CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR

AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

DOCTRINĂ ŞI DEONTOLOGIE ÎN PROFESIA

CONTABILĂ DIN ROMÂNIA

DEFINIŢII ŞI TERMINILOGIE FOLOSITĂ

CABINET – practician individual, asociaţie sau societate de profesionişti
contabili care propun publicului servicii profesionale.
DEMERS - apropierea de un client în scopul de a-i propune servicii
Profesionale.
ENTITATE DEŢINUTĂ – filială sau entitate supusă unei influenţe
semnificative a unui investitor.
INVESTITOR – persoană fizică, conducător majoritar sau societate în
măsură să exercite influenţă semnificativă asupra unei entităţi
deţinute.
ÎNTREPRINDERI – orice entitate sau persoană care exercită o activitate
comercială sau necomercială, inclusiv o societate mamă şi ansamblul
filialelor acesteia.

MISIUNE DE EXPRIMARE A UNEI OPINII – misiune care implică exprimarea

unei opinii din partea unui liber profesionist contabil asupra
informaţiilor financiare.
OBIECTIVITATE – asociere de imparţialitate, cinste intelectuală şi de
dezinteres faţă de orice conflicte de interes.
PROFESIONIST CONTABIL – orice persoană independentă care exercită
profesia cu titlu liberal (practician individual,asociaţie sau societate de
profesionişti contabili), sau salariat în industrie, comerş, sector public
ori educaţie, care este membru al unui institut membru al IFAC.
PROFESIONIST CONTABIL ÎN FUNCŢIE – liber profesionist cntabil care
efectuează o misiune pentru exerciţiul în curs, sau îndeplineşte în mod
continuu servicii contabile, fiscale, de consiliere sau similare unui client.
PROFESIONIST CONTABIL LIBERAL (liber profesionist) - societate de
profesionişti contabili care exercită în mod liber profesia; orice
persoană – asociat, salariat sau colaborator al unui cabinet care
prestează servicii profesionale unui client.
PROFESIONIST CONTABIL SALARIAT – profesionist contabil salariat în
industrie, comerţ, sector public sau educaţie.
PROFESIONIST- liber profesionist contabil la care profesionistul în
funcţie se adresează pentru o misiune de audit, contabilă, fiscală, de
consiliere etc., sau care este consultant pentru a răspunde la solicitările
clientului.
PROMOVARE- comunicare către public a unor fapte referitoare la un
profesionist contabil care nu are ca obiectiv deliberat asigurarea
promovării acestuia din urmă.
PUBLICITATE - comunicare de către liber profesioniştii contabili către
public de informaţii referitoare la serviciile sau competenţele lor, în
vederea obţinerii unei misiuni.
SERVICII PROFESIONALE – orice serviciu care necesită competenţe
contabile sau similare îndeplinite de către un profesionist contabil,
cuprinzând misiuni contabile, de audit, consilier fiscal, consilier de
gestiune financiară.
 1. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil
autorizat?
RĂSPUNS:
Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către
persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa
Guvernului nr.65/1994 şi Ordonanţa Guvernului nr.89/1998 cu respectarea
principiului independenţei profesiei.
SURSA: O.G. nr.65/1994; O.G. nr.89/1998 pentru modificarea şi
completarea O.G. nr.65/1994 privind orgnizarea activităţii de expertiză contabilă
şi a contabililor autorizaţi, aprobată prin Legea nr. 186, din 2 decembrie 1999,
privind aprobarea O.G. nr.89/1998.

2. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul

salariat, dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat.
RĂSPUNS:
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, in condiţiile
O.G. nr.65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia
modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de
contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica
legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit sau pierdere.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de
cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi
execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenei, economistul este
specializat în multe domenii: financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-
contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru
lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat
cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile
O.G. nr.65/1994 şi are capacitatea de a ţine contbilitatea şi de a întocmi bilanţul
contabil.
Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent,
nesalarizat de o entitate economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi
revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii,
execută toate lucrările contbile. De regulă, este specializat pe un sector al
contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea
lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la
propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund
civil şi penal faţă de îtreprindere.
În schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma
unor proceduri anevoioase. Rezumând avem:

EXPERT- CONTABIL,
CONTABIL AUTORIZAT

Independenţă certificare apartenenţă responsabilitate

la organismul confidenţialitate
 profesiei
nu fac parte din structurile entităţii

ECONOMISTUL SALARIAT
CONTABIL SALARIAT

Slujbaş subordonare fac parte din răspundere limitată

Ierarhică structurile entităţii

CONCLUZII:
 Este în discuţie starea de salariat al unei firme şi al unui cabinet de
experţi contabili sau de contbili autorizaţi;
 Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma
independenţei;
 Economistul, contabilul profesionist salariat sau angajaţi în industrie,
comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a.
 Contabilul profesionist independent este acela care efectuează, unui
client, în mod curent, lucrări de audit sau evidenţă contabilă, fiscalitate
şi alte servicii profesionale similare;
 Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni
individuali, parteneri sau corporaţie) în industrie, comerţ, sectorul public,
învăţământ ş.a. şi este membru ale unei organizaţii afiliate IFAC.

3. Cine este expertul contabil?

RĂSPUNS:
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în
condiţiile Ordonanţei (O.G. nr.65/1994) şi are competenţa profesională de a
verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii
economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor
comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi
pierderi.
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă Calificare
în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor
lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

4. Cine este contabilul autorizat?

RĂSPUNS:
Este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei
(O.G. nr.65/1994) şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a întocmi
bilanţul contabil.

COMENTARIU:
 Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe
bază de examen,
 Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe
condiţii;
 Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul de
Academician, profesori şi conferenţiari universitari, doctorii în economie
şi doctorii docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu
 îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de
organizare şi funcţionare ale CECCAR.

5. Cum se obţine calitatea de expert contabil?

RĂSPUNS:
Prin examen. Examenul se desfăşoară în baza normelor Corpului şi a
Regulamentului pentru efectuarea stagiului şi prin examenul de aptitudini, în
vederea accesului la calitatea de expert contabil şi contabil autorizat.
Schematic:

EXAMEN
DE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)
STAGIU (3 ani, tutore)
(200 ore semestru )+ pregătire deontologică şi doctrină profesională
EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998)

EXPERT CONTABIL CONTABIL AUTORIZAT

PROBE
SCRISE ORALE

COMENTARII
 Pentru a fi înscrişi la concursul de admitere, candiadţii trebuie să
îndeplinească anumite condiţii:
EXPERT CONTABIL
a. au capacitatea deplină de exerciţiu.
b. au studii economice superioare în specialitatea contabilitate-finanţe, cu
diplomă recunoscută de MEN şi practică în specialitate de cel puţin trei
ani, sau studii economice superioare şi practică în specialitate de cel
puţin cinci ani.
c. Nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislaţiei în vigoare,
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.
d. Au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

CONTABIL AUTORIZAT
a. au capacitate deplină de exerciţiu;
b. au studii economice superioare, studii economice medii, studii medii
altele decât economice, cu diplomă sau licenţă, după caz, recunoscute
de MEN şi cu o vechime în specialitate bde doi ani, cei cu studii
superioare, de trei ani cai cu studii medii în alte domenii decât cel
economic.
c. Nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislaţiei în vigoare,
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale,
d. Au promovat probele privind accesul la profesia de contabil autorizat.

6. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?

RĂSPUNS:
Prin examen de acces în trepte: acces, stagiu, examen privind pregătirea
deontologică şi doctrină profesională, examen de aptitudini. Ca şi expertul
contabil, dar cu tematicxă specifică. Pentru a fi admis la examen se cer
îndeplinite condiţiile specifice (vezi 5).

7. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de

contabil autorizat?
RĂSPUNS:
Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza
îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil şi contabil
autorizat.
Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe
întreg teritoriu ţării. Anula se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa
licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitării
profesiei, a dreptului de a exercita.

8. Care sunt lucrările ce pot fi efectuate de experţii contabili?

RĂSPUNS (fără a fi limitative):
a. ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea bilanţului contabil:
 acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv
în cazul sistemelor informatice,
 elaborarea şi punerea în aplicare a procedeelor contabile, a planului de
conturi adaptat unităţii, a contabilităţii de gestiune, a tabloului de bord,
a controlului de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi respectarea
normelor generale.
b. efectuarea de analize economico-financiare.
 analiza structurilor financiare;
 analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
 tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
 sistem de leasing, factoring etc.;
 determinarea situaţiilor financiare şi de gestiune prin rapoarte
pocentuale;
 elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie,
 elabo0rarea de tablouri de utilizări şi resurse,
 asistenţă în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii.
c. efectuarea de audit financiar contabil, ca:
 diagnostic financiar;
 creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare,
 audit intern, organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii
sistemului;
 studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
 audit şi certificarea bilanţului contabil.
d. efectuarea de evaluări patrimoniale:
 evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
 evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare pentru vânzări, succesiuni,
partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi;
 evaluări de elemente intangibile.
e. efectuarea de expertize contabile:
>amiabile (la cerere);
>contabil-judiciare;
 > arbitraje în cauze civile,
>expertize de gestiune.
f. executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
> întocmirea de situaţii periodice;
> consolidarea conturilor şi bilanţului,
> întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung.
g. executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
> studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
> participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
> asistenţă în probleme de TVA şi impozite;
> fiscalitate imobiliară;
> asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
> asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor.
h. efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică:
> organigrame, structuri, definiri de funcţii;
> legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
> analiza şi organizrea fluxului informaţional,
> formarea profesională continuă;
> contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
> mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea
echipamentelor;
> alegerea softurilor necesare.

9. Care sunt lucrările ce pot fi executate de contabilii autorizaţi ?

RĂSPUNS: Lucrări ce pot fi executate de contabilul-autorizat:

Cu studii superioare Cu studii medii

a. ţine contabilitatea a. ţine contabilitatea operaţiunilor
operaţiunilor economico- economico-financiare prevăzute în
financiare prevăzute în contract.
contract
b. întocmeşte bilanţul contabil

c. verifică şi certifică bilanţul b. întocmeşte bilanţul contabil

contabil
d. îndeplineşte obligaţiile
prevăzute de lege pentru
cenzorii numiţi la societăţile
comerciale.

10-11. Cum se exercită profesia de expert-contabil şi de contabil

autorizat?

RĂSPUNS:
Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către
persoanele care au dobândit legal această calitate. Exercitarea se realizează
numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, înscrise în
tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României. Atât experţii
contabili cât şi contabilii autorizaţi pot exercita profesia individual ori în societăţi
comerciale de expertiză contabilă.
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări
pentru agenţii economici sau pentru instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu
care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De
asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul
în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea, inclusiv soţi-soţii ale
administratorului, ori în situaţia în care există elemente care atestă starea de
conflict de interese sau de incompatibilitate.
SURSA: Cartea expertului contabil şi contabilului autorizat, CECCAR,
Bucureşti, 2001;
Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi din România, Secţiunea 3, Exercitarea profesiei.

12. Exercitarea profesiei prin societăţi comerciale de profil.

RĂSPUNS:
Prin societate de expertiză contabilă se înţelege societatea comercială care
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.8 lit.a-d din O.G.nr.65/1994 şi este înscrisă
în Tabloul Corpului, adică:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert
contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să
deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale;
c) consiliul de administraţie al soietăţii comerciale să fie ales în
majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili,
d) acţiunile să fie nominative. Orice nou asociat sau acţionar să fie
admis de adunarea generală.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi îşi pot exercita profesia:
• individual, în cbinete proprii;
• cu asociaţi sau acţionari în societăţi comerciale, potrivit legii;
• ca salariaţi la o societate de profil, recunoscută de Corp.
Societăţile de expertiză contabilă au cel puţin 51% acţionari experţi contabili
sau contabili autorizaţi şi cel puţin 51% din numărul membrilor consiliului de
Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi, membri ai Corpului.
Societăţile de expertiză contabilă nu pot avea participări financiare în unităţi
patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în
societăţi civile.
Membrii Corpului nu pot fi asociaţi sau acţionari la mai multe societăţi
comerciale de expertiză contabilă. Societăţile comerciale de expertiză pot fi
române, străine sau mixte. Societăţile de expertiză se bucură de aceleaşi drepturi
şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului. Excepţie: dreptul de a alege
sau de a fi ales în organle de conducere ale Corpului.
Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi a
membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor
administrative şi a celor de natură tehnică de către:
- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile
administrative (de exemplu: faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor
şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătura socială a
societăţii;
- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi
asociaţi care asigură cerinţele de natură tehnică ale propriilor lucrări executate,
prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.
SURSA: O.G. nr.65/1994 modificată;
Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi din România-Cartea expertului contabil şi a contabilului
autorizat CECCAR, Bucureşti, 2001.

13. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

RĂSPUNS:
Atât O.G. nr.65/1994 actualizată, cât şi regulamentul de Organizare şi
Funcţionare şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi din România se referă la situaţiile de incompatibilitate.
Profesionistul contabil se bazează în conduita sa pe mai multe principii.
a. Integritate - să fie drept, cinstiti şi sincer în executarea lucrărilor sale.
b. Obiectivitate- profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi
sau concepte apriorice, care să-i împiedice obiectivitatea; să aibă o
comportare imparţială atunci când întocmeşte un raport privind executarea
lucrărilor sale.
c. Independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut
în vedere, ca incompatibil cu integritatea şi obiectivitatea sa:
- implicarea financiară directă sau indirectă;
- implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat
sub controlul direcţiunii);
- acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaşi timp cu exercitarea unei
profesii liberale ce pot genera conflict de interese, în contradicţie cu exercitarea
liberală a profesiei;
- incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei;
- condiţiile în care onorariile primite de la un client constituie un procentaj
neacceptabil de ridicat faţă de cea a expertului;
- acceptarea executării de lucrări în baza unor onorarii eventuale
neprecizate anticipat;
d. Secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al
informaţiilor obţinute cu ocazia executării lucrărilor sale,
e. Norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în
conformitate cu normele tehnice şi profesionale, să execute lucrări pe care le pot
realiza cu competenţă profesională.
f. Comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna reputaţie
a profesiunii.
Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea
profesiei. Pe lângă incompatibilităţile explicite legate de condiţia de
independenţă, mai există situaţii de suspendare a dreptului profesiei şi de
interdicţie a dreptului exercitării profesiei.
Suspendare cauzată de:
1. absenţa nemotivată de la întrunirea a două şedinţe consecutive ale
adunării generale a filialei sau ale Conferinţei Naţionale;
 2. Neplata cotizaţiei anuale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele
stabilite de Regukament, pe durata unui an calendaristic,
3. nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului
profesional.
Interdicţie datorită/cauztă de:
1. absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale
Adunării Generale a Filialei saU ale Conferinţei Naţionale;
2. publicitate fără respectarea prevederilor Codului privind
conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din
România;
3. Neplata cotizaţiei anuale şi ale celorlalte obligaţii băneşti
aferente unui an calendaristic;
4. Condamnarea membrului Corpului pentru săvârşirea unei
fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a
societăţii comerciale de profil;
5. Executarea unei pedepse privative de libertate pentru
săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi de administrare a
societăţii comerciale de profil;
6. Neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de
lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de persoanele
fizice;
7. Încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
8. Refuzul de a pune la dispoziţie Organelor de Control ale
CECCAR a documentelor privind activitatea profesională.
SURSA: O.G. 65/1994; L.nr. 186/1999; ROF/1995

14. Asigurarea riscului profesional

RĂSPUNS:
În activitatea lor, experţii contabili ţi contabilii autorizaţi sunt supuşi riscului
profesional, riscului ca unele lucrări să nu corespundă calitativ şi să aducă
prejudicii clienţilor lor. De aceea, experţii contABILI, contabilii autorizaţi trebuie
să garanteze răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea
unei poliţe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţie.
SURSA: O.G. nr.65/1994 modificată

15. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii

RĂSPUNS:
Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de
prestări servicii, semnat de ambele părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară
cu un client ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii
sau bani etc. este susceptibiliă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii
să considere că această obiectivitate este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor, membrii Corpului trebuie să se rezume
numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu împieteze
activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale
colaboratorilor lo cu clienţii, asigurâbdu-se că aceste relaţii nu aduc atingere
independenţei lor.
 Stabilirea sau întreţinerea realţiilor profesionale cu clienţii pot antrena
răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţieie membrilor
Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să
facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:
a) evaluarea riscurilor;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului
independenţei profesiei;
c) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi
cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se
evaluează apreciează eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau
cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.
Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui
act adiţional la contract.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În
cazul contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de
responsabilitate a profesioniştilor contabili.
În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului,
contractul se reziliază.
SURSA: Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat, CECCAR,
Bcureşti, 2001

16. Care sunt naturile de răspunderi ale profesioniştilor contabili?

RĂSPUNS:
În O.G. nr.65/1994 modificată, la Secţiunea a IV-a sunt prevăzute
răspunderile experţilor contabili şi ale contabililor autorizaţi şi anume:
Răspunderi în exercitarea profesiei
a. Disciplinară (condiţionări)
- raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;
- existenţa unui regulamnet;
- abaterea disciplinară
b. Administrativă (contravenţională)
- săvârşită cu vinovăţie;
- sancţiune prin avertisment,
- fapta prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind
contravenţie se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără
intenţie.
c. CIVILĂ
- contractul;
- fapta;
- prejudiciul;
- cauzalitatea;
- Vinovăţia
SURSA: O.G. nr.65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

17. Sancţiunile disciplinare aplicabile profesioniştilor contabili.

RĂSPUNS:
 În raport de gravitatea abaterilor săvârşite, sancţiunile sunt:
Mustrare: comportament
Avertisment:
- absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinţa
Naţională.
Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an:
- absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale AG ale filialei sau
ale CN;
- neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele
stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;
- nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului
profesional
Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat, O.G. 665 În Rgulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, la
sancţiuni, art.134, este prevăzută sancţiunea „Interdicţia dreptului de exercitare
a profesiei” pentru opt abateri disciplinare.
SURSA: O.G. 65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

18. Cazurile de suspendare şi cazurile de interzicere a dreptului de a

exercita profesia contabilă.
RĂSPUNS:
Suspendarea înseamnă a întrerupe, a amâna, a opri temporar o activitate
(DEX)

CAZURI DE SUSPENDARE (ROF) 3-12 luni

- absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale AG ale filialei sau
ale Conferinţei Naţionale,
- neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte termene stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendaristic;
- nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului
profesional

19. Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabilă.

RĂSPUNS:
Interzicerea este acţiunea de a interzice. Interzice înseamnă a opri pe
cineva de la ceva, a nu permite să facă ceva, a prohibi... interdicţie este
prevederea legală prin care se interzice săvârşirea anumitor fapte sau acte
(DEX).

CAZURI DE INTERZICERE
1. Absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau
ale Conferinţei Naţionale;
2. Publicitatea fără respectarea prevederilor Cdului privind conduita etică şi
profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi din România;
3. Neplata cotizaţiei anuale şi a celorlalte obligaţii băneşti aferente unui an
calendaristic;
4. Condamnarea membrului Corpului pentru săvârşirea unei fapte penale
care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a
societăţii comerciale de profil;
 5. executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte
care nu interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii
comerciale de profil;
6. neplata la buget, în termenul şi în cuantumul prevăzut de lege, a
impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de către persoane
fizice;
7. încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
8. refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului
documentele privind activitatea profesională;
9. practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viză
anuală pentru exercitarea profesiei legal constituite.

20. Ce este CECCAR?

RĂSPUNS:
CECCAR este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac
parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G. nr.
65/1994, modificată.

21. Ce înţelegem prin calitatea de persoană juridică a Corpului?

RĂSPUNS:
Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare,
îndeplineşte sau are atributele unei persoane juridice.
„Persoana juridică e o colectivitate de oameni, constituită în condiţiile legii,
care capătă anumite drepturi şi anumite obligaţii necesare atingerii scopului lor”.
( A. Vârlan, Drept comercial şi economic românesc”, Ed. Mirton, Timişoara, 1998).
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelaşi autor):
- organizarea de sine-stătătoare;
- patriminiul propriu;
- scopul determinat.
Aceste elemente le are şi CECCAR, are, de asemeni, capacitatea de
folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care corespund scopului pentru
care a fost înfiinţată (persoana juridică) şi capacitatea de exerciţiu.
Are capacitatea de exerciţiu din momentul constituirii organelor sale de
conducere.
Corpul reprezintă profesia, în raport cu alte instituţii din România şi din
afara ţării.
Relaţiile cu begetul directe;
Are cont în bancă;
Întocmeşte BVC;
Organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ propriu potrivit legii;
Gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în
administrare operativă filialelor;
Conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile ce le
are Corpul (interne şi externe).
SURSA: O.G. nr. 65/1994, Cartea Expertului Contabil şi Contabilului
Autorizat, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2001.

22. Ce înţelegeţi prin utilitatea publică a Corpului?

RĂSPUNS:
 Corpul este în serviciul comunităţii. El nu este subordonat vreunei instituţii
a statului. El se află la dispoziţia tuturor: agenţi economici, creditori, stat. Nu
apără interesele cuiva în raport de altcineva. Apără interesele tuturor în cadrul
legilor existente.

23.Ce se înţelege prin autonomia Corpului?

RĂSPUNS:
Autonomia, în general,este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care
are deplină libertate în acţiunile sale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta
un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune
nesubordonarea vreunei autorităţi.
Corpul prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui
organism statal. Dimpotrivă, prin delegaţia primită din partea autorităţii publice,
acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de
contabil autorizat şi are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi
contabil autorizat şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea
membrilor săi. Prin organele alese, corpul este reprezentat în faţa autorităţii
publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi
străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului în
elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar normele de lucru, specifice
profesiei, care sunt rezultatul activităţii Corpului.

24. Cum este organizat CECCAR?

RĂSPUNS:
Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. Corpul Exeperţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România are filiale fără personalitate
juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.
CECCAR este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de
organism de autoreglementare.
LA NIVEL CENTRAL

Organe de decizie (legislativ) Organe de execuţie

Conferinţa Naţională Secretariatul General

Consiliul Superior Sectoare

Biroul permanent

Preşedintele Corpului

Secţiuni, comisii şi departamente

LA NIVEL DE FILIALĂ

Adunarea Generală Secretariatul filialei

Consiliul filialei Sectoare

Biroul Permanent
Preşedintele filialei
Secţiuni

SURSA: R.O.F. al CECCAR, în Cartea expertului contabil şi al contabilului autorizat,

CECCAR, Bucureşti, 2001

25. Care sunt atribuţiunile Corpului?

RĂSPUNS:
În art. 19 din O.G. nr. 65/1995 sunt enumerate următoarele atribuţii:
a) organizează concursul de admitere;
• organizează efectuarea stagiului;
• organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia
de expert contabil şi de contabil autorizat;
• elaborează: programele de consurs, în vederea accesului la
profesie, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini care se
avizează de M.F., urmărindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor
Europene în domeniu.
b) Organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi
a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul
Corpului.
c) Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi.
d) Elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi
conduita experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, elaborează
ghidurile profesionale în domeniul financiar contabil;
e) Elaborează, în colaborare cu instituţiile guvernamentale, standardele
privind evaluarea societăţilor comerciale, precum şi a unor active sau
bunuri ale acestora.
f) Sprijină formarea şi perfecţionarea profesională a experţilor contabili
şi a contabililor autorizaţi, prin programe anuale de pregătire
continuă, organizate în diverse forme,astfel încât la acestea să aibă
acces toţi membri activi.
g) Apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în
raporturile cu autorităţile publice, organisme specializate, precum şi
cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi străinătate.
h) Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din
străinătate.
i) Editează publicaţii de specialitate.
j) Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
SURSA: OG 65/1995 modificată.

26. Ce este Tabloul Corpului şi care este structura acestuia?

(MO 142 bis/07.04.1999)
RĂSPUNS:
Este lista generală a persoanelor fizice şi juridice care îndeplinesc condiţiile
pentru liberă practică a profesiei contabile. Se publică în MO şi cuprinde mai
multe părţi, după principiul teritorialităţii.
Partea I-a: E.C.- care îşi exercită profesia cu titlu independent individual, în
propriile cabinete.
 Partea a II-a: E.C. – străini, autorizaţi de CS să-şi exercite profesia în
România cu titlul independent, individual, în cazul propriilor cabinete.
Partea a III-a: E.C. – slariaţi ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului,
persoane fizice sau juridice.
Partea a IV-a:
A. Firme în reţele internaţionale sau în parteneriat mixt (român şi străin).
B. Firme cu capital autohton.
Partea a V-a: C.A. – care îşi exercită profesia cu titlu independent,
individual, în cadrul propriilor cabinete.
Partea a VI-a: C.A. – salariaţi ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului,
persoane fizice sau juridice.
Partea a VII-a – E.C. de onoare.
Partea a VIII-a – C.A. de onoare.
Notă: Evidenţa persoanelor care au calitatea de EC sau de CA, inactive, se ţine în
cadrul secţiunilor EC şi CA, pe întreaga perioadă de inactivitate.

27. Cum se realizează publicitatea profesiei?

RĂSPUNS:
O.G. 65/1995, la art. 24, prevede: „Publicitatea în legătură cu exercitarea
profesiei de EC şi de CA se efectuează sau se autorizează de CECCAR în interesul
profesiei membrilor săi”.
Publicitatea poate fi:
a) Personală
• utilizarea numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de şcoli
sau de instituţii de învăţământ atestate de M.E.
• Placă de dimensiuni 10x5 cm cu numele, prenumele, calificarea
profesională de care aparţine. Se pune pe uşa de domiciliu.
• Orice publicitate personală este interzisă. La fel şi oferta este interzisă. Se
exceptează publicitatea la licitaţiile organizate, potrivit normelor în vigoare.
• Anunţurile sunt interzise. Excepţie:
- cele pentru angajarea de colaboratori din presă şi cele din publicaţiile
destinate studenţilor, dar să nu contravină regulilor de etică profesională.
- Avize de informare a publicului asupra deschiderii sau schimbării adresei.
- inserări în anuare, în cărţile de telefon, în cataloage de firme dar limitate la
nume, prenume, adresă, telefon, profesie.
b) a Societăţii Cabinetului
• remiterea către beneficiari a listei lucrărilor şi serviciilor pe care este în
măsură să le ofere.
• Broşuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiză ce se
distribuie elevilor, studenţilor sau candidaţilor la un post oferit de acestea şi
care să cuprindă numai informaţii despre:
- istoricul;
- principile de comportament;
- lucrările executate;
- numele şi prenumele clienţilor;
- modalitatea de recomandare;
- formarea şi evoluţia în carieră a membrilor cabinetului.
SURSA: Codul privind conduita etică şi profesională a EC şi CA din România.
28. Care sunt organele de conducere ale Corpului la nivel cebtral şi ce
atribuţii au?
RĂSPUNS:
Organele de conducere sunt: CENTRALE şi LOCALE (ale filialelor teritoriale),
prezentate în răspunsul la întrebarea nr. 24

Atribuţiile Conferinţei Naţionale ordinare

a. aprobă ROF, aprobă Codul privind conduita etică şi profesională a EC şi CA
şi completările ulterioare avizate de MF şi MJ.
b. Stabileşte direcţiile de bază şi măsurile necesare pentru asigurarea bunei
exercitări a profesiei de EC şi CA.
c. Examinează şi aprobă, prin vot deschis raportul de activitate prezentat de
CS pentru exerciţiul (expirat) încheiat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii
financiare a CS.
d. Aprobă prin vot deschis bilanţul contabil, execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli pentru exerciţiul încheiat, precum şi BVC al exerciţiului viitor,
prezentate CS.
e. Aprobă, prin vot deschis, organigrama CS, sistemul de salarizare pentru
anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi salarizare ale
aparatului propriu şi ale aparatelor Consiliului filialelor.
f. Aprobă, prin vot deschis, sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de
deplasare şi reprezentare în Consiliile Corpului pe anul următor, la
propunerea preşedintelui Consiliului Superior.
g. Alege şi revocă C.S., referitor la rezultatele alegerilor privind reînoirea
mandatelor membrilor Consiliului Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi.
h. Aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale
Corpului, nivelul cotizaţiilor de membru şi al taxelor pentru examinare.
Aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese şi al
taxelor de înscriere în evidenţa Corpului.
i. Aprobă, planurile anuale de activitate ale CS şi ale Consiliilor filialelor.
j. Hotărăşte, supra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor
Consiliului şi al Consiliilor filialelor formulate de Comisia superioară de
disciplină.
k. Stabileşte anual cotizaţia, pe tranşe de venit.
l. Alte atribuţii stabilite de lege, Regulament şi propriile hotărâri.

Atribuţiile Consiliului Superior

a. alege, dintre memebrii săi, preşedintele şi cei 5 vicepreşedinţi care sunt

aleşi dintre experţii contabili şi un V.P. dintre contabilii autorizaţi.
b. Asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Corpului şi a Codului privind conduita etciă şi profesională a
EC şi CA, cu avizul MF şi al MJ.
c. Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor
şi verigilor organizatorice ale Corpului.
d. Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului.
e. Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de EC şi CA.
f. Veghează ca regulamentul privind dobândirea calităţii de EC şi CA să fie
strict aplicat.
g. Asigură coordonarea şi controlul activităţii CF (Consiliilor filialelor);
stabileşte metodologia de elaborare a BVC al corpului.
h. Aprobă statele de funcţiuni al Corpului şi filialelor.
i. Asigură participarea în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a
face să progreseze profesia şi ştiinţa contabilă în diverse grupe de lucru,
din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea
acestora.
j. Decide în termen de 30 de zile, asupra contestaţiilor făcute împotriva
hotărârilor luate de Comisia superioară de disciplină.
k. Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii
de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de
sigurare a riscului profesiei de către membrii Corpului.
l. Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament şi de hotărârile
Conferinţei Naţionale a CECCAR.

Atribuţiile Preşedintelui Corpului

a. convoacă şi conduce şedinţele de CS şi ale BP.

b. Conduce şi coordonează dezbaterile.
c. Prezintă anual CS, spre aporbare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor.
d. Aprobă angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat de
conferinţa Naţională.
e. Prezintă bilanţul contabil, spre aprobare, CS şi spre aprobare, Conferinţei
naţionale.
f. Numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţiuni aprobate de
Consiliul Naţional, personalul propriu al Consiliului şi stabileşte salariile, cu
aprobarea BP.
g. Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor
naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa profesională
a membrilor săi.
h. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de CN, CS şi BP

29. Care sunt organele de conducere ale Corpului la nivel teritorial?

Atribuţii.
RĂSPUNS:
ORGANELE DE CONDUCERE sunt:
1. Adunarea generală (ordinară şi extraordinară)
2. Consiliul filialei
3. Biroul Permanent al filialei
4. Preşedintele filialei
Atribuţiile:
A. După ROF, publicat în MO nr. 276/27.11.1995, avem:

ADUNAREA GENRALĂ A FILIALEI

a. ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă, prin vot deschis, raportul Consiliului filialei

pentru exerciţiul financiar expirat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii
financiare a Consiliului filialei.
b. Aprobă, prin vot deschis, BVC al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi
execuţia BVC pentru exerciţiul financiar expirat.
c. ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei
activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale
controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de EC şi CA pe
teritoriu filialei. Aprobă lista EC individuali şi societăţile ce vor fi analizate în
anul următor.
d. Noul ROF: alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei de
disciplină a filialei.
e. alege şi revocă pe mebrii CFC, preşedintele şi membrii comisiei de cenzori.
f. Propune, dintre membrii săi, candidaţii pentru CS.
g. Adoptă lista membrilor de onoare ai filialei.
h. Stabileşte măsurile necesare pentru îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de
acte normative sau de hotărâri ale CS.

Atribuţiile Consiliului filialei

a. Supravegherea modului de exercitare a profesiei în raza filialei.

b. Asigurarea apărării intereselor filialei şi administrarea bunurilor ei.
c. Prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin
profesional.
d. Hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra
modificărilor ce se aduc acestuia, potrivit precizărilor Consiliului Superior.
e. Urmăreşte încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei, în
condiţiile prevăzute de regulament.
f. Sesizează CS cu propuneri şi sugestii privind exercitarea porfesiei.
g. Sesizarea comisiei de disciplină a filialei sau a altor filiale despre abaterile
profesionale ale memebrilor Corpului.
h. Efectuarea sau autorizarea pe întreg teritoriul filialei a tuturor formelor de
publicitate colectivă, considerate utile interesului profesiei cf. HCS.
i. Pronunţă radierea din Tabloul Corpului, în cazurile prevăzute în
Regulament, precum şi încetarea provizorie de a mai face parte din Corp, la
cerere.
j. Analizează şi adoptă proiectul de buget al filialei, potrivit normelor emise
de CS.
k. Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament, de hotărârile şi
deciziile organelor de conducere ale Corpului.

Atribuţiile Preşedintelui filialei

a. Convoacă consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia.

b. Reprezintă Consiliul filialei, pe lângă CS al corpului şi pe lângă membrii
Corpului.
c. Reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai
colectivităţilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza
împuternicirilor stabilite de CS.
d. Angajează cheltuielile în cadrul bugetului aprobat.
e. Face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile executive ale filialei
şi de stabilire a salariilor acestora, în limitele statului de funcţii aprobat.
 Propunerile se înaintează preşedintelui Consiliului Superior pentru
aprobare.
f. Poate accepta sponsorizări şi donaţii acordate filialei, în limitele stabilite de
CS şi în condiţiile legii.
g. Organizează alegerile în consiliile Corpului.
h. Supune, spre aprobare, adunării generale execuţia BVC pe anul expirat.
După aprobare, transmite CS un exemplar al balanţei de verificare şi al
contului de execuţie a BVC.
i. Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acesteia, în
cazul când aceştia din urmă acceptă acest arbitraj.
j. Supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de distincţii
onorifice, conform procedurii.
k. Răspunde solidar cu Cnsiliul filialei de încasarea cotizaţiilor profesionale
datorate de membrii filialei.
l. Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, hotărâri, decizii
ale organizaţiilor de conducere ale filialei şi ale Corpului.

Secretarul General al Corpului

a. Execută hotărârile şi deciziile privind activitatea compartimentului

administrativ.
b. Pregăteşte, analizează şi controlează proiectele de buget ale filialelor,
elaborează proiectul de buget al corpului, care, după însuşire de către BP,
prin preşedintele BP, le prezintă CS pentru adoptare, cu cel puţin o lună
înainte de începerea exerciţiului financiar.
c. Asigură execuţia BVC, prezentând informaţii periodice BP, în acest sens,
asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi
teritorial, potrivit legii.
d. Asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat pentru
CN, CS, secţiunile şicomisiile Corpului.
e. Organizează şi asigură evidenţa centralizată a EC şi CA înscrişi în Tabloul
Corpului de către filiale.
f. Asigură publicarea anuală în MO al româniei Tabloul Corpului (TC).
g. Organizează şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei
de EC şi CA, în interesul profesiei membrilor corpului; propuneComisiei de
disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea regulilor privind
publicitatea.
h. Asigură publicarea în revista Corpului a bilanţului contabil şi a contului de
gestiune anual, după aprobarea lor de CN.
i. Asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţii CS al corpului, a
membrilor şi a organelor subordonate.
j. Propune preşedintelui BP, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de
funcţiuni şi salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din
subordine.
k. Particirpă fără drept de vot, la şedinţele BP luând cunoştinţă de deciziile
adoptate.

Atribuţiile Secretarului filialei (directorului executiv)

a. Execută hotărârile Consiliului filialei.
b. Elaborează proiectul de buget al filialei.
 c. Asigură execuţia BVC aprobat.
d. Asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat
al filialei.
e. Organizează şi asigură evidenţa EC şi CA în cadrul Tabloului Corpului
existent la filială.
f. Asigură ţinerea contabilităţii filialei, conform reglementărilor legale.
g. Propune anual Consiliului filialei schema de funcţiuni şi salarizare a
personalului necesar, care urmează a fi supusă aprobării CS.
h. Participă, fără drept de vot, la şedinţele BP al filialei, luând la
cunoştinţă deciziile adoptate.
i. Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în acte normative, precum şi
hotărârile, deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.

SURSA: ROF al corpului.

30. Care sunt sursele de finanţare ale Corpului?

RĂSPUNS:
1. taxa de înscriere la examenul de EC şi CA;
2. taxa de înscriere în Tabloul Corpului;
3. Cotizaţii anuale asupra veniturilor;
4. Donaţii, vânzări de publicaţii proprii;
5. Alte venituri.

31. Modul de organizare şi constituire al comisiilor de disciplină.

RĂSPUNS:
Comisile de disciplină (CD):
1. Comisia superioară de disciplină – de pe lângă CS al Corpului este o comisie
de sancţionare în materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi
profesională a membrilor CS al Corpului.
2. Comisia de disciplină a filialei

• Comisiile veghează la respectarea codului etic şi a regulamentelor şi

normelor corpului;
• Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de gravitatea
încălcării şi urmările acesteia, precum şi de persoana în cauză.

Competenţele Comisiei Superioare de disciplină

a. analizează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi

profesională ale membrilor CS şi ai CF, făcând propuneri de sancţionare a
acestora – CN hotărăşte.
b. Soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi
profesională a preşedinţilor CS şi CF, precum şi a profesioniştilor străini
care au dobândit dreptul de a exercita profesia de EC şi CA în România şi
aplică după caz, prevederile art. 16 OG 65/1995 cu modificările ulterioare:
- mustrare;
- avertisment scris;
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de EC şi CA
pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
 - interzicerea dreptului de a exercita profesia de EC şi CA.
Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile
disciplinare se stabilesc de ROF.
c. Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate
de comisiile de disciplină ale filialelor.
d. Aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC şi CA
membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave prevăzute în regulament.

CONSTITUIRE
• 5 membrii titulari
• 5 supleanţi
• Preşedinte
• 2 membri EC aleşi de CN dintre membrii CECCAR
• 2 membri desemnaţi de MF. La fel supleanţii. Mandat 4 ani.

Comisia de disciplină a filialei are următoarele competenţe:

• Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei,cu
domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost
săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
• Înştiinţează preşedintele CF şi pe reprezentantul MF despre reclamaţiile
primite (excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor BP ale
filialelor sau ale profesioniştilor şi societăţilor străine care se adresează
Comisiei superioare de Disciplină.
CONSTITUIRE
• 5 membri titulari
• 5 supleanţi
• 1 preşedinte plus 2 membri aleşi dintre membrii filialei EC care se bucură
de autoritate
• 2 membrii supleanţi desemnaţi de MF
• Mandatul 4 ani

Abaterea Sancţiunea
(învinuirea)
a. Neplata cotizaţiei şi a • suspendarea dreptului de
celorlalte obligaţii la exercitare până la data plăţii
termenele prevăzute de 8nu mai puţin de 3 luni şi nu
Regulament în cursul unui an mai mult de un an).
calendaristic.
b. Condamnarea definitivă • Interdicţia dreptului de
pentru săvârşirea unei fapte exercitare a profesiei.
penale care, potrivit legii,
interzice dreptul de gestiune
şi de administrare a societăţii.
c. Încălcarea cu intenţie, prin • Interdicţia dreptului de
acţiune sau omisiune, a exercitare a profesiei.
normelor de lucru privind
exercitarea profesiei,
elaborate de Corp, dacă fapta
 a avut ca urmare producerea *Interdicţia dreptului de
unui prejudiciu moral sau exercitare a profesiei.
amterial.
d. Practicarea profesiei fără viză
anuală, pentru exercitrea
profesiei legal acordată.
32. Funcţionarea comisiilor de disciplină
RĂSPUNS:

Comisia lucrează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute

împotriva hotărârilor Comisiilor de disciplină ale filialelor. Termenul de
contestare este de 30 de zile, iar raportul dispune de cel mult 30 de zile
pentru a pregăti un raportul şi pentru a-l susţine în faţa Comisiei superioare.
Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile
proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale
filialelor, publicându-le anual în revista Corpului. Comisia de disciplină a filialei
judecă potrivit Regulamentului comisiilor de disciplină.

33. Care este locul şi rolul reprezentantului MF?

RĂSPUNS:
Este persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă CS al Corpului şi
al filialei. Nu este un spervizor, este un partener în profesie, cu toate că
sesizează MFP ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin
reglementărilor legale şi trimite, spre ştiinţă, B.P. o copie a sesizării.

34. Care sunt atribuţiile reprezentantului MF?

RĂSPUNS:
Pe lângă Cosiliul Superior Pe lângă Consiliul filialei
• participă, fără drept de vot, la • participă, fără drept de vot, la
lucrările CN, la şedinţele CS şi lucrările AG, CF, BP şi CD.
ale BP şi ale CSD. • Primeşte materialele cu 7 zile
• Primeşte materiale şi înainte însoţite de convocator.
convocatorul cu 7 zile înainte. • Sesizează BP al CS al C cu
• Este înştiinţat de către privire la aprobarea sau
secretarul CSD despre toate refuzul de înscriere în TC de
contestaţiile primite de către CF pe care le consideră
această comisie. nelegale
• Sesizează MF ori de câte ori • Sesizează CSD cu privire la
hotărârile şi măsurile adoptate hotărârile CD a filialei pe care
de Corp contravin le consideră nelegale.
reglementărilor legale şi • Sesizează reprezentantul MF
trimite BP, spre ştiinţă, o copie de pe lângă CS asupra
după sesizare. hotărârilor şi măsurilor CF
care contravin reglementărilor
legale.
35. Care sunt principalele fapte ce constituie abatere disciplinară a unui
membru al Corpului?
RĂSPUNS:
a. Comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul
MF sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere
şi control ale Corpului.
b. Absenţa nemotivată de la întrunirea AG a filialei sau de la CN.
c. Nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a
EC şi CA din românia referitoare la publicitate.
d. Absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare
profesională, reglementate prin normele emise de Corp.
e. Prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul
sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a
celui care îl încheie: EC, CA.
f. Nerespectarea obligaţiilor de păstrare a sercertului profesional.
g. Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la
plata cotizaţiei stabilite de Regulament.
h. Fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de
care aparţine, fişa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele
juridice răspunderea incubă preşedintelui consiliul de administraţie, sau
administratorului după caz.
i. Încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea
disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii şi
Regulamentului (art.98). este interzisă efectuarea de lucrări pentru
entităţile unde sunt salariaţi, sau sunt rude, sau afini până la gradul IV cu
administratorii, sau salariaţi în afara Corpului, sau activitate comercială.
j. Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului a
documentelor privind activitatea profesională.
k. Declaraţiile neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu
producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale
conduitei etice şi profesionale.

36. Relaţiile financiare ale Corpului.

RĂSPUNS:
Relaţiile financiare ale Corpului

a. Exterioare
În calitatea sa de persoană juridică de utilitate publică şi autonomă intră în
relaţii financiare cu o serie de bugete (de stat, de asigurări sociale, de
asigurări de sănătate, de sprijin a fondului de şomaj, de învăţământ) şi o
serie de creditori: bancari, nebancari.

b. Interne
Fluxurile legate de bugetul de venituri şi cheltuieli al Corpului, privind
alimentarea veniturilor de către filiale şi Corp şi finanţarea cheltuielilor
filialelor şi Corpului.

NOTĂ: Fluxurile băneşti se realizează prin intermediul contului bancar cu

subconturi:
- colectoare pentru venituri;
 - pe filiale pentru cheltuieli

37. Principii generale privind alegerea în organele de conducere ale

Corpului.
RĂSPUNS:
LA NIVEL CENTRAL

Conferinţa Naţională alege CS dintre membri activi ai Corpului.

- ½ la 2 ani pentru continuitate.
- EC şi CA dintre cei mai buni cu 2/3 din numărul voturilor
exprimate.
- Preşedintele ales de CN este şi Preşedintele BP.
BP ales de CS din 1 Preşedinte, Vicepreşedinţi aleşi prin vot secret dintre membri
CS (2/3 din 3 ai CS).
Cenzorii, pe termen de 4 ani, aleşi de CN ordinară (vot deschis). Membrii nu fac
parte din CS.
- 2 EC
- 1 CA
- numai 2 mandate consecutive

Sub conducerea biroului permanent funcţionează:

- secţiuni
- comisii
- departamente
- secretarul general
pentru a fi aleşi în Consiliile Corpului (Superior şi ale filialelor) candidaţii
trebuie să fie eligibili (adică au drept de vot în AG ale filialelor şi sunt la zi
cu plata cotizaţiilor profesionale).
Nu pot fi alegători şi nu pot participa la alegerea membrilor CS şi ai
CF:
- dacă nu sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale;
- societăţi române sau străine recunoscute de Corp;
- membri de onoare ai Corpului;
- Profesioniştii, cetăţeni străini, persoane fizice care au
primit autorizarea de a exercita profesia de EC sau CA în
România;
- Sunt salariaţii unor instituţii;
Cei care doresc să candideze pot face declaraţii de candidatură pentru un
loc de titular sau de supleant pentru EC sau CA.

38. Cum se face alegerea în CS al Corpului?

RĂSPUNS:
Prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani, cu reînnoirea bienală a
jumătate din membrii aleşi.
*Preşedintele CS este ales de CN, iar al filialei de AG.
* Realegerea, după o perioadă egală cu cea în care a deţinut funcţia
respectivă (preşedinte care a deţinut funcţia 4 ani sau 8 ani, poate depune
candidatura după 4, respectiv 8 ani de la încetarea funcţiei).

Declaraţiile de candidatură cuprind:

 1. Numele, prenumele, adresa candidatului.
2. Categoria profesională EC/CA.
3. Modul de exercitare a profesiei.
4. Funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioada respectivă.
5. Funcţia pentru care candidează: membru al unui Consiliu al Corpuzlui,
BP al CS sau al CF.
6. Obiectivele şi strategia pe care şi le propune candidatul dacă va fi ales.
7. Declaraţie pe proprie răspundere, în sensul că îndeplineşte cerinţele de
eligibilitate din regulament.
SURSA: ROP aprobat de Conferinţa Naţională.

39. Cum sunt organizate şi conduse şedinţele organelor de

conducere ale Corpului?

RĂSPUNS:
Preşedintele Consiliului convoacă şi conduce şedineţele Consiliului.
Deliberările au caracter strict secret, dar hotărârile sunt date publicităţii în
Revista Corpului. Şedinţe1/semestru. Biroul Permanent se întruneşte lunar sub
conducerea preşedintelui.
Şedinţele de lucru ale Consiliului şi Biroului Permanent sunt legal constituite
numai în condiţiile asigurării prezenţei majorităţii membrilor acestora.
Se deliberează numai asupra problemelor înscrise în ordinea de zi,
comunicată cu cel puţin 10 zile înainte (sunt şi excepţii).
Preşedintele conduce deliberările, neputând refuza cuvântul unui
participant.
Preşedintele atenţionează vorbitorul fără a fi obţinut cuvântul sau pe cel
care depăşeşte timpul acordat sau pe cel care nu se limitează la problema în
curs.
Preşedintele cheamă la ordine pe cel care profesează atacuri la persoană
sau provoacă dezordine.
Durata expozeului fiecărui participant este de 10 minute (excepţie:
preşedintele, raportorii, preşedinţii secţiunilor şi reprezentantul MF).
Preşedintele suspendă şedinţa după consultarea adunării sau la cererea
majorităţii participanţilor.
Votul:
• nesecret – numărarea de către secretarul de şedinţă şi comunicat de
preşedinte;
• secret – ori de câte ori este necesar şi anume:
- în cazul suspendării şedinţei;
- o numire;
- alte cazuri când votul este cerut de majoritatea membrilor
prezenţi.
Deliberările au caracter strict secret. Hotărârile se fac publice.
SURSA: ROF

40. Ce este ETICA?

RĂSPUNS:
ETICĂ= ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei
umane din perspectiva principiilor morale şi rolul lor în viaţa socială; totalitatea
normelor de conduită morală, corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau
unei colectivităţi.
ETICA este străină dictaturii şi centralismului; ea este specifică democraţiei,
deoarece democraţia presupune dereglementare, locul legilor fiind luat de
principii etice, astfel se poate aluneca spre anarhie şi dezordine.

41. Ce este un „cabinet profesional”?

RĂSPUNS:
Membrii Corpului îşi exercită profesia cu titlu independent, individual în
cadrul propriilor cabinete sau sunt salariaţi fie la o societate de profil, fie la alte
unităţi patrimoniale.
Cabinetul este forma organizatorică unde experţii contabili îşi desfăşoară
activitatea, potrivit Normelor şi regulamentelor privitoare la profesia contabilă.
Cabinetul poate fi constituit dintr-un parctician individual, o asociaţie sau o
societate de profesionişti.

PROFESIONIST CONTABIL

LIBER PROFESIONIŞTI ANGAJAŢI

Exercită cu titlu liberal profesia În industrie, construcţii,

transporturi, inst.publice
învăţământ

Poate profesa într-un cabinet Nu poate profesa într-un cabinet

42. Ce sunt serviciile profesionale?

RĂSPUNS:
Orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil
profesionist:
• Servicii de contabilitate
• Audit
• Fiscalitate
• Consultanţă managerială
• Management financiar
Serviciu – o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor
şi regulilor profesiei prestatorului;
-îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.

43. Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

RĂSPUNS:
Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:
- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice,
obţinută prin formare şi învăţământ;
- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori
şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la
obiectivitate;
- recunoaşterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.
Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate
fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaţiile lor de
loialitate, vizavi de angajator.
Ţinând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor
profesionale naţionale să definească regului de rtică pentru membrii lor, încât să
garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în
profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe
independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.

44. Cine elaborează Codul etic al profesiei contabile: la nivelul IFAC, la

nivelul unei ţări, în România?
RĂSPUNS:
Elaborarea Codului etic:
La nivelul IFAC :
• aprobarea o dă Consiliul IFAC
• comitetele de lucru permanente care emit: SIC (IAS), Norme internaţionale
pentru practica Auditului, Principiile internaţionale în domeniul Educaţiei, Principiile
de etică profesională – Deontologie.În 1998 IFAC avea 128 membri, cu 2 milioane de
profesionişti, reprezentând 91 de ţări. În 1998 a aprobat Codul internaţional al Etciii
Profesiei Contabile care stabileşte: norme de conduriă şi principii fundamentale ce
trebuie respectate de toţi profesioniştii contabili, în vederea realizării obiectivelor
comune.

La nivelul unei ţări:

Organismele profesionale IFAC din fiecare ţară au şi responsabilitatea
introducerii şi îmbunătăţirii cerinţelor eticii detaliate.
În România:
• CECCAR ca membru IFAC, în 1995 a elaborat Codul privind conduita etică şi
profesională a EC şi CA
• Comisia pentru elaborarea normelor profesionale
• Comisia pentru urmărirea aplicării normelor profesionale
• Conferinţa Naţională a CECCAR aprobă Codul privind conduita etciă şi
profesională a EC şi CA
• CS asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi
profesională a EC şi CA.

45. Ce semnificaţie are interesul general sau interesul public?

RĂSPUNS:
Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale vizavi de
public.
Public înseamnă:
• Clienţi
• Guvern
• Investitori
• Angajatori
• Oameni de afaceri
• Comunităţi financiare
• Donatori de fonduri
• Orice persoană
Acest public dă încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili,
pentru buna funcţionare a economiei.
Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate
în materie de interes general.
Interesul general semnifică deci satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor
pentru care lucrează profesioniştii contabili.
Păstrarea acestui statut privilegiat al profesioniştilor contabili presupune oferirea
de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

46. În ce constă interesul general pentru:

• auditorii independenţi
• responsabilii financiari
• auditorii interni
• consilierii fiscali
• consilierii de gestiune

RĂSPUNS:
Interesul pubşic este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor
deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic
determinate de interesul public:
• auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor
financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
• responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de
management financiar contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor
organizaţiei;
• auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern
corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului;
• experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la
aplicarea corectă a sistemului de impozitare;
• consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de
interesul public în susţinerea luării deciziilor manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea,
Publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o
raportare corectă, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente
referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

47. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?

RĂSPUNS:
Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi
comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au repercursiuni asupra
prosperităţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori şi alte sectoare din lumea afacerilor,
cât şi guvernul şi publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea
acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile
să asigure o gestiune financiară eficientă şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui
mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal.
Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la
profiturile ce trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile
necorespunzătoare, pot conduce Adminstraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite
şi taxe în sarcina contribuabililor.

48. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitate în profesia contabilă.

RĂSPUNS:
Profesioniştii contabili nu-şi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind
servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.
Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili că prestaţiile acestora sunt
de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profesional, înaltul
nivel de performanţă, satisfacerea interesului general.
Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât şi a
terţilor. Protecţia publicului: prin calitatea şi fiabilitatea prestaţiilor, iar pentru
membri CECCAR, printr-o sănătoasă şi liberă concurenţă.
Calitatea lucrărilor presupune:
• Abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de a câştiga;
• Selectarea lucrărilor pentru colaboratori;
• Programarea lucrărilor;
• Studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăţi
nedatorate;
• Conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate;
• Calitatea şi conţinutul raportului;
• Păstrarea secretului profesional.

49. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului

profesiei contabile (satisfacerea exigenţelor publicului)?
RĂSPUNS:
Pentru realizarea obiectivului profesiei contabile, adică satisfacerea exigenţelor
publicului, se impun patru imperative fundamentale:
• Credibilitatea – publicul are nevoie de informaţii credibile;
• Profesionalism - profesiunea contabilă are nevoie de persoane recunoscute de
cleinţi, angajatori şi terşi interesaţi ca profesionişti în domeniu;
• Calitatea serviciilor – toate serviciile furnizate de un profesionist contabil
trebuie să satisfacă criterii precise de apreciere;
• Încredere – utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie asiguraţi
că aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.
SURSA: Codul etic.

50. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru

realizarea obiectivelor profesiei contabile?
RĂSPUNS:
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SUNT:
• INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit;
• OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute;
• COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea
la zi a nivelului de cunoştinţe profesionale;
• CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional;
• PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei
contabile;
• RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE – executarea lucrărilor
conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile, urmând concomitent
satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi dacă sunt compatibile cu
exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.

51. Ce înţelegeţi prin integritate în profesia contabilă?

RĂSPUNS:
Un contabil profesionist trebuie să fie DREPT, SINCER ŞI CORECT în realizarea
sarcinilor profesionale.

52. Ce înţelegeţi prin obiectivitate?

RĂSPUNS:
Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial,
fără prejudecăţi, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de
interese sau alte asemenea, de natură a determina un terţ să pună la
îndoială obiectivitatea acestuia.
Sursa: codul etic al CECCAR.

53. Cum expicaţi competenţa profesională?

RĂSPUNS:
Competenţa profesională are două componente de bază:
- obţinerea;
- menţinerea
Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să
furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să
menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă profesională care să
justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la
curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici
de lucru.
Dobândirea competenţei profesionale cere:
- înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;
- practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;
- perioadă de practică în domeniu.
Menţinerea competenţei profesionale cere:
- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel
naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe
relevante);
- adoptarea unui program care să garanteze un control de
calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi
internaţionale.
Competenţele profesionale (comentariu):
• Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerţ, sectorul
public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii
importante pentru care nu are formaţia sau experienţa necesară.
• În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorul cu privire la
nivelul real al competenţelor sale, cerând consultanţa sau asistenţa unui specialist.

54. În ce constă confidenţialitatea?

RĂSPUNS:
Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să
respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu
trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizaţie scrisă, în afară de cazurile
când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme reglementare.

55. Ce înţelegeţi prin profesionalism?

RĂSPUNS:
Profesionalismul presupune că profesionistul contabil nu trebuie să facă ceva
care ar atingere reputaţiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea
ei; aceasta obligă institutele membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de de etică,
să prevadă responsabilităţi clare ale profesionistului contabil vizavi de clenţi, terţi,
angajatori, alţi membri ai profesiei, public, în general.

56. În ce constă respectul faţă de normele tehnice şi profesionale?

RĂSPUNS:
Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale presupune că profesionistul
contabil trebuie să realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice şi
profesionale aplicabile şi este obligat să urmărească cu grijă şi competenţă
instrucţiunile clientului saău sau angajatorului său, în măsura în care acestea sunt
compatibile cu exigenţele de integritate, obiectivitate, iar în cazul liber
profesioniştilor, de independenţă.
Între altele, profesionistul contabil trebuie să respecte normele tehnice şi
profesionale publicate de: IFAC (Normele internaţionale de audit), IASC (Normele
contabile internaţionale), organismul profesional, membru al IFAC şi legislaţia în
vigoare.

57. Care este structura Codului Etic al IFAC?

RĂSPUNS:
Codul cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate la modul general
şi nu destinate a fi folosite pentru a rezolva problemele etice ale contabililor
profesionişti, într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea
ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire
la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.
Codul are trei părţi:
Partea A se aplică tuturor contabililor profesionişti, în afară de cazul când altceva
este specificat (secţiunile 1-7).
Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti 8secţiunile 8-14).
Partea C se aplică pentru contabilii profesionişti salariaţi şi de asemeni poate fi
aplicată, în circumstanţe similare, contabililor salariaţi din cabinetele cu liberă
practică 8secţiunile 15-18).
58. Cui se aplică partea A a codului?
RĂSPUNS: vezi 57
59. Cui se aplică Partea B a Codului?
RĂSPUNS: vezi 57
60. Cui se palică Partea C a Codului?
RĂSPUNS: vezi 57

61. Care sunt factorii de care trebuie ţinut seama atunci când se
apreciează respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi
obiectivitatea?
RĂSPUNS:
Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sinceritate. Principiul
obiectivităţii impune tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a fi just, cinstit în
plan intelectual şi neimplicat în conflicte de interese.
Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor
lor şi să rămână obiectivi în judecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura
activităţii lor, şi anume:
• Profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de
gestiune;
• Alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile finnaciare în contul angajatorilor
lor, execută lucrări de audit intern, exercită fundţiuni de gestiune financiară în
industrie, comerţ, sectorul public sau educaţie.
Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie avute
în vedere, atunci când se apreciează respectarea regulilor de etică referitoare
la obiectivitate, se va ţine cont de următorii factori:
• profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care îi expun la riscuri
(presiuni) susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea lor.
• Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile generatoare de
presiuni; asemănarea, verosimilitatea prevalează atunci când se definesc criteriile
care permit identificarea realţiilor susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea
profesionistului contabil.
• Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile ce implică prejudecăţi, influenţe din
partea terţilor care pun în discuţie obiectivitatea,
• Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul însărcinat cu
prestarea serviciilor profesionale respectă principiile de obiectivitate;
• Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici să ofere cadouri sau alte
avantaje care pot fi considerate, în mod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi
negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaboratorilor lor.

62. Conflicte de interese-circumstanţe de care trebuie ţinut seama.

RĂSPUNS:
Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte
de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a
genera conflicte de interese; ei trebuie să fie permanent atenţi la factorii care dau
naştere la astfel de conflicte.
Există unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului
contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe anume:
• un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaţiile
familiale sau personale pot, de asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajată orice
relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ
integritatea profesionistului contabil;
• profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale
şi tehnice;
• profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor
tehnice şi profesionale;
• un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii
eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja
profesionistul contabil.

63. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un

comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
parsonal?
RĂSPUNS:
Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un
conflict de ordin profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu
sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura următoare:
• examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiroului direct
nu este suficientă şi profesionistul decide să se adreseze eşalonului superior
următor, superiroul direct trebuie notificat în acest sens. Dacă superiroul direct este
presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să se supună eşalonului ierarhic
cel mai ridicat;
• solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al
organismului profsional;
• dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate
pentru chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens,
conducerii entităţii care l-a angajat,
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure
că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a
conflictelor profesionale.

64. Care sunt cele două componente ale competenţei profesionale şi în

ce constau?
RĂSPUNS:
Competenţa are două părţi:
a. Dobândirea care cere un înalt standard iniţial de pregătire generală,
urmată de o instrucţie specifică, de practică şi examinare în subiecte profesionale
semnificative şi o perioadă de practică în doemniu.
b. Menţinerea competenţei profesionale care cere:
1. cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia
contabilă, inclusiv pronunţările importante la nivel naţional şi
internaţional în contabilitate, audit (şi alte reglementări);
2. adoptarea unui program desemnat să garanteze
un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în
conformitate cu pronunţările făcute pe plan naţional şi inetrnaţional.

65. Cum explicaţi principiul confidenţialităţii?

RĂSPUNS:
 Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care a primit o autorizaţie
specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.
Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice
formă-subalterni sau colaboratori respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.
Confidenţialitatea se referă numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de
asemenea, faptul că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în
beneficiul său personal sau al unui terţ.
Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care permit profesionistului
contabil să îndeplinească obligaţiile sale, stabilite prin normele profesionale.
În interesul publicului şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să
definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi
întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care
divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată
sau cerută.
Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia
fiecărei ţări.
Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în
vedere următoarele aspecte (cu titlu de exemple):
a) când divulgarea este autorizată de client: dacă interesele tuturor
părţilor (cu deosebire terşi) pot fi lezate;
b) când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii
profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa, pentru a
determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care
implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc
informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să
primească astfel de informaţii;
- profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi
consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.
Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional
şi/sau a unui avocat.
NOTĂ: vezi şi răspunsul la întrebarea nr.54

66. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate

de consilier fiscal.
RĂSPUNS:
Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul
fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui
client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului
profesionist trebuie să fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil
pentru poziţia respectivă.

CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?

• nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală
sunt dicolo de orice îndoială;
• să se asigure că cei pe care îi consiliează sunt conştienţi de limitele legate de
sfaturile şi consultanţa fiscală şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o
afirmare a unui fapt;
• în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea
pentru conţinut revine în primul rând clientului. Consultanţa, opiniile trebuie
înregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
• Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau contrariu din care să se
creadă:
a. ar conţine un fals sau o inducere în eroare;
b. ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a
faptului;
c. ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare fiscul.
• poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

67. Care sunt restricţiile în promovarea de către profesioniştii

contabili?
RĂSPUNS:
Activităţile incompatibile apar când:
• un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simultan în nici o afacere,
ocupaţie sau activitate care diminuează sau poate diminua integritatea,
obiectivitatea, independenţa sau buna reputaţie a profesiei, deoarece aceste acţiuni
pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale;
• prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de servicii nu diminuează ca
atare integritatea, obiectivitatea sau independenţa (însă poate afecta calitatea);
• angajarea simultană în afaceri sau activităţi care nu au legătură cu serviciile
profesionale care au ca efect faptul că nu permir contabilului profesionist
independent să îşi conducă practica profesională, conform principiilor fundamentale
de etică ale profesiei contabile şi fiind neconformă cu practicarea profesiei.
În ceea ce priveşte promovarea serviciilor lor, profesioniştii contabili nu
trebuie:
a) să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţiei profesiei,
b) să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură să le
furnizeze, calificările pe care le posedă sau experienţa dobândită;
c) să denigreze munca, serviciile celorlalţi membri.

68. Ce este independenţa în profesie?

RĂSPUNS:
Independenţa reprezintă un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil
demonstrează publicului că îşi poate exercita misiunea (serviciul profesional) într-o
manieră obiectivă şi corectă.

69. Care sunt componentele independenţei?

RĂSPUNS:
Independenţa înseamnă un ansamblu de reguli şi mijloace prin care
profesionistul demonstrează publicului că-şi poate îndeplini misiunile într-o manieră
corectă şi obiectivă.
COMPONENTELE INDEPENDENŢEI
1. Independenţa de spirit ( în gândire):
• stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional
fără să fie afectată judecata profesională;
• ea presupune integritate şi obiectivitate.
2. Independenţa în aparenţă:
• reprezintă capacitatea de a demonstra că rsicurile la adresa independenţei de
spirit au fost limitate sau eliminate, astfel încât o terţă persoană să nu pună la
îndoială obiectivitatea profesionistului contabil;
• este componenta fundamentală a independenţei.
Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert
contabil este incompatibilă cu orice altă activitate curentă.
Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică
liberală, cu deosebire auditorilor statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură
de a influenţa lucrările profesionistului contabil.

70. În ce constă independenţa de spirit?

RĂSPUNS: vezi 69

71. În ce constă independenţa în aparenţă?

RĂSPUNS: vezi 69

72. Care sunt persoanele aflate în situaţia de a influenţa rezultatul

unui audit statutar?
RĂSPUNS:
1. Persoanele responsabile cu rezultatul final al lucrării;
2. Persoanele care supervizează sau au o responsabilitate directă managerială;
3. Persoane care oferă consultanţă tehnică;
4. Persoane însărcinate cu controlul de calitate;
5. Toate structurile din societatea de EC.

73. Enunţaţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa.

RĂSPUNS:
• ameninţări legate de interesul propriu:
Financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde
cleintul) şi indirect;
• ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în cadrul
aceleaşi firme);
• familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a
informaţiei furnizate de client);
• cunoaşterea de multă vreme a clientului;
• personalitatea şi calitatea clientului;
• intimidarea de către un client prea dominant, ceea ce impune EC să acţioneze
în manieră subiectivă.
74. Riscuri legate de interesul propri-explicaţii.
RĂSPUNS:
Interes financiar direct sau indirect, dependenţă de onorarii, dorinţa de a încasa
onorariile restante, teama de a pierde clientul etc.

75. Riscuri legate de autocontrol.

RĂSPUNS:
 Implicarea expertului contabil sau a firmei sale în ţinerea contabilităţii, în decizii
manageriale la client etc.

76. Riscuri legate de pledare- explicaţii.

RĂSPUNS:
Independenţa poate fi ameninţată dacă expertul contabil devine pledant în
favoarea sau împotriva clientului său.

77. Ameninţări legate de familirarism sau încredere-explicaţii.

RĂSPUNS:
Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile
clientului, să fie prea atent la interesele clientului, afectarea atenţiei expertului de
cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote conduce la
o încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de
acesta.

78. Ameninţări legate de intimidare – explicaţii.

RĂSPUNS:
Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client
dominant şi să se teamă de consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră
obiectivă.

79. Independenţa şi regimul calităţii – explicaţii.

RĂSPUNS:
Un control de calitate pus la punct face parte din mecanismele pentru
asigurarea de către experţi a cerinţelor privind independenţa.
1. calitatea activităţii nu va fi diminuată conform onorariului
diminuat.
2. Clientul nu va fi indus în eroare în legătură cu doemniul exact al
servciilor.
3. Abţinerea de la lucrări inutile, efectuate numai din dorinţa de
câştig.
4. Programarea lucrărilor astfel încât să asigure calitatea lucrărilor.
Eficacitatea planificării.
Calitatea lucrărilor nu rezultă numai din competenţa membrilor Corpului şi a
colaboratorilor săi, ci şi din începerea şi continuarea lucrărilor cu conştiinciozitate şi
integritate. În acest sens, EC şi CA aplică:
• principiile contabilităţii;
• Normele corpului privind exercitarea profesiei şi exactitatea lucrărilor;
Răspundere privind respectarea principiului deontologic al secretului profesiei.

80. Sistemul de precauţii al expertului

RĂSPUNS:
Experţii trebuie să întocmească şi să menţină un sistem de precauţii care să
facă parte integrantă din controlul intern din întreaga sa firmă, din structura de
conducere a firmei sale (chestionar referitor la independenţă).
Sistemul de precauţii trebuie să includă:
- proceduri interne scrise care tratează cerinţele,ameninţările şi riscurile la
adresa independenţei;
 - comunicarea activă şi în scris a cestor proceduri fiecărui profesionist şi
personalului;instruirea şi controlul sistematic;
- desemnarea profesioniştilor de nivel superior ca responsabili pentru
actualizarea acestor proceduri, comunicarea acestor actualizări şi supravegherea
funcţionării sistemului respectiv;
- o cerinţă de documentare a fiecărui client, dacă au existat circumstanţe sau
fapte care au ameninţat independenţa expertului şi dacă au fost observate astfel de
riscuri, ce precauţii au fost luate pentru a evita, elimina sau reduce riscul
ameninţărilor la adresa independenţei;
- sanţiuni pentru încălcarea politicii în domeniul independenţei de către
angajaţii firmei de expertiză contabilă.

81. Legături financiare cu clientul – forme.

RĂSPUNS:
Aceste legături pot afecta independenţa şi pot determina un observator
imparţial, rezonabil să ajungă la concluzia că independenţa a fost afectată.
Implicarea financiară constă în:
- deţinerea unor interese financiare directe în firma clientului.
- deţinerea unor interese financiare semnificative indirecte (a fi administrator
ori executor al unui administrator, dacă o asemenea desemnare are interese
financiare într-o companie client).
- deţinerea unor împrumuturi la sau de la un client sau orice funcţionar, director
sau acţionar principal al unei companii cleint.
- deţinerea unui interes financiar într-o companie mixtă cu un client sau un
salariat al unui client.
- deţinerea unui interes finnaciar într-o firmă care nu-i este client, dar care are
un investitor sau o relaţie de investiţii cu clientul.
Independenţa este afectată când un contabil profesionist independnent
dobândeşte direct sau indirect avantaje financiare într-o Companie, pentru care
contabilul profesionist independent furnizează servicii care cer respectarea
principiului independenţei.
INTERES FINANCIAR
- direct – soţie, copil în întreprindere (şi alte rude);
- indirect – prin intermediari.

82. Cazuri de recuzare a unui expert contabil.

RĂSPUNS:
Sunt situaţii de incompatibilitate a exercitării profesiei şi a raporturilor
intervenite cu clientul respectiv (liber de orice interes, fără implicări financiare sau în
activităţile clientului, fără implicări în activităţile incompatibile sau contradictorii, fără
incidenţe familiale).
Un expert contabil trebuie recuzat când:
a. în ultimii 2 ani a fost membru al Consiliului de administraţie; angajat sau a
influenţat într-un fel conducerea firmei ce-i va deveni client;
b. în ultimii 2 ani a fost asociat la firma respectivă sau asociat cu un membru al
Consiliului de administraţie, în funcţie, la acea firmă.

83. Alte servicii oferite clientului, paralel cu îndeplinirea unei misiuni

de audit.
RĂSPUNS:
 Este interzisă prestarea altor tipuri de servicii profesionale la un client la care se
desfăşoară misiunea de cenzor sau auditor. Este, de asemenea, interzisă ţinerea
evidenţei contabile. Este permis numai acordarea de consultaţii legate de
înregistrările contabile.

84. Relaţiile personale şi familiale şi independenţa.

RĂSPUNS:
Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independneţa. Trebuie deci să ne
asigurăm că nici o relaţie personală sau familială nu pune în pericol independenţa
profesionistului în îndeplinirea misiunii sale.
Este imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie
personală sau familială între un profesionist liberal şi un client este acceptabilă (prin
client îneţlegându-se proprietarul întreprinderii, acţionari principali, directori generali,
directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii
susceptibile de a-i expune la presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are
interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului, sau când deţin
împreună interese semnificative într-o societate în participaţiune cu un client.

85. Onorariile şi independenţa.

RĂSPUNS:
Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest
cleint, reprezintă o parte importantă din onorariile brute totale ale proprietarului
contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau
grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni
membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu
nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe
bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este
condiţionate de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor
servciii.
În şările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată
de legislaţia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea
pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribula sau de altă autoritate publică nu sutn considerate ca
intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte
metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

86. Bunuri sau servcii primite şi independenţa.

RĂSPUNS:
Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei
ospitalităţi execesive pot constitui o ameninţare a independenţei. Se interzice
primirea de bunuri şi servicii de către profesionistul contabil, de către soţiile lor sau
de către copii aflaţi în întreţinere.

87.Proprietatea capitalului într-o firmă profesională.

RĂSPUNS:
 Într-o firmă profesională, capitalul trebuie deţinut de profesionişti contabili în
proporţie de 100%. Legislaţia românească şi europeană prevede obligatoriu ca cel
puţin 51% din capital să fie deţinut de către membrii organismului profesional.
Toţi participanţii la capitalul firmei de contabilitate trebuie să fie în măsură să
influenţeze profesionistul contabil în prestarea serviciilor profesionale.

88. Rotaţia personalului într-o misiune de audit.

RĂSPUNS:
Afectarea unui asociat al cabinetului pentru o lungă perioadă de timp, într-o
misiune de audit la un client, poate pune în pericol independenţa.
Afectarea prelungită a aceleaşi persoane la un client conduce la o relaţie
strânsă cu acesta care poate fi interpretată ca u pericol pentru obiectivitatea şi
independenţa persoanei respective. Se pune şi problema controlului de calitate, în
măsura în care profesionistul contabil, cunoscând bine întreprinderea, paote afecta o
încredere excesivă acestei cunoaşteri în timpul realizării procedurilor de audit şi
formării unei judecăţi asupra problememlor de audit importante.
Rotaţia trebuie efectuată cu personal având aceeaşi experienţă şi trebuie
planificată.
Dacă rotaţia este imposibilă, în cadrul cabinetelor mici, trebuie găsite soluţii
alternative, cum ar fi încheierea unui acord permanent de consultanţă cu un alte
profesionist liberal sau consultarea serviciilor de specialitate ale organismului
profesional.

89. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează

lucrările unui alt expert.
RĂSPUNS:
Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale
fără o competenţă adecvată, în afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de
o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un
domeniu specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la
speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În
acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale
specialistului consultant, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de
etică ale profesiunii.
Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru
serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de
către expertul consultant. El trebuie să se asigure ce expertul consultant este la
curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste
principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
- fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;
- fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de
etică;
- fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt
cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă
(dacă a începul).

90. Criterii de stabilire a onorariilor.

 RĂSPUNS:
Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate,
ţinând seama de următoarele elemente:
1. competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru
fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se
asigure că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele organismului
internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări deplasări de exemplu se înregiszrează
distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist, este strict
interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la
misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.

91. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere/liberale.

RĂSPINS:
a. nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenţa, buna reputaţie a
profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale.
b. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate
salariată în afara Corpului sau orice activitate comercială (v. L127 referitoare la
activitatea de cenzorat).
c. În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre
conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:
- să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
- să aibă posibilitateas să justifice existenţa şi utilizarea
fondurilor respective.

92. Prevederile Legii 186/1999 cu privire la activităţi incompatibile.

RĂSPUNS:
Legea prevede ca incompatibilitate:
• orice activitate salariată în afara CECCAR;
• orice activitate comercială.
Nerespectarea atrage răspunderea penală (l 186/1999, art. 39.1).
Excepţii: cadre didactice, publicistică în domeniu, parlamentar, consilier local,
judeţean).
 93. Relaţiile cu ceilalţi membri – acceptarea de noi misiuni.
RĂSPUNS:
Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă competenţe
particulare pot fi solicitate în unul sau altul din cazurile următoare:
• de către client:
- după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie
(existent);
- la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie
(existent);
- fără consultarea profesionistului contabil în funcţie.
• de către profesionistul contabil în funcţie 8existent), sub rezerva respectării
stricte a secretului profesional.
Uneori clientul cere-la contactarea unui liber profesionist contabil- să nu fie
informat profesionsitul contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul
contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie
sau de la client, în măsura în care ele nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau
profesionale;
- să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil în funcţie este bine
informat de natura generală a serviciilor profesionale prestate.
Când opinia unui profesionist contabil – altul decât profesionistul contabil în
funcţie (existent) – este solicitată în ce priveşte aplicarea principiilor contabile,
normele de audit, normele de raportare etc., profesionistul contabil în funcţie trebuie
să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat şi obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.

94. Relaţiile cu ceilalţi mebri – înlocuirea unui liber profesionist

contabil.
RĂSPUNS:
Întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a îi înlocui când doreşte.
Dacă este impotantă apărarea intereselor legitime ale întreprinderii, este la fel de
important ca un liber profesionist contabil să poată determina dacă există motive
profesionale care să justifice neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare
directă cu profesionistul contabil în funcţie. În absenţa unei cereri specifice,
profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre
afacerile clientului său.
Factorii următori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta
despre afacerile clientului său cu un profesionsit contactat:
- dacă clientul a autorizat acest lucru;
- dacă norme legale sau regului de etică referitoare la această
divulgare permite acest lucru.
Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are ca obiective:
- de a împiedica un liber profesionist contabil să accepte
nominalizarea sa, dacă toate elementele pertinente nu sutn cunoscute,
- de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă
informaţi de împrejurările înlocuirii profesionsitului contabil în funcţie;
- de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie, atunci
când propunerea de înlocuire se datorează respectului saă scrupulos de a acţiona ca
profesionist independent.
Înainte dea accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care până
atunci au fost prestate de către un alt liber profesionist contabil, profesionistul
contabil trebuie:
• să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de
intenţia sa de a-l înlocui şi l-a autorizat, în scris, să discute liber şi fără limite despre
afacerile sale cu noul ptofesionsit contabil,
• să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă
această autorizare este refuzată, profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor
mijloace alternative de a obţine asigurările necesare, să refuze nominalizarea. Dacă
autorizarea este dată, să ceară profesionistului în funcţie:
- să furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte
misiunea;
- să furnizeze toate informaţiile necesare care să-i permită să ia
o decizie.
Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei menţionată la alineatul
precedent, trebuie rapid să:
- răspundă 8în scris) arătând dacă există motive profesionale
care ar interzice profesionistului să accepte nominalizarea sa;
- să asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor
profesionistului desemnat;
- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul
desemnat, pentru a putea să decidă dacă acceptă sau nu misiunea şi să abordeze
liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea
sa.

95. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

RĂSPUNS:
Publicitatea în profesia contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul
etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. În acest sens, trebuie
avut în vedere:
• informarea obiectivă a publicului;
• decenţa;
• cinstea;
• încrederea;
• bunul gust.

96. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate,

încredere, cinste, decenţă şi bun gust pentru o acţiune de promovare.
RĂSPUNS:
• cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe
nejustificate de posibile rezolvări favoirabile,
• implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de
reglementare,
• declaraţii bombastice;
• fac comparaţii cu alţii;
• conţin mărturii sau aprobări scrise,
• care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile
o neînţelegere sau o decepţie,
• care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-
un anume doemniu al contabilităţii.

97. Care sunt condiţiile pentru o acţiune de promovare, atunci când

publicitatea nu este autorizată?
RĂSPUNS:
• să aibă ca obiect aducerea al cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale
publicului care sunt interesate, a faptelor, într-un mod care să nu fie fals, să nu
inducă în eroare şi să nu producă decepţii;
• să fie de bun simţ;
• să fie demnă din punct de vedre profesional;
• să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist
independent;
• să evite promovarea personală excesivă.

98. Care sunt regulile de etciă aplicabile contabililor salariaţi

în industrie, comerţ, transport, sector public etc.?
RĂSPUNS:
• profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atât vizavi de angajator, cât
şi faţă de profesie, aceste două exigenţe fiind uneori în contradicţie.
Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele etice şi legitime ale
organizaţiilor profesionale.
Totodată nu poate fi obligat un angajat:
- să violeze legislaţia;
- să încalce regulile şi normele profesiei,
- să mintă auditorii angajatorului său;
- să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii.
Dacă profesionistul contabil salariat nu reuşeşete să rezolve o problemă
importantă care constituie un conflict între angajaţi şi exigenţele profesionale, după
ce au fost epuizate toate eşaloanele (până la administratori), el nu are altă alegere
decât să demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului,
dar obligaţiile de confidenţialitate îi interzic să informeze terţe persoane (în afară de
cazul că o prevedere legală sau o normă profesională prevăd această obligaţie).
• sprijin profesional acordat altor colegi: îndeosebi cel care are autoritate
recunoscută de către ceilalţi (în analiza, în judecarea în mod profesional a
diferendelor de opinie);
• competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă
în eroare patronul despre gradul de pregătire sau experienţă pe care îl deţine;
• prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod
profesional şi astfel încât să fie înţelese în contextul lor.
Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilor comerciale, activelor,
pasivelor, să ordoneze intrările cronologic şi adecvat.

99. Care este temeniul legal al cadrului privind conduita etică şi

profesională?
 RĂSPUNS:
• art. 30 din OG 65/94 aprobat prin L 42/1995.
• Hotărârea nr.1/1995 a Conferinţei naţionale CECCAR.

100. Necesitatea Codului.

RĂSPUNS:
Codul este necesar pentru:
• protejarea atât a profesionistului, a profesiei, cât şi a terţilor;
• asigurarea, apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi a membrilor Corpului;
• a conferi autoritate lucrărilor efectuate de membrii.

101. Principiile fundamentale privind conduita etică şi profesională.

RĂSPUNS:
• integritatea,
• obiectivitatea;
• independenţa;
•
• secretul profesional;
• respectarea normelor tehnice şi profesionale;
• competenţa profesională;
• comportamentul deontologic.

102. Calităţile membrilor Corpului, condiţii pentru menţinerea

acestora.

RĂSPUNS:
Activitatea membrilor Corpului se caracterizează prin:
• ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
• independenţă de spirit şi de interes material;
• moralitate, probitate şi demnitate;
Pentru menţinerea acestor calităţi, fiecare membru trebuie să:
• să îşi dezvolte necontenit cultura;
• acorde toată atenţia pentru orice problemă examinată;
• îşi exprime opinia fără nici o ezitare; să se exprime clar, categoric şi ferm;
• nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia să nu poată să îşi exercite liber
profesia, să nu-şi exercite libertatea de gândire;
• considere că independenţa sa trebuie circumscrisă, în orice împrejurare,
regulilor stabilite de Corp.

103. Reguli privind viaţa individuală.

RĂSPUNS:
Membrilor Corpului li se cere o moralitate ireproşabilă, condiţie esenţială pentru
admiterea şi menţinerea în Corp. Toate condamnările de drept comun şi dezordinea
din viaţa particulară, susceptibile să aducă atingere demnităţii profesiei, atrag după
sine sancţiuni care merg până la radierea din Tabloul CECCAR:
În afara exercitării profesiei, membrii Corpului trebuie să se abţină de la orice
încălcare a legilor, a reglementărilor profesiei şi de la orice acţiuni susceptibile să
ştirbească demnitatea Corpului şi a membrilor săi.
 104. reguli privind publicitatea, anunţul şi oferta.
RĂSPUNS:
• membrii Corpului pot face uz numai de titluri sau diplome eliberate de stat sau
instituţii recunoscute de stat;
• la domiciliu: plăcuţă 10x5 cm cu date personale;
• publicitatea personală este interzisă;
• pentru membrii Corpului, publicitatea poate fi făcută numai de organismele
Corpului.
Publicitate = comunicarea către public a serviciilor oferite în scopul obţinerii de
lucrări;
Anunţ = comunicarea către public a unor fapte privind profesia;
Oferta = demersuri făcute pentru un eventual client în scopul de a-i propune
servicii profesionale.
Publicitatea şi oferta nu sut interzise când sunt făcute pentru participarea la
licitaţii, organizate potrivit unor norme legale sau profesionale.

105. Folosirea emblemei Corpului.

RĂSPUNS:
Membrii Corpului pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet, pe legitimaţii.
Emblema este compusă dintr-o carte simblizând însemnele profesiei, un toiag al
zeului Hermes cu doi şerpi încolăciţi, ceea ce semnifică în Grecia antică diplomaţia,
precum şi deviza:
ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE, atribute esenţiale ale acestei profesii.

106. Exercitarea profesiei – imposibilitatea colaborării cu un coleg

sancţionat.
RĂSPUNS:
Sunt două situaţii:
• când se practică individual;
• când se practică în societăţi de expertiză contabilă.
Când se exercită individual, expertul contabil şi contabilul autorizat o fac numai în
nume propriu.
În exercitarea misiunilor lor, profesioniştii contabili nu pot colabora cu un coleg
pedepsit printr-o măsură disciplinară de suspendare sau interzicere a exercitării
profesiei.

107. Exercitarea profesiei-obligaţia încheierii unui raport.

RĂSPUNS:
Indiferent de misiunea pe care o are de îndeplinit, EC sau CA trebuie să
elaboreze un raport în legătură cu misiunea respectivă. Elaborarea acestui raport se
realizează conform normelor profesionale.

108. Exercitarea profesiei-imposibilitatea participării la adminstrarea

a două sau mai multe societăţi, membre ale Corpului.
RĂSPUNS:
Interzicerea derivă din generarea conflictelor de interese şi din alterarea
independenţei profesionistului şi integrităţii în realizarea profesiei.
 109. Exercitarea profesiei – imposibilitatea participării la capitalul a
două sau mai multe societăţi membre ale Corpului. RĂSPUNS:
Vezi 108. Un membru nu poate avea capital dacât la o singură firmă.

110. Exercitarea profesiei – imposibilitatea participării în două

societăţi membre ale Corpului (în una ca salariaţi şi în alta ca acţionar
sau adminstrator).
RĂSPUNS:
Este o situaţie incompatibilă cu independenţa profesionistului, cu integritatea şi
obiectivitatea ce i se cer. Salariatul execută ce îi cere şeful. Acţionarul,
administratorul are o altă poziţie, decizională. Evident, ne aflăm în faţa unei
incompatibilităţi.

111. Relaţiile cu clienţii.

RĂSPUNS:
Numai pe bază de contract de prestări servicii. Contractul este cel care
stabileşte obiectivul, onorariul, termenele. Orice relaţie financiară cu clientul în afara
contractului este interzisă.

112. Relaţiile cu clienţii – factori de risc.

RĂSPUNS:
Factorii de risc privesc:
• limitarea controalelor;
• întârzieri în închiderea conturilor şi ţinerea contabilităţii;
• limitarea onorariilor;
• aspecte fiscale.

113. Operaţii obligatorii, prealabile acceptării unei noi lucrări sau

unui nou client.
RĂSPUNS:
Înaintea acceptării trebuie făcute:
• evaluarea riscurilor
• verificarea privind respectarea principiilor independenţei
integritatea
obiectivitatea
competenţa
confidenţialitatea
comportamentul profesional
stabdarde tehnice

114. Relaţiile cu clienţii

RĂSPUNS:
Numai în formă scrisă. De ce? Deoarece orice opinie se transmite în scris, fiind
o mărturie, o probă a raporturilor legate de misiune şi de profesie.

115. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.

RĂSPUNS:
 Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil.
Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea de către profesionist sau de
cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de
certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guvernează
lucrările respective”.
Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului
se definesc ca măsuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun în
acţiune, în aplicare peoceduri privind:
• calităţi personale (cabinet sau societate);
• aptitudini şi competenţă;
• repartiţia lucrărilor;
• instrucţiuni şi supervizare.
Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de EC sau CA care-şi desfăşoară
activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către CECCAR,
potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.

116. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.

RĂSPUNS:
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite
prin contract sau de către organul judiciar. Onorariile nu pot fi plătite sub formă de
avantaje în natură, participaţii sau comisioane.
Nu trebuie acceptată nici o plată care nu reprezintă contravaloarea unei
prestaţii sau care este plătită pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului
sau încălcări ale legislaţiei.
Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe parcurs, acte adiţionale).
Nu se pot încheia contracte globale.
Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile Este interzisă
împărţirea onorariilor între colegi prin participarea la executarea lucrărilor. Onorariile
nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute. În caz de litigiu referitor la onorariu,
arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun).
117. Păstrarea arhivelor clientului.
RĂSPUNS:
Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului.
Modalitatea de predare-primire a documentelor, în vederea contabilizării, se
stabileşte prin contracte şi anexe la contract, fiind obligatorie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în
întârziere, documentul respectiv fiind păstrat la dosarul clientului. Dacă un client a
dispărut, se verifică Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este
obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de
lege.

118. Relaţiile cu colegii din CECCAR.

RĂSPUNS:
Membrii Corpului îşi datorează asistenţă, amabilitate şi respect reciproc. Sunt
excluse manifestările dure şi necuviincioase şi mai ales vulgarităţile.
 Abţinerea de la orice cuvânt care jigneşte, de la orice imputare răuvoitoare, de
la oferirea de servicii în defavoarea colegilor şi, în general, de la orice acţiune care ar
putea aduce daune profesiei şi Corpului este expresia realţiilor de respect.

119. Acceptarea executării unor lucrări, atunci când un membru al

Corpului efectuează deja lucrări pentru acelaşi client.
RĂSPUNS:
Numai cu consultarea profesionistului deja în funcţie.
Profesionistul solicitat în astfel de cazuri are obligaţia de a cere în scris şi cu
consimţământul clientului orice informaţie de la profesionistul deja în funcţie.
Cel nou este obligat să nu aducă nici o critică colegului deja în funcţie.

120. Înlocuirea unui coleg.

RĂSPUNS:
Un membru al Corpului, chemat de client să înclocuiască alt membru, nu
trebuie să accepte executarea lucrărilor decât:
- după ce a obţinut de la client autorizarea de a contacta colegul predecesor şi
de a obţine de la acesta informaţii în legătură cu activitatea clientului, numai după ce
sa- asigurat că înlocuirea este posibilă;
- nu este din dorinţa clientului de a eluda legea.
Noul profesionist trebuie să sigure secretul profesional în legătură cu
informaţiile primite de la fostul coleg.

121. Puterea de control a filialelor.

RĂSPUNS:
Consiliul filialei trebuie să se asigure că toate societăţile de expertiză contabilă,
toate sucursalele sau filialele acestora se află sub controlul unui expert contabil sau
contabil autorizat, membru al Corpului. C.F. are obligaţia de a organiza şi a exercita
sistematic examinarea profesională a membrilor săi (vezi atribuţiile).

122. Cotizaţiile profesionale.

RĂSPUNS:
Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi
cotizaţiile convenite pentru anul respectiv. Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea
porfesională.

123. Obligaţiile membrilor privind consecinţele urmăririi lor

administrative sau judiciare.
RĂSPUNS:
Sunt raporturi derivate din Norme. Orice membru al Corpului este obligat să
informeze, în scris, preşedintele Consiliului Filialei, în termen de 5 zile, despre orice
acţiune administrativă sau judecătorească îndreptată împotriva sa.

124. Raporturile membrilor cu administraţia publică.

RĂSPUNS:
Raporturi de amabilitate, loialitate faţă de lege şi respect.

125. Îndatoriri proprii societăţilor recunoscute de Corp.

RĂSPUNS:
Titlul III din ROF pag. 85:
 Caracteristicile societăţilor:
• obiectul de activitate
• exercitarea profesiei de EC/CA
• majoritatea acşionarilor asociaţi EC şi CA (acţiunile părţilor sociale şi
majoritatea lor)
• administraţie majoritar din EC şi CA
• acţiunile părţilor sociale sau normative
• membru al Corpului
• drepturi şi obligaţii similare membrilor Corpului.

126. Depunerea jurământului.

RĂSPUNS:
La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să deoună jurământ prin care
se obligă să aplice în mod corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din
regulamentele emise de Corp.

127. Sindicate şi asociaţii profesionale.

RĂSPUNS:
Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia în sindicate, cu obligaţia ca, în
termenul de o lună de la constituire, să trimită Consiliului filialei un exemplar din
Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei asociaţii. Sindicatul sau asociaţia
trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor, să respecte toate drepturile şi
obligaţiile care revin membrilor Corpului.