Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Înaintarea acțiunii se realizează prin repetiții, grație tehnicii triplicării de ex: tatăl își
testează în același fel pe toți cei trei fii, Spânul trebuie să reapară de trei ori în calea eroului
pentru a-l convinge să încalce sfatul părintesc și să-l accepte călăuză, apoi eroul are de trecut
trei probe echivalând cu etapele sale de inițiere: maturizarea fizică (confruntarea cu ursul,
animal chtonian, pentru a aduce salatele rare; maturizarea spirituală, trecută prin ascultare și
rezistența la ispite (proba cu cerbul vrăjit/solomonit, animalul solar, pentru obținerea pietrelor
prețioase și pețirea fetei împaratului Roș care echivalează simbolic cu maturizarea afectivă, căci
se încheie cu descoperirea iubirii. În mod original, Creangă supralicitează procedeul
compozițional al triplicării (existent și în specia folclorică), cu rol de a alimenta suspansul și
de a amâna deznodământul previzibil. Astfel că, ultima probă e constituită dintr-un lanț de alte
probe cerute de împăratul Roș: găzduirea în camera încinsă, ospățul pantagruelic, separarea
macului din nisip și încă trei probe care au în centru personajul căutat: păzirea fetei-pasăre pe
timp de noapte, recunoașterea ei de fata de lapte din împărăție și întrecerea turturicii fetei pentru
a aduce apa vie (probă executată de cal), apa moartă și cele trei smicele de măr dulce de unde
se bat munții cap în cap.
- Formularea argumentată a unei opinii despre modul cum tema sau viziunea se
reflectă în basmul ales
Consider că basmul lui Creangă este un original bildumgsroman fabulos cu adânc mesaj
educativ întrucât modul ingenios de tratare a temei confruntării bine-rău scoate la iveală un
mare adevăr: răul are, adesori, un rol pozitiv în formarea caracterului uman. Acest mesaj se
face vizibil prin vocea unor personaje care exprimă concepția autorului, calul și Sfânta
Duminică: ,,că și rău-n lumea asta prinde bine la ceva”: învață pe cei naivi ,,să prindă la minte”.
Greutățile, nedreptățile, umilințele prin care trece îl călesc pe erou pentru a ști ce înseamnă
suferința și necazul, pentru ca atunci când va ajunge puternic să fie tolerant, drept și înțelept.
De aceea, cel mai important rol în inițierea eroului i se atribuie adversarului, Spânul, pedagog
rău/aspru și adjuvat implicit (nu calului, pedagog rezervat, sau Sfintei Duminici, pedagog bun
care îi dă rezolvarea problemei), pentru că îi cere imposibilul sub amenințarea pedepsei
maxime, forțându-l astfel să-și descopere cele mai alese însușiri latente. Se reflectă aici o
filosofie de viață ce vine din înțelepciunea folclorică filtrată prin viziunea povestitorului realist.