Tema : Organizarea liniei de comunicaţii prin fibre optice

Cuprins

Datele iniţiale

Introducere

1. Sistemele de transmisiune a informaţiei prin fibre optice (STIFO)

2. Alegerea traseului căii de linii a cablului optic

3. Emiţătoarele optice şi modulul optoelectronic de emisie

3.1.Modulul optoelectronic de emisie MOE

4. Fotoreceptorii şi modulul optoelectronic de recepţie

4.1.Modulul optoelectronic de recepţie (MOR)

5. Calculul parametrilor fibrei optice monomod

6. Determinarea lungimilor sectorului de regenerare pentru FO monomod

7. Determinarea valorii probabilităţii erorii de regenerare a semnalului la recepţie

Concluzii

Bibliografie
5. Calculul parametrilor fibrei cablului optic şi alegerea cablului optic

5.1 Valoarea relativă a indicelui de refracţie:

n1 −n2
Δ=
n1
(5.1)
5.2 Apertura numerică şi unghiul aperturic:
NA=sin Θ A =√ n21 −n22 (5.2.1)
Θ A=arcsin( NA ) (5.2.2)

5.3 Frecvenţa normată:

2⋅π⋅a⋅NA
V 1=
λ1 unde (λ1=1.3μm) (5.3.1)
2⋅π⋅a⋅NA
V 2=
λ2 unde (λ2=1.55μm) (5.3.2)

5.4 Frecvenţa critică (valoarea parametrului ce caracterizează tipul undei P mn =2.405):

P mn⋅C 0
f cr= ( Hz )
π⋅d⋅NA (5.4)
5.5 Lungimea de undă critică:
π⋅d⋅NA
λcr = (m)
Pmn⋅n1 (5.5)
5.6 Coeficientul de atenuare cauzat de polarizarea materialului miezului optic al fibrei:
−3
α p1 =2 .55⋅10 exp ( 4 . 63/ λ1 ) (dBm/km) (5.6.1)
−3
α p2 =2 .55⋅10 exp ( 4 . 63/ λ2 )=(dBm/km) (5.6.2)

5.7 Coeficientul de atenuare cauzat de absorbţia ionilor metalelor intermediare:

11
α a1 =7 . 81⋅10 exp (−48 .5 / λ 1 ) =(dBm /km) (5.7.1)
11
α a2 =7 . 81⋅10 exp (−48 .5 /λ 2 ) ( dBm/km) (5.7.2)
5.8 Coeficientul cauzat de absorbţia grupei de hidroxid OH:

2
 αOH=¿ {0.10(dBm/km), pentru:λ=0.85(μm); ¿}{0.05(dBm/km), pentru: λ=1.30(μm); ¿}¿{}⇒¿{αOH1=0.05dBm/km ¿¿¿ (5.8)

5.9 Coeficientul de atenuare cauzat de dispersia semnalului:

kd
α d 1= ( dBm/ km)
λ 4
1 (5.9.1)
kd
α d 2= ( dBm/ km )
λ 4
2 (5.9.2)

unde K d =0.63÷0.80 [( μm4⋅dBm )/km ] este coeficientul de dispersie pentru SiO2 .

5.10 Coeficientul de atenuare sumar:
α 1=α p 1 +α a 1 +α OH 1 +α d 1 (dBm/km ) (5.10.1)
α 2=α p 2 +α a 2 +α OH 2 +α d 2 (dBm /km) (5.10.2)
5.11 Dispersia kilometrică materială:
τ m 1 =Δλ⋅M ( λ )1 ;( s/km) (5.11.1)
τ m 2 =Δλ⋅M ( λ )2 ;( s/km ) (5.11.2)
unde M(λ) este dispersia kilometrică materială specifică pentru fibrele optice din SiO 2,
valorile căreia sunt indicate în tabelul 5.1.
Valorile dispersiilor kilometrice materiale specifice M(λ) şi ghidul de undă specifică
B(λ) pentru fibrele optice din SiO2:
Tabelul 5.1

5.12 Dispersia kilometrică ghid de undă:

τ g1 =Δλ⋅B( λ ) 1 ;(s/km) (5.12.1)
τ g2 = Δλ⋅B( λ )2 ;( s/km) (5.12.2)

3
 unde B(λ) este dispersia kilometrică ghid de undă specifică pentru fibrele optice din SiO 2,
valorile cărora sunt indicate în tabelul 5.1.[1]
5.13 Dispersia kilometrică sumară:
τ 1 =τ m1 +τ g1 ;(s /km) (5.13.1)
τ 2 =τ m 2 +τ g 2 ;(s /km) (5.13.2)
5.14 Banda de transfer kilometrică pentru fibra optică monomod:
 Pentru λ1=1.3μm:
ΔF ' =B1=1 / τ 1 ( Hz⋅km)
1 (5.14.1)
Pentru λ2=1.55μm:
ΔF ''=B2 =1/ τ 2 ( Hz⋅km)
2 (5.14.2)
5.15 Banda de transfer a fibrei optice monomod pentru traficul cu lungimea L :
 Pentru λ1=1.3μm:
ΔF 1 =ΔF ' / L1 =B1 / L1 ( Hz )
1

ΔF2=ΔF } } } /L rSub { size 8{2} } =B rSub { size 8{2} } /L rSub { size 8{2} } \( ital Hz \) } { ¿
2 ¿¿
¿

 Pentru λ2=1.55μm:
ΔF 1 =ΔF ' / L1 =B1 / L1 ( Hz )
1

ΔF 2=ΔF } } } /L rSub { size 8{2} } =B rSub { size 8{2} } /L rSub { size 8{2} } \( ital Hz \) } { ¿
2 ¿¿
¿

6. Determinarea lungimilor sectorului de regenerare pentru sistemele de transmisiune

a informaţiei prin cablul optic
6.1 Determinarea vitezei de transmisiune critică a simbolurilor în linie:
α1
B cr 1 = ; (Gbps)
4⋅τ 1⋅W (6.1.1)
α2
B cr2 = ;( Gbps)
4⋅τ 2⋅W (6.1.2)
unde:
W=Q−a ef −afr ;(dBm ) (6.1.3)

6.2 Determinarea lungimii maxime şi lungimii minime a sectorului de regenerare:

Verificăm îndeplinirea următoarei condiţii:

B≤B cr (6.2.1)
4
 Pentru STM-64 viteza de transmisiune este:
B=155.52*64=9953.28 (Mbps) = 9.9953(Gbps), deci, rezultă că se respectă condiţia (6.2.1),
şi avem:
9.72 (Gbps) ≤ 24.0274 (Gbps) ≤ 31.2109(Gbps) (6.2.2)

Atfel se respectă condiţia 6.2.1, viteza critică B cr va asigura transmisiunea calitativă în

cazul lungimii de undă λ=1.3μm , dar şi când λ=1.55μm

Lungimile sectorului de regenerare maximală
Lr 1max şi minimală Lr 1min , limitate de atenuare se
determină respectiv conform formulelor:
(Q−ar −aef + a ff −a fr −n⋅a cd )
Lr 1max =
[ α +(a ff /lc ) ] (6.2.3)
( Q− A−ar −aef + aff −afr −n⋅a cd )
Lr 1min =
[ α +( a ff /lc )] (6.2.4)

unde l c este lungimea de construcţie a CO (se indică de producătorul CO), şi n este numărul
conectorilor demontabili, respectiv n=2.
Deseori tamburul cu CO conţine diferite lungimi de construcţie şi, de obicei, 70% din lungimile de

construcţie ale CO sunt de lungimea l c1 şi 30% - de lungimea l c2 . Astfel, lungimea de construcţie

aducţională l c a CO pe lungimea sectorului de regenerare o determinăm astfel:

l c (1 )=0 . 7⋅l c 1 +0 . 3⋅l c 2 ;(km) (6.2.5)

lc (2 )=0. 7⋅l c 1 +0 . 3⋅l c 2 ;(km) (6.2.6)

unde l c1 =2 (km) şi l c2 =1 (km) sau l c1 =6 (km) şi l c2 =4(km).

 Pentru λ1=1.3μm calculăm Lr 1max , Lr2max , Lr1min , Lr2min.
 Pentru λ2=1.55μm calculăm Lr 1max , Lr2max , Lr1min , Lr2min.
6.3 a. Determinarea numărului punctelor de regenerare :
 Pentru λ1=1.3μm obţinem:
L
N= −1
Lr max

 Pentru λ2=1.55μm obţinem:

5
 L
N= −1
Lr max
b. Determinarea numărului de joncţiuni sudate :
 Pentru λ1=1.3μm obţinem:
Lr max
N= −1
l con

 Pentru λ2=1.55μm obţinem:

Lr max
N= −1
l con

6.4 Determinarea duratei frontului impulsului la ieşirea modulului optoelectronic de

emisie:
440
τe= (ns )
F max (6.4)

unde F max este frecvenţa maximală de modulaţie a emiţătorului optic.

6.5 Determinarea duratei frontului impulsului la propagarea semnalului prin fibra optică :
 Pentru λ1=1.3μm obţinem:
τ f 1 =|τ 1|⋅Lr max 1 (ns) (6.5.1)

τ f 2=|τ 1|⋅Lr max 2 (ns) (6.5.2)

 Pentru λ2=1.55μm obţinem:

τ f 1 =|τ 2|⋅Lr max 1 (ns) (6.5.1)

τ f 2=|τ 2|⋅Lr max 2 (ns) (6.5.2)

unde τ este dispersia kilometrică sumară a semnalului.

6.6 Determinarea duratei frontului impulsului în modulul optoelectronic de recepţie:
350 350
τ r= ≈ (ns )
F 0,5 F lim (6.6)

unde F 0,5 este lărgimea benzii de transfer al MOR conform nivelului puterii semnalului
0.5, şi care aproximativ este egală cu valoarea frecvenţei de limită a benzii de transfer

pentru fotoreceptor F lim .

6
6.7 Determinarea duratei frontului impulsului la sfîrşitul sectorului de regenerare:
 Pentru λ1=1.3μm obţinem:

τ i =√ τ 2e +τ 2f 1 +τ 2r (ns) (6.7.1)

τ i =√ τ 2e +τ 2f 2 +τ 2r ( ns) (6.7.2)

 Pentru λ2=1.55μm obţinem:

τ i =√ τ 2e +τ 2f 1 +τ 2r (ns) (6.7.3)

τ i =√ τ 2e +τ 2f 2 +τ 2r ( ns) (6.7.4)

unde τ e , τ f ,τ r - sunt sporirile duratei frontului impulsului corespunzător în modulul

optoelectronic de emisie (MOE), în fibra optică (FO) şi modulul optoelectronic de recepţie (MOR).
6.8 Verificarea condiţiei că durata frontului impulsului la sfîrşitul sectorului de regenerare
nu trebuie să depăşească valoarea admisibilă:

Durata frontului impulsului τ i la sfârşitul lungimii sectorului de regenerare nu trebuie să

depăşească valoarea admisibilă τ adm pentru viteza de transmisiune a informaţiei B şi tipul

codului lineic utilizat, adică trebuie să se respecte condiţia (6.7.1):

τ i≤τ adm=¿ {0.70⋅T ,pentrucodul−NRZ ¿ ¿¿¿ (6.8.1)

unde T este durata intervalului unitar (secunda) pentru viteza de transmisiune B a simbolurilor în
linie, şi se determină conform relaţiei (6.7.2):
T =1/B (ns) (6.8.2)
Verificăm respectarea condiţiei:

τ adm=¿ {0.70⋅T(s),pentru codul−NRZ ¿ ¿¿¿ (6.8.3)

7. Determinarea valorii probabilităţii erorii de regenerare a semnalului la recepţie
7.1 Determinarea puterii şi nivelului puterii zgomotului termic:
Pzg . t =103⋅k⋅T⋅ΔF (7.1.1)
−23
unde: k= 1. 38⋅10 ( J /K ) - constanta Boltzman;
T=300 (K) – temperatura absolută;
7
 ∆F =B – lărgimea benzii de frecvenţă.

pzg .t =10⋅lg( Pzg . t )(dBm) (7.1.2)

7.2 Determinarea puterii şi nivelului puterii zgomotului de alice:

Pentru λ1=1.3μm:
C0
Pzg . a 1=10 3⋅2⋅h⋅ν⋅ΔF=103⋅2⋅h⋅
( )
λ1
⋅ΔF (mW )
(7.2.1)
pzg .a 1=10⋅lg( P zg .a 1 )(dBm) (7.2.2)

Pentru λ2=1.55μm:
C0
Pzg . a 2=10 3⋅2⋅h⋅ν⋅ΔF=10 3⋅2⋅h⋅
( ) λ2
⋅ΔF (mW )
(7.2.4)
pzg . a 2=10⋅lg( P zg . a2 )(dBm) (7.2.3)

7.3 Determinarea nivelului puterii zgomotului sumar:

pzg ¿
∑ ¿ = pzg . t +10 lg( D )= p zg .t +F zg ( dBm) (7.3)

unde: pzg.t -nivelul puterii zgomotului termic; F zg - nivelul coeficentului de zgomot.

7.4 Determinarea nivelului puterii semnalului injectat în traficul lineic:
pe=10⋅lg( Pe /4 )(dBm ) (7.4)

7.5 Determinarea pierderilor în traficul de linie:

α tl1 =Lr [ α 1 + ( α ff /l c 1 ) ] +2 a cd ( dBm/km)
Pentru λ1=1,3μm:
(7.5.1)
α tl 2 =Lr [ α 1 + ( α ff /l c 2 ) ]+ 2α cd ( dBm / km )
(7.5.2)
Pentru λ2=1.55μm calculăm:
α tl1 =Lr [ α 2 + ( α ff /lc 1 ) ] +2a cd ( dBm/km)
(7.5.3)
α tl 2 =Lr [ α 2 + ( α ff /l c 2 ) ]+ 2 α cd (dBm / km)
(7.5.4)
7.6 Determinarea valorii de protecţie a semnalului informaţional de zgomot:

8
 A pr 1 = pe −aef −atl−afr −ar − p zg ¿
Pentru λ1=1,3μm obţinem: ∑ ¿dBm

(7.6.2)
A pr 2 = pe −aef −atl−afr −ar − p zg ¿
Pentru λ2=1.55μm obţinem: ∑ ¿dBm

(7.6.2)

unde: A pr - valoarea de protecţie a semnalului informaţional de zgomot;

¿
p e - nivelul puterii semnalului injectat în traficul lineic; p zg ∑ ¿ - nivelul puterii
zgomotului sumar la recepţia semnalului informaţional.[1]
7.7 Determinarea valorii probabilităţii erorii de regenerare a semnalului:
−x
Per =10 (7.7.1)
Unde x se calculează după relaţia:
−10 ( A pr −10 , 65 ) / 11, 42
[ ]
x 1=10 (7.7.2)
−10 ( A pr −10 , 65 ) / 11, 42
[ ]
x 2=10 (7.7.3)

−x −x
Per 1=10 şi Per 2=10 (7.7.4)
deci
Comparăm Per.adm cu Per .