Lucrare de laborator Nr.

5 Tema: Sistemul de transmisiune pentru determinarea ecodului

Hamming

5.1 Scopul lucrării: analiza şi studierea sistemul de transmisiune pentru codurile Hamming,
formarea lor, structura.

5.2 Analiza sistemului de transmisiune

Sistemul de transmisiune este constituit din codor, decodor şi canalul de transmisiune. Dat fiind
faptul că canalul de transmisiune introduce perturbaţii, informaţia de la ieşirea acestuia poate fi eronată.
Pentru simplitate vom considera doar cazul în care canalul de transmisiune introduce eroare numai pe o
singură poziţie a codului transmis prin el. De aceea, în circuitul sistemului de transmisiune cu codare de
verificare a parităţii se va utiliza un canal de transmisiune în care se va introduce intenţionat o eroare pe
o anumită poziţie. Pentru modelare se va conecta un decodificator 74155.IEC la intrarea căruia se va
aplica codul erorii. La ieşirile lui 74155.IEC se vor conecta elemente NOT, iar eroarea se va introduce
prin intermediul unor elemente SAU CU EXCLUDERE. Pentru a vizualiza prezenţa erorii în canal, se vor
conecta indicatoare de stare LOGICPROBE (BIG) la intrarea şi ieşirea canalului pentru fiecare linie a
acestuia.
Circuitul sistemului de transmisiune bazat pe codarea Hamming (7,4) modelat în programul
Proteus ISIS este reprezentat în figura 5.1. În acest circuit, decodificatorul U3, în funcţie de valorile
semnalelor de la intrare, permite formarea unui semnal activ doar la una din ieşiri. Acest semnal este
inversat de elemente de negare U5:A÷U6:A şi transmis la elementele SAU CU EXCLUDERE U2:C,
U2:D, U12:A÷U13:A care permit introducerea erorii în canal. În exemplul dat în figura 5.1, la intrarea
codorului a fost introdusă secvenţa informaţională m=1100. La ieşirea acestuia se obţine combinaţia de
cod U=1100101. Pentru a introduce erorile în canal, se aplică 0 la intrarea C a decodificatorului, iar la
intrările X1÷X3 codul 010 care permite formarea semnalului activ la a treia ieşire a decodificatorului şi,
respectiv, introducerea erorii pe poziţia a treia. Acest lucru este confirmat şi de valoarea combinaţiei
de cod de la ieşirea canalului U*=1110101. Cuvântul de cod eronat este aplicat la intrarea decocodorului
care determină sindromul S=111 şi introduce corecţia. Astfel, la ieşirea decodorului se obţine secvenţa
1100 ce corespunde cu secvenţa informaţională de la intrarea codorului.
În calitate de sarcină de laborator este necesară construirea în spaţiul de lucru Proteus ISIS a
circuitului din figura 5.1 şi verificarea posibilităţilor de corecţie a acestuia pentru toate combinaţiile
secvenţei informaţionale de intrare în cazul în care nu se introduc erori şi pentru două cazuri în care se
introduc erori pe o anumită poziţie.
1) 0001; 5) 0101; 9) 1100;
2) 0010; 6) 1010; 10)1110.
3) 0011; 7) 0111;
4) 0100; 8) 1000;
Figura 5.1 Circuitul sistemului de transmisiune pentru codul Hamming (7,4)