc", ci
și de meșteșug ,,slova făurită", Arghezi mărturisind că este nu numai talent, ci și efort intelectual.