Sunteți pe pagina 1din 5

Lucrare de laborator Nr.

Tema: CODURI CICLICE

6.1. Scopul lucrării: analiza şi studierea codurilor ciclice, algoritmul de


codare şi decodare cu ajutorul acestora, structura codorului şi decodorului ciclic.
6.2 . Sarcina de laborator
6.2.1. Studierea codorului ciclic
Pentru studierea codorului ciclic, în suprafaţa de lucru a programului ISIS
Proteus se construieşte circuitul părţii de emisie. Pentru aplicarea biţilor informaţionali se
utilizează 4 surse de semnal digital care în biblioteca ISIS Proteus se găsesc sub
denumirea LOGICSTATE. De asemenea, o astfel de sursă setată doar în poziţia 1 logic
se utilizează pentru obţinerea unei tensiuni de 5V. Semnalul de sincronizare se formează
de către o sursă de impulsuri unitate care în biblioteca ISIS Proteus se găseşte cu
denumirea LOGICTOGGLE. Pentru vizualizarea rezultatelor, la ieşirile părţii de emisie se
utilizează indicatoare digitale de tipul LOGICPROBE (BIG). Pentru analiza funcţionalităţii
convertorului paralel-serie, un astfel de indicator se va conecta şi la ieşirea

multiplexorului.
Figura 6.1. Circuitul părţii de emisie cu codare
ciclică (7,4)
Circuitul părţii de emisie modelat în ISIS Proteus este
reprezentat în figura 6.1.
După construirea circuitului, la intrare se aplică secvenţa
informaţională şi se iniţiază procedura de simulare. Pentru obţinerea
cuvântului de cod, la ieşirea codorului se aplică consecutiv 4
impulsuri de sincronizare la intrarea C. Se analizează
funcţionalitatea convertorului paralel-serie după fiecare impuls de
sincronizare aplicat.
La intrările părţii de emisie se aplică toate combinaţiile
posibile (16 combinaţii) ale biţilor de intrare şi se citesc
valorile cuvintelor de cod obţinute pentru fiecare din combinaţii.
Rezultatele obţinute se compară cu rezultatele practice.
6.2.2. Studierea decodorului ciclic
Pentru studierea decodorului ciclic se construieşte în
suprafaţa de lucru a programului ISIS Proteus circuitul părţii de
recepţie. Pentru aplicarea cuvântului de cod recepţionat se utilizează
7 surse LOGICSTATE, iar pentru vizualizarea secvenţei obţinute la
ieşire şi a valorii sindromului se utilizează elemente LOGICPROBE
(BIG). Semnalul de sincronizare se formează de către o sursă de
impulsuri unitate LOGICTOGGLE.
Decodorul asigură verificarea erorii în codul recepţionat şi
afişarea secvenţei informaţionale. Pentru aceasta, iniţial, determină
sindromul şi conform valorii sindromului se introduce corecţia.
Circuitul părţii de recepţie modelat în ISIS Proteus este
reprezentat în figura 6.2.
După elaborarea circuitului părţii de recepţie, la
intrarea acestuia se aplică un cuvânt de cod format din 7 biţi şi se
iniţiază procedura de simulare. Pentru obţinerea secvenţei
informaţionale la ieşire, se aplică consecutiv 7 impulsuri de
sincronizare la intrarea C.

-3-
Figura 6.2. Circuitul părţii de recepţie cu decodare
ciclică (7,4)
La intrările părţii de recepţie se aplică 8 combinaţii aleatoare
ale cuvintelor de cod şi se citeşte valoarea secvenţei
informaţionale obţinute şi valoarea sindromului.

Concluzii:

S-ar putea să vă placă și