1.

PRINCIPII FUNCŢIONALE DE ORGANIZARE A SISTEMULUI NERVOS

I. COMPLEMENTUL SIMPLU

1. Sunt numite aferenţe semnalele ce:

A. Pornesc de la SNC către periferie.
B. Sosesc către SNC.
C. Efectuează mişcarea.
D. Realizează secreţia glandulară.
E. Nici unul din răspunsuri nu este corect.

2. Toate celulele corpului uman sunt capabile de reproducere, cu excepţia:

A. Eritrocitelor.
B. Limfocitelor.
C. Celulelor nervoase.
D. Hepatocitelor.
E. Trombocitelor.

3. Teaca de mielină a axonului contribuie la:

A. Creşterea vitezei de conducere a impulsurilor de-a lungul axonului.
B. Menţinerea integrităţii axonului.
C. Menţinerea transportului axonal anterograd.
D. Eliberarea neurotransmiţătorilor.
E. Menţinerea transportului axonal retrograd.

4. Fibrele nervoase care au toate învelişurile, adică teaca de mielină, teaca Schwann se
găsesc în:
A. Substanţa cenuşie.
B. Sistemul nervos vegetativ simpatic.
C. Substanţa albă din sistemul nervos central.
D. Nervul optic.
E. Structura nervilor periferici.

5. Mielina este:
A. O masă semifluidă, care este în continuă scurgere de la celulă spre periferie.
B. Un fascicul de neurofibrile.
C. Un complex axonal proteic ce conţine tubulină.
D. Un fosfoaminolipoid.
E. O membrană care are o compoziţie trilamelară cu două straturi monomoleculare de
proteină şi un strat bimolecular cu lipide situat între ele.

6. Neuroblastul este:
A. Celula care realizează legăturile dintre neuroni.
B. Unitatea genetică din care derivează neuronul.
C. O unitate funcţională având capacitatea de propagare a influxului nervos.
D. O unitate trofică, care în caz de lezare axonală induce o serie de modificări biologice
în corpul neuronului şi prelungirea lui axonală.
E. O unitate patologică, independentă de celelalte celule nervoase.

7. Indicaţi definiţia corectă a sinapsei:

A. Este joncţiunea dintre terminaţiile axonale cu alţi neuroni, celule musculare, celule
glandulare.
B. Este locul unde teaca Schwann vine în contact direct cu neuritul.
C. Este un fascicul de fibre nervoase, separate între ele prin ţesut conjunctiv interstiţial.
D. Este o teacă conjunctivă care înconjoară nervul periferic.
E. Nici unul din răspunsuri nu este corect.

8. Elementul-cheie al structurii moleculare care participă la decodarea mesajului

sinaptic este constituit din:
A. Endonerv.
B. Epinerv.
C. Axolemă.
D. Receptori.
E. Unitate neurală.

9. O caracteristică fiziologică importantă a sinapsei este polarizarea, ceea ce înseamnă,

că:
A. Are capacitatea funcţională de propagare a impulsului electric.
B. Fenomenele bioelectrice se produc numai în sinapsa respectivă şi nu se transmit
altor sinapse.
C. Primind impulsul electric membrana postsinaptică îşi schimbă potenţialul electric.
D. Participă la traducerea spre faţa internă a membranei celulare a informaţiilor primite.
E. Impulsul este întotdeauna direcţionat de la axon către următorul neuron din circuit
sau către muşchii şi glandele deservite de către axon.

10. Cele mai numeroase celule la nivelul sistemului nervos central sunt:
A. Oligodendrocitele.
B. Astrocitele.
C. Neuronii.
D. Celulele Schwann.
E. Celulele alfa.

11. Cel mai important dintre factorii neurotrofi este:

A. Factorul postsinaptic excitator.
B. Factorul postsinaptic inhibitor.
C. Factorul de creştere nervoasă.
D. Factorul de regenerare axonală.
E. Factorul de transport axonal.

12. Alegeţi descrierea corectă a celulelor capsulare:

A. Constituie elemente gliale ce înconjoară corpii neuronali la nivelul ganglionilor
senzoriali şi autonomi.
B. Reprezintă corespondentul oligodendrocitelor la nivelul sistemului nervos periferic
(SNP).
C. Sunt celule gliale mici cu un număr mic de procese.
D. Reprezintă unitatea funcţională de bază a sistemului nervos.
E. Sunt fagocite, ce iau naştere din macrofagi şi înglobează resturile rezultate din
lezarea, infecţiile sau bolile SNC.
II. COMPLEMENTUL MULTIPLU

1. Indicaţi structurile care formează sistemul nervos central:

A. Creierul.
B. Măduva spinării.
C. Nervii cranieni.
D. Nervii spinali.
E. Nervii autonomi şi ganglionii acestora.

2. Repartizarea spaţială a neuronilor sistemului nervos formează următoarele tipuri de

circuite:
A. Funcţional.
B. Muscular.
C. Reflex.
D. De releu.
E. Conductiv.

3. Funcţia de recepţie senzitivo-senzorială a sistemului nervos este compusă din

următoarele structuri:
A. Un receptor specific dispus periferic.
B. Un neuron senzitiv aşezat în afara sistemului nervos central.
C. Analizator cortical.
D. Postură (tonus).
E. Mişcare.

4. Indicaţi proprietăţile şi funcţiile neuronului:

A. Reprezintă unitatea funcţională secundară a sistemului nervos.
B. Exercită recepţia, prelucrarea primară şi transmiterea informaţiei în sistemul nervos.
C. Îndeplineşte funcţia de conexiune dintre periferie (receptori sau sinapse) şi creier.
D. Îndeplineşte funcţia de conexiune dintre creier şi muşchi.
E. Îndeplineşte funcţia de conexiune dintre creier şi glandele secretoare.

5. Din punct de vedere morfologic, neuronii se clasifică în:

A. Dendritici.
B. Axonali.
C. Unipolari.
D. Bipolari.
E. Multipolari.

6. Ramon Y Cajal arată că structura microscopică care alcătuieşte sistemul nervos are
următoarele proprietăţi fundamentale (teoria neuronală):
A. Fiecare celulă constituie o unitate independentă din punct de vedere morfologic,
legăturile dintre neuroni se realizează prin contact – sinapsă.
B. Fiecare neuron este o unitate genetică derivată dintr-o singură celulă – neuroblastul.
C. Neuronul este o unitate funcţională având capacitatea de propagare a influxului
nervos.
D. Neuronul nu poate fi o unitate trofică.
E. Neuronul este o unitate patologică.

7. Legătura creată de către complexul receptor cu molecula activă este:

A. Saturabilă.
B. Stereospecifică.
C. Ireversibilă.
D. Reversibilă.
E. Ionică.

8. Neuromediatorii pot cuprinde:

A. Electrodul celular propriu-zis (de obicei o enzimă).
B. Kinazele membranare, cu fosforilarea proteinelor.
C. Canalele ionice.
D. Filamentul axial.
E. Microtubulii.

9. Glia exercită următoarele funcţii:

A. De izolare a fibrei nervoase faţă de stimulii conduşi de fibrele vecine.
B. De susţinere.
C. Metabolică.
D. Trofică.
E. De multiplicare neuronală.

10. Există următoarele tipuri de celule de susţinere:

A. Ranvier.
B. Remack.
C. Ependimale.
D. Microgliale.
E. Macrogliale.

11. Macroglia este compusă din:

A. Astrocite.
B. Oligodendrocite.
C. Celule Schwann.
D. Celule Purkinje.
E. Celule capsulare.

12. Astrocitele joacă un rol major în:

A. Formarea şi menţinerea mielinei la nivelul sistemului nervos central.
B. Regenerarea axonilor distruşi prin ischemie, traumatism, iradiere.
C. Producerea factorilor neurotrofi necesari supravieţuirii neuronale.
D. Menţinerea balanţei electrolitice în sistemul nervos central.
E. Menţinerea balanţei neurotransmiţătorilor din fanta sinaptică.

III. ASOCIEREA SIMPLĂ

1. Asociaţi cifrele cu literele:

a. Axonul. 1. Este singurul proces al neuronului unipolar.
b. Dendrita. 2. Este scurtă.
3. Transportă impulsul către corpul celular.
4. Poate regenera.
5. Variază în lungime de la microni până la metri.
6. Pot fi mielinizaţi sau nemielinizaţi.
IV. TESTE DE TIP RELAŢIE CAUZĂ-EFECT, LA CARE SE VA NOTA CU:

A – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie de tip cauză-efect între ele;
B – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie de tip cauză-efect între
ele;
C – dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;
D – dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;
E – dacă ambele afirmaţii sunt false.

1. Atunci când depolarizarea neuronului atinge un anumit nivel critic, are loc o
“penetrare” electrică a membranei şi începe un proces electrochimic de răspândire a
excitaţiei în fibra nervoasă – potenţial de acţiune.