SCOP si TRASATURI • Limitarea extinderii si lichidarea focarului epidemic • Activitate ocazionala declansata si desfasurata numai la aparitia unui focar epidemic de boala transmisibila intr-o populatie • caracter de urgenta ETAPELE INTEVENTIEI INTR-UN FOCAR DE BOALA INFECTIOASA • Stabilirea suspiciunii,confirmarea dg de boala transm- izolare, internare, tratament, inregistrare,declarare, raportare • Dg de focar epidemic • Depistarea, numararea cazurilor, conform def de caz • Orientarea datelor in functie de timp, loc, persoana, • Determinarea tuturor contactilor • Emiterea unei ipoteze, testarea ei prin met statistice si compararea ei cu faptele • Intocmirea de concluzii scrise • Masuri profilactice, controlul aplicarii lor Masuri ce vizeaza sursa de infectie • Depistarea cat mai precoce a bolnavilor si suspectilor • Izolare • Tratament • Externare • Dispensarizare • Declarare si raportare pe fisa de AE Masuri ce vizeaza calea de transmitere • Bolile cu poarta de intrare respiratorie Decontaminarea continua si terminala in focar Masuri de protectie si de educatie sanitara • Bolile cu poarta de intrare digesiva Controlul bacteriologic al tuturor surselor de apa Clorinarea sau fierberea apei, pasteurizarea laptelui Spalarea alimentelor de origine vegetala care se consuma crude Salubrizarea locuintei si a solului din apropiere Dezinfectia grupurilor sanitare si neutralizarea produselor patologice Masuri de dezinsectie Masuri ce vizeaza receptivitatea populatiei Administrarea de imunoglobuline specifice sau vaccinuri Educatie medicala Supravegherea clinico-paraclinica a tuturor contactilor DIFTERIA • Boala infectioasa det de Corynebacterium difteriae, care dupa patrunderea in organism, ramane cantonat la poarta de intrare unde se multiplica, secreta exotoxina difterica, responsabila de fenom. inflamatorii locale si de fenom. toxice generale • Supravegherea activa a focarului se face pe o perioada de 10 zile de la depistarea ultimului caz de boala, cu carantina in colectivitatile de copii AGENT PATOGEN • Corynebacterium diphteriae- bacil G pozitiv, imobil, nesporulat • Dispozitie de litere chinezesti, sub forma de bastonase cu capetele ingrosate unde se evidentiaza granulatiile metacromatice Babes- Ernst • Se cultiva pe mediul Lofller(unde formeaza colonii cenusii) si pe mediul Gundel-Tietz Epidemiologie • Difteria este o boală gravă, care şi astăzi, în lume, în zonele unde nu se practică vaccinarea, determină la copii sub cinci ani o mortalitate de 20%. Ea izbucneşte din când în când chiar şi în ţări dezvoltate, cum ar fi Germania, SUA şi Canada • 4530 cazuri raprtate in 2015 cu 86% acoperire vaccinala • Ultimul caz de difterie in Romania a fost în anul 1990. Acoperirea vaccinală pentru acest vaccin indică la mijlocul anului 2014 procente de 70% în rândul copiilor care au împlinit un an, respectiv 90% în rândul celor care au împlinit doi ani, asta în situația în care OMS recomandă ca 95% dintre copii să fie vaccinați. • După dezmembrarea URSS, din cauza neglijării vaccinării, în ţările devenite independente s-au înregistrat peste 2.000 de cazuri de difterie în anul 1991 iar în statele Commonwealth s-au înregistrat, în 1998, peste 200.000 de îmbolnăviri cu 5.000 de morţi, un eveniment care a adus difteria în Cartea Recordurilor ca fiind „boala cu cele mai frecvente reapariţii Tablou clinic
• Manifestari clinice in functie de
Localizarea infectiei- nazala, faringiana, amigdaliana, laringiana sau laringo-traheala, conjunctivala, cutanata sau ano-genitala- pot fi afectate concomitent mai multe locuri • Intensitatea procesului difteric- infectii inaparente,forme usoare , medii, hipertoxice Angina difterica • Cea mai frecventa forma de infectie clinica • Incubatie 2-6 zile(maxim 10 zile) • Debut- insidios, cu febra ce atinge valori moderate, stare de oboseala marcata, cefalee, anorexie, disfagie discreta.Obiectiv- eritem faringian, exudat opalescent ce duce la formarea de false membrane alb-sidefii cu consistenta crescuta • Perioada de stare- local- membranele se extind si devin extrem de aderente de culoare gri-cenusie, edem faringian intens, adenopatie regionala(gat de taur), semne generale- febra 38-39, greturi, varsaturi, astenie marcata, tegumente palide, facies suferind, puls slab, tahicardie, hipotensiune arteriala • Evolutie variabila- de la infectii bine localizate pana la forme fulminante in cateva ore de la debut • In cazuri netratate, rata de deces este de 40-60 la suta • Forme clinice Usoare, atipice, Comune Maligna- manifestari locale marcate, fenomene generale intense, deces chiar in pofida tratamentului instituit A.MASURI CE VIZEAZA SURSA DE INFECTIE S.I. exclusiv umana- bolnavi si purtatori(in majoritate netoxigeni sau slabi toxigeni peste 90%) 1. Depistarea cat mai precoce a bolnavilor si suspectilor pe dg clinic, paraclinic (3 exudate faringiene si unul nazal) 2. Izolare de urgenta in spital pina ce sterilizarea bacteriologica este demonstrata prin culturi negative obtinute din exudat faringian si nazal recoltate la cel putin 24 ore de la incetarea tratamentului antimicrobian 3. Tratament cu ser antidifteric, pen G/eritromicina 4. Externare dupa minim 21 de zile 5. Raportare nominala pe fisa de AE 6. Dispensarizare timp de 3 luni - Lunar 2 exudate faringiene - Lunar examen clinic de cord si EKG - Lunar examen neurologic pt complicatiile neurologice Proces epidemiologic • SI- umana(omul bolnav si purtator) • Transmitere- directa si indirecta • Receptivitate- universala, generala si epuizata prin vaccinare antidifterica • Imunitate postvaccinala strict antitoxica • Factori naturali-circulatie crescuta a germenului in sezonul rece in zonele temperate • Factori socio-economici-colectivitatile de copii si adolescenti • Grupe de risc- persoane cu nevoi personale, grupuri minoritare neaderente la vaccinare, persoane incomplet vaccinate Masuri ce vizeaza calea de transmitere • Bacil cu rezistenta crescuta in mediul extern • Transmitere directa prin picaturi fluegee, nucleosoli, praf conatminat, secretii uscate • Transmitere indirecta prin obiecte (rar) • Decontaminare curenta si terminala Masuri fata de contacti • Lista nominala completa • Supravegherea clinica si de laborator timp de 7 zile de la contactul infectant prin termometrizare, examenul faringelui,examenul tegumentelor si exudat faringian • Recoltarea unei probe de sange pt titrarea atc antitoxici • Vaccinarea tuturor contactilor cu antecedente necunoscute sau doar cu o doza de vaccin • Chimioterapia cu Moldamin, o singura doza Vaccinarea antidifterica • 2 luni (DTPa-VPI-Hib-Hep B) • 4 luni (DTPa-VPI-Hib-Hep B) • 11 luni (DTPa-VPI-Hib-Hep B) • 6 ani ( DTPa-VPI) • 14 ani Vaccin diftero-tetanic pentru adulti/ vaccin diftero- tetano-pertussis acelular Infectiile cu streptococul beta- hemolitic de grup A Sursa de infectie • Omul bolnav cu faringita, amigdalita, angine, scarlatina, erizipel, etc • Omul purtator de SBHA( preinfectios 1-3 zile, sanatos cu localizare nazala, farigiana sau mixta cu diseminare timp de 7-14 zile- neutralizati cu Pen V prin actiuni de supraveghere epidemiologica in colectivitatile de copii, fosti bolnavi-rar- cu diseminare de 1-3 luni de zile • Vacile cu mastita streptococica Cai de transmitere • Direct, prin pic Flugge, in conditii de aglomeratie(familie, colectivitate, mijl. de transport in comun- in conditiile vietii neigienice) • Indirect- rar-alimente,alimente, obiecte, maini murdare, etc Receptivitate • Nu este generala • Este crescuta la copii, scazuta la adulti si absenta la persoanele care au facut scarlatina • Numai serotipul care produce scarlatina este imunogen • Titrul ASLO- creste incepand cu ziua a 8 de la debutul infectiei, are valori maxime dupa 3-5 sapt iar dupa 8 sapt nivelul incepe sa scada, atingand nivelul normal dupa 12 luni SCARLATINA Sursa de infectie • Omul bolnav cu orice forma de manifestare clinica a infectiei sau persoane cu infectii asimptomatice • Purtatorii sanatosi de SBHA- surse imp in colectivitatile de copii in sezonul rece