Finalizarea lucrarilor, rest de executat

la obiectivul
“PASAJ DENIVELAT PE CENTURA DE OCOLIRE
ARAD (DN7 KM 540+248) PESTE CF ARAD -

BUCURESTI ”

PLANUL DE PROTECTIE A
MEDIULUI

Beneficiar: COMPANIA NATIONALA DE

AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN
ROMANIA S.A.

Antreprenor: Asociere SC STAR TRADING SRL – SC

KRANZ EUROCENTER SRL

1
CUPRINS:

1. INTRODUCERE
1.1 Fundamentare
1.2 Evaluarea impactului asupra mediului
1.3 Scop
1.4 Statusul acestui document
2. CERINTE GENERALE
2.1 Administrarea PPM
2.2 Roluri si responsabilitati
2.3 Instruire si constientizare
2.4 Proceduri
3. CONTROLUL ACTIVITATILOR DE CONSTRUCTIE
3.1 Eliberarea (curatirea) santierului
3.2 Managementul facilitatilor din santier
3.3 Depozitarea, manipularea si folosirea materialelor
3.4 Managementul traficului
3.5 Managementul deseurilor
3.6 Controlul zgomotului si vibratiilor
3.7 Controlul prafului
3.8 Controlul eroziunii si sedimentarii solului
3.9 Lucrul in zona cursurilor de apa
3.10 Protejarea vegetatiei naturale
3.11 Protejarea faunei
3.12 Prevenirea si stingerea incendiilor
3.13 Gropi de imprumut
3.14 Protejarea patrimoniului cultural

4. MONITORIZARE

5. PLANURI DE URGENTA

2
6. LEGISLATIE APLICABILA

1. INTRODUCERE

Acest Plan pentru Protectia Mediului (PPM) a fost intocmit pentru Finalizarea
lucrarilor, rest de executat, la obiectivul „Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad
(DN7 km 540+248) peste CF Arad - Bucuresti”.
Pe tot parcursul executarii lucrarilor se vor respecta conditiile din acest PPM,
legislatia in vigoare si SR ISO 14001 : 2005 – Sisteme de management de mediu.
Conform solutiilor tehnologice si constructive obiectul nou proiectat este
dimensionat pentru clasa E de încărcare ( vehicule V80 – autocamioane A30).Lungimea
podului nou a rezultat din calcule hidraulice.Acesta are suprastructura cu lungimea de
21,00 m și lungimea totala de 30,10 m.Pe lungimea podului traseul drumului este în
aliniament și în palier.

1.1. FUNDAMENTARE

Realizarea lucrarilor la podul de pe drumul de exploatare peste paraul Calnistea în

localitatea Naipu nu necesita expropieri de teren sau scoateri din circuitul
agricol.Organizarea de santier se va amplasa pe platforma drumului.
Podul și rampele de acces sunt amplasate pe zona drumului de xploatare, acest teren
apartinand comunei Ghimpati, judetul Giurgiu.
Din punct de vedere geologic, amplasamentul se afla în perimetrul marii denumita
„Platforma Moesica”, care reprezintă fenomenul cutat, aflat sub 2000 m adâncime și pe
care s-au depus formațiuni sedimentare ce alcatuiesc „cuvertura sedimentara”.Pentru
podul peste Calnistea, prezinta interes direct numai depozitele cuaternare din perioada
halocen superior, reprezentate prin depozite argiloase-nisipoase apartinand luncii
Calnistea.
Din punct de vedere hidrogeologic, nivelul apei subterane este direct influențat de
cota apelor paraului Calnistea.
Din punct de vedere climatic zona aparține sectorului cu clima continentala și se
caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente ce cad mai ales sub
forma de averse, și prin ierni reci, marcate uneori de viscole puternice, dar și frecvente
perioade de încălzire, care provoaca discontinuitati repetate ale stratului de zăpada și
repetate cicluri de îngheț-dezghet.Vanturile dominante sufla în toate anotimpurile din est și

3
nord-est.
Adancimea de îngheț în terenul natural în judetul Giurgiu, conform STAS 6054-77,
este de 80-90 cm.
Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii
sunt:
Podul
Podul peste paraul Calnistea este dimensionat pentru clasa E de incarcare
( vehicule V80 – autocamioane A30 ).
Lungimea podului nou a rezultat din calcule hidraulic.Acesta are suprastructura cu
lungimea de 21,00 m si lungimea totala de 30,10 m.
Pe lungimea podului traseul drumului este in aliniament si palier.

Suprastructura
Suprastructura este alcatuita din 5 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi
aderente realizate din beton C40/50.Grinzile au inaltimea de 93 cm, distanta intre axe de
1,22 m si sunt dispuse joantiv.Deasupra grinzilor se realizeaza placa de suprabetonare
avand grosimea minima de 12 cm.Betonul din care se realizeaza placa de suprabetonare
este C35/45.
Fiecare grinda reazema pe infrastructura prin intermediul aparatelor de reazem din
neopren.Pe culeea C1 se dispun aparate de reazem fixe (tip 3) , iar pe culeea C2 se
dispun aparate de reazem mobile (tip 4).Intre grinzile marginale si cele invecinate s-au
prevazut opritori antiseismici din beton armat.
Calea pe pod este “in acoperis”cu panta transversala de 2,5%
Sistemul rutier pe pod este alcatuit din :
-1 cm hidroizolatie tip membrana
-3 cm protectie hidroizolatie (BA 8)
-4 cm beton asfaltic ( BAP 16)
-3 cm beton asfaltic ( BAP 16)
La marginea partii carosabile se prevad parapeti directionali de tip foarte greu.

Infrastructura
Infrastructura este alcatuita din doua culee fundate pe piloti forati cu diametrul de
1,08 m si incastrati la partea superioara in radiere din beton armat.
Pilotii au lungimea de 20,0 m si se opresc in stratul de argila cenusie fin nisipoasa,
plastic vartoasa.Pilotii se realizeaza din beton C35/45 armat cu bare BST 500.Fiecare
4
culee are dispusi 4 piloti, dispusi pe doua randuri la distanta de 4,30 m in transversal si la
distanta de 3,00 m in lungul podului.
Radierele in care se incastreaza pilotii se realizeaza din beton armat C35/45 si au
inaltimea de 1,50 m.Elevatiile culeelor sunt drepte ( nu au fruct), de tip perete din beton
armat, cu inaltimea de 4,00 m si latimea de 6,30 m si se realizeaza de asemenea din
beton C35/45.Pe bancheta culeelor se amenajeaza cuzineti si blocuri antiseismice.

Racordarea cu terasamentele
Racordarea cu terasamentele se face cu sferturi de con pereate cu zidarie de piatra
bruta rostuita la suprafata.
Pentru a asigura trecerea lina de la structura rigida de pe pod la structura elastica
de pe terasament, s-au prevazut placi de racordare cu lungimea de 4,00 m.Placile se
realizeaza in solutie monolita, din beton armat C35/45.
Sferturile de con vor fi prevazute cu scari cu balustrada si casiuri pe ambele laturi.

Albia
In cadrul proiectului s-a prevazut curatirea albiei de depuneri solide si gunoaie,
calibrarea albiei si protectia fundului intre elevatiile culeilor.
Protectia de fund s-a prevazut a se realiza dintr-o saltea de gabioane cu grosimea
de 50 cm.Sferturile de con si elevatiile culeelor vor fi protejate cu ajutorul unui prism de
anrocamente.

Rampele de acces
In plan, traseul are o curba cu raza de 100 m, apoi traveseaza albia paraului
Calnistea in aliniament , dupa care se desparte, pe malul drept , in doua directii cu raza de
40,0 m
Drumul coboara dinspre DN6 cu o panta variabila de circa 9,4%, dupa care este
aproximativ in palier.
Avand in vedere categoria drumului, sistemul rutier adoptat este de tip greu , cu
urmatoarele caracteristici:
-7 cm nisip pilonat
-30 cm balast, cu grad de compactare proctor normal 100%
-12 cm piatra sparta pentru drumuri
-inchidere cu tratament bituminos dublu
Terenul de fundare, inainte de asternerea stratului de nisip, se va compacta cu un
5
grad de compactare Proctor normal de minim 98% pe o adancime de 30 cm.
Se vor monta parapeti de siguranta pe zona de racordare
Deoarece rambleul existent se largeste pe ambele laturi si se inalta cu circa 2,20 m,
fundul apei se va curata de mal, se vor asterne saltele de piatra bruta cu grosimea de 50
cm si prism de piatra bruta cu latura superioara de 1,00 m, avand taluze de 1:1 spre
interior si 2:3 spre exterior.
Umplutura de pamant se va compacta in straturi de maxim 20 cm si se va proteja la
exterior cu pamant vegetal insamantat.

1.2. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Componentele de mediu ale acestui proiect sunt: aerul, solul, apa, fauna, vegetatia si
mediul socio-economic; impactul asupra acestora este descris mai jos.

1.2.1 Aer
Lucrarile de realizare a „Pod pe drum de exploatare peste paraul Calnistea in localitatea
Naipu, comuna Ghimpati, judetul Giurgiu” ce urmeaza a fi executate vor scadea temporar
calitatea aerului, in special din cauza prafului si emisiilor provocate de lucrarile de
terasamente si a autovehiculelor. Echipamentele grele folosite la lucrari si vehiculele
folosite la transport vor creste concentratiile de poluanti in aerul ambiental, in special CO 2,
NOx, SO2 si particule.

1.2.2. Sol
Activitatile pregatitoare vor cauza schimbari minore in formele de relief si vor creste
temporar eroziunea solului. Suprafata solului si stratul vegetal vor fi usor afectate in timpul
reabilitarii si reconstruirii anumitor sectiuni de drum, realizarii gropilor de imprumut si a
organizarii de santier.

1.2.3. Calitatea apei

Activitatea din timpul executarii lucrarilor de modernizare poate duce la o usoara
eroziune a solului si la o usoara schimbare a coloanei de apa ceea ce ar putea duce la o
crestere a turbiditatii apei (impactul este considerat a fi insa nesemnificativ). Calitatea apei
poate fi afectata si de praf, particule de cauciuc sau moloz acumulat de-a lungul timpului la
suprafata drumurilor (in special in zona drumurilor de pamant). Scurgerile de ulei au
potentialul de a afecta calitatea apei de suprafata.
6
Aliniamentul drumului si drenurile pot influenta modelele locale de scurgere cu schimbari in
modelele de eroziune.

1.2.4. Fauna si vegetatie

Lucrarile ce urmeaza a fi executate au un impact minor asupra faunei si vegetatiei. Fauna
si vegetatia acvatica pot fi afectate ca o consecinta a scaderii calitatii apei.

1.2.5. Mediul socio-economic

Oamenii reprezinta poate cel mai important component al lumii vii.Impactul asupra
mediului socio-economic este limitat.

1.3. SCOPUL ACESTUI DOCUMENT

Scopul acestui PPM este acela de a asigura un impact redus al lucrarilor asupra factorilor
de mediu. Planul include si masuri de atenuare a efectelor, precum si o monitorizare
continua in timpul executiei.

1.4. STATUSUL ACESTUI DOCUMENT

Prevederile acestui PPM trebuie sa fie respectate pe parcursul executarii lucrarilor si in
perioada de notificare a defectelor. Aceste prevederi trebuie citite si interpretate impreuna
cu prevederile legislative in vigoare.

2. CERINTE GENERALE
2.1. ADMINISTRAREA PPM
Copii ale acestui PPM vor fi pastrate la biroul santierului si vor fi distribuite tuturor
persoanelor cu functii de raspundere din cadrul acestui proiect. Acestea va trebui sa se
familiarizeze cu continutul acestui plan.

2.2. ROLURI SI RESPONSABILITATI

Implementarea acestui PPM necesita implicarea mai multor parti, fiecare avand un rol
vital in asigurarea unui management de mediu de calitate in timpul perioadei de constructie.

2.2.1. Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu

Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Giurgiu este autoritatea responsabila pentru
autorizarea proiectului din punct de vedere al mediului. Un reprezentant al APM Giurgiu va
7
fi invitat sa participe la sedintele lunare ale Comitetului de Management al Mediului (CMM),
comitet ce va fi format de asocierea noastra in cazul atribuirii proiectului.

2.2.2. Angajator: Consiliul Local comuna Ghimpati, judetul Giurgiu

In calitate de titular al avizului/acordului de mediu pentru lucrarile din cadrul acestui
proiect, Angajatorul este responsabil pentru impactul lucrarilor ce urmeaza a fi executate si
pentru gestionarea acestui impact. Prin contractul de executie a lucrarilor, antreprenorului i
se va delega sarcina de respecta prevederile din avizul/acordul de mediu, precum si
legislatia in vigoare.
Un reprezentant al Angajatorului va face parte din CMM si va participa la intalnirile lunare
ale CMM.

2.2.3. Reprezentantul Angajatorului - Inginerul (RA)

In cazul in care Angajatorul va delega o firma/persoana pentru managementul acestui
proiect si supervizarea lucrarilor de executie, acest Reprezentant va numi un Controlor de
Mediu (CM). Orice decizie cu privire la managementul mediului va fi in final
responsabilitatea RA. Acesta va asista CM de fiecare data cand va fi necesar si va avea
urmatoarele indatoriri in implementarea acestui PPM:
- se va asigura ca toate autorizatiile si permisele de mediu necesare au fost obtinute
- va revizui si va aproba procedurile de lucru ale Antreprenorului (ajutat de CM cand
este necesar)
- va asista Antreprenorul in gasirea unor solutii de mediu responsabile la probleme ce
pot aparea (cu sprijinul CM si CMM)
- va dispune inlocuirea persoanei(lor) si/sau echipamentelor care nu corespund cu
specificatiile PPM
- va participa la sedintele lunare ale CMM ca membru al CMM.

2.2.4. Controlor de Mediu (CM)

Controlorul de Mediu (CM) poate fi un consultant de mediu independent numit de RA
pentru a actiona ca reprezentant al Angajatorului in monitorizarea si revizuirea
managementului de mediu si implementarea de catre Antreprenor a acestui PPM.
CM va fi prezent in santier ori de cate ori va fi necesar, dar nu mai putin de o zi pe
saptamana.
Indatoririle acestuia includ urmatoarele:
- sprijinirea RA in asigurarea faptului ca autorizatiile si permisele de mediu necesare
8
 au fost obtinute
- mentinerea unor linii de comunicare directa intre RA, Angajator, Antreprenor si CMM
cu privire la problemele de mediu
- convocarea CMM si facilitatea intalnirilor CMM
- numirea unor specialisti in cazul solicitarii CMM (botanisti, ecologi etc.)
- raportarea cu privire la problemele de mediu din santier si in timpul sedintelor lunare
ale CMM
- revizuirea si aprobarea procedurilor de lucru ale Antreprenorului impreuna cu RA
- vizitarea cu regularitate a santierului in vederea verificarii conformarii cu PPM
- monitorizarea si verificarea respectarii PPM, a procedurilor de lucru si a legislatiei in
vigoare, monitorizand si asigurandu-se ca impactul asupra mediului este minim
- asistarea Antreprenorului in gasirea unor solutii responsabile la probleme de mediu
- monitorizarea instruirii personalului Antreprenorului cu privire la problemele de
mediu
- recomandarea indepartarii persoanei(lor) si/sau echipamentelor care nu respecta
prevederile PPM (impreuna cu RA)
- verificarea lunara a implementarii PPM
- intocmirea unui raport final cu privire la PPM si implementarea acestuia in timpul
constructiei si inaintarea acestui raport catre Angajator si APM Giurgiu.

2.2.5. Reprezentantul de Mediu al Antreprenorului (RMA)

Antreprenorul va nominaliza o persoana competenta ca Reprezentant de Mediu al
Antreprenorului (RMA). RMA va fi o persoana instruita in managementul mediului si va
avea abilitatile necesare sa atribuie managementul mediului intregului personal implicat in
proiect.
RMA va fi responsabil pentru supervizarea respectarii de catre Antreprenor a cerintelor
PPM si a legislatiei in vigoare.
RMA va fi responsabil pentru pastrarea unor inregistrari detaliate ale tuturor activitatilor din
santire care pot face referire la aspectele de mediu. Acestea includ:
- inspectii zilnice
- supervizarea lucrarilor unde managementul de mediu este un element important (de
ex: zone sensibile, zone cu risc de mediu ridicat etc.)
- informarea CM
- raportarea catre CMM cu privire la implementarea PMM

9
 - intocmirea unor liste de verificare la inceputul lucrarilor, saptamanale, lunare si la
incheierea lucrarilor
- pastrarea unor inregistrari fotografice a progresului lucrarilor din perspectiva de
mediu
- pastrarea unui registru de plangeri la biroul din santier si inregistrarea oricaror
comentarii din partea comunitatii locale
- pastrarea unui registru cu incidentele si accidentele care au avut loc impreuna cu
modul in care au fost tratate.

2.2.6. Comitetul de Management al Mediului (CMM)

CMM va fi o echipa multidisciplinara avand sarcina de a monitoriza progresului PPM si
rezolvarea problemelor de mediu care ar putea aparea in timpul executiei lucrarilor.
Din CMM vor face parte reprezentanti ale partilor relevante pe parcursul lucrarilor, cum ar fi:
- Consiliul Local comuna Ghimpati, judetul Giurgiu
- Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu
- Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Giurgiu
- Consiliul Judetean Giurgiu
Daca prezenta anumitor specialisti este necesara pentru sedintele CMM, acestia vor fi
convocati in urma deciziei CMM.
In mod normal, CMM se va intruni lunar. Daca insa nu exista probleme, sedintele CMM
vor fi mai rare, la fel cum, daca situatia o impune, este posibil ca acestea sa aiba loc mai
des.

2.2.7. Structura organizationala

Detalii cu privire la structura organizationala sunt prezentate in figura 1. Structura
ilustreaza procedurile de raportare pentru partile implicate in implicarea acestui PPM.

Autoritate
Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu
 
 
 
Parti   Comitet de Management al
implicate Mediului    
 
Angajator
 
   
   

10
   Reprezentantul
Controlor de Mediu
Angajatorului
   
   
   
Antreprenor
Figura 1. Structura organizationala a implementarii PPM

2.3. INSTRUIRE SI CONSTIENTIZARE

Vom asigura instruirea si constientizarea personalului sau cu privire la importanta si
implicatiile PPM.
Ca un minim, instruirea va trebui sa includa:
- explicarea importantei respectarii PPM
- discutarea potentialelor impacturi ale lucrarilor asupra mediului
- beneficiile unei executii de calitate
- rolurile si responsabilitatile angajatilor
- explicarea masurilor de atenuare a impactului asupra mediului
- explicarea prevederilor PPM
- explicarea structurilor de management si mentionarea persoanelor responsabile de
probleme de mediu
Vom pastra inregistrari ale sesiunilor de instruire de mediu, inclusiv numele participantilor,
datele si informatiile prezentate.

2.4. PROCEDURI DE LUCRU

Procedurile de lucru vor fi transmise in scris catre RA ca raspuns la cerintele acestui
PPM sau la cererea RA. Vom pregati procedurile de lucru tinand cont de aspectele de
mediu.
Nu vom incepe o activitate pentru care nu am obtinut aprobarea procedurii de lucru.
O procedura de lucru acceptata nu ne absolva de obligatiile si responsabilitatile sale
contractuale. Pe parcursul acestui proiect se va respecta principiul „poluatorul plateste”.
Procedurile de lucru vor acoperi aspecte relevante cu privire la:
- procedurile de constructie si amplasamentul santierului
- data inceperii si durata procedurii
- materiale, echipamente si forta de munca folosite
- modul in care materialele, echipamentele si forta de munca vor fi mutate in si de la
santier
- depozitarea, indepartarea si manipularea adecvata a tuturor materialelor,

11
 materialelor in exces si deseurile rezultate
- proceduri de urgenta in cazul unui potential accident/incident care ar putea avea loc
in timpul lucrarii
- conformarea/neconformarea cu prevederile PPM si motivarea neconformarii

Pe baza prevederilor acestui PPM, urmatoarele proceduri vor fi intocmite (ca minim):
- organizarea de santier
- curatirea santierului
- substante periculoase
- managementul traficului
- controlul deseurilor solide
- controlul apelor uzate
- remedierea eroziunilor si stabilizarea
- proceduri PSI

3. CONTROLUL ACTIVITATILOR DE CONSTRUCTIE

3.1. ELIBERAREA (CURATIREA) SANTIERULUI
Vom prezenta o procedura de eliberare (curatire) pentru toate zonele in care
intentioneaza sa indeparteze vegetatia. Procedura trebuie sa indice ce trebuie indepartat,
cum se va face, unde si cum va fi depozitat sau eliminat materialul indepartat etc.

3.1.1. Indepartarea vegetatiei

Vegetatia nu va fi indepartata fara aprobarea scrisa a procedurii de catre RA.
Indepartarea vegetatiei in zonele umede si in zona cursurilor de apa se va face manual.
Vegetatia indepartata in zona cursurilor de apa nu va fi depozitata in aceeasi zona pentru
a impiedica inundatiile.
Vegetatia indepartata va fi eliminata la un depozit ecologic de deseuri

3.1.2. Strat vegetal

Vom decoperta stratul vegetal in toate zonele in care acesta ar putea fi afectat de

12
activitati de constructie, inclusiv activitati temporare cum ar fi depozitare sau depozitare in
gramezi.
Stratul vegetal decopertat va fi depozitat in gramezi in zone aprobate de RA pentru a
putea fi refolosit si va fi protejat corespunzator. Gramezile de strat vegetal vor fi convexe si
nu vor fi mai inalte de 2 m. Acestea vor fi modelate astfel incat sa impiedice baltirea apei la
suprafata. Aceste gramezi vor fi protejate de eroziunea produsa de vant si ploaie cu ajutorul
unor drenuri sau cu vegetatie temporara. Gramezile nu vor fi acoperite cu materiale plastice
care ar putea declansa ingrasarea sau ar putea distruge semintele prezente in stratul
vegetal. Gramezile nu vor fi compactate mai mult de 1500kg/mp si nu vor fi impinse cu
bulldozerul pe o distanta mai mare de 50 de metri.
Gramezile vor fi verificate periodic pentru a identifica orice buruieni care va trebui
indepartate cand germineaza pentru a preveni contaminarea. Inainte ca stratul vegetal sa
fie refolosit, gramezile vor fi analizate de un specialist si, daca este necesar, imbunatite
pentru refolosire

3.2. MANAGEMENTUL FACILITATILOR DIN SANTIER

Constructia, amenajarea si extinderea santierului si a componentelor acestuia vor fi
planificate, proiectate şi gestionate in asa fel incat efectele asupra mediului sa fie
minimizate.
Structurile si facilitatile temporare vor fi dezafectate in conformitate cu PPM si curatenia
de dupa constructie trebuie intreprinsa in mod corespunzator.

3.2.1. Organizarea de santier

Ne vom realiza organizarea de santier (cu birouri, ateliere, facilitati de testare, zone
pentru depozitare etc.) in asa fel incat mediul nu va fi afectat. Organizarea de santier nu va
fi facuta in zone cu pante abrupte sau la distante mai mici de 30 de metri de cursurile de
apa.
Organizarea de santier va tine cont de rutele de acces pentru livrari si servicii. Se va lua
in calcul alegerea unui amplasament care sa deranjeze cat mai putin vecinii, tinand cont si
de aspectele de siguranta.
Orice organizare de santier va fi discutata si agreata cu autoritatile locale.
Inainte de inceperea lucrarilor, vom transmite RA o procedura care va detalia:
- amplasamentul organizarii de santier
- un plan care sa includa amplasarea depozitelor de deseuri si facilitatile de tratare,
13
 zonele pentru spalare, zonele de depozitare a materialelor, zonele de depozitare a
gramezilor de vegetal, zonele de depozitare a deseurilor periculoase
- planul de demolare si indepartare a acestor facilitati dupa terminarea lucrarilor
Ne vom asigura ca zona aprobata va acoperi tot proiectul fara a necesita ulterior ajustari.

3.2.2. Zone interzise

Zonele in care lucrarile de constructie (inclusiv traficul necesar) nu sunt permise sunt
numite zone interzise. Nu este permisa intrarea in aceste zone a unei persoane, a unui
vehicul sau echipament fara aprobarea RA.

3.2.3. Toalete
Suntem responsabili pentru aducerea unor toalete si mentinerea acestora curate.
Acestea trebuie pozitionate in toate zonele in care sunt concentrati muncitorii.

3.2.4. Ateliere, intretinerea echipamentelor si depozitare

Toate vehiculele si echipamentele vor fi pastrate in stare de functionare pentru a mari
eficienta si reduce poluarea.
Toate lucrarile de intretinere, inclusiv spalarea si alimentarea cu combustibil vor avea loc
in spatiile stabilite din zona atelierelor.
Ne vom asigura ca nu va avea loc nicio contaminare a solului sau vegetatiei in jurul
spatiului destinat atelierelor.
Toate zonele de intretinere a masinilor trebuie sa fie imprejmuite. Trebuie folosite tavi
speciale pentru colectarea uleiurilor uzate, lubrifiantilor etc. in timpul lucrarilor de intretinere.
Spalarea echipamentului se limiteaza la cerintele urgente de intretinere.
Trebuie furnizate instalatii de colectare a apelor uzate. Carburantii, uleiurile si materile
prime vor fi stocate in rezervoare etanse. Va fi asigurata dotarea cu agenti separatori
si/sau absorbanti in cazul pierderilor accidentale de produse petroliere.

3.3. DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI FOLOSIREA MATERIALELOR

Impactul potential asupra mediului cauzat de depozitarea, manipularea si folosirea
materialelor folosite in timpul lucrarilor va fi redus la minimum.

3.3.1. Generalitati
Considerente de mediu vor fi luate in calcul la amplasarea zonelor de depozitare a
materialelor.
14
3.3.2. Transport
Ne vom asigura ca toti furnizorii si soferii acestora sunt constienti de procedurile si
restrictiile mentionate in PPM.
Materialele trebuie sa fie transportate corespunzator pentru a asigura deplasarea in
conditii de siguranta intre destinatii in timpul transportului. Incarcaturile trebuie sa fie
acoperite corespunzator pentru a preveni scurgerile si caderile din vehicul in timpul
transportului. Vom fi responsabil pentru orice curatire care trebuie facuta ca rezultat al
nerespectarii de catre angajatii sai sau ai furnizorilor a conditiilor de transport in siguranta.

3.3.3. Depozitare in gramezi

Ne vom planifica activitatile astfel incat materialul excavat din gropile de imprumut, in
masura in care este posibil, sa poate fi transportat direct si asternut la punctul in care
urmeaza sa fie utilizat.
In cazul in care depozitarea temporara devine necesara, zonele pentru stocarea de
material excavat si importat trebuie sa fie indicate si delimitate pe planul prezentat in scris
catre RA pentru aprobare, impreuna cu masurile propuse pentru prevenirea si limitarea
daunelor aduse mediului, precum si masurile de refacere.
Gramezile se asezate inclinate pentru a crea cel mai redus impact vizual.
In santier nu va ramane material strain generat/depozitat. Zonele afectate de depozitare
vor fi aduse la starea initiala.

3.3.4. Substante periculoase

In general prin substante periculoase se intelege orice substanta chimic pura,
amestec de substante sau preparate care sunt: inflamabile, foarte inflamabile,
explozive, corozive, infectioase, oxidante, iritante, cancerigene, teratogene,
mutagene, ecotoxice, daunatoare si care exista sub forma de materii prime, produse,
produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substante despre
care exista presupunerea ca vor fi generate in cazul producerii unui accident, introduse
sau mentinute in mediu si care pot dauna omului si mediului inconjurator.
Problema principala in cazul folosirii acestor substante este reprezentata de eliberarea
lor accidentala in mediu prin scurgeri si eliminare nepotrivita. Aceste evenimente
neplanificate pot avea efecte adverse asupra calitatii solului, calitatii apei, sanatatii si
sigurantei umane, florei si faunei.
Toate substantele periculoase vor fi depozitate in santier numai in conditii controlate.
15
 Toate substantele/materialele periculoase vor fi depozitate intr-o zona securizata care
este imprejmuita si unde accesul este restrictionat. Depozitarea se va face in recipienti
potriviti. Vor fi montate indicatoare care sa indice natura materialelor depozitate.
Substantele periculoase vor fi folosite doar de catre personal instruit si calificat in
manipularea acestor substante si numai in acord cu instructiunile producatorului.
Pentru toate substantele periculoase vor fi prezente pe santier Fise de Securitate.

3.3.5. Materiale de imbracaminti

Imprastierea de produse din bitum in afara suprafetei de drum si pe vegetatia rutiere
trebuie sa fie prevenita folosind o metoda aprobata de RA.
La incalzirea produselor din bitum, trebuie sa luam cunostinta de masuri adecvate de
control al incendiului.
Criblura / exces pietris nu vor fi lasate pe drum / acostamente zone pavate. Acestea vor
fi maturate / puse in gramezi si eliminate intr-o zona aprobata de RA.
Calitatea apei din scurgerile de la orice suprafete proaspete de bitum trebuie sa fie
monitorizata de RA, precum si actiunile de remediere, daca este necesar.

3.4. MANAGEMENTUL TRAFICULUI

Materialele si echipamentele vor fi transportate la santier pe parcursul executarii
lucrarilor.
Principala preocupare de mediu asociata cu traficul de vehicule conexe proiectului este
potentialul de a provoca intarzieri in fluxul de trafic si perturbarea rezindentilor din
apropiere. Functionarea vehiculelor si echipamentelor are si potentialul de a perturba
fauna terestra si habitatul ei, solul, calitatea apelor subterane si a sanatatii si sigurantei
umane.

Procedurile generale de protectie a mediului asociate cu traficul vehiculelor legate de

proiect includ:

• Orele de lucru in cadrul proiectului vor fi stabilite impreuna cu autoritatile locale pentru a
atenua orice perturbare a locuitorilor din apropiere;
• Vehiculele si echipamentele asociate cu proiectul se vor deplasa pe drumurile publice si
drumurile de acces desemnate pentru a reduce la minimum perturbarea solului, a
16
vegetatiei si a faunei salbatice.
• Toate vehiculele si echipamentele asociate cu proiectul nu vor avea scurgeri de antigel,
combustibil, ulei si lichid hidraulic.
• Vehiculele vor respecta limitele de viteza;
• Vehiculele vor reduce viteza si vor circula cu prudenta atunci cand traficul este aglomerat
si in timpul perioadelor cu lumina scazuta (de exemplu, amurg si zori).

3.5. MANAGEMENTUL DESEURILOR

Managementul deseurilor in santier va fi strict controlat si monitorizat. Vor fi permise doar
metode de eliminare aprobate.
Vom asigura instruirea personalul nostru in mod corespunzator cu privire la eliminarea
deseurilor.

3.5.1. Deseuri solide

Ne vom asigura ca toate facilitatile sunt mentinute intr-o stare curata si ordonata si ca in
santier nu sunt resturi. Vor fi luate masuri pentru a reduce resturile intamplatoare si
comportamentul neglijent cu privire la deseuri. Vom furniza pubele, containere si alte
facilitati de colectare pentru eliminarea finala. Deseurile vor fi colectate selectiv.
Deseurile solide pot fi depozitate temporar in santier intr-o zona desemnat pentru
colectare si depozitare. Zona de depozitare va fi imprejmuita pentru a impiedica
imprastierea resturilor.
Deseurile nu vor fi arse sau ingropate.
Toate deseurile solide vor fi eliminate la un depozit ecologic, si vom prezenta RA dovada
eliminarii.

3.5.1.1. Deseuri din constructii

Deseurile din constructii vor fi eliminate la un depozit ecologic pentru materiale inerte
sau predate unui operator autorizat .

3.5.2. Deseuri periculoase

Toate deseurile periculoase vor fi eliminate la un depozit pentru deseuri periculoase si
vom prezenta RA dovada eliminarii.
Uleiurile uzate vor fi indepartate din santier si predate unui operator autorizat .
Nu se accepta sub nicio forma varsarea grundurilor sau produselor bituminoase din
santier peste maluri sau in gropile de imprumut, asa cum nu se accepta nici ingroparea lor.
17
Grundurile si produsele bituminoase respinse sau nefolosite vor fi returnate furnizorului.
Uleiurile uzate, lubrifiantii, solventii, agentii de curatire etc. provenite de la intretinerea
vehiculelor si echipamentelor vor fi colectate si predate unei firme specializate care le va
recicla sau elimina.

3.5.3. Ape uzate

Inainte de deversarea apelor uzate in reteua de canalizare va fi ceruta aprobarea RA, iar
cererea va fi insotita de analize de laborator care sa confirme incadrarea in limitele din
NTPA – 001.
Vom intocmi o procedura care va detalia modul in care apele uzate sunt colectate din
zonele care generate ape uzate, impreuna cu modul de stocare si eliminare. Este posibila
si realizarea unei tratari in situ a apelor uzate.

3.6. CONTROLUL ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

In timpul lucrarilor se va inregistra o crestere a nivelului zgomotului datorita traficului
vehiculelor implicate in proiect si echipamentelor folosite la lucrari, precum si o crestere a
nivelului vibratiilor.
Zgomotul si vibratiile cauzate pote avea implicatii pe termen scurt asupra rezidentilor din
apropiere, animalelor si pasarilor.
Vom incerca sa mentinem nivelul zgomotului si vibratiilor la minimum prin urmatoarele
masuri:
- orele de lucru vor fi stabilite impreuna cu autoritatile locale.
- lucrarile vor fi organizate in asa fel incat nivelurile de zgomot si vibratii sa ramana
comparabile cu cele prezente in mod obisnuit in zonele de lucru
- vehiculele implicate in proiect vor respecta traseele stabilite si vor fi intretinute intr-o
stare care sa evite zgomotul si vibratiile in exces
- in cazul unui deranj deosebit al vecinilor, organizarea pe cat posibil a activitatilor
astfel incat acesta sa fie redus la minimum
- folosirea unor echipamente aflate intr-o stare de functionare cat mai buna
- restrictionarea efectuarii operatiunilor generatoare de zgomot si vibratii la orele din
timpul zilei (8-18)
- avertizarea din timp a comunitatii locale si/sau rezidentilor care ar putea fi deranjati
de anumite activitati generatoare de zgomot si vibratii, precum si anuntarea din timp
a unor institutii (spitale, scoli, biserici etc.)
18
 Se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare cu privire la zgomot si vibratii (H.G. nr.
493/ 2006).

3.7. CONTROLUL PRAFULUI

Praful poate intra in sistemele acvatice si poate afecta locuitorii din imprejurimi. Praful
reprezinta o problema pentru oameni si animale si datorita efectelor pe care le poate avea
inhalarea acestuia in cantitati mari.
Ne vom asigura ca generarea prafului este redusa la minimum si vom implementa un
program de control al prafului pentru a mentine un mediu sigur de lucru, pentru a reduce
deranjul pentru zonele rezidentiale si pentru a proteja cat mai mult vegetatia naturala,
recoltele etc.
Vehiculele implicate in proiect vor respecta limitele de viteza si distantele de transport vor
fi reduse la minimum.
Datorita cantitatilor mari de materiale necesare executarii lucrarilor (in special agregate si
cimenturi), exista un risc ridicat pentru cresterea nivelului prafului.
Se va evita supraincarcarea camioanelor pentru a reduce praful si pierderile in timpul
transportului.
Pe cat posibil, transporturile se vor face in timpul orelor cu trafic redus.
Incarcaturile materiale vor fi acoperite corespunzator si asigurate in timpul transportarii.
Solul expus si materialele depozitate in gramezi vor fi protejate impotriva eroziunii
vantului si amplasarea gramezilor va tine cont de directiile preponderente de vant si
amplasarea receptorilor sensibili.
Daca este necesar, vor fi aduse cisterne echipate cu un sistem de stropire care sa
asigure o udare uniforma. Se vor folosi cantitati minime de apa pentru controlul prafului
pentru a impiedica formarea de sedimente.
Sursele de apa alese vor avea un debit suficient astfel incat umplerea cisternelor sa nu
reduca in mod considerabil debitul din cursul de apa. Un curs de apa care este o sursa
buna pe parcursul anului este posibil sa nu fie o sursa buna pe timpul verii si de aceea, in
perioade secetoase, vor fi preferate iazurile/lacurile. Cisternele nu vor trece printr-un curs
de apa sau printr-o zona umeda, la fel cum nici nu vor fi conduse pe marginea unei ape
sau a unei zone umede (cu exceptia situatiilor in care marginea este solida) pentru a
preveni formarea ruginei.
Produsele petroliere nu trebuie sa fie folosite pentru controlul prafului.
Vor fi implementate proceduri de siguranta pentru a reduce potentialul de accidente .
19
3.8. CONTROLUL EROZIUNII SOLULUI SI SEDIMENTARII

3.8.1. In timpul lucrarilor

Vom implementa masuri de control al eroziunii si sedimentarii. In timpul lucrarilor vor fi
protejate toate zonele susceptibile de eroziune si luand toate masurile necesare pentru a
preveni concentrarea apelor pluviale in izvoare si pe pante, maluri etc.
Paraiasele sau canalele de eroziune aparute in timpul lucrarilor vor fi umplute si
compactate, iar zonele vor fi aduse la o stare potrivita.
Zonele stabilizate sau curatate pentru a preveni si controla eroziunea si/sau sedimentarea
vor fi gestionate in mod activ. Metoda de stabilizare va fi stabilita impreuna cu AR.

3.9. LUCRUL IN ZONA CURSURILOR DE APA

Pe cat este posibil va fi evitat lucrul in perioade ploioase. Toate cursurile de apa vor fi
protejate de eroziune si de scurgerea directa sau indirecta a poluantilor (de ex.: ciment,
produse bituminoase, uleiuri, combustibili, substante chimice, ape uzate etc.)
In cazul unei scurgeri, vom actiona prompt pentru curatarea zonelor poluate si prevenirea
imprastierii poluantilor. Vom fi raspunzatori pentru pentru angajarea unor operatori
profesionisti daca se solicita acest lucru.
Orice lucrare care necesita trecerea printr-un curs de apa de catre vehicule si
echipamente va fi facuta cu viteza redusa, cu vehicule curate (fara scurgeri etc.) si pe un
singur fir.
Vor fi folosite tavi colectoare pentru toate pompele, generatoarele etc. pentru a preveni
contaminarea apei ca rezultat al scurgerilor.

3.9.1. Protejarea calitatii apelor de suprafata

Vom asigura curgerea neintrerupta a apelor de suprafata. Aceasta va fi facuta prin
devierea cursului, poduri provizorii etc. Niciun curs de apa nu va fi deviat sau modificat fara
aprobarea procedurii de catre AR. Apa contaminata pompata din zone de lucru nu va fi
pompata direct in cursurile de apa.

20
3.10. PROTEJAREA VEGETATIEI NATURALE
Vom fi responsabili pentru informarea angajatilor nostri cu privire la nevoia prevenirii
efectelor daunatoare asupra vegetatiei naturale in si in jurul santierului ca rezultat al
activitatilor lor.
Indepartarea vegetatiei naturale trebuie redusa la minimum.
Este interzisa folosirea de erbicide.

3.11. PROTEJAREA FAUNEI

Ne vom asigura ca in perimetrul santierului fauna nu va fi vanata, otravita sau deranjata
in vreun alt fel.
Hranirea animalelor salbatice este strict interzisa.
Folosirea pesticidelor este interzisa.

3.12. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Vor fi luate toate masurile necesare in vederea evitarii cresterii riscului de incendiu prin
activitatile din santier. Ne vom asigura ca echipamentul PSI de baza este disponibil pe
parcursul derularii lucrarilor. Va fi numit un responsabil PSI care va asigura o reactia
imediata si potrivita in cazul unui incendiu. Ne vom asigura ca angajatii sunt constienti de
procedura ce trebuie urmata in cazul unui incendiu.
Vom anunta imediat serviciul de urgenta si Inspectoratul de Stat pentru Situatii de
Urgenta .
Vom intocmi si un plan de control si o procedura de urgenta pentru incendii in care vom
detalia procedurile ce trebuie urmate.
Orice lucrare care necesita lucrul cu foc poate avea loc doar intr-o zona desemnata si
aprobata si trebuie sa fie supravegheata in permanenta. Va fi disponibil echipament PSI.

3.13. GROPI DE IMPRUMUT

Nu vor fi exploatate gropi de imprumut fara aprobarea autoritatilor relevante. Gropile de
imprumut pot fi exploatate doar in acord cu prevederile legislative in vigoare.

3.14. PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

Daca in timpul lucrarilor de excavatii sunt descoperite artefacte arheologice sau
paleontologice, lucrul in vecinatatea descoperirii va fi oprit imediat. Vom instiinta imediat
RA, care va contacta institutiile abilitate.
21
 Nu avem dreptul sa distrugem, sa deterioram, sa excavam, sa alteram sau sa deranjam in
vreun fel materialul descoperit.

4. MONITORIZARE SI CONTROL

4.1. MONITORIZARE SI INSPECTIE

Exista doua tipuri de monitorizare luate in calcul la determinarea impactului activitatilor si
eficienta masurilor de atenuare: monitorizare a respectarii PPM (MRPPM) si monitorizare
a efectelor (ME). Prima evalueaza respectarea PPM, iar a doua acuratetea predictiilor si
eficienta masurilor de atenuare propuse.

4.1.1 MRPPM
MRPPM poate fi impartita in doua elemente distincte:
a) supravegherea si controlul autoritatilor; si
b) auto-monitorizarea si inspectia

Autoritatile cu rol de supraveghere si control in acest proiect sunt: Agentia pentru

Protectia Mediului Giurgiu, Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Giurgiu,
ISU Giurgiu .

Auto-monitorizarea implica:
-monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului si conformarea acestora cu PPM si
legislatia in vigoare
-monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului si conformarea acestora cu avizele,
acordurile si autorizatiile emise
-coordonarea si comunicarea cu autoritatile de reglementare
Vor fi organizate inspectii de mediu zilnice.

4.1.2 ME
Evaluarea efectelor se face pentru validarea predictiilor, evaluarea eficientei masurilor
de atenuare a impactului si identificarea nevoii de a schimba sau imbunatati aceste
22
masuri.
Tabelul de mai jos prezinta o lista de factori de mediu ce urmeaza a fi monitorizati pe
parcursul proiectului:

Element Responsabilitate Faza de Executie

RA Antreprenor lucrari
Inspectie de mediu X X In timpul tuturor fazelor
de executie
Calitatea aerului X X Asigurarea functionarii
tuturor echipamentelor.
Evaluare vizuala a
prafului
Zgomot X X Monitorizare periodica
Apa X X In timpul lucrarilor ce pot
avea impact asupra
calitatii apei
Solide aflate in X X Vor fi prelevate probe in
suspensie timpul furtunilor
MRPPM X X In timpul tuturor fazelor
de executie

Tabelul urmator prezinta succint masurile propuse pentru atenuarea impactului,

responsabilitatile, controlul si faza de implementare a acestora:

Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare

1. MĂSURI PROPUSE PENTRU EVITAREA SAU REDUCEREA IMPACTULUI ZGOMOTULUI

Limitarea activităţilor Beneficiar / Contract de Se va adopta în timpul

generatoare de zgomot pe constructor / lucrări construcţiei. Măsura va fi
perioade ale zilei sau anului în supervizor de Raport impusă în caietul de
care impactul zgomotului este mediu supervizare sarcini şi contract
cel mai mic
Toate echipamentele şi utilajele Beneficiar / Contract de Se va adopta în timpul
trebuie să fie dotate cu constructor / lucrări construcţiei. Măsura va fi
dispozitive de reducere supervizor de Raport impusă în caietul de

23
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
zgomotului mediu supervizare sarcini şi contract

Activităţile temporare Beneficiar / Contract de Se va adopta în timpul

generatoare de zgomot mare, constructor / lucrări construcţiei. Măsura va fi
se vor desfăşura în afara supervizor de Raport impusă în caietul de
perioadelor vârf de migraţiune mediu supervizare sarcini şi contract
a păsărilor iar receptorii umani
din vecinătate vor fi înştiinţaţi.
Atunci când este fezabil, Beneficiar / Raport Se va adopta în timpul
activităţile generatoare de constructor / supervizare construcţiei.
zgomot vor fi planificate astfel supervizor de
încât să se desfăşoare în mediu
acelaşi timp.
Atât cât este posibil din punct Beneficiar / Raport Se va adopta în timpul
de vedere tehnic, rutele constructor / supervizare construcţiei.
vehiculelor şi a utilajelor grele supervizor de
care susţin activităţile de mediu
construcţie (camioane,
macarale, excavatoare,
buldozere) vor fi stabilite cât
mai departe de receptorii
sensibili.
2. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA CALITĂŢII AERULUI

Acoperirea căilor de acces cu Beneficiar / Contract de Se va adopta în faza PAC

agregate minerale. constructor / lucrări – DOE / DE
supervizor de Raport
mediu supervizare
Minimizarea suprafeţelor Beneficiar / Contract de Se va adopta în faza PAC
perturbate. constructor / lucrări – DOE / DE
supervizor de Raport
mediu supervizare
Utilizarea de tehnici de Beneficiar / Contract de Se va adopta în faza PAC
reducere a emisiilor de praf pe constructor / lucrări – DOE / DE
drumurile nepavate şi pe supervizor de Raport
terenurile decopertate (sau fără mediu supervizare
vegetaţie)

24
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
Afişarea şi impunerea limitelor Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor
de viteză pentru a reduce constructor / lucrări
emisiile fugitive de praf supervizor de Raport
rezultate din traficul rutier. mediu supervizare
Refacerea zonelor perturbate Beneficiar / Contract de La finalizarea lucrărilor
de construcţie imediat după constructor / lucrări
finalizarea lucrărilor. supervizor de Raport
mediu supervizare
Solul, pietrişul, materialul de Constructor Raport Se va adopta în timpul
umplutură trebuie menţinut supervizare construcţiei.
umed în timpul încărcării /
descărcării şi transportului.
Camioanele vor fi încărcate în Constructor Raport Se va adopta în timpul
limita permisă. Nu se va depăşi supervizare construcţiei.
nivelul maxim permis de
încărcare.
Încărcarea materialelor în Constructor Raport Se va adopta în timpul
camioane se face astfel încât supervizare construcţiei.
să se minimizeze pierderile
(scurgerile de material) între
depozit şi camion.
Verificarea şi asigurarea Constructor Raport Se va adopta în timpul
autobasculantelor înainte de supervizare construcţiei.
încărcare şi după încărcare.
Acoperirea camioanelor de Constructor Raport Se va adopta în timpul
transport cu prelate. supervizare construcţiei.
Acoperirea materialelor de Constructor Raport Se va adopta în timpul
construcţie şi a depozitelor de supervizare construcţiei.
pământ şi pietriş dacă acestea
sunt surse de emisii in
atmosferă.
Instruirea muncitorilor în Constructor / Contract de Se va adopta în timpul
vederea manipulării supervizor de lucrări construcţiei.
materialelor şi a molozului în mediu Raport
timpul construcţiei pentru a supervizare
reduce emisiile fugitive.
3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ECOLOGIC

25
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
Asigurarea protecţiei resurselor Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor
ecologice importante prin constructor / lucrări
implementarea de zone de supervizor de Raport
protecţie în scopul evitării mediu supervizare
perturbării neintenţionate.
Minimizarea suprafeţei de teren Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor şi
perturbată de lucrările de constructor / lucrări în timpul construcţiei
construcţie şi implementarea supervizor de Raport
practicilor eficiente de control al mediu supervizare
prafului şi a eroziunii.
Întocmirea şi implementarea Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor şi
unui Plan de utilizare a constructor / lucrări în timpul construcţiei
terenului care să includă atât supervizor de Raport
terenurile ocupate temporar cât mediu supervizare
şi pe cele ocupate definitiv.
Întocmirea şi implementarea Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor şi
unui Plan de control al plantelor constructor / lucrări în timpul construcţiei
invazive care pot să apară pe supervizor de Raport
terenurile alterate de activităţile mediu supervizare
de construcţie.
Instruirea muncitorilor cu privire Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor şi
la prezenţa resurselor constructor / lucrări în timpul construcţiei
importante din zonă şi la supervizor de Raport
importanţa protecţiei acestora. mediu supervizare
Planificarea activităţilor pentru Beneficiar / Contract de În timpul construcţiei
reducerea perturbării resurselor constructor / lucrări
biologice importante din zonă supervizor de Raport
în perioadele critice ale zilei mediu supervizare
sau anului.
Instruirea personalului, Beneficiar / Contract de În timpul construcţiei
contractorilor şi a vizitatorilor în constructor / lucrări
scopul evitării hărţuirii sau supervizor de Raport
perturbării vieţii sălbatice, în mediu supervizare
special în sezoanele de
reproducere.
Evitarea răspândirii plantelor Constructor / Raport În timpul construcţiei
invazive, non-native prin supervizor de supervizare
26
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
menţinerea vehiculelor şi mediu
echipamentelor curate şi
utilizarea pentru refacerea
terenurilor doar a materialelor
de provenienţă cunoscută.
Controlul substanţelor potenţial Beneficiar / Raport În timpul construcţiei
periculoase pentru mediu. constructor / supervizare
supervizor de
mediu
Aplicarea practicilor de Beneficiar / Raport La începerea lucrărilor şi
prevenire a scurgerilor şi a constructor / supervizare în timpul construcţiei
planurilor de acţiune în caz de supervizor de
scurgeri accidentale în mediu
activităţile de întreţinere şi
operare a utilajelor şi
echipamentelor.
La dezafectare, suprafeţele Operator Proceduri de Etapa de dezafectare
rezultate în urma dezafectărilor dezafectare
vor fi reintegrate în mediu Raport
utilizându-se sol sau material supervizare
de umplutură de origine
controlată pentru evitarea
vegetării cu plante invazive.
Valoarea ecologică iniţială
(înainte de implementarea
proiectului) va trebui să fie cel
puţin aceeaşi la dezafectarea
proiectului.
4. MĂSURI PENTRU MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI AL SUBSTANŢELOR PERICULOASE

Întocmirea unei Liste Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu

exhaustive de materiale constructor / lucrări aplicativitate în faza de
periculoase ce vor fi utilizate, supervizor de Raport construcţie
stocate, transportate sau mediu supervizare
depozitate în timpul tuturor
fazelor proiectului.
Întocmirea şi implementarea Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu
unui Plan de management al constructor / lucrări aplicativitate în faza de

27
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
substanţelor periculoase care supervizor de Raport construcţie
să includă informaţii cu privire mediu supervizare
la: depozitare, utilizare,
transport şi eliminare
(intermediară sau finală) pentru
fiecare material din lista
exhaustivă de mai sus. Planul
trebuie să identifice şi să aplice
măsuri de urgenţă specifice.
Întocmirea şi implementarea Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu
unui Plan de management al constructor / lucrări aplicativitate în faza de
deşeurilor în care să se supervizor de Raport construcţie
precizeze: anticipările fluxurilor mediu supervizare
de deşeuri lichide şi solide;
procedurile de minimizare,
inspecţie şi determinare
specifice; locul de depozitare;
cerinţele privind managementul
şi eliminarea pentru fiecare flux
de deşeuri;
Întocmirea şi implementarea Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu
unui Plan de intervenţie şi constructor / lucrări aplicativitate în faza de
prevenire a scurgerilor pentru supervizor de Raport construcţie
locaţiile de depozitare a mediu supervizare
deşeurilor periculoase.
Întocmirea şi implementarea Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu
unui Plan de management al constructor / lucrări aplicativitate în faza de
apei pluviale care să asigure supervizor de Raport construcţie
conformarea cu reglementările mediu supervizare
în vigoare şi prin care să se
prevină migrarea în afara sitului
a apelor pluviale contaminate
sau eroziunea solului.
Depozitele temporare de Constructor Raport La începerea lucrărilor, cu
substanţe periculoase: deşeuri supervizare aplicativitate în faza de
periculoase, combustibili sau construcţie
alte substanţe, vor fi prevăzute
28
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
cu başe proiectate să reţină
110% din volumul rezervorului /
containerului.
Depozitarea controlată a Constructor Raport La începerea lucrărilor, cu
deşeurilor, în containere supervizare aplicativitate în faza de
adecvate, pe categorii de construcţie
deşeuri şi îndepărtarea
periodică a acestora de pe
amplasament prin firme
specializate şi autorizate în
acest sens.
În cazul unor scurgeri Constructor Raport În timpul construcţiei
accidentale de substanţe supervizare
periculoase sau deşeuri
periculoase, cazul va fi
investigat, documentat, se vor
lua măsuri de corecţie a cauzei
şi vor fi analizate efectele
asupra sănătăţii şi siguranţei
populaţiei şi asupra
biodiversităţii
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI ŞI RESURSELOR GEOLOGICE

Minimizarea suprafeţei de sol Beneficiar / Proiect DE La începerea lucrărilor, cu

care va fi afectată de constructor / Contract de aplicativitate în faza de
construcţia proiectului, pe cât supervizor de lucrări construcţie
de mult posibil. Se recomandă mediu Raport
utilizarea pe cât de mult posibil supervizare
a facilităţilor existente: drumuri,
gropi de împrumut şi cariere de
piatră / balastiere.
Minimizarea suprafeţelor de sol Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
decopertate sau de pe care se constructor / lucrări
înlătură vegetaţia. supervizor de Raport
mediu supervizare
Proiectarea şi aplicarea de Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu
măsuri de control a eroziunii. constructor / lucrări aplicativitate în faza de
supervizor de Raport construcţie

29
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
mediu supervizare
Utilizarea tehnicilor speciale de Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
construcţie în zonele cu pante constructor / lucrări
abrupte, soluri erodabile sau supervizor de Raport
traversări de torenţi. mediu supervizare
Refacerea solurilor perturbate Beneficiar / Contract de La finalizarea construcţiei
temporar imediat după constructor / lucrări
finalizarea lucrărilor. supervizor de Raport
mediu supervizare
Aplicarea de măsuri de control Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
a eroziunii solului datorită constructor / lucrări
traficului greu. supervizor de Raport
mediu supervizare
Curăţarea regulată şi Constructor / Contract de În faza de construcţie
menţinerea în stare bună a supervizor de lucrări
bazinelor de captare, canalelor mediu Raport
de drenaj şi a podeţelor. supervizare
Solul rezultat de la Constructor / Contract de În faza de construcţie
decopertarea terenului va fi supervizor de lucrări
depozitat controlat pe mediu Raport
amplasament şi va fi utilizat supervizare
după finalizarea construcţiei
pentru recopertare, pe cât
posibil în aceleaşi locaţii de
unde provine.
Evitarea creării de pante Constructor / Contract de În faza de construcţie
excesive în timpul excavaţiilor supervizor de lucrări
şi operaţiilor de amenajare a mediu Raport
terenului; supervizare
Utilizarea de material de Constructor / Contract de În faza de construcţie
împrumut din surse autorizate supervizor de lucrări
şi verificate. mediu Raport
supervizare
Depozitarea excesului de Constructor / Contract de În faza de construcţie
material excavat în zone supervizor de lucrări
aprobate şi controlate pentru a mediu Raport
controla eroziunea şi a supervizare
30
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
minimiza scurgerile de
materiale periculoase.
Utilizarea solului decopertat în Operator Proceduri de În faza de dezafectare
faza de dezafectare la dezafectare
refacerea zonelor afectate; Raport
supervizare
Umplerea oricărei fundaţii sau Operator Proceduri de În faza de dezafectare
denivelări artificiale, preferabil dezafectare
cu material de excavaţie în Raport
exces din timpul construcţiei; supervizare
Refacerea culoarelor de Operator Proceduri de În faza de dezafectare
scurgere şi drenaj a apelor dezafectare
pluviale conform situaţiei Raport
iniţiale, pe cât de mult posibil; supervizare
Utilizarea de plante native, Operator Proceduri de În faza de dezafectare
iarbă şi sol din aceeaşi zonă dezafectare
pentru refacerea şi stabilizarea Raport
solurilor perturbate. supervizare
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA RESURSELOR DE APĂ

Minimizarea suprafeţei de sol Beneficiar / Proiect DE La începerea lucrărilor, cu

care va fi afectată de constructor / Contract de aplicativitate în faza de
construcţia proiectului, pe cât supervizor de lucrări construcţie
de mult posibil. Se recomandă mediu Raport
utilizarea pe cât de mult posibil supervizare
a facilităţilor existente: drumuri,
gropi de împrumut şi cariere de
piatră / balastiere.
Utilizarea tehnicilor speciale de Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
construcţie în zonele cu pante constructor / lucrări
abrupte, soluri erodabile sau supervizor de Raport
traversări de torenţi. mediu supervizare
Se vor construi canale de Constructor / Raport În faza de construcţie
drenaj doar acolo unde este supervizor de supervizare
necesar. Se vor utiliza structuri mediu
speciale în zonele de
deversare a canalelor pentru a
se evita eroziunea solului.

31
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
Nu vor fi distruse / alterate Constructor / Raport În faza de construcţie
sistemele de drenaj existente supervizor de supervizare
(in special cele naturale), mai mediu
ales în zonele sensibile cum ar
fi solurile erodabile sau pantele
abrupte.
Aplicarea de măsuri de control Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
al eroziunii, în special în zonele constructor / lucrări
unde va fi trafic greu; supervizor de Raport
mediu supervizare
Refacerea solurilor perturbate Beneficiar / Contract de La finalizarea construcţiei
temporar imediat după constructor / lucrări
finalizarea lucrărilor. supervizor de Raport
mediu supervizare
Solul rezultat de la Constructor / Contract de În faza de construcţie
decopertarea terenului va fi supervizor de lucrări
depozitat controlat pe mediu Raport
amplasament şi va fi utilizat supervizare
după finalizarea construcţiei
pentru recopertare, pe cât
posibil în aceleaşi locaţii de
unde provine.
Evitarea creării de pante Constructor / Contract de În faza de construcţie
excesive în timpul excavaţiilor supervizor de lucrări
şi operaţiilor de amenajare a mediu Raport
terenului; supervizare
Monitorizarea adecvată a Supervizor de Raport În faza de construcţie
activităţii de construcţie în mediu supervizare
zonele de alimentare a
acviferului pentru a elimina
posibilitatea de contaminare a
acviferului.
Utilizarea de material de Operator Proceduri de În faza de dezafectare
împrumut din surse autorizate dezafectare
şi verificate. Raport
supervizare
Depozitarea excesului de Operator Proceduri de În faza de dezafectare
32
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
material excavat în zone dezafectare
aprobate şi controlate pentru a Raport
controla eroziunea şi a supervizare
minimiza scurgerile de
materiale periculoase.
Utilizarea solului decopertat în Operator Proceduri de În faza de dezafectare
faza de dezafectare la dezafectare
refacerea zonelor afectate; Raport
supervizare
Umplerea oricărei fundaţii sau Operator Proceduri de În faza de dezafectare
denivelări artificiale, preferabil dezafectare
cu material de excavaţie în Raport
exces din timpul construcţiei; supervizare
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI DATORAT TRANSPORTULUI

Întocmirea unui Studiu de Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu

rutare a drumurilor de acces şi constructor / lucrări aplicativitate în faza de
un Plan de management al supervizor de Raport construcţie
drumurilor care să încorporeze mediu supervizare
standarde de proiectare,
construcţie şi întreţinere a
drumurilor.
Se va întocmi şi implementa un Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu
Plan de transport. Planul va constructor / lucrări aplicativitate în faza de
include: dimensiunea supervizor de Raport construcţie
transportului, greutatea, mediu supervizare
originea, destinaţia şi cerinţe de
manevre specifice. Planul
trebuie să conţină de
asemenea rute alternative de
transport;
Întocmirea şi implementarea Beneficiar / Contract de La începerea lucrărilor, cu
unui Plan de management al constructor / lucrări aplicativitate în faza de
traficului pentru accesul pe supervizor de Raport construcţie
amplasament şi pentru mediu supervizare
utilizarea drumurilor publice.
Utilizarea exclusivă a Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
drumurilor special construite constructor / lucrări

33
Măsură propusă Responsabilitate Control Implementare
pentru a rezista la greutatea şi supervizor de Raport
volumul transportului. mediu supervizare
Drumurile neamenajate special
vor fi utilizate doar in caz de
urgenţă.
Impunerea unei limite de viteză Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
şi asigurarea că aceasta va fi constructor / lucrări
respectată de către personal şi supervizor de Raport
constructor; mediu supervizare
Temporizarea traficului Beneficiar / Contract de În faza de construcţie
vehiculelor grele pe drumurile constructor / lucrări
publice doar în orele supervizor de Raport
neaglomerate, pentru a nu se mediu supervizare
crea ambuteiaje şi pentru a
minimiza impactul asupra
comunităţilor locale.

5. PLANURI DE URGENTA
Este important sa fie luate in calcul accidente care ar putea avea loc in oricare dintre
fazele de executie si sa fie elaborate planuri de urgenta ce urmeaza a fi implementate in
cazuri de urgenta.
Urmatoarele evenimente neprevazute pot avea un impact negativ asupra mediului:
- in timpul fazelor de mobilizare, constructie si demobilizare exista potential pentru
defectiuni ale echipamentelor si vehiculelor si scurgeri de combustibili
- activitatile de intretinere pot implica folosirea produselor petroliere cum ar fi lubrifiantii
si exista potential pentru imprastierea accidental a acestora in mediul inconjurator
- conditiile meteo extreme pot cauza probleme operationale
Inainte de inceperea lucrarilor va fi intocmit un plan de urgenta care va cuprinde toate
masurile ce trebuie luate in situatii critice.

6. LEGISLATIE APLICABILA
Legislatia de mediu aplicabila acestor lucrari este:
- HG 1022/10.09.2002 privind regimul produselor si serviciilor ce pot pune in pericol
viata, sanatatea si mediul
34
- HG 1408/4.11.2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor
periculoase
- Ordinul 647/16.05.2005 privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente
substante periculoase
- HG 188/28.02.2003 privind conditiile de descarcare a apelor uzate
- Legea 107/25.09.2006 – legea apelor
- HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
- HG 235/7.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
- OUG 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare (Legea 27/15.01.2007)
- HG 856/16.08.2002 (evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei deseurilor)
- HG 349/21.04.2005 (depozitarea deseurilor)
- Ordinul 95/12.02.2005 (criterii de acceptare si proceduri de acceptare la depozitare
deseuri)
- HG 1061/10.09.2008 (transportul deseurilor)
- HG 1175/26.09.2007 (norme de transport rutier ADR)
- OUG 243/28.11.2000 (protectia atmosferei)
- OUG 195/22.12.2005 (protectia mediului), completata si modificata de OUG
164/19.11.2008
- Legea 19/29.02.2008 (raspunderea de mediu, repararea prejudiciului de mediu)

35