SISTEM DE MANAGEMENT Cod: IL-III.

7-02-
01
X CALITATE MEDIU SSM RESP. SOCIALA Editia: 1
Executie lucrari de remediere la structura rutiera Revizia: 0
Retele de canalizare in localitatea Homocea, judetul Vrancea Pagina: 2 din 6
Hidroconstructia S.A.

1. SCOP
Această procedură precizează etapele tehnologice necesare pentru realizarea lucrarilor de
remediere la structura rutiera .
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedură se va aplica pentru lucrarile de remediere a structurii rutiere la obiectivul
« Retele de canalizare in localitatea Homocea, judetul Vrancea » .
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Grad de compactare : raportul între densitatea aparentă determinată conf. STAS 1338/2-87 pe
probe intacte din strat şi densitatea aparentă determinată în condiţii standard pe epruvete Marshall, din
aceeaşi mixtură. (STAS 4032/1-90-Lucrări de drumuri.Terminologie.)
 MC/2009-Manualul calitatii
 PS-Procedura de sistem
 PTE-Procedura tehnică de execuţie
4. DOCUMENTAŢIE DE EXECUŢIE
 MC/2009- Manualul calităţii
 Proiectul de execuţie;Caietul de sarcini
 C56:2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii
aferente constructiilor
 SR EN ISO 13108-1 :Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a
mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate.
 SR EN 12697 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
executate la cald.
 Legea nr.10/95 a calitatii in constructii
5.TIPURI DE REMEDIERI
5.1. Tip 1 – remediere superficiala suprastructura
- se frezeaza stratul de suprafata si se asterne un strat de 4 cm BA 16
5.2.Tip 2 – refacere suprastructura
- se decoperteaza structura afectata
- se asterne un strat de piatra Sparta
- se asterne un strat de 6 cm BAD 25
- se asterne un strat de 4 cm BA 16
5.3.Tip 3 – refacere sistem rutier
- se decoperteaza structura afectata
- strat de completare din ballast optimal
- strat de piatra sparta 15 cm grosime
- se asterne un strat de 6 cm BAD 25
- se asterne un strat de 4 cm BA 16
6. PROCEDURA
6.1. Condiţii prealabile
6.1.1. Este obligatoriu ca la punctul de aşternere să existe prezenta procedură, caietul de
sarcini, proiectul şi detaliile tehnice de execuţie din proiect.
6.1.2. Se va instrui personalul în scopul însuşirii proiectelor de execuţie, caietelor de sarcini,
standardelor, modului de folosire a utilajelor specifice acestui gen de lucrări şi a prevederilor prezentei
proceduri tehnice de execuţie.
6.1.3. Se va asigura pe şantier materialele, utilajele, sculele şi uneltele necesare aşternerii şi
finisării suprafeţei de rulare.
6.1.4. Se va întocmi şi se va asigura necesarul de formulare pentru înregistrările de calitate
solicitate de caietele de sarcini şi PCCVI.

FG/002/2004/1
 SISTEM DE MANAGEMENT Cod: IL-III.7-02-
01
X CALITATE MEDIU SSM RESP. SOCIALA Editia: 1
Executie lucrari de remediere la structura rutiera Revizia: 0
Retele de canalizare in localitatea Homocea, judetul Vrancea Pagina: 3 din 6
Hidroconstructia S.A.

6.1.5. Se va asigura necesarul de formulare pentru comenzi, respectiv transporturi de materiale,

inclusiv pentru transportul mixturilor.
6.1.6. Se va verifica existenţa înregistrărilor privind recepţia calitativă a stratului suport.
6.1.7. Se va instrui personalul executant referitor la normele de protecţie a muncii şi a
normelor pentru execuţia lucrărilor sub circulaţie.
6.1.8. Se va verifica corectitudinea semnalizării şantierului pentru circulaţia publică.
6.1.9. Se va emite comanda către staţia de preparare mixturi asfaltice în care se va preciza:
 Locul de punere în operă şi poziţia kilometrică
 Tipul mixturii
 Tipul bitumului care trebuie utilizat conform proiectului
 Nr. reţetei de preparare elaborate de laborator
 Temperatura mixturii solicitate
 Cantitatea necesară/zi
 Ritmul de livrare
 Data şi ora livrării
 Alte precizari care se consideră necesare

6.2.Pregătirea stratului suport

6.2.1.1. Dacă nu a fost verificat şi recepţionat din punct de vedere calitativ stratul suport se va
proceda la verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de execuţie.
6.2.1.2. Dacă stratul suport este construit din îmbrăcăminţi existente, se procedează la aducerea
acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură
asfaltică sau prin frezare.
6.2.1.3. Pentru executia stratului de balast se va folosi balast cu granula 0-63 mm. Balastul
trebuie sa provina din roci stabile si de origine silicioasa, nealterabile la aer, apa sau inghet, si nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor
de laborator complete. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini.
Laboratorul va tine urmatoarele evidente :
- compozitia granulometrica a balastului utilizat ;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima in stare uscata) ;
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Stratul de fundatie trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare de 100 % Proctor
modificat, in minimum 95 % din punctele de masurare si minim 98 % la toate punctele de masurare.
6.2.1.4.Pentru executia stratului de piatra sparta se utilizeaza piatra sparta cu granulometria de
0- 63 mm. Cerintele de calitate a compactarii sunt aceleasi ca pentru stratul de fundatie de balast.
Pentru imbunatatirea capacitatii de compactare, in cazul in care piatra Sparta nu are suficienta parte
fina, se poate adauga un strat de dresing pentru impanare.La piatra Sparta, ca si la balast , se va urmari
ca umiditatea in timpul compactarii sa fie cea stabilita prin determinarile de laborator.In cazul in care
umiditatea este mai mica decat cea optima , se va stropi stratul cu apa corespunzatoare cerintelor SR
EN 1008.
6.2.1.5. În prezenţa beneficiarului se procedează la remedierea defecţiunilor conform
reglementărilor tehnice în vigoare şi curăţirea stratului suport şi recepţionarea calitativă.
6.2.2. Amorsarea suprafeţei stratului suport şi a rosturilor de lucru. Amorsarea suprafeţei
stratului suport se realizează uniform şi cu un dispozitiv special care poate regla cantitatea de liant pe

FG/002/2004/1
 SISTEM DE MANAGEMENT Cod: IL-III.7-02-
01
X CALITATE MEDIU SSM RESP. SOCIALA Editia: 1
Executie lucrari de remediere la structura rutiera Revizia: 0
Retele de canalizare in localitatea Homocea, judetul Vrancea Pagina: 4 din 6
Hidroconstructia S.A.

metru pătrat în funcţie de natura stratului suport. Pentru amorsări se foloseşte emulsie bituminoasă cu
rupere rapidă sau cu bitum tăiat. Alte produse se utilizează numai dacă sunt agrementate tehnic.
6.2.3. După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv
pentru ruperea emulsiei bituminoase.
6.2.4. Cantitatea de bitum rămasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie 0.3…0.5kg/mp, în
funcţie de natura stratului suport. Cantitatea maximă se utilizează în cazul stratului suport cu
porozitatea ridicată din macadam, macadam cimentat sau stabilizat cu ciment.
6.3. Transportul mixturilor asfaltice
6.3.1. Cu autobasculante cu benă metalică este transportată la locul de punere în operă mixtura
preparată.
6.3.2. Se verifică înainte de încărcarea mixturilor benele mijloacelor de transport. Benele
trebuie să fie curate şi gresate cu ulei sau soluţie de săpun în apă. Se interzice gresarea cu produse care
dizolvă bitumul sau se amestecă cu acesta (solvenţi organici sau motorina).
6.3.3. Pentru ca pierderile de temperatură pe tot parcursul să fie minime transportul mixturilor
trebuie să se desfăşoare într-un timp cât mai scurt.
6.3.4. Autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare pentru
distanţe de transport peste 20 km sau cu durata peste 30 min indiferent de anotipm, precum şi pe
vremea rece.
6.3.5. Transportul se face însoţit de ”Bon de livrare-primire mixturi asfaltice”
6.4. Aşternerea mixturilor asfaltice
6.4.1. În condiiţiile unui timp uscat, aşternerea mixturilor asfaltice preparate la cald se face în
perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10°C.
6.4.2. Se utilizează la aşternerea mixturilor repartizoare-finisoare prevăzute cu sisteme de
nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I, II şi III şi care asigură o precomprimare.
6.4.3. Se admite aşternerea manuală numai în spaţii înguste (zona casetelor) sau în cazuri
excepţionale (pentru aşternerea mixturilor rămase neaşternute în cazul defectării repartizatorului- a se
vedea 6.4.5.).
6.4.4. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei
benzi programate a se executa în ziua respectivă pe cât posibil fără întrerupere.
6.4.5. Dacă apare situaţia unei întreruperi accidentale care conduce la scăderea temperaturii
mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120°C, se procedează la
scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaţa nivelată şi se
îndepărtează resturile de mixturi rămase la capătul benzii. Concomitent se efectuează şi curăţirea
buncărului şi grinzii vibratoare a repartizatorului. Această operaţie se face în afara zonelor unde există
sau urmează a se aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru
transversal.
6.4.6. Înainte de compactare, grosimea mixturii trebuie să fie cu cca. 20% mai mare decât
grosimea prescrisă pentru stratul compactat.
6.4.7. Este obligatorie folosirea palpatoarelor cu fir ale repartizatoarelor şi a grinzilor
vibratoare pentru precompactare.
6.4.8. Mixtura se aşterne în sensul urcuşului pe diclivităţi.
6.4.9. Rostul dintre benzi se va amplasa decalat faţă de rostul stratului suport cu cel puţin 10-
20 cm. Când lăţimea totală este acoperită de trei benzi trebuie evitat ca banda mediană să se execute
ultima.
6.4.10. La reluarea lucrului pentru banda alăturată, marginea adiacentă a benzii executate
anterior se taie astfel încât să rezulte o suprafaţă vie verticală care se amorsează.
6.4.11. Straturile succesive (de legătură, de uzură) nu se vor opri în acelaşi profil transversal ci
decalat cu min. 15-20 cm.

FG/002/2004/1
 SISTEM DE MANAGEMENT Cod: IL-III.7-02-
01
X CALITATE MEDIU SSM RESP. SOCIALA Editia: 1
Executie lucrari de remediere la structura rutiera Revizia: 0
Retele de canalizare in localitatea Homocea, judetul Vrancea Pagina: 5 din 6
Hidroconstructia S.A.

6.4.12. Pentru continuarea pe aceeaşi bandă, la reluarea lucrului, se taie transversal, pe toată
grosimea stratului, capătul benzii, eliminându-se o porţiune de circa 10-20 cm (porţiunea unde s-a
format până la ieşirea cilindrului), astfel ca să rezulte o suprafaţă vie verticală care se amorsează.
6.4.13. În perioade ploioase, după situaţie, se recomandă a se executa întâi banda situată mai
sus pentru evitarea acumulării apelor meteorice (mai ales în profile cu profil transversal în pantă
mică).
6.4.14. Se recomandă ca ori de câte ori este posibil să se facă aşternerea pe toată lăţimea căii,
fie cu un singur repartizor, fie cu doua repartizoare ”în paralel” -decalat unul faţă de celălalt în mod
corespunzător.
6.5. Temperatura mixturii la aşternere şi compactare
În funcţie de tipul liantului, temperaturile la aşternere şi compactare trebuie să aibă valorile prevăzute în tab. 1. de
mai jos:
Tipul Temperatura mixturii Temperatura mixturii
liantului asfaltice la aşternere asfaltice la compactare
°C min. °C min.
Început Sfârşit
D60/80 145 140 110
D80/100 140 135 100

NOTA- La mortare asfaltice temperatura de compactare trebuie să fie cu cca. 20° mai mică decât
valorile indicate în tab. 1.
6.6. Compactarea mixturilor asfaltice
6.6.1. Compactarea mixturilor asfaltice se execută pentru fiecare strat în parte.
6.6.2. Se realizează compactarea cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede,
prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină un grad de compactare de min.
96% pentru fiecare strat al îmbrăcăminţii.
6.6.3. Pe un sector experimental se determină numărul de treceri ale compactoarelor pentru a
obţine gradul de compactare prevăzut (pe mixtură de aceeaşi grosime şi de acelaşi tip de lucrare),
operaţie ce se execută înainte de începerea aşternerii straturilor în lucrarea respectivă.
Daca nu se procedează la experimentare, pentru obţinerea gradului de compacatare de 96% se
poate considera ca numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel din tab. 2. de mai jos:
Ateliere de compactare
Tipul A B
stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160kN netede de 120kN netede de 120kN
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14

Prin numărul de treceri înţelegem numărul total de treceri ale compactorului pe aceeaşi urmă.
6.6.4. În cazul în care din anumite motive nu se realizează precompactarea de repartizorul de
mixtură, precompactarea se va realiza cu un compactor tandem uşor.
6.6.5. Uzual atelierul de compactare este alcătuit dintr-un compactor greu de 160kN cu pneuri
şi un compactor cu rulouri netede sau numai un compactor cu rulouri netede de 120kN (în funcţie de
de ritmul de livrare a mixturii asfaltice ). La acesta se mai poate ataşa un compactor tandem uşor de
40-60kN pentru efectuarea precompactării sau efectuarea finisării suprafaţei. Tipurile atelierului de
compactare vor fi stabilite în funcţie de cantitatea de mixtură ce se aşterne zilnic.
6.6.6. Pentru a beneficia de avantajele cilindrării la temperatura cât mai ridicată disponibilă,
mixtura trebuie compactată în cel mai scurt timp după aşternere.

FG/002/2004/1
 SISTEM DE MANAGEMENT Cod: IL-III.7-02-
01
X CALITATE MEDIU SSM RESP. SOCIALA Editia: 1
Executie lucrari de remediere la structura rutiera Revizia: 0
Retele de canalizare in localitatea Homocea, judetul Vrancea Pagina: 6 din 6
Hidroconstructia S.A.

6.6.7. Dacă mixtura se acumulează în faţa ruloului lis, se recomandă atacarea mixturii
aşternute cu rulouri motoare.
6.6.8. Compactarea se face în lungul benzii, primele treceri în zona rostului dintre benzi apoi
de la marginea mai joasă spre cea ridicată (de la margine spre ax).
6.6.9. Prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare, pe sectoarele în rampă.
6.6.10. Traseul compactoarelor trebuie să urmeze o linie dreaptă, schimbările de banda de
cilindrare facându-se pe mixtura deja compactată şi răcită, unde compactorul nu mai lasă urme.
Fiecare cursă a compactorului se va suprapune lateral cu min. 10 cm peste cea precedentă.
6.6.11. Viteza compactorului trebuie să fie mai redusă la început pentru a evita văluirea
îmbrăcăminţii 2-4 km/h la început, pe urmă 4-6 km/h şi trebuie să lucreze fără şocuri. Viteza de 6
km/h nu trebuie depăşită deoarece se pot produce smulgeri ale stratului de mixtură. Opririle în lungul
drumului vor fi decalate unele de altele.
6.6.12. În scopul evitării aderării mixturii calde de tamburii metalici ai compactorilor netezi,
aceştia se vor uda cu apă, însă nu în exces. În cazul compactărilor cu pneuri se vor produce desprinderi
de granule de pe suprafaţa mixturii care se cilindrează datorită lipirii lor pe pneurile încă reci, fenomen
care va dispare când temperatura pneurilor va atinge temp. de compactare a mixturii. Răcirea pneurilor
se evită prin contactul permanent al pneurilor cu mixtura fierbinte.
6.6.13. Se vor corecta imediat micile denivelări care apar în suprafaţă prin adăugarea de
mixtură, nivelare cu grebla, şi verificarea cu şablonul sau dreptarul după prima cursă a cilindrului
compactor.
6.6.14. Compactarea se face cu ajutorul maiurilor calde, manuale sau mecanice în jurul
bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare sau în alte locuri neaccesibile
compactorului. În aceste cazuri se va acorda o atenţie deosebită realizării etanşeităţii rosturilor dintre
aceste obiecte şi înbrăcăminte prin amorsarea lor înainte de aşternere.
6.6.15. Când se atinge gradul de compactare prescris compactarea se consideră terminată.
6.6.16. Nu se admite nici un fel de circulaţie înainte de răcire a stratului (4-6 ore în funcţie de
temperatura atmosferică) pe mixtura compactată. În acest timp zona de lucru va fi semnalizată
corespunzător până la permiterea circulaţiei.
6.7. Verificarea execuţiei îmbrăcăminţii asfaltice la locul de punere în operă
6.7.1. Şeful punctului de lucru verifică cu frecvenţa menţionată mai jos următoarele:
 Condiţiile prealabile menţionate la pct. 6.1.- zilnic la începerea lucrului
 Pregătirea stratului suport- zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv
 Temperatura mixturii astfaltice la aşternere şi compactare- de cel puţin două ori pe zi cu
termometrul (obligatoriu la primul transport şi recomandabil să se verifice temp.
fiecărui transport).
 Modul de compactare- zilnic
 Modul de execuţie a rosturilor- zilnic
6.7.2. Verificarea modului de compactare cerut la pct. 6.7.1. cuprinde tehnologia de compactare şi
controlul operativ al gradului de compactare realizat care se face prin supravegherea realizării nr. de
treceri prescris pentru cilindri compactori conf. tab. 2 de mai sus. Verificări rapide se pot face cu
aparate moderne (ex: gamadensimetre). În plus gradul de compactare se va determina în laborator- pe
carote intacte scoase din îmbrăcămintea gata executată.
7. ÎNREGISTRĂRI
7.1. Comandă mixtura asfaltica
7.2. Bon de livrare-primire mixturii asfaltice
7.3. Condica de betoane- F AQ/016/2011/1
7.4.Proces verbal de receptie calitativaF- AQ/076/1994/1
7.5.Raport de incercare grad de compactare

FG/002/2004/1