Săvean Silvan Stelian

Universitatea Al.I.Cuza Iaşi

Scurt istoric
Minoritatea (etnia) evreiască pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde
pe aproximativ două milenii, dar a devenit semnificativă din punct de vedere numeric și al
ponderii economice și culturale mai ales începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit
recensământului oficial din 1930, totalul evreilor din România era de 756.930.

Evreii din Romania de-a lungul secolelor

Primii evrei de pe teritoriul actual al Romaniei au venit impreuna cu trupele Romane,
dupa victoria Imperiului Roman condus de Imparatul Traian. (101-102 EN si 105-106 EN –
razboaiele daco-romane).

In secolul al XIII-lea, comerciantii evrei faceau negot intre Bizant, Rusia si Polonia,
trecand pe teritoriile bulgaresti si romanesti (Valahia).

La sfarsitul secolului al XIV-lea, principatele romanesti au devenit principalul loc de

refugiu pentru evreii alungati de regele Ludovic I al Ungariei, dupa ce acestia au refuzat sa se
converteasca la catolicism.

La jumatatea secolului al XVI este atestata prima comunitate evreiasca in Bucuresti,

formata in principal din evrei sefarzi care au venit din Constantinopol, Salonic si alte parti din
regiunea balcanilor. In Moldova, evreii askenazi au venit dinspre nord si vest, formand
importante legaturi comerciale intre Polonia si Imperiul Otoman.

Secolul al XVII-lea a adus o mai buna integrare in viata sociala a evreilor. Comerciantii
si mestesugarii evrei asigurau un flux continuu de bunuri pe piata interna, mentineau schimburile
comerciale si ajutau la integrarea noii structuri economice in cadrul pietei europene.
Comunitatilor evreiesti li s-a acordat libertate religioasa si dreptul de auto-guvernare in toate
provinciile romanesti.

In secolul al XVIII-lea multi evrei au fost invitati sa se stabileasca in aceste teritorii, sa isi
cumpere sau sa isi construiasca propriile case, sinagogi, micve, sau scoli. Astfel au fost infiintate,
mai ales in Moldova, mici comunitati urbane cunoscute si ca „Stetl.” Desi erau complet liberi de
a trai si a-l venera pe Dumnezeu potrivit traditiei lor, nu aveau dreptul sa detina terenuri sau sa
depuna marturie intr-un proces impotriva unui crestin.
 Secolul al XIX-lea a adus „Regulamentul Organic” (1831) care ii lipsea pe necrestini de
orice drept civil sau politic.

De asemenea, evreii au participat la revolutiile ungara si romana de la 1848-1849.

Populatia evreiasca a crescut, astfel incat, la 1859, existau 147.000 de evrei in Moldova si
Valahia, in timp ce de cealalta parte a Carpatilor, numarul acestora a crescut la aproape 50.000.
Evreii din teritoriile austro-ungare primisera deja dreptul la cetatenie in 1867 (Banat, Partium si
Transilvania).

Prima Constitutie Romaneasca de la 1866 transforma populatia evreiasca in persoane

„fara stat.” Locuitorii evrei, desi erau nascuti in Romania, indeplineau serviciul militar, respectau
legile si plateau taxe la fel ca toti ceilalti, au devenit brusc „straini,” supusi unor restrictii si
discriminari speciale.

Comunitatea evreiasca din Romania a participat pe deplin la Razboiul de Intependenta de

la 1877.

Dupa razboi, cetatenia romana a fost acordata unui numar de 888 de evrei care s-au dus
pe campul de lupta, dar, pentru restul populatiei evreiesti, era inca un proces foarte dificil si
subiectiv sa primeasca aprobarea in acest sens.

Constitutia de la 1923, a „Romaniei Mari,” acorda cetatenia evreilor romani care nu

aveau nici o alta cetatenie.

Această minoritate a încetat - practic - să mai existe la sfârșitul sec. XX, cand în 2002 au
fost recenzați în România 6.179 evrei.1

Structura organizationala
Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Conducere executiva

Presedinte: dr. Aurel Vainer

Sef Rabin: Menachem Hacohen

Vicepresedinte: ing. Paul Schwartz

Secretar General: ing. Albert Kupferberg

Director General: Alexander Sivan

Presedinte Departament de Asistenta Sociala si Medicala: Nilu Aronovici

1
http://www.jewish.ro/html/____www_jewish_ro____evreii_in.html 06.12.2010
 Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Conducere reprezentativa

Comitetul de Conducere: 36 membri

Comitetul Director: 9 membri

Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Comunitati si Obsti

Comunitati: 40 (cu peste 30 de membri fiecare)

Obsti: 22 (cu 8 - 30 de membri fiecare)

Alte localitati: 90 (cu 1 - 8 membri fiecare)

Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Departamentul Asistenta Medicala si

Sociala

a) Centru de ajutor medical în Bucuresti (12 specialitati medicale)

b) În comunitatile din provincie:

- 23 cabinete medicale in care lucreaza 23 medici si 9 asistente medicale;

- 14 medici si 9 asistente medicale asigura si asistenta medicala la domiciliu.

c) 2 camine spital: Bucuresti(170 locuri) si Arad(30 locuri)

d) 9 restaurante rituale care asigura masa pentru 600 de persoane (Arad, Bacau, Brasov,
Bucuresti, Cluj - Napoca, Galati, Iasi, Oradea, Timisoara)

e) Aproximativ 2000 de persoane ajutate material, din care: circa 1200 de asistati, 180 în camine
si 620 ajutate periodic.

Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Activitate culturala

a) Revista ,,Realitatea Evreiasca”

b) Editura ,,Hasefer”

c) Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania

d) Centrul pedagogic

e) Muzee :

- Muzeul de Istorie al Evreilor din Romani - Bucuresti

- Muzeul Holocaustului din Romania-Bucuresti

- Muzeul Comunitatii Evreilor din Bacau

- Muzeul Comunitatii Evreilor din Iasi

f) 21 de biblioteci, din care :

- Biblioteca Centrala a FCER

- 20 de biblioteci comunitare

g) 25 de cluburi comunitare

h) 11 coruri

i) 5 formatii instrumentale.

Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Infrastructura religioasa

Sinagogi

Număr total: 99 din care:

- în funcţiune: 48

- declarate monumente istorice: 34

Cimitire

Număr total: 802 (in 714 localitati) din care:

- în funcţiune: 108

- în localitati in care exista evrei: 148

- in localitati in care nu mai exista evrei: 654.2

2
http://www.jewish.ro/html/federatia_comunitatilor_evreie1.html 06.12.2010
De ce au evreii succes în business?
Iată o întrebare în jurul căreia „mulți se învârt în tăcere“, constată rabinul Levi Brackman,
dar pe care „puțini au curajul să o rostească cu voce tare“, de teamă să nu fie catalogați drept
antisemiți. Este însă asta o întrebare legitimă? Da, crede Brackman, autor al volumului
„Înțelepciune evreiască pentru succes în business“.
La urma urmei, evreii – argumentează el –, deși înseamnă 0,2% din populația lumii,
acoperă 10% din lista „Fortune“ de CEO ai celor mai mari 500 de companii globale, peste 10%
din cea a celor mai bogați oameni din lume și sunt „disproporționat reprezentați în domenii cu
venituri mari, cum ar fi medicina, avocatura, instituțiile financiare și știința“; ca să nu mai
vorbim de faptul că 30% dintre laureații Nobel sunt evrei.3

Cum fac evreii afaceri:

PUȚIN BACKGROUND. E și asta o explicație, dar probabil că una marginală – la urma urmei,
nici americanii, pe care David Flusberg îi descrie drept „foarte politicoși“ în afaceri, nu au un
echivalent pentru „dvs.“. Despre circumstanțele în care s-a cristalizat un astfel de stil de a face
business – unul nemilos de eficient – se vorbește de sute de ani.

„CÂND SCAPĂ, TOȚI VOR SĂ FIE ȘEFI“. Pe Eric Kish, fostul vicepreședinte Rompetrol –
și fost ofițer, la sfârșitul anilor ’80, în Israel –,Dinu Patriciu îl descria ca fiind „un tanchist: cum
era în armata israeliană, așa e și-n business“. Iar în Israel stagiul militar înseamnă, probabil, mai
mult decât oriunde: bărbații fac trei ani de armată – de la 18 la 21 de ani – iar femeile doi ani.

NIMIC DE NENEGOCIAT. Și totuși, dacă ar fi însă să vorbească de o singură trăsătură

definitorie pe care o au, oamenii de afaceri israelieni cred că aceasta ar fi talentul de a negocia.
Cultura negocierii e atât de bine imprimată în etosul național – e o plăcere să negociezi, un mod
de a trăi, spun interlocutorii MONEY EXPRESS – încât evreii sunt uluiți când ceea ce oferă e
acceptat fără tocmeală: dacă cineva nu negociază, probabil că ceva este – cred ei – în neregulă.

DEZAVANTAJUL DE A FI EVREU. Din perspectiva afacerilor, nu e nici o nenorocire să fii

evreu – ba chiar e bine, cultura te ajută. Te ajută, în mod neașteptat, și vitregiile istoriei, și

3
http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/cum-fac-afaceri-evreii-din-romania~ni67md 06.12.2010
geografia, care te împinge spre locuri mai mănoase, chiar și gândul că nu vei fi bine privit și
primit; așa devii mai competitiv și mai alert. Evreii se ajută între ei, indiferent unde-ar fi – așa ar
suna unul dintre stereotipurile despre acest popor. E o realitate. Din perspectivă istorică,
proverbiala solidaritate a evreilor „își are rădăcina în anticiparea următoarei calamități“, explica
la sfârșitul lui februarie Getta Neumann, fiica prim-rabinului Ernest Neumann, în articolul „Cum
se definește identitatea unui evreu în afara Israelului“.4

Cum fac românii afaceri:

Un proverb evreiesc spune că, dacă ai doi evrei, vei auzi trei opinii. Și totuși, oamenii de afaceri
intervievați de MONEY EXPRESS spun cam aceleași lucruri – cu generalizările de rigoare –
despre felul în care fac business românii:
 
1. ÎNCEP CU „NU SE POATE“
Acestea sunt primele cuvinte în românește pe care le-a învățat, de la angajații lui, David
Flusberg: „Românii spun la început «nu se poate», indiferent ce le ceri; trebuie să le arăți cum să
facă. Evreii spun la început «orice e posibil», indiferent ce le ceri – chiar dacă în realitate e
imposibil“.
 
2. SE LEAGĂ EMOȚIONAL DE BUSINESS
„Îmi place ceașca asta foarte mult“, spune Nimrod Zvik arătând spre cana de pe biroul său. „Am
dat un euro pe ea, dar dacă pot să o vând cu doi euro, mâine o vând“, adaugă el. Românii
gândesc adesea altfel: pun, crede Zvik, prea multă emoție în business – „Și, odată ce legi
emoțiile de un deal anume sau de un proiect anume, o să pierzi“.
 
3. ȚIN LA PREȚ ȘI SUNT ORGOLIOȘI
În negocieri, românii sunt mai orgolioși decât israelienii; se tem să nu fie fraieri. „Nu vând decât
la prețul pe care îl vor ei“, spune Zvik. „Dar dacă nu vinzi deloc și pierzi bani, nu ești fraier?“.
Nu e mai bine să vinzi când poți, chiar dacă câștigi mai puțin, pentru a reinvesti banii și a face
din nou profit?
 
4
http://moneyexpress.money.ro/articol_20410_16/cover_story__cum_fac_afaceri_evreii_din_romania.html
06.12.2010
4. CONSUMĂ MULT ȘI INVESTESC PUȚIN
„Aici dacă cineva are un euro, mai ia unul de la bancă și-și cumpără ceva de doi euro“, constată
Zvik, pentru că în România „contează ce mașină ai, ce ceas ai, chiar și femeile se uită la ce
mașină ai“. Evreii văd banul altfel: dacă un evreu are 100.000 de euro, spune Zvik, îi va privi
întotdeauna ca pe un mijloc de a face mai mulți bani.