Tema 3.

Politica investiţionlă la nivel micro şi macroeconomic

3.1. Politica investiţionlă la nivel macroeconomic
3.2. Politica investiţională a Republicii Moldova
3.3. Cadrul legal şi instituţional de asigurare a realizării activităţii investiţionale în
Republica Moldova
3.4. Politica de dezvoltare regională
3.5. Politica investiţionlă la nivel microeconomic

3.1. Politica investiţionlă la nivel macroeconomic

Politica investiţională la nivel macroeconomic constituie o parte componentă a politicii
economice promovate de stat.
Politica investiţională de stat reprezintă un ansamblu de acţiuni socio-economice,
juridice şi organizatorice, orientate spre utilizarea raţională a resurselor acestuia prin
investire în sferele prioritare în scopul dezvoltării durabile a economiei; spre stimularea
atragerii investiţiilor corporative, private şi străine la realizarea celor mai de perspectivă
proiecte investiţionale.
Este de menţionat, că, tradiţional, în arealul intervenţiei statului se înscriu acele sfere ale
economiei care necesită investiţii centralizate masive, pentru care orientarea spre realizarea
profiturilor nu este criteriu unic de eficienţă economică. Drept criteriu, se impune interesul
social. Aceste sfere sînt, de obicei, ramurile de bază: energetica, complexul industrial,
infrastructura productivă (transportul, reţelele electrice, comunicaţiile etc.), infrastructura
socială (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul, protecţia socială etc.), ştiinţa fundamentală şi
producţia scientofagă.
Bazele teoretice ale procesului investiţional şi politicii investiţionale sînt cercetate în
numeroase monografii. Un grup însemnat din acestea este dedicat politicii investiţionale a
statului. Încă în anii ’60 ai secolului XX a fost demonstrat faptul că politica investiţională
reprezintă prin sine elementul de bază al politicii economice a unui stat. Drept exemplu, poate
servi corelaţia dintre activitatea investiţională şi creşterea economică în SUA: descreşterea
activităţii investiţionale din SUA în anii ’60 a avut un impact negativ asupra competitivităţii
economiei naţionale. Anume în acea perioadă Congresul şi Senatul SUA au elaborat „Actul cu
privire la politica investiţională”1, act care a stabilit căile de sporire a ponderii investiţiilor în
PIB şi a concretizat setul de înlesniri prevăzute pentru investitori.
După caracterul orientării sale, politica investiţională a ţării poate fi agresivă sau
conservativă.
Politica investiţională agresivă este politica orientată spre atingerea unei profitabilităţi
maxime în condiţii de risc accentuat, adică, realizându-se, preponderent, plasamente în
obiective riscante. De regulă, la acestea se referă ramurile şi domeniile inovaţionale.
Politica investiţională conservativă este politica orientată spre minimizarea riscurilor
investiţionale în condiţiile obţinerii unor venituri moderate. O astfel de politică vizează, în
special, favorizarea plasamentelor în ramurile şi domeniile economice tradiţionale.
Actualmente, majoritatea ţărilor dezvoltate, precum şi unele ţări în tranziţie promovează
politici investiţionale agresive, inovaţionale, care au ca obiectiv asigurarea creşterii economice
pe calea social-inovaţională, adică acumulând capital uman.
În funcţie de politica investiţională promovată la nivel macroeconomic (agresivă sau
conservativă, orientată preponderent spre mobilizarea investiţiilor interne sau a celor externe,
etc.), statul va favoriza unele tipuri de investiţii, prin asigurarea unui climat investiţional
respectiv.
Politica investiţională, promovată de stat, poate fi analizată prin intermediul politicilor
sectoriale, politicilor regionale etc.

1
Vezi: US. Congress Senate. Investment policy act, Washington, 1964.
3.2. Politica investiţională în Republica Moldova

Documentele principale, care în mod expres stabilesc politica Guvernului R.Moldova în

domeniul investiţiilor sunt:
- Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pe perioada 2016-
2020 (atenție! de studiat d.s.s! La seminare se va analiza în cadrul referatelor);
- Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” (SND) aprobată prin Legea
nr.166 din 11 iulie 2012;
- Strategia de dezvoltare a sectorului IMM pentru perioada 2012-2020 ;
- Strategia națională pentru dezvoltarea societății informaționale „Moldova
digitală 2020” ;
- Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 ;
- Prevederi din alte strategii sectoriale.
Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pe perioada 2016-
2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern Nr. 511
din 25.04.2016, este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul
politicilor de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.
Strategia de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor pentru perioada 2016-2020
(denumită în continuare „Strategie”) a fost concepută pentru a contribui la sporirea valorică și
diversificarea structurală a exporturilor moldovenești, care în mod tradițional erau axate pe
un spectru îngust de produse. Exporturile mai productive și mai diversificate vor constitui
factorul-cheie pentru echilibrarea balanței comerciale, pentru crearea de noi locuri de
muncă decente și pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile. Investițiile, în
special ISD și cele care conectează IMM-urile la ISD, sunt văzute în această Strategie ca
principalul instrument pentru valorificarea potențialului de export al țării, de aceea, creșterea
volumului ISD este un obiectiv fundamental al Strategiei. Strategia va susține îndeplinirea
angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Acordului de Asociere cu UE, care pune accentul
pe îmbunătățirea esențială a climatului investițional și pe sporirea competitivității țării pe
piețele externe. Strategia va contribui la reducerea decalajului competitiv al țării, va stimula
potențialul productiv și va modifica structura economiei prin reducerea rolului sectoarelor și
tehnologiilor neproductive, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite
de Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” (SND) aprobată prin Legea nr.166 din
11 iulie 2012. Investițiile (în special, ISD) vor fi principalul pilon al acestei tranziții, prin
generarea unor bunuri și servicii care vor ținti în mod direct piețele externe, prin crearea unor
noi lanțuri tehnologice și aprofundarea celor existente, precum și prin difuzia cunoștințelor
tehnologice și a expertizei manageriale avansate, inclusiv către sectoarele care nu sunt orientate
spre comerțul extern sau care nu beneficiază de ISD.
Un aspect important al Strategiei este faptul că aceasta vizează sectoarele cele mai
promițătoare din punct de vedere al potențialului în atragerea ISD, în crearea locurilor de
muncă și în generarea exporturilor pentru următorii 4-5 ani. Aceste sectoare au fost identificate,
în mare parte, prin analizarea tendințelor recente ale ISD în Europa Centrală și de Est, inclusiv
și a celor din Republica Moldova, prin evaluarea capacităților de absorbție a ISD, a nevoilor
stringente și a constrîngerilor interne din Republica Moldova în raport cu oportunitățile de ISD
care există la nivel regional, precum și prin identificarea clară a avantajelor competitive ale țării
(în special, cu ajutorul indicelui Avantajelor Competitive Relevate). Astfel, au fost identificate
7 sectoare prioritare pentru politicile orientate spre atragerea investițiilor și promovarea
exporturilor: (i) informații și comunicații; (ii) fabricarea de mașini și echipamente; (iii)
activități de servicii administrative și activități de servicii suport; (iv) fabricarea de utilaje și
piese; (v) fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și fabricarea
încălțămintei; (vi) echipamente electrice ; (vii) industria alimentară și agricultura.
 Strategia țintește în mod clar eliminarea constrîngerilor orizontale care împiedică
deopotrivă investițiile străine și locale în toate sectoarele.
Aspectul esențial care diferențiază noua Strategie de cea precedentă constă în abordarea
complexă și integrată. ISD nu mai sunt văzute ca un set de tranzacții unice menite să atragă în
țară investitori străini, dar ca o relație în continuă dezvoltare cu investitorii pe parcursul
întregului ciclu de viață al investițiilor. Schimbarea logicii de politici pe care o reflectă
Strategia constă în faptul că se urmărește nu doar atragerea, dar și menținerea, și dezvoltarea
legăturilor dintre sectoarele care beneficiază de ISD și restul economiei, inclusiv cu IMM-urile
moldovenești, astfel maximizînd beneficiile pe termen lung de dezvoltare pentru Republica
Moldova provenite din investițiile străine și din interacțiunea acestora cu cele locale.
Prntre principalele tendințe în evoluția exporturilor se poate consemna că, pe parcursul
ultimului deceniu, comerțul extern cu bunuri a crescut cu ritmuri alerte, deși exporturile – mai
lent decît importurile. În perioada 2005-2014, valoarea exporturilor de bunuri din Republica
Moldova a crescut, în medie, cu circa 10,4% anual, în timp ce importurile - cu circa 13,9%,
ceea ce a rezultat în creșterea valorii absolute a deficitului în comerțul cu bunuri. Comerțul cu
servicii a fost ceva mai echilibrat în perioada de referință, soldul comercial fiind, episodic, chiar
pozitiv. Importurile au crescut cu o rată medie anuală de 11,7%, iar exporturile - cu 10,7%.
Aderînd la o serie de acorduri de liber schimb regionale, Republica Moldova și-a
îmbunătățit esențial accesul la piețele externe pe parcursul ultimilor zece ani. Zona de Liber
Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) creată de Republica Moldova cu UE asigură
accesul la o piață de desfacere de peste 500 milioane consumatori, iar Acordul de Liber Schimb
multilateral în cadrul CSI oferă țării un alt debușeu important care cuprinde aproape 280
milioane de consumatori.
Deși Republica Moldova și-a extins considerabil și geografia exporturilor, de la 83 țări în
2005 la 107 în 2014, trezește anumite îngrijorări faptul că în perioada 2011-2014, numărul
absolut de articole exportate de Moldova denotă o tendință clară de scădere.
Per ansamblu, pe parcursul ultimului deceniu exporturile de produse industriale le-au
depășit pe cele de produse agroalimentare. Dacă în 2005, peste jumătate (53,4%) din produsele
exportate constituiau produse agroalimentare, ponderea acestora s-a diminuat pînă la 45,5% în
2014, fiind depășite de produsele industriale. Principalele categorii de exporturi sunt
reprezentate de: (i) produsele alimentare și animale vii; (ii) articole manufacturate diverse; și
(iii) mașini și echipamente pentru transport. Aceste categorii largi de produse au constituit în
2014 circa 63% din volumul total de exporturi
Asortimentul exporturilor de mărfuri, la fel, a suferit schimbări majore. Astfel, în top-10
produse exportate în 2014, cinci au fost noi în raport cu anul 2005: (i) echipament și utilaje
electrice; (ii) semințe și fructe oleaginoase; (iii) mobilier; lenjerie de pat, saltele, perne și
articole similare; (iv) zahăr și preparate din zahăr; (v) sticlă și articole din sticlă.
Per ansamblu, pe parcursul ultimului deceniu exporturile de produse industriale le-au
depășit pe cele de produse agroalimentare. Dacă în 2005, peste jumătate (53,4%) din produsele
exportate constituiau produse agroalimentare, ponderea acestora s-a diminuat pînă la 45,5% în
2014, fiind depășite de produsele industriale. Principalele categorii de exporturi sunt
reprezentate de: (i) produsele alimentare și animale vii; (ii) articole manufacturate diverse; și
(iii) mașini și echipamente pentru transport. Aceste categorii largi de produse au constituit în
2014 circa 63% din volumul total de exporturi
Reorientarea geografică a exporturilor s-a datorat mai multor oportunități, dar și multor
constrîngeri. Pe de o parte, s-au înrăutățit relațiile comerciale cu Federația Rusă, aceasta
aplicînd restricții comerciale în anul 2006 și anul 2013 împotriva importurilor de băuturi
alcoolice din țara noastră, iar în anul 2014 a interzis și importul de carne procesată și fructe. Pe
de altă parte, relațiile comerciale cu Uniunea Europeană au cunoscut o dinamică ascendentă,
odată cu intrarea în vigoare a Sistemului Generalizat de Preferințe (GSP) în 2006, extinderea
acestuia în 2007 (GSP plus), aplicarea Preferințelor Comerciale Autonome (ATP) în 2008,
culminînd cu instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica
Moldova și Uniunea Europeană odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere în
septembrie 2014.
Investițiile au un rol important în dezvoltarea exporturilor. Începînd cu anul 2000,
investițiile de capital în Republica Moldova, au crescut în termeni reali, dar sectoarele orientate
la export au rămas în urmă față de celelalte. În ansamblu, volumul anual de investiții de capital
în anul 2014 era de 3,2 ori mai mare decît în anul 2000. Criza financiară din anul 2009 a avut
un impact foarte puternic asupra investițiilor, întrerupînd o tendință de creștere alertă care se
conturase în perioada 2001-2008. Volumul de investiții încă nu a revenit la nivelul anterior
crizei, ceea ce semnifică o stagnare a procesului de expansiune a capacităților interne de
producție. Totodată, în ultimii 3-4 ani numai 30% din investiții sunt alocate în sectoarele care
în mod direct sunt orientate la exportul de mărfuri.
ISD au contribuit la apariția unui nou sector în Republica Moldova, industria automotive.
Industria automotive (piese, echipamente, utilaje și agregate pentru industria constructoare de
automobile) se situează printre primele patru în Europa în ceea ce privește numărul de noi
proiecte de ISD. Proiectele bazate pe ISD în acest sector generează cele mai multe locuri de
muncă în Europa – circa 50.000 anual. Republica Moldova a reușit să atragă cîteva proiecte
ISD din partea unor mari companii din industria auto, inclusiv Draexlmaier (Germania), Lear
Corporation (SUA), Gebauer & Griller (Austria), Confezioni Andrea Covercar (Italia), precum
și investiții de tipul „non-equity investment” efectuate de compania Leoni (Germania) la SA
Introscop. Contribuția industriei automotive a reprezentat în 2014 circa 8% din totalul
exporturilor.
Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale au jucat un rol esențial în atragerea
ISD. Aproape toate ISD din industria automotive au fost localizate în Zone Economice Libere
(ZEL). În prezent, Moldova are șapte ZELuri situate în diferite regiuni ale țării, cu un număr
total de 161 rezidenți care dispun de 6620 angajați. Republica Moldova mai are și Portul
Internațional Liber Giurgiulești (raionul Cahul, regiunea de sud a țării), precum și Aeroportul
Internațional Liber Mărculești (raionul Florești, regiunea de nord), ambele dispunînd de un
statut juridic aproape similar cu cel al ZEL-urilor. Suma totală a investițiilor efectuate de către
rezidenții ZEL-urilor pe parcursul întregii perioade de existență a acestora depășește 210
milioane USD. În afară de aceasta, începînd cu anul 2011 în Republica Moldova s-a inițiat
implementarea unui nou instrument de atragere a investițiilor precum Parcurile Industriale
(PI). Pînă în prezent titlul de parc industrial s-a acordat la 9 întreprinderi care au demarat
realizarea proiectelor privind crearea și dezvoltarea a 9 parcuri industriale. Din punct de vedere
geografic, parcurile industriale sunt repartizate pe tot teritoriul țării, pe o suprafață totală de
179,9 ha. În doar 4 ani de zile în cadrul parurilor industriale s-au efectuat investiții în sumă de
722,9 mil lei, s-au înregistrat în calitate de rezidenți 51 agenți economici, s-au creat 1859 locuri
de muncă. După cum arată exemplele altor state (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia),
ZEL-urile și parcurile industriale au un rol semnificativ în atragerea ISD, deoarece acestea
permit investitorilor străini și autohtoni să își dezvolte producția și serviciile într-un termen
avantajos și la costuri rezonabile. Din aceste considerente, cele mai eficiente şi mai atractive
ZEL-uri și parcuri industriale municipale/regionale din Republica Moldova vor continua să se
dezvolte și să se extindă.
În scopul definirii unor măsuri de politici potrivite, este important ca Strategia să se bazeze
pe o tipologie clară privind ISD, iar resursele de care dispune țara să fie concentrate pe
atragerea acelor investiții, care generează cele mai multe exporturi. Ținînd cont de necesitățile
și realitățile Republicii Moldova, cea mai relevantă tipologie adoptată de Strategie include trei
categorii de investiții: ISD orientate spre valorificarea resurselor naturale, ISD orientate spre
piață și ISD orientate spre maximizarea eficienței. Structura estimată a ISD conform acestei
clasificări pentru cazul Republicii Moldova este: ISD orientate spre valorificarea resurselor
naturale (8% din total ISD), ISD orientate spre piață (63%) și ISD orientate spre maximizarea
eficienței (29%).
 ISD orientate spre valorificarea resurselor naturale reflectă situația în care un investitor
urmărește să își asigure accesul la anumite resurse localizate în țara-gazdă. Resursele naturale
de potențial interes pot fi solul, petrolul, zăcămintele de minerale, materiile prime agricole și
altele. În condițiile unui fond de resurse naturale limitat, ale unei infrastructuri agricole
depășite și ale interdicției privind procurarea terenurilor agricole de către nerezidenți, Republica
Moldova a beneficiat de relativ puține ISD orientate spre valorificarea resurselor naturale,
iar cele pe care le-a atras, în special, în urma privatizării, s-au concentrat în doar cîteva sectoare
ale industriei (cum ar fi producția cimentului, ghipsului sau zahărului). ISD orientate spre
resursele naturale au impact direct asupra exporturilor, dar fac țara vulnerabilă în fața
fluctuațiilor prețurilor globale. Or, se cunoaște că prețurile globale la mărfurile de bază se
caracterizează printr-o volatilitate înaltă. Strategia recunoaște importanța atragerii ISD orientate
spre resurse naturale, mai ales luînd în considerare faptul că unele produse agricole
moldovenești au demonstrat un înalt avantaj competitiv pe piețele internaționale – fiind vorba,
în special, de nuci, struguri de masă, cireșe, piersici, ulei din seminţe de struguri și altele. Însă
atragerea unui volum mare de ISD în sectorul agricol implică eliminarea unor constrîngeri
critice, cum ar fi: interdicția de vînzare a terenurilor agricole nerezidenților, proprietatea
fragmentată a terenurilor şi a capacităților de producţie insuficiente, infrastructura de irigație
deteriorată şi productivitatea extrem de mică a muncii (30% din media pe economie). Barierele
care limitează intrarea ISD în agricultură complică și atragerea investițiilor în industria
alimentară și a băuturilor. Chiar dacă constrîngerile politice sunt destul de severe, Guvernul se
angajează să identifice opțiuni pe termen lung pentru atenuarea sau eliminarea constrîngerilor
critice în calea ISD în agricultură și industria alimentară și să promoveze mai bine alternativele
legale care există, cum ar fi contractele de arendă pe termen lung și formarea întreprinderilor
mixte și a parteneriatelor. În viitorul apropiat, însă, sectorul agricol se va dezvolta în mod
prioritar din contul investițiilor locale și, eventual, a celor finanțate de partenerii de dezvoltare
externi (Banca Mondială, BERD, BEI).
ISD orientate spre piață cuprind investițiile ghidate de potențialul de a furniza bunuri și
servicii clienților în țara-gazdă. Acest potențial, la rîndul său, este determinat de dimensiunea
și caracteristicile pieței interne. Spațiul de intervenții directe din partea Guvernului pentru a
promova acest tip de investiții este destul de limitat, cel puțin pe termen scurt, deoarece și piața
internă a Republicii Moldova este limitată. Guvernul va încuraja ISD orientate spre piaţă prin
atenuarea și eliminarea constrîngerilor orizontale, fortificarea drepturilor de proprietate,
înlăturarea barierelor comerciale inoportune și asigurarea unei concurențe loiale pe piață.
Conform estimărilor, 63% din stocul de investiții în Republica Moldova este compus din ISD
orientate spre piață, care au cuprins în mare parte servicii care nu sunt orientate la export
(servicii bancare, servicii de depozitare, servicii profesionale, servicii de transport, etc.). Deși
dominante valoric, impactul direct al acestor investiții asupra capacității de export a Republicii
Moldova este destul de redus. Cu toate acestea, ISD orientate spre piaţă majorează în mod
indirect eficienţa industriilor exportatoare care utilizează serviciile ISD orientate spre piaţă prin
intermediul aporturilor tehnologice pentru producţie. Din acest motiv, ISD orientate spre piaţă
sunt în continuare binevenite în Republica Moldova.
ISD orientate spre eficiență țintesc oferirea de bunuri și servicii de export și se
materializează atunci cînd investitorii caută să sporească costeficiența în baza avantajelor
oferite de factorii de producție ce influențează competitivitatea întreprinderilor. Investițiile
atrase de forța de muncă ieftină sunt incluse în această categorie. Faptul că investițiile orientate
spre eficiență constituie o prea mică parte din stocul total al ISD, sugerează că Republica
Moldova nu a reușit încă să exploateze în totalitate nici potențialul pe care-l oferă lanțurile
valorice regionale/globale, nici accesul său preferențial pe piețele internaționale în cadrul unor
acorduri de liber schimb. Ponderea mică a ISD orientate spre eficiență (circa o treime din total)
mai arată că performanțele țării în atragerea investițiilor nu au fost suficiente pentru a
materializa viziunea de dezvoltare a Republicii Moldova, viziune bazată pe exporturi,
transferul de tehnologii și locurile de muncă decente, precum și pe construirea unei economii a
cunoașterii, după cum prevede SND „Moldova 2020”.
Politicile fiscale și administrarea fiscală. Republica Moldova aplică un impozit pe venit
moderat. Valoarea impozitului pe venit (IPV) al persoanelor juridice în Republica Moldova este
de 12% și se aplică în mod egal tuturor companiilor, indiferent de originea capitalului. Acest
nivel este unul dintre cele mai joase din regiune, doar Armenia, Bulgaria și Macedonia avînd
un IPV mai mic, de 10%. Totuși, în cazul administrării fiscale, avantajele Republicii Moldova
nu sunt atît de evidente: în medie, achitarea IPV durează 42 de ore, mai mult decît în Bulgaria,
Lituania, Letonia, România și Macedonia
Deși nivelul IPV din activitatea de întreprinzător este unul relativ mic, sarcina fiscală totală
depășește media regională. Sarcina fiscală totală, care mai include contribuțiile pentru
asigurările sociale și de sănătate, impozitul funciar, impozitul pe bunuri imobiliare și taxele
rutiere și care este calculată ca pondere a acestor impozite în profit, la fel ca și numărul asociat
al procedurilor fiscale, sunt mai mari în Republica Moldova în comparație cu alte țări din
regiune
O altă problemă majoră vizează nivelul înalt de fragmentare și neclaritate a prevederilor
privind deductibilitatea fiscală. Aceste carențe au cauzat mai multe litigii dintre investitori și
autoritățile publice, care de regulă se soluționează destul de problematic din cauza lipsei unei
surse unificate de date, informații, clarificări și decizii anterioare privind litigiile și disputele
investiționale.
Stimulentele investiționale. În Republica Moldova sunt oferite diverse stimulente menite
să susțină investițiile străine directe. Astfel, anumite stimulente investiționale se aplică la
nivel de sectoare economice, cum ar fi TIC și agricultura. Companiile din sectorul TIC
beneficiază de facilități privind costurile forței de muncă - impozitul pe venit al persoanelor
fizice și contribuțiile la asigurările sociale deduse din salariul lucrătorilor din industria TIC
sunt calculate din venitul plafonat la 2 salarii medii prognozate pe economie. În sectorul
agricol, gama de stimulente este ceva mai largă. Astfel, Fondul de Subvenționare a
Producătorilor Agricoli susține fermierii în contractarea creditelor bancare, asigurările în
agricultură, investițiile în tehnologiile și echipamentul agricol, inovațiile tehnologice din
sector etc. Suplimentar, în cazul producătorilor agricoli se aplică o serie de stimulente fiscale:
scutire de TVA pentru serviciile cooperativelor agricole de prestări servicii livrate membrilor
acestei cooperative, condiţia fiind ca cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei
să corespundă anumitor criterii; gospodăriile ţărăneşti (de fermier) sunt impozitate doar cu 7%
din profitul impozabil în comparaţie cu cota de 12% din profitul impozabil aplicată
persoanelor juridice; angajatorii achită o cotă preferențială de asigurări sociale de stat de 16%
comparativ cu 23% în cazul cotei standard.
Un loc aparte il au stimulentele suplimentare pentru investiții se aplică rezidenților din
Zonele Economice Libere, Portul Internațional Giurgiulești și Parcurile Industriale.
Alte stimulente pentru investiții sunt aplicate orizontal tuturor sectoarelor.
Republica Moldova este pregătită pentru utilizarea tehnologiilor digitale, însă nivelul de
utilizare propriu-zisă este destul de redus. Conform Raportului privind Competitivitatea
Globală pentru 2014-2015, Republica Moldova ocupă poziția 51 din 144 de state în ceea ce
privește dezvoltarea tehnologiilor, depășind țări precum Serbia, Azerbaidjan sau Macedonia.
Unul din cele mai importante avantaje pe care le oferă Republica Moldova este calitatea bună
a conexiunilor internet.
Cea mai mare parte a infrastructurii fizice necesită o modernizare substanțială. Starea
proastă a infrastructurii reprezintă actualmente unul dintre principalele impedimente pentru
dezvoltarea țării. Conform Raportului privind Competitivitatea Globală pentru 2014-2015,
Republica Moldova ocupă locul 118 din 144 de state după calitatea infrastructurii de transport,
cel mai scăzut punctaj fiind acordat infrastructurii rutiere, iar cel mai bun – infrastructurii de
transport aerian.
 În pofida unor reforme din ultimii 10 ani, climatul de afaceri moldovenesc rămîne unul
dintre cele mai slabe din regiune. Aceasta subminează semnificativ efortul țării de a stimula
competitivitatea prin atragerea investițiilor pentru dezvoltarea exportului și face ca Republica
Moldova să piardă în competiția regională pentru investiții. În cele din urmă, aceste deficiențe
limitează oportunitățile pentru economie şi duc la scăderea nivelului de trai al populației.

3.3. Cadrul legal şi instituţional de asigurare a realizării activităţii investiţionale în

Republica Moldova

3.3.1. Cadrul legal de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica

Moldova
Pentru derularea eficientă a procesului investiţional este necesară asigurarea unui cadru
legislativ şi normativ adecvat. Pot fi menţionaţi unii paşi în vederea perfectării cadrului legal,
cum ar fi:

 aprobarea în 2000 a primei Strategii investiţionale a Republicii Moldova pentru anii 2001-
2005.
 aprobarea în 2005 a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor
pentru pentru anii 2006-2015, elaborată de Ministerul Economiei şi Comerţului al
R.Moldova;
 aprobarea în 2016 a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor
pentru pentru anii 2016-2020;
 aprobarea Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova
- Uniunea Europeană etc.
 îniţierea reformei regulatorii, care a avut ca scop reducerea gradului de dependenţă a
întreprinderilor de reglementarea administrativa, diminuarea cheltuielilor financiare şi de
timp pentru obţinerea autorizaţiilor, certificatelor şi altor permisiuni;
 adoptarea unor strategii şi programe naţionale care prevăd realizarea măsurilor ce vor
contribui la creşterea economică prin imbunataţirea climatului investiţional;
 încheierea acordurilor bilaterale în vederea protecţiei investiţiilor;
 au fost aprobate un şir de legi şi acte normative ce au drept scop îmbunătăţirea climatului
investiţional şi/sau antreprenorial:
 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi 845 –XIX din 03.01.1992 (modificată);
 Legea cu privire la societăţile pe acţiuni – nr.1134 din 02.04.1997 (modificată);
 Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001 (detalii cu privire
la ZEL – anexa 1);
 Legea cu privire la SRL – nr.135-XVI din 14.07.2007 (modificată);
 Legea cu privire la parcurile industriale – nr.164-XVI din 13.07.2007
 alte acte normative, precum: Legea cu privire la leasing (în redacţie nouă)2, Legea cu
privire la organizaţiile de microfinanţare3, Legea cu privire la patenta de întreprinzător4
etc.
Au fost introduse anumite modificări în legislaţia vamală şi fiscală, ce prevăd facilităţi
fiscale şi vamale pentru investiţii. Însă, procesul perfecţionării legislaţiei este unul continuu.

2
Legea cu privire la leasing Nr.731 din 15.02.96 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49-50 din 25.07.1996.
3
Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare. Nr.280-XV din 22.07.2004. Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.138-146/737 din 13.08.2004.
4
Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Nr.93-XIV din 15.07.98. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-
73/485 din 06.08.1998.
 Reglementarea activităţii investiţionale în R.Moldova are la bază, în primul, rând,
Constituţia Republicii Moldova, care prevede:
 manifestarea liberei iniţiative economice, libertatea comerţului şi activităţii de
întreprinzător;
 protecţia concurenţei loiale;
 crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;
 dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii;
 inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.

Legea nr. 81 din 18 martie 2004 “Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”
este documentul de bază, care reglementează activitatea investitorilor în Republica Moldova,
legea cu privire la investiţiile străine fiind abrogată. Legea cu privire la investiţiile în
activitatea de întreprinzător stabileşte: „…principiile juridice, sociale şi economice de
organizare şi dezvoltare a activităţii investiţionale din Republica Moldova, drepturile şi
obligaţiile investitorilor, atribuţiile şi competenţa autorităţilor publice în domeniul activităţii
investiţionale, garanţiile pe care statul le acordă investitorilor autohtoni şi străini, modalitatea
de soluţionare a diferendelor investiţionale, precum şi reglementări referitoare la activitatea
întreprinderilor cu investiţii străine”.
Legea respectivă întruneşte următoarele compartimente:
Capitolul i - Dispoziţii generale;
Capitolul ii - Principiile efectuării investiţiei;
Capitolul iii - Protejarea investiţiilor;
Capitolul iv - Diferendele investiţionale;
Capitolul v - Dispoziţii speciale privind investitorii străini şi investiţiile străine;
Capitolul vi - Atribuţiile autorităţilor publice în domeniul activităţii investiţionale;
Capitolul vii - Dispoziţii finale şi tranzitorii.

Investitorii autohtoni efectuează investiţii sub formă de mijloace băneşti numai

în moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitorii străini şi în alta valută
convertibilă.
Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător:
- permite activitatea investiţională în toate sectoarele economiei, repatrierea totală
a veniturilor;
- asigură transparenţă între autorităţi publice şi investitori;
- oferă un şir de garanţii privind exproprierea investiţiilor, întreruperea forţată a
activităţii;
- reprezintă un mecanism real pentru soluţionarea diferendelor investiţionale şi
achitării despăgubirilor etc.
Legea cu privire la constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale are drept
scop promovarea politicii de constituire şi dezvoltare a parcurilor industriale intru
asigurarea unui climat investiţional favorabil şi încurajarea fluxului de investiţii în
regiunile ţării. La elaborarea acestui proiect de lege s-a ţinut cont de practica ţărilor
dezvoltate şi celor cu economiile emergente, în special Ungariei, Turciei şi Chinei (detalii
despre PI – anexa 2).
Obiectivul legii respective constă în stimularea plasării investiţiilor private în
teritoriile speciale prin:
 oferirea din contul statului infrastructurii tehnice pentru plasarea activităţilor
de producere (alimentare cu energie electrică, reţele de comunicaţii, reţea de alimentare
cu gaz, alimentare cu apă, canalizare, inclusiv pluvială, căile de transport, iluminat
public);
  valorificarea resurselor materiale existente (infrastructură, spaţiile şi
capacităţile întreprinderilor de stat sau societăţilor pe acţiuni, activele cărora nu se
utilizează la nivelul eficient);
 favorizarea dezvoltării agenţilor economici din sectorul întreprinderilor mici
şi mijlocii;
 creşterea locurilor de muncă în regiuni;
Aceste obiective conduc în mod direct la realizarea unei afaceri profitabile de către
agenţii economici amplasaţi.
Dezvoltarea procesului investiţional în R.Moldova este strîns legat de nivelul de
dezvoltare şi funcţionare a pieţei de capital, în cadrul căreia se efctuează importante
investiţii în valori mobiliare. Legea cu privire la Piaţa de Capital reglementează
activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă. În 2012
a fost aprobata de Parlament o espectiva lege, care a intrat în vigoare din septembrie,
2013, înlocuind Legea privind PVM.
Un moment pozitiv pentru investitori constă în faptul, că Republica Moldova a încheiat
acorduri de comerţ liber cu ţările CSI, CEFTA şi Uniunii Europene, precum şi existenţa
preferinţelor comerciale autonome în comerţul cu Uniunea Europeană.
Prin urmare, aceşti factori au contribuit la majorarea semnificativă a fluxului
investiţiilor străine în Republica Moldova. Aşadar, volumul investiţiilor străine directe
acumulat în economia naţională, la sfîrşitul anului 2008 a constituit 2604 mil. dolari SUA,
majorîndu-se circa cu 2 mld. dolari SUA în comparaţie cu sfîrşitul anului 2001.
Existenţa cadrului normativ bilateral este o premisă importantă pentru atragerea
investiţilor străine şi promovarea exporturilor. În prezent, R. Moldova este parte la 40 Acorduri
bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, la 38 Acorduri bilaterale
privind colaborarea comercial-economică şi la 13 Acorduri internaţionale privind evitarea
dublei impuneri fiscale.
În vederea atragerii investiţiilor, Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie de
facilităţi fiscale. Astfel, investitorii beneficiază de următoarele facilităţi fiscale:
 Rezidenţii zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale conform Codului
Fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe venit, cît şi de cota zero a TVA pentru mărfurile,
serviciile livrate în/din zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum şi cele livrate unul altuia de către rezidenţii diferitelor zone
economice libere ale Republicii Moldova, şi scutirea de plata accizelor a mărfurilor
supuse accizelor introduse în zona economica libera din afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova.
De asemenea, există facilităţi fiscale pentru anumite genuri de activităţi. Spre exemplu:
 Investitorii în sectorul agricol beneficiază de: i) scutire de impozitul pe venit din
activitatea de bază pe parcursul a 5 ani; ii) scutirea de plata taxei în fondul rutier; iii)
facilităţi fiscale la achitarea taxelor locale.
 Companiile al căror venit provine în valoare de peste 50% din vînzările programelor de
calculator elaborate personal sunt scutite de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani.

Generalizarea informaţiei privind cadrul legislativ privind activitatea de investiţii în

Republica Moldova este prezentată în tabelul ce urmează.
Tabelul 3.3.1.1
Cadrul legal privind activitatea de investiții în Republica Moldova
Actul legislativ Prevederi legislative, care au stat la baza studiului
comparativ cu practicile legislative internaţionale
1. Constituţia art.9 - manifestarea liberei iniţiative economice
Republicii Moldova art.46, 126-127 - dreptul la proprietatea privată, precum şi
dreptul la moştenirea proprietăţii
art.46 - nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de
utilitate publică stabilită conform legii şi cu oferirea unei drepte
şi prealabile despăgubiri. Investiţiile nu pot fi expropriate ori
supuse unor măsuri cu efect similar, care privează în mod direct
sau indirect investitorii de titlul de proprietate sau de control
asupra investiţiei.
art. 126 - statul asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor
fizice şi juridice, inclusiv străine şi ocroteşte proprietatea
cetăţenilor Republicii Moldova, străini şi apatrizi.
2 Codul Civil al Libertatea contractelor private
Republicii Moldova
nr.1107-XV din 6.06.
2002
3 Codul fiscal al Facilităţi şi scutiri fiscale
Republicii Moldova
nr. 1163–XIII din
24.04.97
4 Codul Vamal al Scutiri la plata taxelor vamale
Republicii Moldova
nr. 1149–XIV din
20.07. 2000
5 Legea Republicii Art. 5 - investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul
Moldova cu privire la Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de
investiţiile în întreprinzător în condiţiile respectării legislaţiei antimonopol,
activitatea de ecologice, privind securitatea statului etc.; statul asigură un
întreprinzător nr. 81- regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor
XV din 18.03.2004 investiţiilor indiferent de forma lor.
Art. 6 - investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi
supuse discriminării în funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de
înregistrare etc.; tuturor investitorilor li se acordă drepturi
egale.
Art 22 - drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile,
art. 8, 9, 10, 11, 12, 13 - garanţiile oferite investitorilor şi
obligaţiile acestora.
6 Legea Republicii art. 10 - întreprinderea este în drept să practice orice genuri de
Moldova cu privire activitate, cu excepţia celor interzise de lege.
la antreprenoriat şi
întreprinderi nr. 845-
XII din 3.01.1992
7 Legea nr.438-XVI stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi
privind dezvoltarea instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare
regională din regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de
integrare europeană şi prevede crearea a două regiuni de nivel
28.12.2006
European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai
mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea
transnistreană şi municipiul Chişinău), luându-se în
consideraţie numărul locuitorilor din regiune.
8 Legea Republicii Zonele economice libere administrează teritorii în care, pentru
Moldova cu privire investitorii străini, sunt permise, în regim preferenţial anumite
 la zonele economice genuri de activităţi de întreprinzător. Oferă investitorilor
libere nr.440-XV din terenuri şi spaţii de producere înzestrate cu infrastructura
27.07.2001 necesară pentru iniţierea activităţii de antreprenoriat cu
posibilitatea de utilizare a facilităţilor fiscale şi vamale.
9 Legea cu privire la stabileşte bazele juridice de reglementare a raporturilor de
leasing nr.59-XVI leasing, obiectul leasingului, participanţii la operaţiunile de
din 28.04.2005 leasing, drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora.
10 Legea cu privire la stabileste modul de infiintare si statutul juridic al societatilor pe
Societăţile pe actiuni, drepturile si obligatiile actionarilor, asigura apararea
Acţiuni nr. 1134- drepturilor si intereselor legale ale creditorilor si actionarilor
XIII din 02.04.97 acestor societati.

11 Legea privind Piaţa reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv

de Capital activitatea investiţională pe această piaţă.

12 Acorduri bilaterale Anual sunt semnate noi acorduri bilaterale privind promovarea
privind promovarea și protejarea reciproca a investiţiilor
și protejarea
reciproca a
investiţiilor
Alte acte legislative
și normative
Sursa: adaptare efectuată, în baza legislaţiei autohtone analizate

3.3.2. Cadrul instituţional de asigurare a realizării activității investiționale în Republica

Moldova

În vederea constituirii şi îmbunătăţirii cadrului instituţional de asigurare a realizării

activităţii investiţionale, în R. Moldova au fost întreprinşi în timp următorii paşi:
 crearea în anul 1997 a Agenţiei pentru Atragerea Investiţiilor Străine, care din 2001 a
devenit parte a Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor
(MIEPO) din cadrul ME al R.M.;

 în anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale a

Comerţului (OMC);

 la 7 septembrie 2004 a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat Asociaţia

investitorilor străini;

 în anul 2007 a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, ca

autoritate permanentă în administraţia publică, avînd ca scop promovarea politicii
statului în domeniul protecţiei concurenţei, limitarea şi reprimarea activităţii
anticoncurenţă a agenţilor economici, a autorităţilor administraţiei publice, precum şi
efectuarea controlului asupra executării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei;

 în scopul executării Legii nr.438-XVI din 28.12.2006 a fost adoptată Hotărârea

Guvernului nr.127 din 08.02.2008, prin care s-a decis crearea cadrului instituțional și
s-au aprobat Regulamentele de funcționare a respectivelor instituții;

 în cadrul ME al R.Moldova au fost create structuri speciale (Direcţia “Politici

investiţionale şi de promovare a exporturilor”, Direcţia „Analiză, monitorizare şi
evaluare a politicilor” etc.), care sunt chemate să contribuie la elaborarea şi realizarea
 politicii investiţionale, să atragă investitori etc.
MIEPO are anumite obiective principale5, printre care:
1. de a ajuta întreprinderile autohtone să atingă valori profitabile ale exporturilor şi de a le oferi
asistenţă în domeniul promovării exportului pentru a corespunde concurenţei pe plan
internaţional;
2. de a promova investiţiile străine directe în Moldova şi rolul acestora ca o principală forţă
motrice pentru dezvoltarea economică a ţării.
Ideea creării Asociaţiei investitorilor străini (AIS) a apărut graţie susţinerii proiectului
,,Carta Investiţiilor”, iniţiat în vederea încurajării reformelor şi îmbunătăţirii climatului de
afaceri în ţările Europei de Sud-Est, implimentat de Organizaţia de Cooperare Economică şi
Dezvoltare, cu suportul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Moldova participă la acest proiect
din momentul aderării la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Odată cu crearea AIS
Moldova a aderat în cadrul Europei de Sud-Est la reţeaua regională a Consiliului de investitori
străini (detalii despre AIS – anexa 4).
Principalul scop al AIS este promovarea dialogului între investitori şi organele puterii,
orientat spre îmbunătăţirea climatului de afaceri şi a competitivităţii Moldovei la nivel regional
şi internaţional, prezentarea opiniilor membrilor ei în vederea promovării intereselor comune,
să încurajeze investiţiile străine, să stabilească un dialog eficient şi constructiv cu autorităţile
R.Moldova în vederea lichidării barierelor, care ar putea apărea în relaţiile cu investitorii străini.

Cadrul instituţional actual de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica

Moldova poate fi prezentat succint în următorul tabel.
Tabelul 3.3.2.1
Cadrul instituțional de asigurare a activităţii investiţionale în Republica Moldova
Denumirea Atribuțiile de bază
instituţiei
1. Ministerul  elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul
Economiei al investiţiilor, gestionarea patrimoniului public şi zonelor
R.Moldova economice libere;
Direcţia “Politici  elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative în
investiţionale şi domeniile sus enunţate;
de promovare a  monitorizarea proceselor creării şi dezvoltării zonelor
exporturilor” economice libere, precum şi examinarea şi analiza celor mai
esenţiale proiecte investiţionale, programe şi măsuri în
domeniul administrării patrimoniului public.
2. Organizația  realizarea activităţilor de atragere a investiţiilor străine
pentru directe în proiecte investiţionale strategice;
atragerea  acordarea asistenţei informaţionale reprezentanţilor
investiţiilor şi businessului privat din ţară şi străinătate;
promovare a  elaborarea propunerilor de ameliorare a climatului
exporturilor din investiţional din ţară;
Moldova  promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotarele
(MIEPO), ca acesteia.
instituţie
subordonată a
ME

5
Moldavian Investment and Export Promotion Organisation.// http://miepo.md/ 15.11.2007.
 3. Asociaţia  încurajarea reformelor şi îmbunătăţirea climatului de afaceri
investitorilor în ţările Europei de Sud-Est;
străini  stabilirea unui dialog eficient şi constructiv cu autorităţile
Republicii Moldova în vederea lichidării barierelor, care ar
putea apărea în relaţiile cu investitorii străini.

Sursa: adaptare efectuată, în baza surselor bibliografice analizate

Cu toate cele menționate mai sus, in Strategie se sublinieaza, că cadrul legal și cadrul
instituțional al Republicii Moldova nu sunt adecvate pentru atragerea investițiilor și
dezvoltarea exportului. În legislația propriu-zisă, precum și în felul în care aceasta este
implementată, există lacune majore, cauzate de guvernarea inadecvată a economiei,
vulnerabilitatea instituțiilor, cultura de afaceri slab dezvoltată, instabilitatea politică şi
macroeconomică și imprevizibilitatea mediului de afaceri. Cadrul de reglementare al afacerilor
nu prevede garanții eficiente și clare pentru investitori: nu există practica unor Acorduri de
Investiții care să ofere claritate privind drepturile și obligațiile ambelor părți; nu există
mecanisme de soluționare a problemelor de impozitare (cum ar fi soluția fiscală anticipată),
precum și un mecanism de soluționare a reclamațiilor din partea investitorilor. Investitorii
străini în Republica Moldova sunt mai sensibili la deficiențele climatului investițional, din
cauza mobilității ISD orientate spre eficiență, dar și a concurenței internaționale intense pentru
ISD la momentul de față.

3.4. Politica de dezvoltare regională

Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea

nr.438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională, care stabileşte obiectivele, cadrul
instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare
regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de integrare europeană şi prevede
crearea a două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai
mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău),
luându-se în consideraţie numărul locuitorilor din regiune.
În R.Moldova, politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri
planificate şi promovate de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, autorităţile
administraţiei publice locale, în parteneriat cu diverşi actori (privaţi, publici, voluntari), în
scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a
potenţialului regional şi local.
Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, au fost înfiinţate regiuni de
dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Republicii Moldova. Principalele domenii care pot fi
vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea
investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului Î.M.M.-urilor, îmbunătăţirea
infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educaţie, învăţământ,
cultura.
In conformitate cu prevederile legale privind dezvoltarea regionala în Republica
Moldova, obiectivele de baza ale dezvoltării regionale sunt următoarele:
 Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării
echilibrate, prin recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor
defavorizate ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale,
politice, şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
 Corelarea politicilor şi activităţilor sectoriale guvernamentale la nivelul
regiunilor, prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi
regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile şi al dezvoltării culturale
a acestora;
  Stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, a celei
transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum şi participarea regiunilor
de dezvoltare la structurile şi organizaţiile europene care promovează dezvoltarea
economică şi instituţională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes
comun.
Experienţa internaţională în domeniu demonstrează faptul că unul dintre cei mai importanţi
factori pentru atragerea capitalului, inclusiv a celui străin în economie este existenţa unui
cadrul instituţional adecvat şi a bazei legislative stabile, care ar asigura protecţia eficientă
maximă a intereselor investitorilor şi ale altor participanţi la procesul investiţional.
Astfel, climatul investiţional, menit să stimuleze atragerea investiţiilor, este un cadru
complex, fiind determinat de un mix de elemente interdependente de origine economică,
politică, de infrastructură ş.a., în cadrul acestora aspectele instituţional şi legislativ fiind foarte
importante.
Insuficienţa resurselor proprii pentru investiţii, precum şi acţiunile întreprinse de către
alte ţări au condus la schimbarea viziunii autorităţilor privind investiţiile şi rolul acestora în
economia Republicii Moldova. Ca rezultat, au fost întreprinşi paşi concreţi în sensul ameliorării
climatului de afaceri şi atragerii investiţiilor atît autohtone cît şi celor străine. Paşii respectivi
au vizat atît cadrul istituţional, cît şi cel legislativ.
Atît cadrul instituţional cît şi cel legal au evoluat în timp.

3.5. Politica investiţionlă la nivel microeconomic

Politica investiţională la nivel macroeconomic este strîns legată de politica, pe care o

stabilesc firmele la nivel microeconomic.
Activitatea investiţională caracterizează procesul fundamentării şi realizării celor mai
eficiente forme de alocare a capitalului în scopul creşterii potenţialului economic al
întreprinderii.
Activitatea investiţională a întreprinderii se caracterizează prin următoarele
particularităţi de bază:
1. Este principala formă de realizare a
strategiei economice a întreprinderii, de asigurare a
creşterii activităţii sale operaţionale. Practic, toate
sarcinile dezvoltării economice a întreprinderii necesită
creşterea volumului sau înnoirea structurii activelor
operaţionale. Această creştere a activelor şi înnoire a
lor se efectuează în procesul diferitelor forme ale
activităţii investiţionale a întreprinderii. Politica
investiţională a întreprinderii este o parte componentă
a strategiei generale a dezvoltării sale economice.
2. Activitatea investiţională poartă un
caracter subordonat faţă de scopurile şi sarcinile
activităţii operaţionale ale întreprinderii, deşi unele
forme ale investiţiilor întreprinderii pot genera
temporar un venit mai mare decât cel din activitatea
operaţională. Totuşi principala sarcină strategică a
întreprinderii constă în dezvoltarea activităţii
operaţionale şi asigurarea condiţiilor sporirii venitului
generat de ea. Activitatea investiţională a întreprinderii
are ca scop să asigure creşterea formării venitului său
operaţional în perspectivă pe două căi: pe calea
asigurării creşterii venitului operaţional din contul
măririi volumului activităţii economice; şi pe calea
 asigurării micşorării cheltuielilor operaţionale
specifice.
3. Activitatea investiţională a
întreprinderii se caracterizează printr-o ritmicitate
periodică. Periodicitatea acestei activităţi e
determinată de o serie de condiţii: necesitatea
acumulării preliminare a resurselor financiare pentru
iniţierea realizării unor proiecte investiţionale;
folosirea condiţiilor externe favorabile pentru
realizarea activităţii investiţionale; crearea condiţiilor
interne pentru “salturi” investiţionale esenţiale.
4. Activităţii investiţionale a întreprinderii
îi sunt caracteristice riscuri specifice, generalizate
prin noţiunea de “risc investiţional”. Nivelul riscului
investiţional, de obicei, depăşeşte nivelul riscului
operaţional. Aceasta se datorează faptului că în
procesul activităţii investiţionale riscul pierderii
capitalului are o probabilitate de apariţie mai mare
decât în procesul activităţii operaţionale.
5. Venitul investiţional al întreprinderi în
procesul activităţii sale investiţionale se formează,
de obicei, cu întârzieri. Aceasta înseamnă că între
efectuarea cheltuielilor investiţionale şi obţinerea
venitului investiţional trece, de regulă, o anumită
perioadă de timp.
6. În procesul activităţii investiţionale,
soldul balanţei fluxurilor de numerar în perioadele
iniţiale este negativ. Soldul devine pozitiv pe
parcursul compensării cheltuielilor investiţionale prin
veniturile obţinute.
Baza activităţii investiţionale a întreprinderii o constituie investiţiile reale. În
majoritatea întreprinderilor, acestea reprezintă unica direcţie a activităţii investiţionale.
Realizarea investiţiilor reale se caracterizează printr-o serie de particularităţi esenţiale de bază:
a. Investiţiile reale reprezintă
principala formă de realizare a strategiei de
dezvoltare economică a întreprinderii.
Realizarea principalului scop al acestei dezvoltări
este asigurată prin implementarea proiectelor de
investiţii reale, dar însuşi procesul strategic de
dezvoltare a întreprinderii reprezintă ansamblul
acestor proiecte realizate în timp.
b. Investiţiile reale se află în
legătură reciprocă cu activitatea operaţională a
întreprinderii. Sarcinile creşterii volumului
producţiei şi comercializării acesteia, lărgirii
gamei produselor şi sporirii calităţii lor, micşorării
cheltuielilor operaţionale curente se îndeplinesc,
de regulă, în urma efectuării investiţiilor reale.
c. Investiţiile reale asigură, de
regulă, un nivel de rentabilitate mai mare în
comparaţie cu investiţiile financiare. Această
posibilitate de a genera un înalt nivel al profitului
 este un motiv stimulator pentru a activa în sectorul
real al economiei.
d. Investiţiile reale au un nivel înalt
de protecţie împotriva inflaţiei. Practica
demonstrează că, în condiţiile inflaţiei, rata
creşterii costurilor multor investiţii reale nu numai
că este egală, ci, în multe cazuri, depăşeşte rata
inflaţiei.
Politica investiţională reprezintă o parte a strategiei financiare a întreprinderii, ce
constă în alegerea şi realizarea celor mai eficiente forme ale investiţiilor sale reale şi
financiare cu scopul asigurării unui nivel înalt al dezvoltării şi majorării potenţialului
economic al activităţii sale.6
După ce s-au stabilit obiectivele, urmează să se elaboreze programul investiţional. Baza
acestui program o constituie proiectul investiţional, ce transformă obiectivul într-un sistem de
operaţiuni complexe.

Bibliografie:
1. Strategia Republicii Moldova de atragere a investițiilor şi promovare a exporturilor
pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului HOTĂRÎRE Nr.
511 din 25.04.2016 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.43-45 din 29.04.2016;
2. Legea Republicii Moldova cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător nr.
81-XV din 18.03.2004 // Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr. 114-122 din
23.04.2004;
3. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din
3.01.1992;
4. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din
27.07.2001;
5. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005;
6. Legea cu privire la Societățile pe Acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97;
7. Legea cu privire la SRL – nr.135-XVI din 14.07.2007;
8. Legea cu privire la parcurile industriale – nr.164-XVI din 13.07.2007;
9. Buhociu F. şi Negoescu Gh. Investiţiile în economia de tranziţie;
10. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activităţii investiţionale, Editura A.S.E.M.,
Chişinău, 2004.
11. Vasilescu I., Romînu I., Cicea C. Investiţii, Bucureşti, 2000.
12. Hîncu R. Economia informaţională: aspecte manageriale şi investiţionale, Chişinău, 2002.
13. Ernst & Young, Investment Monitoring, 2015. 18 Ministerul Economiei al Republicii
Moldova, „Principalele rezultate ale activității desfășurate în Zonele Economice Libere
în 2014”, http://www.mec.gov.md/sites/default/files/document/attachments/zel.docx.
14. John H. Dunning, 1993. ,,Multinational enterprises and the global economy”.
Wokingham, England: Addison-Wesley

6
Ion Românu, Ion Vasilescu. ”Managementul investiţiilor”, Editura Mărgăritar, Bucureşti, 1997.
 Anexa 1
Zonele Antreprenoriatului Liber din R.Moldova
 Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău"

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova "Cu privire la Zona Antreprenoriatului
Liber "Expo-Business-Chişinău" nr. 625 din 3 noiembrie 1995. Termenul de activitate
constituie 30 ani, cu posibila prelungire încă pentru 10 ani. În prezent, în zona economică
activează 59 de rezidenţi, dintre care 11 autohtoni şi 48 în comun cu investitori din diferite ţări,
inclusiv Rusia, SUA, România, Ucraina, Germania, Bulgaria, Irlanda, Italia, Israel, Marea
Britanie etc. De la începutul activităţii zonei libere, investiţiile rezidenţilor au constituit mai
mult de 43 mil. dolari SUA. Rezidenţii zonei "Expo-Business-Chişinău" au produs circa 30%
din volumul producţiei industriale, fabricat în zonele libere, precum şi au prestat servicii mai
mult de 42 % din volumul total al acestora.

Direcţiile prioritare de activitate ale zonei libere: producerea echipamentului electronic,

articolelor din peliculă polimerică, îmbutelierea băuturilor alcoolice, producerea şi asamblarea
mobilei, producerea articolelor din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice etc.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardiţa”

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Antreprenoriatului
Liber “Tvardiţa” nr.626-XIII din 3 noiembrie 1995. Suprafaţa zonei este de 3,57 ha. Termenul
de activitate a zonei libere este de 30 de ani cu posibilitate de prelungire. În prezent, în zona
antreprenoriatului liber activează 5 rezidenţi, ce ocupă un teritoriu de 2,5 ha. Aceşti rezidenţi
fabrică producţie alcoolică (vin, divin, distilate pentru divin) şi brînză. În principiu, marfa
produsă este exportată în Rusia. Pe parcursul întregii perioade de activitate a zonei, rezidenţii
au atras investiţii în sumă de 11,2 mil. dolari SUA.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Taraclia”

Creată prin Legea Republicii Moldova nr.1529-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu privire la zona
antreprenoriatului liber “Parcul de producţie “ Taraclia”, pe un termen de 25 de ani şi include
o suprafaţă de 36 ha. În zonă sînt înregistraţi 12 rezidenţi, 4 dintre care sînt autohtoni şi 8 au
fost creaţi în comun cu investitorii din Ucraina, Rusia şi Belorus. În prezent, în zonă
funcţionează 2 subzone izolate, ce se află la distanţa de 800m una de alta. Suprafaţa de
aproximativ 26 ha la moment nefiind ocupată de rezidenţi. Principalele direcţii de activitate sînt
fabricarea plăcilor de ceramică, prestarea serviciilor, comerţul angro. Investiţiile rezidenţilor,
de la începutul activităţii zonei libere constituie circa 15 mil. dolari SUA.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Valkaneş”

Zona a fost creată prin legea Republicii Moldova nr.1526-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu
privire la zona antreprenoriatului liber “Parcul de producţie “Valkaneş”, pe un termen de 25 de
ani. Zona are un caracter complex şi include în sine un lot de pămînt cu suprafaţa de 122,3 ha.
În zonă sînt înregistraţi 20 rezidenţi, 6 dintre care sînt autohtoni, iar 14 au fost creaţi în comun
cu investitorii din 5 ţări: Ucraina, Rusia, Egipt, Elveţia şi România. Activitatea industrială este
efectuată numai pe teritoriul primei subzone, perimetrul căreia este complet îngrădit, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Principalele direcţii de activitate sînt: fabricarea producţiei
alcoolice (vin) şi articolelor de confecţii, sortarea ambalarea, marcarea şi alte asemenea
operaţiuni, comerţul angro. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere,
constituie mai mult de 10 mil. dolari SUA.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Otaci-Business”

Zona este creată prin legea Republicii Moldova nr.1565-XIII de la 26 februarie 1998 “Cu
privire la antreprenoriatul liber “Parcul de producţie “Otaci-Business” pe un termen de 25 de
ani, cu suprafaţa de 34,19 ha, constituit din 2 subzone. În zonă sînt înregistraţi 10 rezidenţi.
Principalele direcţii de activitate sînt fabricarea articolelor de confecţii şi cusutul manoperei
încălţămintei. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere constituie circa 700
mii. dolari SUA.

 Zona Economică Liberă "Ungheni -Business"

Zona a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Economică Liberă
“Ungheni-Business” nr.1295-XV din 25 iulie 2002, pe un termen de 25 ani, şi include o
suprafaţă de 42,34 ha. În prezent, în zonă sînt înregistraţi 44 rezidenţi, 17 dintre care sînt
autohtoni şi 27 fiind creaţi în comun cu investitorii din 6 ţări: Italia, Austria, Rusia, România,
Belgia şi Polonia. Volumul investiţiilor în zonă constituie 33,2 mil. dolari SUA. Principalele
direcţii de activitate: producerea şi asamblarea mobilei, fabricarea PET-preform, îmbutelierea
băuturilor nealcoolice şi apei potabile, producerea covoarelor, modulelor electronice,
ambalajelor pentru bijuterii, vopselelor şi lacurilor industriale, scîndurii şi a lemnului tăiat,
paletelor din lemn etc. Administraţia continuă să înregistreze noi rezidenţi, duce negocieri cu
potenţialii investitori industriali.
Zona Economică Liberă „Bălţi”7
În regiunea de nord a ţării a fost creată Zona Economică Liberă „Bălţi”8. Aceasta include două
subzone cu o suprafaţă totală de 11,85 ha cu o infrastructură deja existentă (depozite, spaţii de
producere, infrastructură comunală), amplasate convenabil din punct de vedere geografic, avînd
acces la calea ferată şi la drumurile auto de importanţă republicană şi internaţională. În cadrul
primelor proiecte economice sa-u planificat investiţii de cca. 25 mil. euro, creşterea de la 5 pînă
la 7 mii locuri de muncă noi, iar volumul vînzărilor producţiei industriale se estimează peste
0,5 mild. lei anual, dintre care nu mai puţin de 90% urmează a fi exportate.

 Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”

Actualmente, în Portul Internaţional Liber "Giurgiulesti" sînt înregistraţi 22 rezidenţi. Volumul
total al investiţiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, conform
situaţiei din 1 octombrie 2008, a constituit mai mult de 33 mil. dolari SUA, dintre care în 9 luni
ale anului 2008 au fost investite cca. 1,9 mil. dolari SUA. Investitorul General, ÎCS "Danube
Logistic" SRL, a investit 29,1 mil. dolari SUA, iar S.C. "Trans Cargo Terminal" SRL, care se
efectuează construcţia terminalului cerealier – 4,0 mil. dolari SUA. În 9 luni 2008 rezidenţii au
achitat diverse impozite şi taxe în sumă de 8,5 mil. lei, inclusiv 4,9 mil. lei accize şi 1,3 mil. lei
defalcări în fondul de asigurări sociale.

Obiectele primordiale ale Portului Internaţional:

Terminalul petrolier. Potrivit Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber
„Giurgiuleşti” capacitatea de trecere anuală minimală a acestuia trebuie să constituie
aproximativ 1 milion tone. Pînă în prezent, la terminalul petrolier au fost acostate 4 vase
petroliere. În 9 luni a.c. de pe teritoriul terminalului petrolier al Portului Internaţional, a fost
livrat 7 mii tone de producţie petrolieră, dintre care partea considerabilă a acestora a fost
realizată la staţiile de alimentare cu combustibil ÎCS ”Bemol Retail” SRL. Potrivit, Acordului
de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, Investitorul preconizează
să construiască şi să dea în exploatare pe teritoriul Republicii Moldova 50 de SAC. La moment,
au fost date în exploatare 18 SAC (mun. Chişinău - 5, Sîngerei – 2, Cimişlia - 1, Leova - 1,
Taraclia - 1, Cahul - 1, Orhei – 1, Rîşcani – 1, Comrat – 1, Soroca – 1, Bălţi – 1, Făleşti - 1 şi
una pe teritoriul Portului Internaţional pentru deservirea ÎS „Calea ferată din Moldova”). În
timpul apropiat urmează să se dea în exploatare alte 10 staţii.

7
Legea nr. 26 din 4 martie 2010
8
Legea nr. 26 din 4 martie 2010
Portul de mărfuri. Potrivit Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber
„Giurgiuleşti” capacitatea de trecere anuală minimă a portului de mărfuri constituie 500 mii
tone. Termenul dării în exploatare a obiectului – aprilie 2010. Actualmente, proiectarea portului
de mărfuri se află la etapa finală. După definitivarea proiectării va urma aprobarea ajustărilor
necesare a normativelor în construcţii, ce ţin de distanţele între cheiuri. În scopul asigurării
securităţii în exploatarea Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti” atît la ţărm, cît şi pe apă, a
fost invitată o societate cu renume mondial în domeniul evaluării şi consultanţei în materie de
riscuri ce pot surveni în rezultatul creării unui nou port de mărfuri uscate cu chei maritim,
„Germanischer Lloyd, Hamburg”. În rezultatul investigaţiilor efectuate a fost elaborat un raport,
prin care se propune diminuarea distantelor între cheiuri, cu argumentele şi măsurile de rigoare.
Raportul în cauză este acum prezentat organelor de resort pentru aprobare. Potrivit informaţiei
parvenite de la investitor construcţia va demara orientativ în luna martie 2009.

Portul de pasageri. Potrivit Acordului de investiţii se prevede construcţia portului de pasageri

cu capacitatea de trecere anuală minimă de 10 mii pasageri. Termenul dării în exploatare a
obiectului a fost preconizat pentru luna aprilie 2010. În prezent, Agenţia Transporturilor
întreprind măsurile de rigoare vizînd darea în exploatare a obiectului în trimestrul I anul 2009.

Terminalul cerealier. În afară de obiectele menţionate pentru construcţie, rezidentul Portului

Internaţional SC „TransCargoTerminal” SRL efectuează construcţia terminalului cerealier. La
moment, rezidentul a investit cca. 4 mil. dolari SUA.

Anexa 2
Parcurile industriale din R.Moldova

Parcurile industriale sînt terenurile industriale pentru dezvoltarea întregului sector al

activităţii de producere, nelimitînd concret tipuri de producere şi servicii, care pot fi desfăşurate
în cadrul parcului industrial, cu excepţia celor interzise de lege.
Parcurile industriale pot fi create pe principiul de „greenfield” (teren neocupat de imobil),
precum şi în baza întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară de stat şi pe
baza întreprinderilor municipale.
Prin constituirea parcurilor industriale, statul va crea condiţii necesare pentru atragerea
investiţiilor străine cît şi autohtone în dezvoltarea infrastructurii, inclusiv infrastructurii
regionale, în baza activelor aflate în gestiunea autorităţilor publice în vederea plasării
activităţilor de producere.
Apariţia în Moldova a zonelor similare de concentrare a producţiei industriale şi concomitent a
business-lui va permite crearea structurilor economice de mare eficacitate, tipice pentru
economia ţărilor dezvoltate.
La 24.07.2008 Guvernul Republicii Moldova a aprobat decizia privind crearea in oraşul Căinari
a primului Parc industrial din Moldova, pe o suprafata de cca 24 de hectare.
În acest scop, Guvernul a decis crearea Intreprinderii de Stat „Parcul industrial Căinari” şi a
alocat 10 mii de lei pentru depunere în capitalul social al acesteia.
Parcul industrial Căinari a fost creat pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea extinderii
termenului respectiv, în funcţie de necesitate. ÎS ”Parcul industrial Căinari” va asigura crearea
şi gestionarea infrastructurii necesare pentru rezidenţii parcului.

Anexa 3
Evoluţia pieţei valorilor mobiliare a R. Moldova

Condiţiile în care evoluează piaţa de valori mobiliare (PVM) reflectă particularităţile

şi problemele cu care se confruntă economia autohtonă. Apariţia şi dezvoltarea PVM a fost
favorizată de privatizarea în masă a proprietăţii publice, iniţiată în anul 1993. Apariţia diverşilor
participanţi profesionişti pe PVM a contribuit la acumularea experienţei de lucru cu valorile
mobiliare, iar existenţa pe piaţa de capital a diferiţi emitenţi şi acţionari cu diverse interese a
determinat apariţia instituţiei de echilibrare şi de asigurare a reglementării acestei pieţe - Bursa
de Valori. S-a format şi se dezvoltă piaţa secundară a valorilor mobiliare. Totodată, se dezvoltă
şi piaţa hîrtiilor de valoare de stat (HVS), care are drept scop acoperirea deficitului bugetului
de stat şi asigurarea băncilor comerciale cu instrumente de gestiune a lichidităţii acestora
(actualmente circa 90% din HVS sînt concentrate în portofoliile BC).
În 2007, ca urmare a constituirii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), piaţa
financiară nebancară autohtonă a înregistrat importante modificări în plan instituţional şi
regulator. În calitate de autoritate unificată de reglementare, autorizare şi supraveghere a pieţei
financiare nebancare, CNPF este succesoarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
(CNVM), a Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale
de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut
ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
 În acelaşi an, la CNPF au fost înregistrate 87 de emisiuni de valori mobiliare, în volum
total de 1 274,5 mil. lei - o creştere semnificativă faţă de anii precedenţi; ponderea pieţei
bursiere în volumul total al tranzacţiilor a atins cota de 66,2%, iar valoarea anuală a PVM
autohtone a depăşit pragul de 3 mlrd. lei.9
Cadrul legal care reglementează activitatea economică în Republica Moldova poate fi
considerat ca unul liberal, favorabil şi încurajator pentru investiţiile străine.
Din cele menţionate mai sus se poate concluziona că statul prin legislaţia sa garantează
un mediu de afaceri precum şi un climat de investiţii ambiant.

Anexa 4
Asociaţia IS din R. Moldova

La moment Asociaţia IS reuneşte 19 membri. Fondatorii ei au fost companiile „Carmez

International”, Grupul „Lafarge”, „Compudava”, „Efes Vitanta Moldova Brewery”,
„Leogrant”, „SudZucker Moldova”, „Tirex-Petrol”, „Voxtel”.
În afară de fondatori în componenţa strcturii au intrat astfel de companii cum sunt
„Kelley Grains Oil”, „Kentford Capital Corporation”, „Moldavian Airlines”,
„PricewaterhouseCoopers”, „QBE Asito”. Volumul investiţiilor memebrilor asociaţiei
constituie aproape 15% din volumul total a investiţiilor în economia Republicii Moldova, adică
circa 185 mil dolari SUA. Companiile-membre ale asociaţiei în comun oferă circa 5 mii de
locuri de muncă în Republica Moldova.

9
http://www.cnpf.md/file/rapoarte/Raport_anual_2007_CNPF.pdf