Politicile fiscale şi administrarea fiscală

Art.52.Republica Moldova aplică un impozit pe venit moderat. Valoarea impozitului pe venit al

persoanelor juridice în Republica Moldova este de 12% şi se aplică în mod egal tuturor companiilor,
indiferent de originea capitalului. Acest nivel este unul dintre cele mai joase din regiune, doar Armenia,
Bulgaria şi Macedonia avînd un impozit pe venit mai mic − de 10%. Totuşi, în cazul administrării
fiscale, avantajele Republicii Moldova nu sînt atît de evidente: achitarea impozitului pe venit durează în
medie 42 de ore, mai mult decît în Bulgaria, Lituania, Letonia, România şi Macedonia (figura 15).

Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statului, fără contraprestaţie

directă, imediată şi cu titlu nerestituibil, a unei parţi din veniturile sau averea persoanelor fizice
şi / sau juridice, în vederea acoperirii unor necesitaţi publice1.

Anul 2018??? Astfel, pentru persoanele fizice rezidente ale RM care desfășoară activitate
de întreprinzător și cele care nu desfășoară această activitate, precum și persoanele fizice cetățeni
străini și apatrizi care desfășoară activitate în RM, perioada fiscală privind impozitul pe venit
pentru anul 2018 a fost divizată în următoarele două etape2:

1. Etapa I – 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018, pentru care se va determina venitul
impozabil și se va calcula și achita impozitul conform cotelor în vigoare (7% și 18%).
2. Etapa II – 1 octombrie – 31 decembrie 2018, pentru care se va determina venitul
conform cotei unice de 12%, ce va intra în vigoare la 1 octombrie.
Obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit se vor determina pentru fiecare etapă a
perioadei fiscale în parte. Pentru etapa I – conform situației de la 30 septembrie 2018, iar pentru
ce-a de-a II – conform situației de la 31 decembrie 2018.
Pentru etapa I a perioadei fiscale 2018 pentru persoanele fizice și întreprinzătorii
individuali, suma impozitului se va determina în mărime de 7% din suma venitului impozabil
aferent etapei I a perioadei fiscale 2018 ce nu depășește suma de 24 750 lei. 
În același timp, pentru etapa II a perioadei fiscale 2018, suma impozitului pe venit se va
determina în mărime de 12% din venitul impozabil aferent etapei II a perioadei fiscale 2018.
Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de
contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor
, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale. 3

1
https://econ.ubbcluj.ro/programe_practica/Manual%20admitere%20masterat%20-%20Fiscalitate.pdf

2
https://monitorul.fisc.md/editorial/determinarea-impozitului-pe-venit-pentru-perioada-fiscala-2018.html

3
http://www.lex.md/fisc/codfiscaltxtro.htm#Articolul%2012.
1
Scutiri- sume care se scad din venitul impozabil la determinarea impozitului pe venit4.

Art.53 Deşi nivelul impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător este unul relativ mic,
sarcina fiscală totală depăşeşte media regională. Sarcina fiscală totală, care mai include contribuţiile
pentru asigurările sociale şi de sănătate, impozitul funciar, impozitul pe bunuri imobiliare şi taxele
rutiere, şi care este calculată ca pondere a acestor impozite în profit, la fel ca şi numărul asociat al
procedurilor fiscale sînt mai mari în Republica Moldova în comparaţie cu alte ţări din regiune.

Sistemul de impozite actual al Republicii Moldova include 21 de impozite, dintre care 7

sunt generale de stat , iar 14 locale. (vezi Anexa nr.1)

Rolul cel mai important a sistemului de impozite se manifestă în plan financiar deoarece
impozitele constituie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii
cheltuielilor publice.În ţările dezvoltate impozitele şi taxele procură între 80%-90% din totalul
resurselor financiare ale statului.În ţările în curs de dezvoltare ponderea impozitelor şi taxelor în
total resurse financiare variază între 50%-90%.

Pe lângă impozite și taxe, întreprinderile,precum și persoanele fizice, sunt obligate să

achite contribuții și prime de asigurări obligatorii. Spre deosebire de impozitele propriu-zise,
contribuțiile la BASS au o destinație concretă: ele sunt ulterior ,,întoarse” plătitorului sub formă
de pensii și alte îndemnizații.În Republica Moldova, cota de asigurare social este egală cu 29%,
iar cota de asigurări medicale este egală 9% din fondul de retribuire a muncii. În unele țări, în
Franța, de exemplu, cotizațiile sociale constituie circa 40% din totalul veniturilor fiscale.5

Potrivit datelor oficiale, în anul 2018, veniturile acumulate la BPN, administrate de către
SFS, înregistrează o creștere de 12,8 % față de anul 2017.

În anul 2018 au fost înregistrate încasări în sumă de 36,9 mld.lei, ceea ce constituie o
creștere cu 4,2 mld.lei față de anul precedent, suma veniturilor la BPN planificată inițial fiind
depășită cu 6,6 mld.lei. (vezi Anexa nr.2)

Corespunzător componentelor BPN, sumele încasate în valoare absolută și în valoare

procentuală față de sarcinile stabilite, precum și față de anul 2017, se prezintă după cum
urmează.

La BASS s-au încasat 12,6 mld.lei, ceea ce constituie cu 1,2 mld.lei mai mult comparativ cu anul
2017, sau o creștere de 11,0%. Comparativ cu sarcina stabilită (12,4 mld.lei) au fost acumulate
venituri cu 0,3 mld.lei mai mult, sau cu 2,0%.
4
Botezatu, Angela , Firma de Exercițiu: Ghid pentru elevi,Chișinău,2013 , pag.71
5
MOLDOVANU, Dumitru. CURS DE TEORIE ECONOMICĂ, Chișinău: ed. ARC, 2006, p.316. ISBN: 978-9975-61-099-5
2
La FAOAM s-au încasat 0,4 mld.lei, ceea ce constituie cu 0,5 mld.lei mai mult comparativ cu
anul 2017, sau cu 14,0%. Comparativ cu sarcina stabilită (3,9 mld.lei) au fost acumulate venituri
cu 0,1 mld.lei mai mult, sau cu 4,0%.

Analiza în dinamică a încasărilor pe principalele tipuri de impozite și taxe administrate de

SFS în raport cu încasările anului 2017 se prezintă în Anexa nr3.

Art .54 Pe lîngă sarcina fiscală înaltă şi administrarea fiscală ineficientă, o problemă majoră
ţine de imprevizibilitatea legislaţiei fiscale. În particular, Codul fiscal nu conţine prevederi care ar
asigura un anumit nivel de stabilitate şi previzibilitate a legislaţiei: reguli pertinente care să
reglementeze interpretarea legislaţiei fiscale, garanţii care ar asigura un anumit nivel de stabilitate
fiscală (de ex: pentru o perioadă de 5-10 ani, în funcţie de volumul investiţiilor), principiul intrării
concomitente în vigoare a amendamentelor la legislaţia fiscală şi vamală după o anumită perioadă de
timp de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi principiul neretroactivităţii
modificărilor la legislaţia fiscală. În plus, procedurile de restituire a TVA nu sînt aliniate în deplină
măsură la Directiva a şasea a Uniunii Europene, ceea ce face întregul proces foarte complex şi de
durată.

Legislaţia fiscală reprezintă totalitatea normelor juridice, care stabileşte tipurile impozitelor
şi modul de percepere a acestora pe teritoriul Republicii Moldova şi care reglementează relaţiile,
ce ţin de apariţia, modificarea şi suspendarea angajamentelor fiscale.
Legislație fiscală este compusă din Codul fiscal, alte acte normative adoptate de către
Guvern, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și de alte autorități de
specialitate ale administrației publice centrale, precum și de către autoritățile administrației
publice locale.
Codul fiscal al Republicii Moldova a fost adoptat prin Legea Republicii Moldova
Nr.1163-XIII din 24.04.97 şi publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din
18.09.1997. Actualmente, în urma multiplelor modificări şi completări, Codul Fiscal întruneşte
IX titluri.

În Republica Moldova sunt necesare în continuare eforturi către o redistribuire mai

echitabilă a fiscalităţii prin intermediul unei colectări mai eficiente a impozitelor şi susţinerea
unei creşteri economice sustenabile şi elaborarea unei politici fiscale care să continue lupta
împotriva evaziunii fiscale, de aceea SFS în anul 2018 a realizat calitatea sa de membru activ în
cadrul următoarelor organizații internaționale și regionale de profil: Organizația Intra-
Europeană a Administrațiilor Fiscale; Centrul de Excelență în Finanțe; Consiliul
Coordonator al Conducătorilor Serviciilor Fiscale din țările membre a CSI; Forumul
Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.
3
 Un aspect important al cooperării internaționale în domeniul fiscal vizează schimbul de
informații cu administrațiile fiscale străine, schimb realizat de SFS în baza instrumentelor legale
existente și anume în baza Convenției multilaterale OCDE privind asistența administrativă
reciprocă în materie fiscală și în baza a 50 de tratate bilaterale privind evitarea dublei impuneri.
Astfel, pe parcursul anului 2018 de către SFS au fost recepționate 39 de solicitări de informații și
au fost remise 36 de interpelări.

Art. 55 O altă problemă majoră vizează nivelul înalt de fragmentare şi neclaritate a

prevederilor privind deductibilitatea fiscală. Aceste carenţe au cauzat mai multe litigii între
investitori şi autorităţile publice, care, de regulă, se soluţionează mai greu din cauza lipsei unei
surse unificate de date, informaţii, clarificări şi decizii anterioare privind litigiile şi disputele
investiţionale.