Proiect CMTF

TEMA PROIECTULUI
Să se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere a reperului

din figura, în condiţiile unei producţii de serie mijlocie şi să se întocmească planele de
operaţii pentru acest proces tehnologic.
1
Capitolul I
ANALIZA DATELOR INIŢIALE
1.1. Analiza desenului de exeu!ie

Desenul de execuţie constituie cel mai important document pentru elaborarea
procesului tehnologic de fabricaţie a unui reper.
erificarea desenului de execuţie a unui reper prezintă următoarele două aspecte!
- respectarea prescripţiilor standardelor în "igoare#
- "erificarea tehnologicităţii piesei.
$n urma analizei desenului de execuţie, s%au constatat următoarele!
% desenul a fost executat pe format &'()*+x)1-#
% pentru explicitarea corectă şi completă a piesei în desen sunt necesare cinci "ederi#
%cotele existente sunt cele necesare, toate lanţurile de dimensiuni închizndu%se#
%toleranţele pentru cotele libere "or fi conform /S0 )+2 m3#
%suprafeţele ce alcătuiesc piesa sunt tehnologice, ele putndu%se executa pe maşini%unelte
uni"ersale.
%obser"atii directe asupra piesei! 4iesa are ) trepte, dimensiunile de gabarit, 56 mm lungime
totala si diametrul maxim de 7')mm .
%abateri impuse 8 bataie radiala .6 mm față de suprafata 9.
1.". Analiza te#nolo$iita!ii piesei
4rin tehnologicitatea construcţiei unei piese se înţelege acea solu ție constructi"%
funcțională care să asigure condi ții tehnice impuse de beneficiar și să se realizeze cu costuri
minime, cu consum minim de scule a șchietoare si energie, satisfăcnd în acela și timp și
condiții sociale.
:actorii care influenţează tehnologicitatea construcţiei sunt!
%prelucrabilitatea prin aşchiere#
%forma constructi"ă a piesei#
%stabilirea bazelor tehnologice şi de cotare ale piesei#
%gradul de precizie şi cel de rugozitate impus suprafeţelor#
%gradul de normalizare şi de unificare a piesei.
Din analiza desenului de execu ție al piesei rezultă că forma constructi"ă asigură
prelucrarea în condiții fa"orabile. :orma este optima și asigura o prelucrare cu "olum minim
de muncă și respectareaț condi iilor de precizie
ș ț dimensionale i starea suprafe ei. :orma
constructi"ă a piesei asigură o rigiditate corespunzătore, suprafe țele piesei ce urmează a fi
prelucrate prin așchiere
ș sunt
ș u or accesibile i pot
ș fi prelucrate cu scule obi nuite.
4iesa este tehnologică din punct de "edere func țional, al prelucrabilită ții prin a șchiere,
al materialului utilizat! C%& care are următoarele caracteristici!
)
Compoziție chimica C 45
;<(.')=.6-> ?n<(.6=.2-> Si<(.1+=.5+-> ;rmax<.5>
4max<.'> Smax<.1> @imax<.5> &smax<.6>
;rmax<.5>
Caracteristici mecanice pentru C 45
rezistenta la tracțiune Ar <  @Bmm) Cc < .62Ac
limita de curgere A.) < ' @Bmm) Crf < .2Ar
alungirea la rupere Er < 1+>
gtuirea la rupere z < 56 >
duritate 9rinell max. F9 <))
T'ata(ent te'(i )li'e * 'e+eni'ela 5%56 FG;
Deoarece piesa nu prezintă suprafeţe cu toleranţe şi rugozităţi mici, nu necesită

prelucrare pe maşini de precizie ridicată.
:orma constructi"ă a piesei asigură numeroase posibilităţi de strngere şi fixare în
dispoziti".
Din studiul modelului în care a fost realizată cotarea, reiese faptul că bazele de
referinţă sunt materializate de capetele arborelui şi de asemenea cotarea mai sugerează şi
modul de prindere a piesei pentru prelucrarea pe ?.H. aleasă. &stfel, ca baza de fixare se
consideră găurile de centrare.
Iradul de normalizare şi unificare se realizează prin folosirea unor găuri de centrare
standardizate.
4roducţia este de serie mijlocie (6 bucBan- % Jabelul 5.1' (4GH,1*2-.
1.,. Ale$e'ea se(i-a'iatului
&"nd în "edere dimensiunile de gabarit, formă şi precizie impusă prin desenul de

execuţie de către proiectant se alege un semifabricat tip bară cu secţiune circulară.
&"nd in "edere materialul ales putem alege un semifabricat! laminat, forjat liber sau
matrițat.
:orma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si
dimensiunile finite.
&"nd in "edere ca piesa din tema are forma de arbore alegem semifabricat
laminat cu secțiune rotundă SG K@ 1%)'.
5
1.%. Nota'ea sup'a-e!elo' piesei
Fig. 1.2. Notarea suprafeţelor
Din analiza desenului de execuţie se disting următoarele tipuri de suprafeţe!
S1 8 Suprafaţă frontală#
S) 8 Jeşitură 1x'6o#
S5 8 Suprafaţă cilindrică longitudinală#
S' 8 Jeşitură 1x'6o#
S6 8 Suprafata danturata#
S 8 Jeşitură 1x'6o#
S+ 8 Suprafaţă frontală#
S2 8 Jeşitură interioara 1x'6o#
S* 8 Suprafaţă cilindrică interioara#
S1 8 Jeşitură interioara 1x'6o#
S11 8 ;anal de pana#
'
Capitolul II
". /uesiunea ope'ațiilo' de p'elu'a'e a unui a'o'e
4entru întocmirea unui traseu tehnologic se pot face următoarele recomandări!

% la începutul procesului tehnologic se prelucrează suprafe țele care de"in bază de
așezare sau suprafe țele de prindere (suprafe țele frontale, găuri de centrare, gaură
pentru dorn, suprafețele pentru prindere cu dorn- #
% găurile se executa către sfr șitul procesului tehnologic cu excep ția a celora care de"in
bază de așezare sau suprafețele de prindere #
% operațiile la care exista posibilitatea unui proces mar e de reb uturi se exe cută la
începutul procesului tehnologic #
% rectificarea se executa după tratamentul termic.
@r. Denumirea
?.H.
ctr. operațiilor si Schița de prelucrare
S.D..
fazelor
0C213
Deita'e
%4risme
a-.4rinderea piesei %4anza
în mandrină. circulara
1. 1.1 Debitat din SG /S0
bara laminat. )*)'!)11
b-. Desprindere %Șubler
piesă. SG /S0
56**!1**
Ga <,5Lm
). /t'un4i'e -'ontala /N ,"3x2&3
și ent'ui'e
%;uțit
a-. 4rinderea piesei frontal
în mandrina )x)
uni"ersală. SG /S0
).1 Strunjire )'5!)11
frontală de %9urghiu de
degroșare pe centruire tip
suprafa ța S1. & SG /S0
).) ;entruire tip & 2!)11
b-. Desprinderea și %Șubler
întoarcerea piesei SG /S0
între mandrină 56**!1**
uni"ersală.
).5 Strunjire
frontala degroșare
pe suprafața S+.
).' ;entruire tip &
c-. Desprindere
6
piesă. Ga <,5Lm
/t'un4i'e de
de$'oșa'e
a-. 4rinderea piesei

în mandrina
ui"ersală și "rful
din păpusa mobilă. /N ,"3x2&3
5.1 Strunjire
cilindrică %;utit
longitudinală pe )x)
suprafața S). SG /S0
5.
b- . Desprinderea )'5!)11
și întoarcerea %Șubler
piesei între SG /S0
mandrină 56**!1**
uni"ersală și "rf.
5.) Strunjire
cilindrică
longitudinală pe
suprafața S6.
c-. Desprindere
piesă.
Ga <,5 Lm
/t'un4i'e de
-inisa'e /N ,"3x2&3

între "rfuri. %;utit )x)
'.1. Strunjire SG /S0
cilindrică )'5!)11
longitudinală pe ;utit pentru
suprafața S5 colț SG /S0
'.). Strunjire )'5!)11
cilindrică %Șubler
'. longitudinală pe SG /S0
suprafața S6. 56**!1**
'.5. Kxecutat
suprafa ța S)
te șire
o
1x'6 .
'.'. Kxecutat te șire
suprafața S
1x'6o.
b-. Desprindere
piesă.
Ga <5,)Lm

5au'i'e
/N ,"3x2&3
în mandrină.
6.1 Iaurire pe %9urghiu
suprafata S*. eicoidal
6.)Strunjire %;utit
interioara pe interior
suprafata S*. SG /S0
6. 6.5. Kxecutat te șire )'5!)11
suprafa ța S1 %Șubler
1x'6o. SG /S0
6.'. Kxecutat te șire 56**!1**
suprafața S2 1x'6o
b-. Desprindere
piesă.
Ga<5,)Lm
Mo'teza'e anal Masina de
de pana (o'tezat
în mandrină.
.1 ?ortezare %;utit
canal de pana pe pentru
suprafata S*5
.) De"a"urare. mortezat
%Șubler
. b-. Desprindere SG /S0
piesă. 56** !1**
Ga<5,)Lm
Dantu'a'e Masina de
dantu'at
între dornuri. %:reza melc
.1 Danturare pe modul
suprafata S6 pentru
.) De"a"urare. danturare
+. b-. Desprindere
piesă.
Ga<5,)Lm
+
;uptor
2. T'ata(ent te'(i ;&M/GK N GKK@/GK 9aie de
re"enire
Cont'ol te#ni %Șubler
-inal SG /S0
*.1 erificare 56**!1**
*. dimensiuni %
*.)erificare Ga ?icrometru
*.5erificare SG /S0
duritate 56**!1**
2
Capitolul III
,. Calulul adaosului de p'elu'a'e si al di(ensiunilo' inte'(edia'e.
,.1. No țiuni de a za
a) Adaosul de prelucrare
4entru determinarea adaosului de prelucrare se folosesc!
% metoda de calcul analitic#
% metoda experimental % statistica.
;omparati" cu adaosurile de determinate experimental % statistic, calculul analitic

poate conduce la economii de material de  = 16> din greutatea piesei finite.
&daosul de prelucrare intermediar minim se calculează cu ajutorul relațiilor!
1. % pentru adaosuri simetrice (pe diametru- la suprafețele exterioare si interioare de re"olu ție!
2∙ A pi =2∙ ( R z +Si-1 ) +2∙ √ ρ i-1 + εi
2 2
min i-1
). % pentru adaosuri simetrice la suprafețe plane opuse prelucrate simultan!

2∙ A pi =2∙ ( R z - Si-1) +2∙ ( ρi− 1 ∙ ε i )
min i-1
5. % pentru adaosuri asimetrice!

2∙ A pi = R z + Si-1 + ρi-1 +ε i
min i-1
&pi min %,adaosul

in care! de prelucrare minim considerat pe o parte#
Gzi%1 % inaltimea neregularităților de suprafața rezultate la faza precedenta#
Si%1 % adncimea stratului superficial defect (ecruisat- format la faza precedenta#
Oi % eroarea de așezare la faza de prelucrare considerata.
0
Calulul Adaosului de p'elu'a'e pe sup'a-a ța /& ϕ 42−0 , 0042 ((6 Ra7,." 8(
0
4entru obţinerea suprafeţei S6, la diametrul sunt ϕ 42− 0,0042 mm6 necesare următoarele
operații!
% strunjire de degro șare#
% strunjire de finisare#
% tratament termic.
Strunjire finisare (opera ția de precedenta este strunjire de degro șare)
min i-1 √
2∙ A pi =2∙ ( R z +Si-1 ) +2∙ ρ2i-1 + ε 2i
R z =63 μm
i-1
tab.'.* P4i.1.Q
Si-1 =60 μ m tab.'.* P4i.1.Q
ρi −1= √ pc + p centr= √ 24 + 250 =255 μm
2 2 2 2
ρ c = 2 ∙ ∆c ∙ l c
∆ c =0,6 μm / mm tab.'. P4i.1.Q
l c =20 mm
ρi −1= 2 ∙ 0,6 ∙ 20 =24 μm
*
pcentr = 0,25 mm=250 μm
Ma prelucrarea intre "rfuri nu se face "erificarea așezării, deci!

ε i =0 μ m
2∙ A pi =2∙ ( 63+60 ) +2∙ √ 255 + 0 =500 μ m
2 2
min
Din tab ).16 cap.) P4i.1.Q obținem toleranta pentru operația precedentă strunjire de finisare
conform treptei de precizie 1) !
T i−1= 210 μ m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este !

2 A i =2 A pi + T i− 1=500 + 210= 710 μm
nom min
Diametru maxim înainte de strunjirea de finisare (după strunjire de degroșare-!
d i −1 =d i + 2∙ A pi = 42+ 0.710= 42.71 mm

max max nom
Se rotunjește d i−1 =d i−1 =42.5 mm

max nom
Diametrul minim rezulta !

d i −1 =42.5 + 0.210 = 42.71 mm
min
Ope'ația de st'un4i'e de de$'o șa'e se +a exeuta la ota ϕ 42 . 5+00.21
1). Strunjire degroșare (bara sub forma de laminat)
2∙ A pi =2∙ ( R z +Si-1 ) +2∙ √ ρ i-1 + ε i

2 2
min i-1
R z =125 μm
i-1
8 tab. '.6 P4i.1Q
Si-1=150 μ m 8 tab. '.6 P4i.1Q
ρi −1= √ pc + p centr= √ 24 + 250 =255 μm

2 2 2 2
ρ c = 2 ∙ ∆c ∙ l c
∆ = 0,6 μm / mm
c
l c =20 mm 8 pentru laminat fără îndreptare 8 tab.'. P4i.1Q
ρc =2 ∙ 0,6 ∙ 20 =24 μm
ρcentr =0,25 mm=250 μm
Kroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

ε i =50 μm , conform tabel 1.5+ P4i.1.Q!
1
ε i =50 μ m
2∙ A pi =2∙ ( 125+150 ) +2∙ √ 255 + 50
2 2
min
=1070 μ m
Din tab '.1 cap.' P4i.1.Q obținem toleranta pentru operația precedenta % laminarea la cald !
A i =−1200 μ m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de degroșare este !

2 A i =2 A pi +| A i|=1070 +|−1200|=2270 μm
nom min
Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula '.1 P4i.1.Q

d s =d 1 + 2 ∙ A p 1 +| A i|
nom max max
d s =42.5 + 2,27 +|−1,2|=45.97 mm

nom
+0 , 3
/e ale$e o a'a la(inata u dia(et'ul standa' dizat ∅ 46−0 , 9 on-o'( /R EN 13393
"33%.
&daosul de prelucrare nominal real (recalculat- pentru operația de strunjire a treptei ∅ 42.5
mm, este!
2 ∙ A pi = d d− 1 −d i = 46 −42.5 =3.5 mm
nom nom nom
Calulul Adaosului de p'elu'a'e pe sup'a-a ța /, ϕ 27−0 , 14 ((6 Ra7,." 8(

4entru obţinerea suprafeţei S5, la diametrul sunt ϕ 27−0 0.14 mm6 necesare următoarele
operații!
% strunjire de degro șare#
% strunjire de finisare#
% tratament termic
1). Strunjire finisare (opera ția de precedenta este strunjire de degro șare)
2∙ A pi =2∙ ( R z +Si-1 ) +2∙ √ ρ i-1 + ε i

2 2
min i-1
R z =63 μm
i-1
tab.'.* P4i.1.Q
S =60 μ m
i-1
ρi −1= √ pc + p centr= √ 18 + 250 =251 μm
2 2 2 2 tab.'.* P4i.1.Q
ρ c = 2 ∙ ∆c ∙ l c
∆ c =0,6 μm / mm tab.'. P4i.1.Q
l c =15 mm
ρi −1= 2 ∙ 0,6 ∙ 15= 18 μm
pcentr = 0,25 mm=250 μm
Ma prelucrarea intre "rfuri nu se face "erificarea așezării, deci!

11
ε i =0 μ m
2∙ A pi =2∙ ( 63+60 ) +2∙ √ 251 + 0
2 2
min
=748 μ m
Din tab ).16 cap.) P4i.1.Q obținem toleranta pentru operația precedentă strunjire de finisare
conform treptei de precizie 1) !
T i−1= 210 μ m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este !

2A =2 A +T =748 + 210= 958 μm
inom pi min i− 1
Diametru maxim înainte de strunjirea de finisare (după strunjire de degroșare-!
d i −1 =d i + 2∙ A pi =27 + 0.958=27.958 mm
max max nom
Se rotunjește d i−1 =d i−1 =28 mm max nom
Diametrul minim rezulta !

d i −1 =28−0.210 =27.8 mm
min
0
Ope'ația de st'un4i'e de de$'o șa'e se +a exeuta la ota ϕ 27.8−0 , 21
2). Strunjire degro șare
&daosul nominal pentru strunjirea de degro șare se determina prin difer en ța dintre
diametrul strunjirea de degro șare R' si diametrul suprafe ței strunjite!
2∙ A pi = 46 – 27.8 =18.2 mm
min
/up'a-ețele -'ontale:
&ceste suprafeţe de capăt se prelucrează prin strunjire. 0peraţia precedentă este

debitarea pe fierăstrău circular treapta 1' de precizie din tabel '.1 P4i.1.Qcalitatea suprafe ței
după debitare!
R z + Si− 1=200 μm tab.'.11 P4i.1.Q
i− 1
ρ i− 1=0,01 ∙ D =0,01 ∙ 46= 0,46 mm tab.'.11 P4i.1.Q
cu rela ția!asimetric minim pentru strunjirea de degro șare a suprafe țelor frontale se calculează
&daosul
2 ∙ A pi min
= 2 ∙ ( R z + S i − 1 + ρ i− 1+ ε i )
i− 1
ε i =50 μm
Kroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

ε i =50 μm , conform tabel 1.5+ P4i.1Q!
A pi =200 + 320 + 50 =570 μm

min
1)
Joleranta la lungimea de debitare, in treapta 1' de precizie, este 1 m
(tab. ).16- P4i.1.Q.
&baterile limita la lungimea de debitare sunt deci T ,1 mm sau rotunjit T .) mm
4rin urmare, adaosul nominal calculat pentru strunjire frontala este!
2 ∙ A pi nom
= A pi +| Ai|=570 + 700= 1270 μm
min
Mungimea nominala pentru debitare este!

Lnom=35 + 1,270= 36,27
Se rotunjește M nom <5+ mm
&daosul de prelucrare la strunjirea frontala "a fi!
2 ∙ A pi = Lnom− L p =37− 35 =2 mm
nom
Ma debitare se "a respecta cota! 5+ T .) mm
4entru fiecare suprafața frontala adaosul este!

A pi = 1 mm
nom
Capitolul I;
%. Calulul si adao sul 'e$i(ului de a ș#ie'e

15
%.1.Notiuni de aza
Gegimul de așchiere este factorul principal care determina "aloarea normei de lucru si
reprezintă totalitatea următorilor parametri!
% adncimea de așchiere#
% a"ansul de lucru#
% "iteza de a șchiere.
&legerea regimului de a șchiere se face in concordanta nu numai cu opera ția, ci si cu
faza de lucru. Ma alegerea celui mai ra țional regim de a șchiere se iau in considerare "alorile
cele mai a"antajoase ale parametrilor de lucru in ceea ce pri"ește producti"itatea, precizia de
prelucrare si rugozitatea suprafețelor de prelucrat.
Ma proiectarea regimului de lucru se stabilesc următoarele etape de lucru!
% alegerea mașinii % unelte#
% alegerea sculei așchietoare#
% determinarea adncimii, a"ansului si "itezei de așchiere#
% determinarea turației de lucru si recalcularea "itezei de lucru si a durabilită ții
sculei#
% determinarea momentului de torsiune si a puterii efecti"e de așchiere.
%.". Ale$e'ea (așinii  unelte

&legerea tipului si dimensiunii ma șinii % unelte se face pe baza caracteristicilor
producției si semifabricatelor care urmează a fi prelucrate. Ma producția de serie mica si
unicate, cnd la aceea și ma șina urmează sa se execute mai multe opera ii, ț ea trebuie sa
corespunda condițiilor de trecere u șoara de la o opera ție la alta.
4entru alegerea mașinii unelte trebuie sa se ia in calcul următorii factori!
%% felul prelucrării
dimensiunile ce trebuie
si forma executata#
semifabricatului#
% precizia ceruta la prelucrare#
% schema cinematica a ma șinii, a"nd in "edere concordanta cu regimul de a șchiere
ales si materialul de prelucrat#
% puterea efecti"a a mașinii % unelte.
0IERA/TAU CIRCULAR 0C213
% dimensiunile pnzei! R+1

% dimensiunea barei de tăiat! R)2 x +
% cursa maxima port % pnza! 5 PmmQ
% gama "itezelor periferice ale pnzei! *,6# 11,6# 16# 1*,)*# 5 PmBminQ
% a"ansul de lucru continuu!  = ' mBmin
% puterea motorului! +,6 UV
/TRUN5 NORMAL /N ,"3x2&3
h < 5) mm
l < +6 mm
4 < 5 UV
Iama de a"ansuri! PmmBrotQ
,5 ,5 ,' ,6 , ,+
1'
,2 ,* ,1 ,11 ,1) ,1'
,1 ,12 ,) ,)) ,)' ,)2
,5) ,5 ,' ,'' ,'2 ,6
,' ,+) ,2 ,22 ,* 1,1)

1,)6 1,'' 1, 1,+ ),)' ),22
5,6)
Iama de turații! ProtBminQ
51,6 ' 6 5 2 1 1)6 1
) )6 516 ' 6 5 2 1
1)6 1
Iama de a"ansuri trans"ersal! PmmBrotQ
,1 ,15 ,1+ ,) ,)5 ,)+
,5 ,55 ,5+ ,' ,'+ ,65
,+ ,+5 ,2 ,*5 ,1+ ,1'+

,1 ,12+ ,)15 ,)' ,)+ ,)*5
,5) ,5+5 ,')+ ,'2 ,655 ,62
,+'+ ,* 1,155 1,1+
MA/INA DE DANTURAT 0D "33
%Diametrul maxim al piesei in lucru ! ) mm

16
%?odulul maxim ! 
%Dimensiunile maxime ale frezei melc ! φ1', x1',mm
%Suprafata mesei de lucru ! φ 5), x6mm
%Distanta dintre axa frezei melc si masa de lucru ! )%'5 mm
%Juratie arbore !1%'22
%Dimesiunile masinii (Mxlxh- ! ),5x)x),*
%Ireutatea masinii !52 Ug
%.,. Ale$e'ea sulelo' a ș#ietoa'e
După stabilirea felului sculelor a șchietoare si cunoscndu%se suprafa ța de prelucrat si

faza de lucru % degro șare, semifinisate, finisare % se alege scula cu geometria optima
corespunzătoare.
După natura materialului de prelucrat, după proprietățile lui fizico % mecanice si după
regimul de lucru adoptat, se alege materialul sculei a șchietoare care sa poată realiza o
prelucrare optima in condițiile date.
% cuțit de strunjit pentru degro șare!


cuțit )x) SG /S0 )'5!)11B41 U < *
% cuțit de strunjit pentru finisare!

cuțit )x) SG /S0 )'5!)11B41 U < *
% burghiu de centruire!
burghiu & SG /S0 '11!)1BGp5
% :reza disc % pentru canal de pana!
%% ;u itțmortezat
4nza SG /S0
de fierăstrău )'5!)11
circular pentru debitare.
%.%. Calulul pa'a(et'ilo' 'e$i(u'ilo' de aș#ie'e
4.4.1. ebitarea semifabricatului
% adncimea de a chiere!
ș t < 9 < ' mm
(9 % lă imea
ț pnzei circulare-
% a"ansul de lucru! f <  mmBmin
% "iteza de lucru! " < 11,6 mBmin
4.4.2. Strunjirea
Ad!ncimea de a șc"iere
2 Ap
t= nom
+0 , 3
a.< /up'a-ața /1 si /1, ∅ 46−0 , 9 ((
2 Ap 37 −35
t= nom
= = 1 mm
2 2
1
Strunjire frontala#
Adoptarea a$ansurilor
% Jabel 1.+ P4i.1.Q pentru diametrul de 7' si adncimea de a șchiere

t sub 5 PmmQ a"ansul f < ,6 PmmBrotQ
% a"ansul f adoptat de pe mașina unealta ! f < ,'2 mmBrot
%erificarea a$ansului din punct de $edere al re&istentei corpului cuțitului.
Din punct de "edere al rezistentei corpului cuțitului!
4entru cu țitele cu corp de sec țiune dreptunghiulara, din condi ția de rezistenta la
înco"oiere, se obține !
2
b ∙ h ∙ Rai
F z= [ ]
6∙L
/n care Rai este efortul unitar admisibil la inco"oiere al materialului din care
este confectionat corpul cutitului, in da@Bmm ) # b 8 lă țimea sec țiunii cu țitului, in mm # M 8
lungimea in consola a cuțitului, in mm. Se recomanda M<1,6h.
b < ) mm
h < ) mm
M < 5 mm
Ga1 < 5 da@Bmm)
2
20 ∙ 20 ∙ 30
F z= =1334 da
6 ∙ 30
:orța principala de a șchiere se determina cu următoarea rela ție !

x1 #1 n1
F z=! 4 ∙ t ∙ " ∙ $% [  ]
/n care ;' este un coeficient in funcție de materialul de prelucrat si de materialul sculei

așchietoare# t 8 adncimea de a șchiere, in mm# f 8 a" ansul de a șchiere, in mmBrot# x 1 si W1 8
exponenții adncimii si a"ansului de a șchiere# F9 8 duritatea materialului de prelucrat# n 1 8
exponentul durității materialului de prelucrat.
;' < 56,+ 8 tab.1.16 P4i.1.Q

t <1 mm
f < ,'2 mmBrot
F9 < ))
x1 < 1 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
W1 < ,+6 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
n1 < ,56 8 tab.1.)) P4i.1.Q
1 0,75 0,35
F z=35,7 ∙ 1 ∙ 0,48 ∙ 220 =136 
1+
4entru cuțite cu secțiune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecua țiile a"em !
√
h
#1 b∙h∙ ∙R
L a i
"= n1 x1
[ mm / rot ]
6 ∙! 4 ∙ $% ∙t
√
20 ∙ 20 ∙ 0,66 ∙ 30
" =0,75 0,35 1
=9,94 mm / rot
6 ∙ 35,7 ∙ 220 ∙1
" adoptat=0,48 mm / rot < " = 9,94 mm / rot
%erificarea a$ansului din punct de $edere al re&istentei pl'cutei din aliaj dur.
1,8
8,3 ∙ ! 2
"= 0,3
, pentr& R m > 60 [ da / mm ]
t ∙ Rm
/n care! ; este grosimea plăcutei din carburi metalice, in mm# G m 8 rezistenta la rupere
la tracțiune a materialului de prelucrat, in da@Bmm) # t 8 adncimea de a șchiere , mm.
Hnde Xf < ,+ cnd GmY Pda@Bmm)Q
; <  mm
Gm <  da@Bmm)
t < 1mm
1,8
8,3 ∙ !
"= 0,3
t ∙ Rm
1,8
8,3 ∙ 6
"= 0,3
=3,16 [ mm / rot ]
1 ∙ 66
erificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a mașinii 8

unelte.
&ceasta "erificare se face numai pentru sec țiuni mari ale a șchiei, cu formula!
Fz ∙ D
2∙ ' t = [ m]
1000
/n care! D este diametrul de a șchiere, in mm# : z 8 componenta :z a for ței de a șchiere,
in @.
136 ∙ 46
2∙ ' t = = 6.3 [  ∙ m ]
1000
alculul $ite&ei de a șc"iere
/n cazul strunjirii longitudinale, "iteza de a șchiere poate fi exprimata cu rela ția !
!(
(= ∙ ) 1 ∙ ) 2 ∙ ) 3 ∙ ) 4 ∙ ) 5 ∙ ) 6 ∙ ) 7 ∙ ) 8 ∙ ) 9 [ m / min ]
( )
n
m x( #( $%
T ∙t ∙ " ∙
200
/n care! ; " este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează si ale materialului sculei așchietoare# J 8 durabilitatea sculei așchietoarea, in min#
12
m 8 exponentul durabilitatea# t 8 adncimea de a șchiere, in mm# s 8 a"ansul de a șchiere, in
mmBrot# F9 duritatea materialului de prelucrat , in unitatea 9rinell# x " si W" 8 exponen ții
adncimii de așchiere, a"ansului# n 8 exponentul durită ții materialului supus prelucra ții# U 1,Z,
U* 8 diferi ți coeficien
ț ț i care in
ț cont de condi iile diferite de lucru in comparati"e cu cele
considerate.
,'2
mmBrot
< f U 1 < ,+1
< ;" )*' U) < 1
min * < J U 5 < ,*6
PmmQ 1 < t U ' < ,++1
)) < F9 U 6 < ,26
,1)6 < m U  <1
< x" ,12 U+ < 1
< W" ,56 U2 < 1
1,+6 < n U * <1
4rin coeficientul U1 se tine seama de influenta secțiunii trans"ersale ale cu țitului !
( ) ( )
+ 0,08
* 20
) 1= = = 0,761
20 ∙ 30 600
/n care ! [ este suprafa ța sec țiunii trans"ersale, in mm ) # + % coeficientul in functie

de materialul prelucrat. 4entru otel + =0,08
4rin coeficientul U) se tine seama de influenta unghiului de atac principal!
( ) =( ) =
ρ 0,3
45 45
) 2= 1
) 45
/n care! \ 8 este un exponent in funcție de natura materialului de prelucrat, pentru cele

de prelucrate cu carburi metalice grupa de utilizare 4 si ?, \ < ,5.
4rin coeficientul U5 se tine seama de influenta unghiului tasului secundar U1!

1*
( ) ( )
0,09 0,09
a 15
)3= = =0,905
)1 45
/n care! a < 16 pentru scule armate cu placate dure.
4rin coeficientul U' se tine seama de influenta razei de racordare a "rfului cuțitului.
μ 0,1
r 0,15
) 4= = = 0.771
2 2
( /n) care!( L )% este exponent func ie de tipul prelucrării si de materialul
ț de prelucrat.
4entru prelucrarea de degro șare L < ,1.
4rin coeficientul U6 se tine seama de influenta materialului din care este confec ționata
partea așchietoare a sculei, Jab 1.51 P4i.1Q.
4rin coeficientul U se tine seama de materialul de prelucrat , Jab 1.5) P4i.1.Q.
4rin coeficientul U+ se tine seama de modul de obținere a semifabricatelor!

% 4entru material laminate la cald, normalizate si tratate termic
(îmbunătățire-.
4rin coeficientul U2 se tine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor!

% 4entru otel făra uț nder.
4rin coeficientul U* se tine seama de forma suprafeței de degajare !
% 4entru forma plana.
294
(= ∙ 0,761 ∙ 1 ∙ 0,905 ∙ 0,771 ∙ 0,85 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1
( )
1,75
0,125 0,18 0,35 220
90 ∙1 ∙ 0,48 ∙
200
( = 82,73 [ m / min ]
alculul tura ției
1000 ∙ ( 1000 ∙ 82,73

ncalc&lat = = =572.77 [rot / min ]
∙D  ∙ 46
Adoptarea turației
n '-  ncalc&lat
n '- =500 [ rot / min ]
ecalcularea $ite&ei
)
∙D∙n '-  ∙ 46 ∙ 500
( real= = =72.22 [m / min ]
1000 1000
alcularea puterii efecti$e
F z∙ ( 136 ∙ 72.22
 e"ecti(= = =1,63 [ )/ ]
6000 6000
 e"ecti(   '- ∙ 0
0= 0,8 1 0,9
 e"ecti(  3 ∙ 0.9 =2,7 [ )/ ]
/TRUN=IREA DE DE5RO/ARE
.< /up'a-ața /&
2 Ap 46 − 42.5
t= nom
= =1.75 mm
2 2
)1
Strunjire longitudinala exterioara#


x1 #1 n1
F z=! 4 ∙ t ∙ " ∙ $% [  ]

;' < 56,+ 8 tab.1.16 P4i.1.Q

t <1.+6 mm
f < ,'2 mmBrot
F9 < ))
x1 < 1 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
W1 < ,+6 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
n1 < ,56 8 tab.1.)) P4i.1.Q
1 0,75 0,35
F z=35,7 ∙ 1.75 ∙ 0,48 ∙ 220 =250 
√
h
#1 b∙h∙ ∙R
L a i
"= n1 x1
[ mm / rot ]
6 ∙! 4 ∙ $% ∙t
√
20 ∙ 20 ∙ 0,66 ∙ 30
" =0,75 0,35 1
= 9,66 mm / rot
6 ∙ 35,7 ∙ 220 ∙ 1.75
1,8
8,3 ∙ ! 2
"= 0,3
, pentr& R m > 60 [ da / mm ]
t ∙ Rm
))
4entru alte "alori ale unghiului de att principal "alorile a"ansurilor calculate cu
formula de mai sus "a trebui amplificate cu expresia!
( )
2"
0,71
sin )
; <  mm
Gm <  da@Bmm)
t < 1.+6 mm
U1,8< *o 2
8,3 ∙ !
( )
0,71 "
"= 0,3
∙ [ mm / rot ]
t ∙ Rm sin )
( )=
1,8 0,7
8,3 ∙ 6 0,71
"= 0,3
∙ 0
4,48 [ mm / rot ]
1.75 ∙ 66 sin 90
%erificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscari i principale a ma șinii

* unelte.
Fz ∙ D
2∙ ' t = [ m]
1000
in @.
250 ∙ 46
2∙ ' t = =11.5 [  ∙ m ]
1000
!(
(= ∙ ) 1 ∙ ) 2 ∙ ) 3 ∙ ) 4 ∙ ) 5 ∙ ) 6 ∙ ) 7 ∙ ) 8 ∙ ) 9 [ m / min ]
( )
n
m x( #( $%
T ∙t ∙ " ∙
200

m 8 exponentul
mmBrot# durabilitatea#
F9 duritatea t 8 adncimea
materialului de prelucrat șchiere,
de a, in in mm#
unitatea s 8 a"ansul
9rinell# șchiere, inții
x " si Wde" 8a exponen
ț ț i care in ț cont de condi iile diferite de lucru in comparati"e cu cele
considerate.
,'2
mmBrot
< f U 1 < ,+1
< ;" )*' U) < ,21)
)5
min * < J U 5 < 1,1
PmmQ
1.+6< t U ' < ,+*'
)) < F9 U 6
< ,26
,1)6 < m U  <1
< x" ,12 U+ < 1
< W" ,56 U2 < 1
1,+6 < n U * <1
( ) ( )
+ 0,08
* 20
) 1= = = 0,761
20 ∙ 30 600

( ) ( )=
ρ 0,3
45 45
) 2= = 0,812
) 90

( ) =( )
0,09 0,09
a 15
)3= =1,1
)1 5
)'
( ) =( ) =
μ 0,1
r 0,2
) 4= 0,794
2 2
/n care! L % este exponent func ție de tipul prelucrării si de materialul de prelucrat.

4entru prelucrarea de degro șare L < ,1.

(îmbunătățire-.


294
(= 1,75
∙ 0,761 ∙ 0,812 ∙ 1,1 ∙ 0,794 ∙ 0,85 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1
0,125 0,18 0,35 220
90 ∙ 1.75 ∙ 0,48 ∙ 200
( = 85,77 [ m / min ]
( )
1000 ∙ ( 1000 ∙ 85,77

ncalc&lat = = =595.81 [ rot / min ]
∙D  ∙ 46
Adoptarea turației
n '-  ncalc&lat
n '- =500 [ rot / min ]

∙D∙n '-  ∙ 46 ∙ 500

( real= = =72.22 [m / min ]
1000 1000
)6
F z∙ ( 250 ∙ 72.22
 e"ecti( = = = 2.2 [ )/ ]
6000 6000
 e"ecti(   '- ∙ 0
0= 0,8 1 0,9
 e"ecti(  3 ∙ 0.9 =2,7 [ )/ ]
.< /up'a-ața /,
2 Ap 46 −27.8
t= nom
= = 9.1 mm
2 2
+e suprafata S, strunjirea de degrosare se face din i- t-1.,


x1 #1 n1
F z=! 4 ∙ t ∙ " ∙ $% [  ]

;' < 56,+ 8 tab.1.16 P4i.1.Q

tf <1.5
< ,'2mm
mmBrot
F9 < ))
x1 < 1 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
W1 < ,+6 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
n1 < ,56 8 tab.1.)) P4i.1.Q
1 0,75 0,35
F z=35,7 ∙ 1.3 ∙ 0,48 ∙ 220 = 177 
)
√
h
#1 b∙h∙ ∙R
L a i
"= n1 x1
[ mm / rot ]
6 ∙! 4 ∙ $% ∙t
√
20 ∙ 20 ∙ 0,66 ∙ 30
" =0,75 0,35 1
=6,5 mm / rot
6 ∙ 35,7 ∙ 220 ∙ 1.3
1,8
8,3 ∙ ! 2
"= 0,3
, pentr& R m > 60 [ da / mm ]
t ∙ Rm
( )
2"
0,71
sin )
; <  mm
Gm <  da@Bmm)
t < 1.5 mm
U < *o
( )
1,8 2"
8,3 ∙ ! 0,71
"= 0,3
∙ [ mm / rot ]
t ∙ Rm sin )
( )=
1,8 0,7
8,3 ∙ 6 0,71
"= 0,3
∙ 0
3,38 [ mm / rot ]
1.3 ∙ 66 sin 90
%erificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscari i principale a ma șinii

* unelte.
Fz ∙ D
2∙ ' t = [ m]
1000
in @.
177 ∙ 46
2∙ ' t = = 8.2 [  ∙ m ]
1000
)+
!(
(= ∙ ) 1 ∙ ) 2 ∙ ) 3 ∙ ) 4 ∙ ) 5 ∙ ) 6 ∙ ) 7 ∙ ) 8 ∙ ) 9 [ m / min ]
( )
n
m x( #( $%
T ∙t ∙ " ∙
200

m 8 exponentul durabilitatea# t 8 adncimea de a șchiere, in mm# s 8 a"ansul de a șchiere, in
mmBrot# F9 duritatea materialului de prelucrat , in unitatea 9rinell# x " si W" 8 exponen ții
ț ț i care inț cont de condi iile diferite de lucru in comparati"e cu cele
considerate.
,'2
mmBrot
< f U 1 < ,+1
< ;" )*' U) < ,21)
min * < J U 5 < 1,1
PmmQ
1.5 < t U ' < ,+*'
)) < F9 U 6 < ,26
,1)6 < m U  <1
< x" ,12 U+ < 1
< W" ,56 U2 < 1
1,+6 < n U * <1
)2
294
(= ∙ 0,761 ∙ 0,812 ∙ 1,1 ∙ 0,794 ∙ 0,85 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1
( )
1,75
0,125 0,18 0,35 220
90 ∙ 1.3 ∙ 0,48 ∙
200
( = 88,55 [ m / min ]
1000 ∙ ( 1000 ∙ 88.55

∙D  ∙ 46
Adoptarea turației
n '-  ncalc&lat
n '- =500 [ rot / min ]
∙D∙n
=∙
'- 46 ∙ 500
( real= =72.22 [m / min ]
1000 1000
Fz∙ ( 177 ∙ 72.22

 e"ecti( = = = 2.2 [ )/ ]
6000 6000
 e"ecti(   '- ∙ 0
0= 0,8 1 0,9
 e"ecti(  3 ∙ 0.9 =2,7 [ )/ ]
/TRUN=IREA DE 0INI/ARE
)*
d.< /up'a-ața /&
2 Ap 42.5 −42
t= nom
= =0,25 mm
2 2
% a"ansul f adoptat de pe mașina unealta ! f < ,1) mmBrot

x1 #1 n1
F z=! 4 ∙ t ∙ " ∙ $% [  ]

;' < 56,+ 8 tab.1.16 P4i.1.Q

t <,)6 mm
f < ,1) mmBrot
F9 < ))
x1 < 1 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
W1 < ,+6 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
n1 < ,56 8 tab.1.)) P4i.1.Q
1 0,75 0,35
F z=35,7 ∙ 0,25 ∙ 0,12 ∙ 220 =15 
√
h
#1 b∙h∙ ∙R
L a i
"= n1 x1
[ mm / rot ]
6 ∙! 4 ∙ $% ∙t
√
20 ∙ 20 ∙ 0,66 ∙ 30
" =0,75 0,35 1
=12.65 mm / rot
6 ∙ 35,7 ∙ 220 ∙ 0,25
1,8
8,3 ∙ ! 2
"= 0,3
, pentr& R m > 60 [ da / mm ]
t ∙ Rm
5
( )
2"
0,71
sin )
; <  mm
Gm <  da@Bmm)
t < ,)6o mm
U < *
( )
1,8 2"
8,3 ∙ ! 0,71
"= 0,3
∙ [ mm / rot ]
t ∙ Rm sin )
( )=
1,8 0,7
8,3 ∙ 6 0,71
"= 0,3
∙ 0
1,83 [ mm / rot ]
0,25 ∙ 66 sin90
Fz ∙ D
2∙ ' t = [ m]
1000
in @.
15 ∙ 40
2∙ ' t = =0,6 [  ∙ m ]
1000
!(
(= ∙ ) 1 ∙ ) 2 ∙ ) 3 ∙ ) 4 ∙ ) 5 ∙ ) 6 ∙ ) 7 ∙ ) 8 ∙ ) 9 [ m / min ]
( )
n
m x( #( $%
T ∙t ∙ " ∙
200

m 8 exponentul
mmBrot# durabilitatea#
F9 duritatea t 8 adncimea
materialului de prelucrat șchiere,
de a, in in mm#
unitatea s 8 a"ansul
9rinell# șchiere, inții
x " si Wde" 8a exponen
ț ț i care in ț cont de condi iile diferite de lucru in comparati"e cu cele
considerate.
,1)
mmBrot
< f U 1 < ,+1
< ;" )6+ U) < ,21)
51
min * < J U 5 < 1,1
PmmQ
,)6< t U ' < ,+*'
)) < F9 U 6
< ,26
,1)6 < m U  <1
< x" ,12 U+ < 1
< W" ,) U2 < 1
1,+6 < n U * <1
( ) ( )
+ 0,08
* 20
) 1= = = 0,761
20 ∙ 30 600

( ) ( )=
ρ 0,3
45 45
) 2= = 0,812
) 90

( ) =( )
0,09 0,09
a 15
)3= =1,1
)1 5
5)
( ) =( ) =
μ 0,1
r 0,2
) 4= 0,794
2 2
/n care! L % este exponent func ție de tipul prelucrării si de materialul de prelucrat.

4entru prelucrarea de finisare L < ,1.

(îmbunătățire-.


257
(= 1,75
∙ 0,761 ∙ 0,812 ∙ 1,1 ∙ 0,794 ∙ 0,85 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1
0,125 0,18 0,20 220
90 ∙ 0,25 ∙ 0,12 ∙ 200
( =169.65 [ m / min ]
( )
1000 ∙ ( 1000 ∙ 169.65

ncalc&lat = = =1271.26 [ rot / min ]
∙D  ∙ 42.5
Adoptarea turației
n '-  ncalc&lat
n '- = 1250 [ rot / min ]
∙D∙n '-  ∙ 42.5 ∙ 1250

( real= = =166.82 [ m / min ]
1000 1000
55
Fz∙ ( 15 ∙ 157
 e"ecti( = = =0,4 [ )/ ]
6000 6000
 e"ecti(   '- ∙ 0
0= 0,8 1 0,9
 e"ecti(  3 ∙ 0.9 =2,7 [ )/ ]
a.< /up'a-ața /,
2 Ap 27.8− 27
t= nom
= =0.4 mm
2 2
Strunjire longitudinala exterioata#

x1 #1 n1
F z=! 4 ∙ t ∙ " ∙ $% [  ]

;' < 56,+ 8 tab.1.16 P4i.1.Q

t < .' mm
f < ,1) mmBrot
F9 < ))
x1 < 1 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
Wn11 <
< ,+6
,56 88 tab.1.)1
tab.1.)) P4i.1.Q
P4i.1.Q
1 0,75 0,35
F z=35,7 ∙ 0.4 ∙ 0,12 ∙ 220 = 20 
√
h
#1 b∙h∙ ∙R
L a i
"= n1 x1
[ mm / rot ]
6 ∙! 4 ∙ $% ∙t
5'
√
20 ∙ 20 ∙ 0,66 ∙ 30
" =0,75 0,35 1
= 2.2 mm / rot
6 ∙ 35,7 ∙ 220 ∙ 0.4
" adoptat=0,12 mm / rot < " = 2.2 mm / rot
1,8
8,3 ∙ ! 2
"= 0,3
, pentr& R m > 60 [ da / mm ]
t ∙ Rm
m
/n care!
la tracțiune ; este grosimea
a materialului plăcuteiindin
de prelucrat, carburi) #metalice,
da@Bmm in mm#
t 8 adncimea deGa șchiere
8 rezistenta
, mm. la rupere
)
Hnde Xf < ,+ cnd GmY Pda@Bmm Q
( )
2"
0,71
sin )
; <  mm
Gm <  da@Bmm)
t < .' mm
U1,8< *o 2
8,3 ∙ ! 0,71
( )
"
" = 0,3 ∙ [ mm / rot ]

t ∙ Rm sin )
( )=
1,8 0,7
8,3 ∙ 6 0,71
"= 0,3
∙ 0
1.38 [ mm / rot ]
0.5 ∙ 66 sin 90

unelte.
Fz ∙ D
2∙ ' t = [ m]
1000
in @.
20 ∙ 27.8
2∙ ' t = =0.6 [  ∙ m]
1000
,1)
mmBrot
< f U 1 < ,+1
56
< ;" )6+ U) < ,21)
min * < J U 5 < 1,1
PmmQ
.' < t U ' < ,+*'
)) < F9 U 6
< ,26
,1)6 < m U  <1
< x" ,12 U+ < 1
< W" ,) U2 < 1
1,+6 < n U * <1
257
(= ∙ 0,761 ∙ 0,812 ∙ 1,1 ∙ 0,794 ∙ 0,85 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1
( )
1,75
0,125 0,18 0,20 220
90 ∙ 0.4 ∙ 0,12 ∙
200
( = 99.8 [ m / min ]
1000 ∙ ( 1000 ∙ 99.8

ncalc&lat = = =1143.2[ rot / min ]
∙D  ∙ 27.8
Adoptarea turației
n '-  ncalc&lat
n '- = 1000 [ rot / min ]
∙D∙n '-  ∙ 27.8 ∙ 1000

( real= = =87.3 [ m / min ]
1000 1000
5
Fz∙ ( 20 ∙ 87.3
 e"ecti( = = =0,3 [ )/ ]
6000 6000
 e"ecti(   '- ∙ 0
0= 0,8 1 0,9
 e"ecti(  3 ∙ 0.9 =2,7 [ )/ ]
.< /up'a-ața />
2 Ap 18−17
t= nom
= = 0.5 mm
2 2
Strunjire longitudinala interioara#

x1 #1 n1
F z=! 4 ∙ t ∙ " ∙ $% [  ]

;' < 56,+ 8 tab.1.16 P4i.1.Q

t < .6 mm
f < ,1) mmBrot
F9
x1 < <1 ))
8 tab.1.)1 P4i.1.Q
W1 < ,+6 8 tab.1.)1 P4i.1.Q
n1 < ,56 8 tab.1.)) P4i.1.Q
1 0,75 0,35
F z=35,7 ∙ 0.5 ∙ 0,12 ∙ 220 =22 
5+
√
h
#1 b∙h∙ ∙R
L a i
"= n1 x1
[ mm / rot ]
6 ∙! 4 ∙ $% ∙t
√
20 ∙ 20 ∙ 0,66 ∙ 30
" =0,75 0,35 1
= 3.2 mm / rot
6 ∙ 35,7 ∙ 220 ∙ 0.5
" adoptat=0,12 mm / rot < " =3.2 mm / rot
1,8
8,3 ∙ ! 2
"= 0,3
, pentr& R m > 60 [ da / mm ]
t ∙ Rm
( )
2"
0,71
sin )
; <  mm
Gm <  da@Bmm)
t < .6 mm
U < *o
( )
1,8 2"
8,3 ∙ ! 0,71
"= 0,3
∙ [ mm / rot ]
t ∙ Rm sin )
( )=
1,8 0,7
8,3 ∙ 6 0,71
"= 0,3
∙ 0
1.38 [ mm / rot ]
0.5 ∙ 66 sin 90

unelte.
Fz ∙ D
2∙ ' t = [ m]
1000
in @.
22 ∙ 30
2∙ ' t = =0.6 [  ∙m ]
1000
52
,1)
mmBrot
< f U 1 < ,+1
< ;" )6+ U) < ,21)
min * < J U 5 < 1,1
PmmQ
.6 < t U ' < ,+*'
)) < F9 U 6 < ,26
,1)6 < m U  <1
< x" ,12 U+ < 1
< W" ,) U2 < 1
1,+6 < n U * <1
257
(= ∙ 0,761 ∙ 0,812 ∙ 1,1 ∙ 0,794 ∙ 0,85 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1
( )
1,75
0,125 0,18 0,20 220
90 ∙ 0.5 ∙ 0,12 ∙
200
( = 98.7 [ m / min ]
1000 ∙ ( 1000 ∙ 98.7

∙D  ∙ 17
Adoptarea turației
n '-  ncalc&lat
n '- = 1600 [ rot / min ]
5*
∙D∙n
( real=
'-
=  ∙ 17 ∙ 1600 =85.41 [ m / min ]
1000 1000
Fz∙ ( 22 ∙ 85.41
 e"ecti( = = = 0,35 [ )/ ]
6000 6000
 e"ecti (   '- ∙ 0
0= 0,8 1 0,9
 e"ecti(  3 ∙ 0.9 =2,7 [ )/ ]
4.4.2. Mortezare
Ad!ncimea de a șc"iere
Ma frezare se "a urmări ca întreg adaosul de prelucrat sa fie deta șat intr%o singura
trecere.
ș
Dacasau
insuficienta adaosurile
rigiditateadesistemului
prelucrare sunt prea
tehnologic estemari si puterea
scăzuta, ma iniimai
se pot efectua 8 multe
uneltetreceri
este
de degro șare.
A$ansul
4entru frezarea canalelor de pana cu freze disc din o țel rapid a"an sul se alege din
tabelele 1'.1 și 1'.1+ P4i.1.Q
fd< ,2 mmBdinte
%ite&a de a șc"iere
;alculul "itezei de a șchiere pentru frezarea cu freze disc este data de rela ția din tab.
1'.)) P4i.1.Q
0,25
75 ∙ D
(= 0,2 0,3 0,2 0,1 0,1
∙ 3(
T ∙t ∙ "d ∙t
1 ∙z
/n care! D 8 diametrul frezei, in mm, J 8 durabilitatea economica a frezei, in min, t 1%

lungimea de contact dintre tăi șul sculei si piesa de prelucrat, raportata la o rota ție, in mm, f d 8
a"ansul pe dinte, in mmBdinte, t 8 adncimea de a șchiere, in mm, z 8 numărul de din iț ai
frezei, 3" 8 coeficient care tine seama de condițile de a șchiere specifice.
'
D< 1 mm
J< 1) min tab. 1'.15 P4i.1.Q
t1 < 1) mm
fd < ,2 mmBdinte
t < 1 mm
z < 1
3" < 1
0,25
75 ∙ 16
(= 0,2 0,3 0,2 0,1 0,1
∙1
120 ∙ 12 ∙ 0,08 ∙ 1 ∙ 10
( = 66,48 [ m / min ]
/uraț ia
1000 ∙ (
n= [rot / min ]
∙ D
rot / min
1000 ∙ 66,48
n= = 423,22 [ ¿ ]
 ∙ 16
Se determina a"ansul pe minut "f cu relația 1'.1 P4i.1.Q
( " = " r ∙ n= " d ∙n∙z =0,08 ∙ 423,22 ∙ 10 =338,57 [ mm / min ]
n '- = 375 [ rot / min ]

%ite&a recalculata
∙D∙n '-  ∙ 16 ∙ 375
( e" = = = 58,9 [m / min ]
1000 1000
&"ansul pe minut
S m= " d ∙4∙n '-
" m=0,08 ∙ 10 ∙ 375= 300 [ mm / min ]
4.4.,.0 For ța tangen țiala F t de a șc"iere la fre&area cu fre&e cilindrofrontale se

determina cu rela ția 14. +i.1.3
2 5 &
F F F
Ft = ! F ∙t 1 *∙ " d 6∙ t ∙ z ∙ 3 mF [  ]
D ∙n F F
/n care ! t 1 8 este lungimea de contact, in mm# f d 8 a"ansul pe dinte, in mmBdinte# t 8

adncimea de a șchiere, in mm# z 8 numărul de din ți ai frezei# D 8 diametrul frezei, in mm# n 8
turația frezei in rotBmin# 3 m: 8 coeficient de corecție in func ție de materialul prelucrat#
;: < 2) % tab 1'.+ P4i.1.Q

t1 < ' mm
X: < ,2 % tab 1'.+ P4i.1.Q
fd < ,2 mmBdinte
'1
]: < ,+)% tab 1'.+ P4i.1.Q
t < 1 mm
u: < 1% tab 1'.+ P4i.1.Q
z < 1
D < 1 mm
[: < ,2% tab 1'.+ P4i.1.Q
n < 5+6 rotBmin
V: <  % tab 1'.+ P4i.1.Q
n
Rm
m
( )
3 = F
750
Gelația 1'.2 P4i1Q
/n care! Gm 8 rezistenta la rupere in @Bmm)# n <,5#
( )
0,3
660
3m = =0,962
F
750
0,86 0,72 1
682 ∙ 4 ∙ 0,08 ∙ 1 ∙ 10
Ft = 0,86 0
∙ 0,962=122 
50 ∙ 375
+uterea efecti$a la fre&are se determina cu relația 14.4 +i.1.3

F t ∙ ( 122 ∙ 58,9
 1,19 )6
e"ecti(
= 6000 = 6000 =
 e"ecti(   '- ∙ 0
0= 0,8
 e"ecti(  7,5 ∙ 0.8 =6 [ )/ ]
4.4.3. Danturarea suprafetei S3 ∅ 16 mm
Ma masinile de danturat cu freza melc%modul , miscarea de a"ans este legata cinematic

cu miscarea de rotatie a piesei si de aceea marimea a"ansului se da in mm la o ratatie a piesei.
"%miscarea principala de aschiere#
s r 8miscarea de a"ans circular a piesei #
s a %miscarea de a"ans axial a sculei.(tab 1*.1 si 1*.11, 4i. )-
?arimea a"ansului poate fi calculata cu relatia !

s a= c s ∙ z
0,14
∙
1
m
0,25 ( mm
rot
a piesei )
')
c s %constanta , ale carei "alori sunt date in tab. 1*.16 din 4i.) #
z8numarul de dinti ai rotii dintate care se dantureaza #
m%modulul rotii dintate de prelucra in mm.
c s= 2,65
z <1)
m<5
s a=2,65 ∙ 31
0,14
3
1
0,25
= 2.88 ( mm
rot
a piesei )
mm / rot a piesei
Se adopta s a= 2,2 ¿ -
4rin aplicarea coeficientilor de corectie , marimea a"asului axial "a fi !

s ax = sa ) mx ) bx ) )s
) mx , ) bx , ) )s %coeficienti de corectie ce tin cont de proprietatile mecanice ale
materialului supus prelucrarii , sunt dati in tabelele 1*.1....1*.12 .
s ax =2,2 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 <),)
/n formulele din tabelul 1*.1* s%au facut urmatoarele notatii! J%durabilitatea sculei , in
min# s%a"ansul la o rotatie a piesei in mmBrot #m%modulul rotii dintate in mm.
Durabilitatea sculei de danturat , pentru toate procedeele , este indicata in tabelul 1*.)
.
itezele de aschiere calculate cu relatiile din tabelul 1*.1* "or fi corectate prin
inmultirea cu coeficientii de corectie ce tin seama de duritatea materialului supus prelucrarii
) m( , unghiul de inclinare al danturii ) b( ,numarul de inceputuri ale frezei melc ) )(
si de deplasare Shifting ) /( , ale caror "alori sunt date in tabelele 1*.)1 ..1*.)' . Se "a
obtine!
( c <" ∙ ) m( ∙ ) b( ∙) b( ∙ ) /( ( m / min )
312
"< 0,5 0,33
( m / min)
S T
312
"< 0,5 0,33
=30,17 ( m / min)
2,2 360
( c =30,17 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 =30,17 ( m / min )
;alculul turatiei arborelui principal.Juratia axului principal se calculeaza cu formula !
1000 ∙ ( c
ne" =  ∙ D (rotBmin-
e"
( c − (iteza de aschiere
D e" − diametr&l "rezei
1000 ∙ 30,17
ne" = (rotBmin-
 ∙ 50
ne" =192,16 (rotBmin-
nad =180 (rotBmin-
s ∙n ad ∙ )
( "= (mBmin-
z
'5
2,2 ∙ 180 ∙ 1
( "= =12.91 (mBmin-
31
;alculul puterii se calculeaza cu relatia!

−3 5 2 -
 =!  10 S m D " 7 " 3  (U^-
−3
 =124 ∙ 10 ∙ 2,2 ∙ 5 ∙ 12,91 ∙ 1=58,97 (U^-
0,9 1,8
4.4.4. Centruirea
np
Gegimul de aşchiere se alege în funcţie de material!

" < 16 mBmin
f < ,' mmBrot
n < ) rotBmin
4.4.5. Proiectarea regimului de așchiere la prelucrarea găurilor
A$ansul
Geprezintă deplasarea burghiului sau a piesei de%a lungul axei, la o rotație a arborelui
principal al mașinii.
;alculul a"ansului se face cu relația 1.5 P4i.).Q
" = 3 s ∙! s ∙ D
0,6
[ mm / rot ]
$n care! 3s este un coeficient de corecție în funcție de lungimea găurii (l_5D-, dat in tabelul
1.2P4i.).Q# dacă l`5D, se consideră 3 s<1# ;s 8 coeficient de a"ans tab.1.* P4i.).Q # D 8
diametrul burghiului , în mm.
3s < ,*
;s < ,'+
" =0,9 ∙ 0,047 ∙ 16 =0,09 [ mm / rot ]
0,6
%ite&a de a șc"iere
iteza de așchiere se calculează cu rela ția 1.+ P4i.).Q.

''
z(
!( ∙ D
(= m #(
∙ 3 (p [ m / min ]
T ∙"
alorile coeficienților ; " , 3"p și ale exponenților din rela țiile de mai sus sunt date in tabelele
1.)) Z 1.)6 P4i.).Q. alorile durabilității J sunt date în tab 1.P4i.).Q.
;" < 6
z" < ,'
m <,)
W" < ,+
J < 16 min
3"p < ,2*6
0,4
5 ∙ 16
(= 0,2 0,7
∙ 0,895 =24,45 [ m / min ]
15 ∙ 0,09
For țele și momentele la g'urire
4entru oțeluri,
ț rela ile de calcul
ț șpentru for a axiala i momentul de torsiune la găurire sunt!
F =! F ∙ D ∙ " ∙ 3 F [  ]
2F 5F
∙ 3 ' [ ∙ m]
2' 5'
' t =! ' ∙ D ∙ "
$n care! D 8 diametrul burghiului, in mm# f 8 a"ansul# ;: , ;? , X: , X? , ]: , ]? 8

coeficienșții i exponen
ț șț ii for ei iț momentului, da i în tabelul 1.52 P4i.).Q.
;: <5
;? < +
X: < 1,+
X? < 1,+1
]: < ,+)
]? < ,2'
3: < ,2+6
3? < ,+26
F =630 ∙ 16 ∙ 0,09 ∙ 0,875 =430 [  ]

1,07 0,72
' t =67 ∙ 16 ∙ 0,09 ∙ 0,785 =100 [  ∙ m ]

1,71 0,72
4uterea efecti"a la găurire
4uterea efecti"ă la găurire se calculează cu relația 1.)P4i.).Q.

't ∙n 100 ∙ 1600
 e"ecti(= = =2,25 [ 36 ]
9750 9750
Capitolul ;
6. No'(a'ea te#ni)
'6
@orma de timp cuprinde totalitatea timpilor producti"i ai executorului precum şi timpi
de întreruperi reglementate, pentru efectuarea unei lucrări cu intensitate normală şi în condiţii
tehnico8organizatorice precizate.
$ntre norma de timp şi norma de producţie există o legătură directă exprimată prin
relaţia!
T p8
T= + ( t b + t a )+ ( t dt + tdo ) + ( t¿ + t on )
n
Hnde!
— Jpî 8 timp de pregătire%încheiere#
— tb 8 timp de bază#
— ta 8 timp ajutător#
— tdt 8 timp de deser"ire tehnică#
— tdo 8 timp de deser"ire organizatorică#
— tto 8 timp de întreruperi condiţionate de tehnologie şi organizare#
— ton 8 timp de odihna si necesitați fiziologice#
— n 8 lotul optim de piese.
&.1. No'(a'ea ti(pului de p'e$)ti'e?n#eie'e
6.1.1. pregătirea curentă a lucrării, tab. 6.6P4/./.Q

T p8l =15 min∙om
6.1.). operaţii suplimentare!
— montarea şi demontarea "rfului de centrare!
T p8 2= 0,5 min∙om
— deplasarea şi fixarea păpuşii mobile!
T p8 3=1 min∙om
— aşezarea mai multor cuţite în dispoziti"ul port%cuţit şi reglarea la cotă!
T p8 4= 3 min∙om
— aşezarea şi reglarea lunetei!
T p8 5= 5 min∙om
&.". No'(a'ea ti (pilo' a 4ut)to'i
6.).1. timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei!

— în uni"ersal si "rful păpușii mobile! (tab 6.2 (4/./.-
1
t a1 =1,2 min∙om
— între "rfuri!
t 1a 2=1,4 min∙om
— timpul ajutător pentru întoarcerea piesei se ia din tabel şi se înmulţeşte cu ,*.
6.).). timpii ajutători pentru comanda maşinii, montarea şi demontarea sculelor, t a)
(tab.6.+5. P4/./.Q-
— schimbarea turaţiei!
1
t a 2=0,1 min∙om
— schimbarea a"ansului!
2
t a 2=0,1 min∙om
— rotirea port 8 cuţitului!
3
t a 2=0,15 min∙om
'
— blocarea (deblocarea- saniei!
4
t a 2=0,25 min∙om
— pornirea (oprirea- motorului!
5
t a 2=0,05 min∙om
— pornirea (oprirea- uni"ersalului!
6
t a 2=0,1 min∙om
— potri"irea fălcilor lunetei şi a suprafeţei de prelucrat!
7
t a 2=0,4 min∙om
— montarea cuţitului pentru strunjire longitudinală exterioară!
t 8a 2=0,7 min∙om
— demontarea cuţitului pentru strunjire longitudinală exterioară!
9
t a 2=0,4 min∙om
— centrare cuţite!
10
t a 2=0,3 min∙om
— strngere cuţite!
11
t a 2=0,2 min∙om
6.).5. timpii ajutători pentru complexe de mnuiri de fază (6.+6P4/./.Q-

— reglaj la cotă, strunjire longitudinală!
1
t a3 =0,25 min∙om
— reglaj la cotă, strunjire frontală!
2
t a3 =0,2 min∙om
— după discul gradat fără măsurare prealabilă!
t 3a3 = 0,3 min∙om
— pentru lungime longitudinală exterioară!
39
t a3 =0,25 min∙om
— după discul gradat cu măsurare prealabilă
— strunjire longitudinală exterioară!
4
t a3 =0,55 min∙om
— strunjire frontală, retezare!
49
t a3 = 0,5 min∙om
— cu o aşchie de probă
— pentru strunjire longitudinală exterioară!
5
t a3 = 1,2 min∙om
— pentru strunjire frontală!
59
t a3 =1 min∙om
—
6 cumin∙om
t a3 =1,8 doua aşchii de probă!
—
6.).'. timpi ajutători pentru măsurări de control! t a' (tab 6.+2.P4/./.Q-
— măsurare cu şubler
— pnă la 6 mm!
1
t a 4=0,22 min∙om
— pnă la 1 mm!
2
t a 4=0,25 min∙om
— pnă la ) mm!
3
t a 4=0,3 min∙om
'+
4
t a 4=0,33 min∙om
5
t a 4=0,36 min∙om
— măsurare cu micrometrul de exterior!
— pnă la 6 mm!
6
t a 4=0,21 min∙om
7
t a 4=0,22 min∙om
— pnă
8 la ) mm!
t a 4=0,20 min∙om
9
t a 4=0,26 min∙om
— pnă la6 min!
10
t a 4=0,31 min∙om
&.".& No'(a'ea ti(pilo' de dese'+i'e te#ni) @i o'$anizato'i)
$n tabelul 6.+*P4/./.Q sunt date procente de tdt si tdo!
tb
t dt= 2,5 ∙
100
t dt= 1 ∙ t b
100
&.".9 No'(a'ea ti(pilo' de odi#n) @i neesit) ți -i'e@ti

Din tabelul 6.2P4/./.Q timpii de odihnă şi necesităţi fireşti sunt daţi în procente, deci!
1
t on= ∙T
100 op
a. No'(a'ea te#ni) pent'u st'un4i'e de de$'o șa'e
Pent'u sup'a-a!a /& a+e( u'()to'ul 'e$i(:
t =1.75 mm," = 0,48 mm / rot ,n =500 rot / min

— Jimpul de bază! rel. 6.1 P4/./.Q
1 ( L + L 1 + L2 + L3 ) ∙ i
t b= ∙ i = [min ]
6 " ∙n
l 8 lungimea cursei de lucru a sculei în sensul a"ansului
V 8 "iteza de a"ans PmmBminQ
i 8@umărul de treceri# i < 1
M 8 lungimea suprafeţei prelucrate, M < ) PmmQ
M1 8 lungimea de pătrundere, M1 < l PmmQ
M) 8 distanţa de depăşire, M) < ( = 6 mm ⇒ M) < -
'2
M5 8 lungimea suprafeţei prelucrate pentru o aşchie de probă, M 5 < (=1- mm, rezultă
că M5 < ' mm
S 8 a"ansul, f < ,'2 mmBrot
n 8 turaţia, n < 6 rotBmin
rezultă că !
( 20 + 1+ 4 + 0 ) ∙ 1
t b= =0.3 min
0,48 ∙ 500
— Jimpul ajutător, ta
t a=∑ t ai
ta1 <1,) min, ta) <1,16 min, ta5 <,66 min, ta' <,)5 min.
t a=1,2 + 1,15 + 0,55 + 0,23 =3,13 min
Pent'u sup'a-a!a /,:

t =1.3 mm," = 0.48 mm / rot ,n = 500 rot / min
— Jimpul de bază!
(15 + 1+ 4 + 0 ) ∙ 7
t b= = 0,20 min
0.48 ∙ 500
—
Jimp ajutător!
t a=0,5 + 0,4 + 0,25 + 0,05 + 0,1+ 0,3 + 0,2=1,8 min
No'(a'ea de ti(p pent'u ope'a!ia de st'un4i'e dede$'o@a'e :
Jpî 8 timp de pregătire8încheiere

T p8 =15 + 0,5 + 1+ 3 + 5=24,5 min
— Jimp de bază !
t b=∑ t bi=1 min
— Jimpul de deser"ire%tehnică!
2,5
t dt = ∙ t =0,03 min
100 b
— Jimp de deser"ire%organizatorică!
1
t = ∙t = 0,01 min
do 100 b
— Jimpul de odihnă!
2
t on= ∙T =0,2 min
100 op
— @orma de timp!
24,5
T= + 1 + 4.93 + 0,03 + 0,01 + 0,2=6.7 min
50
'*
. No'(a'ea te#nia pent'u st'un4i'ea de -inisa'e
/up'a-a!a /& :
( 20 + 1+ 4 + 0 ) ∙ 1
t b= =0.2 min
0,12 ∙ 1250
t a=1,82 min
/up'a-a!a /, :
(15 + 1+ 4 + 0 ) ∙ 1
t b= =0.15 min
0,12 ∙ 1000
t a=1,56 min
/up'a-a!a /> :
( 35+ 1+ 1+ 0 ) ∙ 1
t b= = 0.2 min
0,12 ∙ 1600
t a=1,78 min
— Jimp de bază !
t b=∑ t bi= 0.2 + 0.15 + 0.2 =0.55 min
— Jimpul de deser"ire%tehnică!
2,5
t dt = ∙ t =0,12 min
100 b
— Jimp de deser"ire%organizatorică!
1
t do= ∙t = 0,05 min
100 b
2
t on= ∙T =0,2 min
100 op
— @orma de timp!
24,5
 = + 0.55 + 5.16 + 0,12+ 0,05 + 0,2=6.6 min
T 50
. No'(a'ea te#ni) pent'u st'un4i'ea -'ontal)
— Jimpul de pregătire%încheiere!
T p8 =15 + 8 =23 min
6
t b=2 ∙
D
2 ( + ) =(
2 ∙2
46
2 )
+2 ∙2
= 0,4 min
"∙n 0,48 ∙ 630
— Jimpul ajutător!
t a=∑ t ai =1,01 + 1,11+ 0,35 + 0,2=2,67 min
— Jimpul de deser"ire tehnică !
2,5
t dt = ∙ t =0,01 min
100 b
—
Jimpul 1de deser"ire organizatorică!
t do= ∙t b= 0,004 min
100
2
t on= ∙T op=0,06 min
100
— @orma de timp!
23
T= + 0.4 + 2.67 + 0,01 + 0,004 + 0,06 =3.6 min
50
d. No'(a'ea te#ni) la (o'teza'ea analului de pan)

— Jimpul de pregătire%încheiere! (tab. 2.1 P4/./.Q-
T p8 =18 min
t b=0.8 min
— Jimpul ajutător!
t a=∑ t ai =0,19 + 1,01 + 0,2 + 0,08 + 0,05=1,57 min
— Jimpul de deser"ire tehnică!
t dt =5,5 ∙ t b =4.4 min
— Jimpul de deser"ire organizatorică!
1,2
t do= ∙t b= 0,19 min
100
3
t on= 100 ∙T op=0,05 min
— @orma de timp!
18
 T = + 0.8 + 1,57 + 4.4 + 0,19 + 0,05=7.4 min
50
e. No'(a'ea te#ni) la dantu'a'e
T p8 = 43 min
61
t b=20 min
— Jimpul ajutător !
t a=10 min
t dt=3,34 min
— Jimpul de deser"ire organizatorică !
t do=1,35 min
— Jimpul de odihnă şi necesități fireşti !
t on=2,9 min
—
@orma 43
de timp !
 T = + 20 + 10 + 3,34 + 1,35 + 2,9 =38.5 min
50
-. No'(a'ea $a u'i'e
Jimpul de pregătire%încheiere!
T p8 =5 min
Jimpul de bază!
( l+ l1 + l 2 ) ∙i
t b= [min ]
(s
Hnde!
l<56 mm 8 lungimea gaurii
d 4
l 1= + ( 0,5 1 3 ) = + 2=5,33 mm
2 ∙ct:) 2 ∙ct: 59 ;
l 2=0 mm
( 35+ 5,33 + 0 ) ∙ 1
t b= =1.7 [ min ]
24,45
Jimpii ajutători!
t a=0,5 min
Jimpul de deser"ire tehnică!
t dt=0,05 min
Jimpul de deser"ire organizatorică !
t do=0,02 min
@orma de timp!
5
 T = + 1.7 + 0.5 + 0,05 + 0,02=2.4 min
50
$. No'(a'ea ope'a!iei de  ent'ui'e
T p8 =10 min
t b=0,6 min
t a=0,66 min
6)
t dt=0,1 min
— Jimpul de deser"ire organizatorică !
t do=0,01 min
— Jimpul de odihnă şi necesități fireşti !
t on=0,04 min
— @orma de timp !
10
T = + 0,6 + 0,66 + 0,01 + 0,04 = 0.23 min
50
#. No'(a'ea ont'olului -inal

— erificarea dimensiunilor !
t b1 =2,94 min
— erificarea canalului de pană !
t b 2=0,84 min
— erificarea rugozităţii !
t b3 =0,94 min
— Jimpul de bază !
t b=∑ t bi =2,94 + 0,84 + 0,94 = 4,72 min
t a=2,5 min
— Jimpul de deser"ire%tehnică !
t dt=0,07 min
— Jimpul de pregătire%încheiere !
T p8 =15 min
— Jimpul de odihnă !
t on=0,21 min
— @orma de timp !
15
 T = + 4,72 + 2,5 + 0,07 + 0,21= 0.45 min
50
No'(a de ti(p pent'u ?nt'e$ul 'epe':
T= ∑ T
 T =6.7 + 6.6 + 7.4 + 3.6 + 7.4 + 2.9 + 38.5 + 2.4 + 0.23 + 0.45=76.3 [ min ]
65
Capitolul ;I
. Studiul tehnico 8 economic
.1. ;alculul tehnico%economic

@umărul "ariantelor economice care se pot întocmi pentru prelucrarea prin aşchiere
este dat de relaţia!
<@
Hnde!
 8 numărul "ariantelor de procese tehnologice#
@ 8 numărul de operaţii necesare prelucrării unui produs#
Din toate "ariantele se alege cea optimă care asigură realizarea piesei în condiţii
tehnice impuse de documentaţie, la preţul cel mai mic cu un "olum de timp ct mai redus.
&legerea se face în funcţie de următorii indici tehnico%economici!
;oeficientul timpului de bază, ; b

Kste dat de raportul !
tb
!
b
=T -
tb
— 8 timpul de bază, PminQ
— JH 8 timpul unitar, PminQ
Jimpul unitar al undei operaţii este dat de diferenţa!
T - =T p8 −  T
— @J 8 norma de timp aferent operaţiei, PminQ
— Jpî 8 timpul de pregătire%încheiere, PminQ
Se poate scrie deci!
tb
!b =
T p8 −  T
innd cont de datele obţinute în capitolul  @ormarea tehnică, înlocuind în relaţia

de mai sus "om obţine!
— Strunjire de degroşare!
1
!b = = 0,06
24.5−6.7
— Strunjire de finisare!
0.55
!b = = 0,03
24.5−6.6
— Strunjire frontală !
6'
0,4
!b = = 0,02
23−3.6
— ?ortezare canal de pană !
0,8
!b = = 0,08
18 −7.4
— Danturare!
! b = 1.7 = 4.44
5 −2.4
— Iaurire!
20
!b = =0.66
43− 38.5
— ;entruirea!
0,6
!b = =0,06
10 −0.23
— ;ontrol final!
4,72
!b = =0,33
15 −0.45
Din analiza tehnico%economică efectuată pe baza coeficientului timpului de bază,

rezultă că timpul de bază reprezintă o pondere destul de scăzută din timpul unitar al operaţiei
la toate operaţiile de mai sus. ;reşterea coeficientului timpului de bază se poate face prin
mişcarea timpilor ajutători şi a timpilor de deser"ire sau prin suprap unerea acestora peste
timpul de bază.
;oeficientul de continuitate în funcţionarea ; c a maşinii unelte !

tb
! c=
t b +t a
— Strunjire de degroşare! t b < 1 min # t a < '.*5 min #

1
!c = = 0,17
1
1 + 4.93
tb ta
—
Strunjire
0.55 de finisare! < .66 min # < 6.1 min
!c = = 0,1
2
0.55 + 5.16
— Strunjire frontală! t b < ,' min # t a < ).+ min

0.4
!c = =3
3
0.4 + 2,67
ta
— ?ortezare canal de pană! t b < .2 min # < 1,6+ min
66
0.8
!c = =0,34
4
0.8 + 1,57
— Danturare! t b < ) min# t a < 1 min

20
!c = = 0,67
20 + 10
5
— Iaurire! t b < 1.+ min# t a < .6 min

1.7
! c = 1.7 + 0.5 =0,78
5
— ;entruire! < , min# t a < , min

tb
0,6
!c = =0,804
0,6 + 0,66
7
— ;ontrol final! t b < ',+) min# t a < ),6 min

4,72
!c = =0,653
8
4,72+ 2,5
;oeficientul de utilizare a materialului, ;m

:
!m =
<
g 8 greutatea piesei finite, în 3g#
I 8 greutatea semifabricatului, în 3g#
\ ⋅ p p
;m = =
I = \⋅ ⇒ \ ⋅ semif s
ρ∙7 p 7p
< = ρ ∙ 7 =¿ ! m= =
ρ ∙ 7 semi"abricat 7 semi"abricat
p 5
< )'+'5.16mm
s
< 1'*.5* mm5
7p 24743.15
!m = = =0,4
7 semi"abricat 61490.39
;oeficientul de utilizare admis este mai mic dect coeficientul de utilizare al

materialului. 4entru micşorarea acestuia (; c- se "or folosi semifabricatele calibrate pentru
reducerea adaosului de prelucrare.
a. 4roducti"itatea muncii
, ⋅ JS;
@s =
@J
+ PbucBschimbQ
JS;
8 durata unui schimb, JS; < P2 oreQ
@ J 8 norma de timp, @ J < 76.4 PminQ
b. 4reţul de cost, 4c
6
4reţul de cost reprezintă indicile principal de apreciere a economicităţii fabricaţiei!
=c = ' + S + R [ lei ]
? 8 costul materialului
' =m ∙ < − m1 ∙ 3 ∙ ( < − : ) [ lei ]
m 8 costul la un 3g de material, 6 leiB3g
I 8 greutatea semifabricatului, I < '.2 3g
m1 8 costul uni Ug de deşeuri din materialul utilizat, m1 < 1leiBUg
3 8 coeficientul de utilizare a deşeurilor, 3 < ,2
g 8 greutatea piesei finite, g < 1.6 3g
' =5 ∙ 4.8−1 ∙ 0,8 ∙ ( 5 −1.5 )= 21.3 [ lei ]
S 8 retribuţia muncitorilor produciti"i

S = ∑  Ti ∙ S i
@ Ji 8 norma de timp pe bucată la operaţia i
Si 8 retribuţia tarifară, orară pentru operaţia i corespunzătoare categoriei operatorului
— Strunjirea de degroşare!
6.7 ∙ 6,35
S 1= = 0.71 [lei / ora ]
60
— Strunjirea de finisare!
6.6 ∙ 7
S 2= =0.77 [ lei / ora ]
60
— Strunjire
3.6frontală!
∙7
S 3= =0.45 [ lei / ora ]
60
— ;entruire!
0.23 ∙ 6,3
S4= =0.25 [lei / ora ]
60
— ?ortezare canal de pană!
7.4 ∙ 6,3
S 5= =0.78 [ lei / ora ]
60
— Danturare!
38.5 ∙ 9.8
S 6= =6.3 [ lei / ora ]
60
— Iaurire!
2.4 ∙ 7.5
S 6= =0.3 [ lei / ora ]
60
— ;ontrol final!
0.45 ∙ 9,9
S 7= =0.8 [ lei / ora ]
60
S<1.6 lei
G 8 cheltuieli generale ale secţiei de producţie
!a
R= ∙ 100 =3,2 ∙! a
S
6+
Se obţine!
=c =21.3 + 6 + 10.5 ∙ ! a
0., A$antaje te"nicoeconomice
4rincipalele a"antaje tehnico%economice materializate prin analiza tehnico 8 economica sunt!

% ;onstrucția simpla a dispoziti"ului#
% ;ost mic al materialelor#
% Deser"irea dispoziti"elor este comoda, nu necesita operator cu grad înalt de calificare#
% Hni"ersabilitatea relati" mica.
Datorita acestor a"antaje putem spune ca produsul satisface cerințele sociale, economice
si de exploatare.
0.4 Norme de te"nica a securit' ții muncii
/n cadrul acestui subcapitol se "or a"ea in "edere norme specifice lucrului cu dispoziti"e,
astfel!
1. Sa se "erifice prinderea corecta a piesei in "ederea prelucrării
). /n timpul inspectării instala ției electrice (din dulap-
5. @u se "or ma i folosi dispoziti"e ce au depă șit gradul de uzura prescris, constant la
repartiția (re"iziile- periodice.
&ceste dispoziti"e trebuie introduse in reparație sau casare!
'. Sa nu se pornească dispoziti"ul daca nu este cunoscut
6. Mocul de munca sa fie corect si iluminat
. &"ariile de orice natura, in timp ul lucrului treb uie aduse la cuno știn aț maistrului,
sefului de secție pentru a lua masuri urgente.
+. Sa se cunoască regulile de baza pentru a da un prim ajutor persoanei care se
accidentează.
2. /n caz de electrocutare se "a ac ționa in următoarea ordine!
% $ntreruperea curentului de la re țea fara a atinge persoana cu pricina
% Kfectuarea respira ției artificiale
% ;hemarea urgenta a medicului.
0. +lan de opera ție
62

Proiect CMTF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect CMTF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere a reperului

ANALIZA DATELOR INIŢIALE

1.1. Analiza desenului de exeu!ie

1.". Analiza te#nolo$iita!ii piesei

T'ata(ent te'(i )li'e * 'e+eni'ela 5%56 FG;

Deoarece piesa nu prezintă suprafeţe cu toleranţe şi rugozităţi mici, nu necesită

1.,. Ale$e'ea se(i-a'iatului

&"nd în "edere dimensiunile de gabarit, formă şi precizie impusă prin desenul de

Fig. 1.2. Notarea suprafeţelor

Din analiza desenului de execuţie se disting următoarele tipuri de suprafeţe!

". /uesiunea ope'ațiilo' de p'elu'a'e a unui a'o'e

4entru întocmirea unui traseu tehnologic se pot face următoarele recomandări!

a-. 4rinderea piesei

a-. 4rinderea piesei

,. Calulul adaosului de p'elu'a'e si al di(ensiunilo' inte'(edia'e.

;omparati" cu adaosurile de determinate experimental % statistic, calculul analitic

). % pentru adaosuri simetrice la suprafețe plane opuse prelucrate simultan!

5. % pentru adaosuri asimetrice!

&pi min %,adaosul

Strunjire finisare (opera ția de precedenta este strunjire de degro șare)

Ma prelucrarea intre "rfuri nu se face "erificarea așezării, deci!

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este !

Diametru maxim înainte de strunjirea de finisare (după strunjire de degroșare-!

d i −1 =d i + 2∙ A pi = 42+ 0.710= 42.71 mm

Se rotunjește d i−1 =d i−1 =42.5 mm

Diametrul minim rezulta !

Ope'ația de st'un4i'e de de$'o șa'e se +a exeuta la ota ϕ 42 . 5+00.21

1). Strunjire degroșare (bara sub forma de laminat)

2∙ A pi =2∙ ( R z +Si-1 ) +2∙ √ ρ i-1 + ε i

ρi −1= √ pc + p centr= √ 24 + 250 =255 μm

Kroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de degroșare este !

Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula '.1 P4i.1.Q

d s =42.5 + 2,27 +|−1,2|=45.97 mm

Calulul Adaosului de p'elu'a'e pe sup'a-a ța /, ϕ 27−0 , 14 ((6 Ra7,." 8(

2∙ A pi =2∙ ( R z +Si-1 ) +2∙ √ ρ i-1 + ε i

Ma prelucrarea intre "rfuri nu se face "erificarea așezării, deci!

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este !

Diametru maxim înainte de strunjirea de finisare (după strunjire de degroșare-!

Se rotunjește d i−1 =d i−1 =28 mm max nom

Diametrul minim rezulta !

2). Strunjire degro șare

&ceste suprafeţe de capăt se prelucrează prin strunjire. 0peraţia precedentă este

ρ i− 1=0,01 ∙ D =0,01 ∙ 46= 0,46 mm tab.'.11 P4i.1.Q

Kroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

A pi =200 + 320 + 50 =570 μm

Mungimea nominala pentru debitare este!

Ma debitare se "a respecta cota! 5+ T .) mm

4entru fiecare suprafața frontala adaosul este!

%. Calulul si adao sul 'e$i(ului de a ș#ie'e

%.". Ale$e'ea (așinii  unelte

0IERA/TAU CIRCULAR 0C213

% dimensiunile pnzei! R+1

/TRUN5 NORMAL /N ,"3x2&3

,5 ,5 ,' ,6 , ,+

,1 ,12 ,) ,)) ,)' ,)2

,5) ,5 ,' ,'' ,'2 ,6

,' ,+) ,2 ,22 ,* 1,1)

Iama de turații! ProtBminQ

51,6 ' 6 5 2 1 1)6 1

) )6 516 ' 6 5 2 1

Iama de a"ansuri trans"ersal! PmmBrotQ

min  < J U 5 < ,6