C,4afud.

r'fr
rlrrAilTll ltlJ ulT[
,Y

ilt lcl00&T[
Traducere din limba englezl
IonoeNe FnnrNq, $rnreN FnnuNl

t*
 ElePhants Can Remember
Agatha Christie
The Agatha Christie Roundels Copyright @ 2013 Agatha Christie Limited.
Used bY Permission.
Ehphants Can RememberCopyright @ 1972 AgtthaChristie Limited.
All rights reserved.
AGAIFIA CHRISTIE, POIROT and the AGATF{A CHRISTIE SIGNAIURE
are registered trade marla ofAgatha Christie Limited
in the UK and elsewhere. All rights reserued.
www. agathachristie. com CAPITOLUL I
;}" ,ll
qffiE
LtrERAo
UN PRANZ LITERAR
Editura Litera
O.P 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, Rominia
tel.: 021 319 639O; O31 425 I5t9 0752 548 372 Doamna Oliver se cerceta in oglindi. Arunci
e-mail: comenziPlitera'ro
o privire scurti ;i piezigS. spre ceasul aflat pe polila
Ne putegi vizita Pe
gemineului, care ii pirea a fi cu douizeci de mi-
nute in urmi, apoi l;i relui activitatea de exa-
El4fanYii nu uitd niciodatd minare atenti a coafurii. Necazul cu doamna
Agatha Christie
Oliver era - iar ea recunostea deschis acest fapt -
Copyright @ 2Ol7 Agatha Christie Limited ci isi schimba mereu coafura. incer.".e pe rand
pentru versiunea ln limba romAni
aproape toate stilurile, de la sobrul pompadour
Toate drePturile rezervate
la boem, cu pirul pieptinat pe spare penrru a
Editor: Vidra;cu gi fiii afiga o frunte inteligenta, fiindca ea una spera ca
Coperti: Alex Eser
avea o frunte inteligenti. in..r.ase buclele sffanse
Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Coqman
gi chiar un soi de rivigeali artistici. Tiebuia si.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei

admitl insi ci astezi nu conta foarte mult cum
CHRISTIE,AGAIHA avea si-gi aranjeze pi.rul, pentru ci urma si faci
Elefanlii nu uiti niciodatl / Agatha Christie;
trad.: Iordana Feren!, $tefan Ferenl. - Bucuregti:
un lucru care nu-i sti.tea in obicei, si anume si
Utera,2017 Poarte o pilirie.
ISBN 978-606-33-097 4-8
Pe raftul de sus al gifonierului doamnei Oliver
I. Ferent, $tefan (trad.)
II. Ferenl, Iordana (trad.) se aflau patru pilirii. lJna era categoric desti-
821.1 t t-7t2.4=135.1 nati nungilor. CAnd mergeai la o nunt5., o pilirie
6 A4aza?h'fr
devenea o necesitate imperioasi. Dar, chiar gi
pentru respectiva ocazie, doamna Oliver avea
doui exemplare. Pe cea cu pene o ginea in cutia
rotundi. Se a;eza bine pe cap gi cu ea infruntai
frri probleme rafalele care te surprindeau uneori
cAnd treceai din automobil in interiorul edifi-
ciului sfint sau, aga cum se intAmpli adesea in
zilele noastre, in oficiul de stare civili. Cealaltl.,
mult mai elaborati, era frli" indoiali o pilirie
potriviti pentru o nunti ;inuti intr-o dupi-a-
miazi estivali de sAmbiti. Era din gifon inflo-
rat, iar pe calota din plasi galbeni avea aplicate
mimoze.
Celelalte doui pilirii de pe raft erau aproa-
pe multifuncgionale. Una dintre ele era ceea ce
doamna Oliver numea ,,piliria ei rurali", din
fetru de culoare cafenie, care se asorta cu aProaPe
toate sortimentele de tweed gi al cirei bor se purta
fie ridicat, fie lisat in jos.
Doamna Oliver avea un pulover de casmir
pentru zile reci 9i unul subgire pentru zile calde,
si amAndoui se asortau cu aceasti pi"lirie. Totusi,
degi puloverele erau purtate frecvent, piliria nu
era purtata aproape niciodati. Cici la ce bun si-Ei
pui o pilirie doar ca si mergi pe un drum de Eari
gisi iei masa cu nigte prietene?
Cea de-a patra pilirie era cea mai scumpi
dintre toate gi oferea avantaje nemaipomenite pe
Elefanyii nu uitd niciodati 7
termen lung. Posibil, se g6"ndea uneori doamna
Oliver, tocmai pentru ci fusese atit de scumpi..
Se compunea dintr-un fel de turban din fhgii dis-
tincte de catifea in nuante contrastante, dar oare-
cum pastelate, care se potriveau cu orice.
Doamna Oliver se opri nesiguri un momenr
;i apoi strigi dupi ajutor.
-Maria, rosti ea, si apoi, mai tare: Maria!Vino
aici o clipi..
Maria veni. Era obi;nuiri si i se ceari sfatul
asupra articolelor de imbriciminte pe care doam-
na Oliver intengiona si le poarte.
-O si vi punegi piliria asta foarte eleganti,
nu-i aga? zise Maria.
-Da, rispunse doamna Oliver. Am vrut si gtiu
daci gi se pare cl, arati. mai bine ata sau invers.
Maria se didu inapoi gi privi atenti.
-PLi, acum e cu spatele in fagi.
*Da, gtiu, ftcu doamna Oliver. Stiu asta foarte
bine. Dar mi lntrebam daci nu cumva ar arita
mai bine invers.
-$i de ce, mi rog? se miri Maria.
-Presupun ci aga e modelul. Dar sper ci. ma-
gazinul cate avAndut-o n-o si mi contrazici, ofti
doamna Oliver.
-Totugi, de ce cu spatele in faEi?
- Pentru ci pui astfel ln evidenti nuantele de
albastru ;i maro-inchis, gi cred ci aratl. mai bine
8 A4"Z"C./"r'fr'
decAt invers, cu verdele ;i roqul acela care se com-
bini cu ciocolatiul.
Acestea fiind spuse, doamna Oliver igi scoase
pS.liria gi o probi cu partea din spate in fati., in
poziEia ei fireasci;i pe o parte, dar nici ea, nici
Maria nu-si diduri asentimentul.
-Nu o puteli purta de-a latul. Adici nu vi
tvantqeazi". N-ar avante)a pe nimeni.
-Ai dreptate. Nu merge. Cred ci pin5.Ia urml
o voi purta cu faga.
-Cred ci aga e mai sigur, consimli Maria.
Doamna Oliver isi scoase pi.liria' Maria o
ajuti si se imbrace cu o rochie de lAni subgire,
de un ro;u-brun delicat gi foarte bine croiti, gi
apoi si-;i potriveasci piliria.
-Sunteti foarte eleganti, zise Maria. Asta-i pli-
cea doamnei Oliver la camerista sa. De indati ce
gisea cel mai mic prilej, o aproba gi ii aducea laude.
Veqi Eine un discurs la masi? continui Maria.
-Un discurs! exclami ingroziti doamna Oliver.
Nu, sigur ci nu. $tii bine ci nu 1in niciodati
discursuri.
-Credeam ci aga se obignuiegte la aceste prAn-
zuri literare. Pentru ci la un astfel de prdnz vi'
ducegi, nu? Scriitoare celebre din 1973 - sau la ce
an s-o fi ajuns acum.
trebuie si. gin nici un discurs, zise doam-
-Nu
na Oliver. Alte citeva persoane care se pricep la
Elefanyii nu uitd niciodatd 9
asemenea lucruri vor tine discursuri si se vor
descurca mult mai bine decAt as face-o eu.
-Sunt convins5. ci aEi Eine un discurs minunar
daci v-agi concentra asupra lui, insisti. Maria,
atribuindu-si rolul de ispiti..
- Nu, nicidecum, rosti doamna Oliver cu
vehementi. Stiu ce pot si fac gi ce nu. Nu pot si
tin discursuri. M5. impacientez, devin nervoasS.
gi probabil m-ag bilbii sau ag spune acelasi lucru
de doui ori. Mi s-ar pirea ci sunt stupidi 9i a;
arita intocmai. Cuvintele imi sunt prietene, dar
rostul lor e si le asterni pe hArtie, si. le inregistrezi
pe o bandl de magnetofon sau sI le dictezi. Pot
utiliza foarte bine cuvintele atit timp cAt stiu ci
nu este vorba despre un discurs.
-Atunci sper ci totul va fi bine. De fapt, sunt
siguri cI va fi. E un prAnz foarte important, nu?
-Da, zise doamna Oliver cu voce joasi. Un
prh,nz foarte important. ,,Si de ce, se gindi ea
fhri. sL se exteriorizeze, de ce Dumnezeu mi" duc
eu acolo?" isi scruti o clipi memoria, pentru ci
intotdeauna prefera si gtie ce urma si faci, in loc
si faci un lucru si mai apoi si se intrebe de ce l-a
frcut. ,,Binuiesc, continui ea pentru sine gi nu
adresAndu-se Mariei, care se reintorsese in mare
grabi. in bucitirie, chemati insistent de mirosul
gemului aflat pe sobi gi gata si se reyerse, ci vreau
l0 Cq.Z"Cl"r'fr
si vid cum este. Mereu sunt invitati.la pfinzuri
literare gi niciodati nu mi duc."
La marele prinz literar, doamna Oliver ajun-
sese deja la desert. SuspinAnd de satisfacgie, se
juca atent cu resturile debezea de pe farfurie.
Bezelele ii plS.ceau in mod deosebit, gi la acest
incAntitor pr|.nz se dovediseri un desert desi-
vArgit. Cu toate acestea, cAnd ajungi la virsta de
mijloc, trebuie si tratezi bezelele cu mare pru-
dengi.. Probleme cu dingii? Ai doamnei Oliver
aritau bine ;i aveau marele avantaj ci nu mai
produceau suferingi, erau albi si regulati, intoc-
mai ca;i cei adevirafl. Dar era la fel de adevirat
c5. nu erau dingi naturali. $i dinEii care nu erau
naturali nu erau dintr-un material de buni ca-
litate, sau cel pugin a;a credea doamna Oliver.
CAinii, ingelesese ea, aveau dingi de fildeg verita-
bil, oamenii doar din os. Sau, daci erau falgi, din
plastic. Oricum, problema era si incerci si evigi
situagiile penibile in care puteai ajunge din cauza
dingilor falgi. Salata reprezenta o provocare, la fel
qi migdalele sirate sau produsele precum ciocolata
cu miez tare, caramelele lipicioase gi vAscozitatea
delicioasi combinati cu capacitatea de aderengi
a bezelelor. Cu un oftat de mulgumire, termini
gi ultima inghigituri. Fusese o masi buni, chiar
foarte buni.
Elefan;ii nu uitd niciodatd t 1
Doamnei Oliver ii erau tare dragi desfhtirile
lumegti. Prinzul ii f5.cuse mare plicere. Si, in ega-
li misuri, compania. PrAnzul organizat in cinstea
scriitoarelor nu se limitase, din fericire, la doamne
celebre. FuseserS" prezenti si scriitori, critici gi citi-
tori pasionagi. Doamna Oliver nimerise intre doi
reprezentanti incAntitori ai sexului masculin. De
o parte, Edwin Aubyn, ale cirui versuri le admi-
rase mereu, o persoani extrem de amuzanti, care
triise tot felul de experiente interesante in timpul
cilS.toriilor sale in striinitate 9i care detinea un
intreg tezaur de anecdote literare si personale. in
plus, si pe el il interesau restaurantele si mAncarea,
aga ci discutaseri cu mult enruziasm despre aces-
tea si lisaseri subiectul literaturi deoparre.
Sir \Tesley Kent, de cealalti parre, fusese un
companion la fel de agreabil. Afirmase lucruri
foarte frumoase despre ci.rtile ei si avusese tactul
si. remarce lucruri care si nu o faci si se simti je-
nat5", ceea ce multe persoane reuseau aproape
dv
fI"ri si se striduiasci. Mentionase cAteva motive
pentru care aprecia cirtile ei - motive foarte
intemeiate -, si de aceea doamna Oliver il sim-
patizase. Lauda din partea bi.rbagilor, reflectase
doamna Oliver, este intotdeauna bine-veniti.
Femeile sunt cele care exagereazi. Ce lucruri ti
scriau unele femei! Serios! Firegte, nu erau intot-
deauna femei. Uneori si tineri sensibili, din 15.ri
12 fq"Z.,Olr'*:,
foarte indepirtate. Nu mai departe de siptimina
trecuti primise o scrisoare de la un admirator,
care incepea a;a: ,,Citind cartea dumneavoastri,
am simgit ce femeie nobili sunteli". Dupi ce
parcursese The Second Goldfi.shr, tinirul fusese
cuprins de un soi de extazliterff acut, catalogat
de doamna Oliver ca fiind total nepotrivit. Nu ci
ar fi fost excesiv de modesti. Dimpotrivi, ea
insiqi considera ci romanele poliliste pe care le
,"ri" .r"., destul de bune in iit.rrtura genului.
Unele in mai mici misuri, altele mult peste
medie. Dar nu exista nici un motiv, in misura in
care putea ea ingelege, care si determine un cititor
si o considere o femeie nobiI5.. Era doar o femeie
norocoasi, care fusese inzestrati cu darul de a
scrie ceea ce foarte multi lume dorea si citeasci.
O gansi uimitoare, reflecti doamna Oliver.
in sfh.r;it, luAnd in calcul toate aspectele, tre-
cuse cu brio prin aceasti grea incercare. igi petre-
cuse timpul intr-un mod agreabil gi stituse de
vorbi cu oameni foarte plicugi. Acum se deplasau
spre locul unde se servea cafeaua si unde puteai
schimba partenerii gi infiripa o discugie cu alt-
cineva. Doamna Oliver gtia foarte bine ci acesta
era momentul periculos, momentul cAnd alte
doamne igi fhceau aparigia si o atacau. O invadau
cu laude nesincere, iar ea se simgea intotdeauna
I Al doiba pe;ti;or auriu (n.r.r.)
ElefanTii nu uitd niciodatd 13
jalnic de incapabili si dea rispunsurile potrivite,
pentru ci, de fapt, nu exista nici un ri.spuns potri-
vit. O situaEie comparabilL oarecum cu un ghid
de cilitorie ln care gisesti expresii utile pentru
o eventuali excursie in striinitate.
Interpelare:
*Thebuie si vi spun cAt de mult imi place si vi.
citesc ci.rtile gi cAt de minunate le consider.
Rispuns din partea autoarei agitate:
- Suntegi foarte amabili. imi pare nespus
de bine.
-Thebuie si lntelegeti ci agtept de luni de zile
si vi intAlnesc. Este extraordinar.
-Ah, foarte drigug din partea dumneavoastri..
Chiar foarte dri.gug.
$i lucrurile conrinuau in acest fel. Nimeni nu
pirea in stare s5. discute despre altceva. Totul
trebuia si graviteze in jurul propriilor cirti sau al
cirgilor altor doamne, daci. erai in cunostinti.
de cauzi, cu privire la conginutul lor. Erai prinsi
in piienjenisul literar gi nu prea;tiai si descurci
itele acestei lesi.turi. Unele persoane reuseau,
dar doamna Oliver recunotrea cu amiriciune ci
nu avea o asemenea capacitate. O prieteni din
striinitate ii tinuse, pe cind se afla in viziti la o
ambasadi, un fel de prelegere.
*Te ascult, ii spuseseAlbertina cu vocea ei joasi,
fermeci.toare si cu accent strLin, gi am ascultat ce