PROFILAXIA CARIEI APROXIMALE

Profilaxia cariei aproximale se face prin:

→ controlul plăcii bacteriene aproximale:
- periajul dentar în asociere cu pasta de dinţi
- dental floss cu adaos de fluor (zilnic)
- periuţe interdentare
- stimulatoare gingivale
- perio-aid
→ preparate de fluor:
- aplicaţii topice de fluor
- lavaje orale cu soluţii de fluor
- aplicaţii topice de fluor în gutiere
- lacuri concentrate cu clorhexidină
- gume de mestecat cu xilitol

Controlul plăcii bacteriene aproximale

Periajul dentar în absenţa utilizării altor mijloace auxiliare de igienă orală nu

îndepărtează suficient placa bacteriană la nivel aproximal. Aşa se explică frecvenţa mare a
cariilor aproximale şi frecvenţa mai mare a pungilor parodontale la nivel aproximal.
Marea majoritatea a indivizilor consideră că practicarea igienei orale constă în
periajul dentar cu pasta de dinţi la care se poate asocia apa de gură sau scobitorile.
Se neglijează faptul că dinţii prezintă 5 suprafeţe dentare dintre care doar 3 suprafeţe
(vestibulare, orale şi ocluzale) se pot igieniza cu periuţa dentară. Suprafeţele aproximale
(adică celelalte 2, meziale şi distale) nu se igienizează suficient prin periaj.
Studiile din literatura de specialitate confirmă faptul că igienizarea insuficientă a
spaţiilor aproximale începând din adolescenţă duce la apariţia cariei dentare şi a
parodontopatiilor marginale cronice.
Folosirea zilnică a firului de mătase îndepărtează placa bacteriană şi detritusurile
alimentare de la nivel aproximal (interdentar) şi din şanţul gingival.
Curăţirea spaţiilor aproximale se realizează cu ajutorul firului de mătase interdentar
(dental floss) şi/sau cu periuţa interdentară. Dental floss-ul igienizează spaţiile aproximale

1
cu contact interdentar. Prezenţa tremelor sau diastemelor implică folosirea periuţelor
interdentare.
Nu trebuie neglijată igienizarea suprafeţei distale a ultimului dinte de pe arcadă.
Firmele producătoare de dental-floss au imaginat pentru pacienţii cu manualitate
redusă un dispozitiv de menţinere a firului de mătase interdentar, numit port-firul de
mătase.
Se recomandă utilizarea dental-floss-ului cel puţin o dată pe zi, de preferinţă seara,
înainte de efectuarea periajului dentar.
Trebuie subliniat faptul că pacientul poate controla apariţia unei sângerări gingivale
la utilizarea firului de mătase interdentar. Dacă sângerarea persistă mai mult de o săptămână
el trebuie să se prezinte la un consult stomatologic.
Persistenţa mai mult de o săptămână a sângerării gingivale de la utilizarea dental-
floss-ului poate sugera:
- o manipulare intempestivă, incorectă, a firului de către pacient
- o obturaţie incorectă
- o carie aproximală
- tartru subgingival
Dacă la nivelul cavităţii orale există treme sau diasteme se recomandă igienizarea
feţelor aproximale cu ajutorul periuţelor interdentare. Acestea au forma unor spirale
miniaturizate, adaptate spaţiilor interdentare. Periuţa interdentară foloseşte şi la igienizarea
corpurilor de punte, a furcaţiilor interradiculare şi a dispozitivelor de ortodonţie fixă.
Igienizarea corpurilor de punte se poate face şi cu un dispozitiv special de translatare
a firului de mătase sub corpul de punte sau cu super-floss.
Spaţiile interdentare se pot igieniza şi cu scobitorile medicinale.
Folosirea firului de mătase interdentar trebuie să se facă după apariţia dinţilor
permanenţi, odată cu stabilirea contactelor interdentare. Se recomandă să fie folosit atâta
timp cât există dinţi pe arcadele dentare.
Deci, individualizarea mijloacelor de igienă orală se face în funcţie de:
- vârsta pacientului
- tipul lucrărilor protetice sau ortodontice
- particularităile dento-parodontale
- procedeele restaurative de la nivelul cavităţii orale (obturaţii, lucrări protetice
adjuncte şi conjuncte, aparate ortodontice).

2
Aplicaţii de preparate cu fluor

Recomandări pentru o terapie adiţională de fluorizare:

1) menţinerea unui nivel scăzut de carii
 - pastă de dinţi fluorizată, dimineaţa şi seara; - aplicaţii topice de gel fluorizat, o
dată la 12 luni
2) protecţie suplimentară (tratamente ortodontice, lucrări protetice parţiale,
sarcină)
 pastă de dinţi fluorizată, dimineaţa şi seara; - clătiri orale zilnice cu apă de gură
(NaF 0,02%)
3) una până la două carii pe an, după vârsta de 7 ani
 pastă de dinţi fluorizată, dimineaţa şi seara; - clătiri orale bisăptămânale cu ape
de gură (NaF 0,2%); - aplicaţii topice cu gel fluorizat (NaF 2%) o dată pe săptămână
4) trei sau mai multe carii nou apărute pe an, după vârsta de 7 ani
 pasta de dinţi fluorizată, dimineaţa şi seara; - clătiri orale zilnice cu ape de gură
(NaF – 0,02%); - geluri de NaF 2% săptămânal
5) Copii cu vârsta mai mică de 6 ani, cu carioreceptivitate crescută
 pastă de dinţi fluorizată, dimineaţa şi seara; - periaj dentar supravegheat; - geluri
APF 1,23% → aplicaţii topice săptămânale de către părinţi, în cantitate foarte mică
6) Uscăciunea pronunţată a cavităţii orale, pacienţi programaţi pentru iradieri,
intervenţii chirurgicale sau cei care iau medicamente care afectează secreţia
glandelor salivare
 - pastă de dinţi fluorizată, dimineaţa şi seara; clătiri orale zilnice cu ape de gură
(NaF – 0,2%) după masă SAU – aplicaţii de geluri cu fluor (APF 1,23% sau NaF
2%) noaptea; - se poate recomanda saliva artificială
7) eroziuni severe apărute în urma refluxului gastric acid, vărsături frecvente, abuz
de citrice, degustătorii de vin
 aplicaţii topice cu geluri APF 1,23%
8) hiperestezia dentinară
 aplicaţii de lacuri fluorizate, geluri de NaF 2%, de 2 x 1 aplicaţii/zi în zonele
hiperestezice până când sensibilitatea cedează
9) pacienţii cu complianţă deficitară
 controale la 6 săptămâni pentru aplicaţii supravegheate de geluri APF 1,23%

3
 Trebuie subliniată importanţa folosirii dental-floss-ului impregnat cu fluor.
Concentraţia mică de fluor impregnată în firul de mătase interdentar, folosit pe termen lung,
stimulează procesele de remineralizare la nivel aproximal.

Aplicaţii de clorhexidină

Studii din literatură sugerează faptul că lacul de clorhexidină cu o concentraţie de

40% este eficient în suprimarea pe termen lung a streptococilor mutans.
Astfel, la pacienţii cu carioreceptivitate crescută, aceste lacuri se aplică şi la nivel
aproximal. Pentru a obţine acest efect de suprimare, este suficient contactul timp de 15
minute a lacului cu clorhexidină.
Se pot utiliza şi lacuri de clorhexidină în concentraţie mai scăzută (1%). La pacienţii
cu risc crescut la carie se recomandă folosirea săptămânală, timp de 8 săptămâni până la 3
luni, a concentraţiei de 1% sau o dată pe lună a concentraţiei de 40%.
Denumiri comerciale a lacurilor de clorhexidină:
→ CERVITEC (lac cu concentraţia de 1% CHX / Tymol) 1 x 1 aplicaţii/săptămână,
timp de 8 săptămâni – 3 luni
→ EC 40 (lac de clorhexidină 40%): 1 x 1 aplicaţii/lună.

Guma de mestecat fără zahăr, cu xilitol, eventual şi fluor

Gumele de mestecat stimulează secreţia salivară, mărind fluxul salivar mai ales
interproximal. Se ştie faptul că la 2 ore după masă, în absenţa periajului dentar, la nivelul
plăcii bacteriene aproximale se constată un pH scăzut.
Prin mestecarea a 2 pastile de gumă de mestecat fără zahăr după masă, timp de 20
de minute, pH-ul revine la valori normale.
În scop carioprofilactic se recomandă mestecarea gumei cu xilitol între 3 minute şi
20 de minute după masă. Este recomandabil să se limiteze numărul tabletelor de gumă la
6/zi.
Există gume de mestecat fără zahăr care conţin bicarbonat de sodiu. Se pare că
acestea ridică valorile pH-ului mai repede decât cele fără bicarbonat de sodiu.