NEWSLETTER NR.

11

17 MAR 2020

Calculul impozitului pe profit

aferent anului 2019
- material actualizat -
_______________________________________

ELABORAT DE GHEORGHE STREȘNA

LAURENȚIU STANCIU
___________________

Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit au obligația să definitiveze

impozitul pe profit aferent anului 2019 până la data de 25 martie 2020 sau până la data
de 25 februarie 2020 dacă obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor
tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură sau dacă fac parte din următoarele
categorii: organizații nonprofit, asociații, fundații, organizații sindicale, organizații
patronale, unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior.
Contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislația contabilă în vigoare, pentru un
exercițiu financiar diferit de anul calendaristic au obligația să depună declarația de
impozit pe profit (formular 101) până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv,
respectiv pana pe 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal
modificat. Contribuabilii comunică organelor fiscale competente opțiunea pentru anul
fiscal modificat, în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau de la
data înregistrării acestora în baza formularului 014.
Atenție! Persoanele care se dizolvă cu lichidare au obligația să depună declarația
de impozit pe profit pentru întreaga perioadă cuprinsă între prima zi a anului fiscal
următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de
lichidare.
Contribuabilii, alții decât instituțiile de credit și cei care au obligația de a plăti
impozitul pe profit anual până la data de 25 februarie/25 a celei de-a doua luni de la
închiderea anului fiscal, pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe
profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se
efectuează plata impozitului anual (regularizarea) este termenul de depunere a
declarației privind impozitul pe profit și anume 25 martie/25 a celei de-a treia luni de
la închiderea anului fiscal.
Opțiunea pentru sistemul anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial se
efectuează la începutul anului fiscal în baza formularului 012. Opțiunea este
obligatorie pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de
declarare și plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se
solicită aplicarea sistemului trimestrial de plată a impozitului pe profit. Contribuabilii
comunică organelor fiscale competente modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare și plată a impozitului pe profit până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului
fiscal respectiv sau în termen de 30 de zile de la începutul anului fiscal modificat.
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit
anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate
trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent,
actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului
inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate
aferente trimestrului IV care se declară și se plătește până la data de 25 decembrie,
respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.
În cazul persoanelor care au optat pentru sistemul de plăți anticipate și anul fiscal
corespunde cu cel calendaristic, atunci plățile se vor face trimestrial astfel: 25 aprilie, 25
iulie, 25 octombrie și 25 decembrie, iar regularizarea până la 25 martie a anului următor.
În conformitate cu prevederile OMFP nr. 1.615/2020 publicat în Monitorul Oficial
nr. 169 din 2 martie 2020, pentru anul fiscal 2020 indicele prețurilor de consum utilizat
pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 103,1%.

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

Principalul avantaj al sistemul privind plățile anticipate îl reprezintă eliminarea

obligației de a calcula trimestrial impozitul pe profit și implicit de aplicare a tuturor
regulilor de ajustare a rezultatului contabil (deductibilitate cheltuielilor, impozitarea
veniturilor, sponsorizare, dobânzi, amortizare fiscală, profit reinvestit, etc.). Acest sistem
avantajează societățile care înregistrează o creștere a CA și a profitabilității, astfel încât
profitul fiscal crește de la un an la altul. Prin acest mecanism se amână la plată impozitul
pe profit până la regularizarea anuală.
Nu pot opta pentru aplicare acestui sistem de plată a impozitului pe profit
următoarele persoane:
• organizațiile nonprofit și contribuabilii care obțin venituri majoritare din
cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și
viticultură;
• persoanele juridice străine obținute din transferul proprietăților imobiliare
situate în România sau venituri din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare deținute la o persoană juridică română;
• persoanele care au înregistrat pierdere fiscală sau nu au datorat impozit pe
profit anual;
• persoanele aflate în inactivitate temporară;
• persoanele care au fost plătitoare de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor;
• persoanele nou-înființate (cu excepția celor înființate prin reorganizare).

Cum se determină rezultatul fiscal?

Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile
înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile
neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La
stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și
cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum și pierderile fiscale care se
recuperează din anii precedenți în baza declarației de impozit pe profit (formular 101).
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscală. Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului
fiscal.
Rezultat fiscal = Total venituri – Total cheltuieli – Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale + Alte elemente similare veniturilor – Alte
elemente similare cheltuielilor – Pierderea fiscală;
Deducerile fiscale reprezintă sumele care se scad la calculul rezultatului
impozabil și care nu sunt venituri neimpozabile sau cheltuieli deductibile înregistrate în
perioada pentru care se face acel calcul. Principalele deduceri fiscale prevăzute de Codul
fiscal sunt: amortizarea fiscală, rezerva legală, cheltuielile de cercetare-dezvoltare,
costurile excedentare ale îndatorării, ajustările pentru depreciere creanțelor.
Exemple de elemente similare veniturilor:
• diferențele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării
creanțelor și datoriilor în valută, înregistrate în evidența contabilă în
rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

• rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe și a imobilizărilor

necorporale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (6) și (7) din Codul fiscal;
• rezerva legală și rezervele reprezentând facilități fiscale (inclusiv
rezervele privind profitul reinvestit), potrivit prevederilor art. 26 alin. (8) și
(9) din Codul fiscal;
• sumele înregistrate în soldul creditor al contului Rezultatul reportat din
provizioane specifice, potrivit art. 46 din Codul fiscal, reprezentând
rezervele devenite impozabile în conformitate cu art. 26 alin. (5) din Codul
fiscal;
• sumele înregistrate în rezultatul reportat care se impozitează potrivit art.
21 din Codul fiscal;
• sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudențiale care au
fost deductibile la determinarea profitului impozabil, în conformitate cu
prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal;
• câștigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare
proprii dobândite/răscumpărate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
• sumele înregistrate în rezultatul reportat care se deduc la calculul
rezultatului fiscal în conformitate cu prevederile art. 21 din Codul fiscal;
• diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării
creanțelor și datoriilor în valută, înregistrate în evidența contabilă în
rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
• valoarea neamortizată a cheltuielilor de dezvoltare care a fost înregistrată
în rezultatul reportat;
• pierderea înregistrată la data vânzării titlurilor de participare
proprii reprezentând diferența dintre prețul de vânzare al titlurilor de
participare proprii și valoarea lor de dobândire/răscumpărare;
• pentru sumele transferate din contul 233 Imobilizări necorporale în curs
de execuție în creditul contului 1176 Rezultatul reportat provenit din
trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Ce obligație au persoanele plătitoare de impozit pe profit?

Conform art. 19 alin. (7) din Codul fiscal, contribuabilii plătitori de impozit pe
profit sunt obligați să întocmească un registru de evidență fiscală, ținut în formă
scrisă sau electronică, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 82/1991. În registrul de
evidență fiscală trebuie înscrise veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile aplicabile, veniturile neimpozabile, deducerile fiscale,
elementele similare veniturilor, elementele similare cheltuielilor, cheltuielile
nedeductibile, precum și orice informație cuprinsă în declarația fiscală privind
impozitul pe profit. Evidențierea veniturilor și a cheltuielilor aferente se efectuează pe
natură economică, prin totalizarea acestora pe trimestru și/sau an fiscal, după caz.

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

Care este cota de impozitare?

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
Prin excepție, contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care
realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul
pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din
veniturile respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor
venituri înregistrate.
Atenție! În cazul barurilor și altor activități de servire a băuturilor se aplică
obligatoriu impozitul specific atât timp cât societatea este plătitoare de impozit pe
profit.

Cum se declară și se plătește impozitul pe profit?

În ceea ce privește declararea si plata impozitului pe profit trimestrial există două
sisteme privind declararea si plata impozitului pe profit trimestrial:
• declararea și plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial,
până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor
I - III, iar definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal
respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind
impozitul pe profit – 25 martie a anului următor sau 25 a celei de-a treia
luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat. Acest sistem
presupune calculul impozitului pe profit pentru primele 3 trimestre, astfel
trebuie să se țină cont de deductibilitatea cheltuielilor, iar la veniturile dacă
sunt sau nu impozabile sau de deduceri/pierderi fiscale și de elementele
similare cheltuielilor sau veniturilor. Pentru trimestru IV nu se calculează
impozit pe profit, iar definitivarea impozitului pe profit se realizează prin
declarația de impozit pe profit (formular 101) cu termenul limita de
depunere 25 martie 2020 sau 25 a celei de-a treia luni de la închiderea
anului fiscal modificat;
• declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate,
efectuate trimestrial. Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată
a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care
se solicită până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv prin
formularul 012, iar opțiunea este obligatorie pentru cel puțin 2 ani fiscali
consecutivi. Plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizate cu indicele
prețurilor de consum se achită până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate
aferente trimestrului IV care se declară și se plătește până la data de 25
decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal
modificat. Acest sistem este avantajos pentru companiile a căror profit
fiscal este în creștere de la an la an, deoarece plățile anticipate se calculează
în funcție de impozitul pe profit datorat în anul precedent. De asemenea,
calculul impozitului pe profit se realizează o singură dată pentru întreg
anul fiscal și nu pe fiecare trimestru în parte (eficientizarea costurilor).

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

Ce pierderi fiscale se recuperează la calculul impozitului pe profit?

În conformitate cu prevederile art. 31, alin. (1) din Codul fiscal, pierderea fiscală
stabilită prin declarația de impozit pe profit (formular 101) se recuperează din
profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea
pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit (trimestru/an). Prin urmare, pierderea fiscală poate fi recuperată
într-un singur trimestru dacă societatea are un profit fiscal mai mare decât pierderea
fiscală de recuperat și nu în mod proporțional în cei 7 ani (la fel ca amortizarea fiscală
liniară).
La calculul impozitului pe profit aferent anului 2019 trebuie să ținem cont DOAR
de pierderea fiscală aferentă perioadei 2012 – 2018. Pierderile fiscale anterioare
anului 2012 evidențiate prin declarațiile de impozit pe profit NU se vor mai putea scădea
la calculul impozitului pe profit pentru anul 2019, deci sunt pierderi fiscale care nu se
vor mai putea recupera în anul 2019 și nici în anii fiscali următori.
Atenție! În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă
între prima zi a anului următor celui în care a început operațiunea de lichidare și data
închiderii procedurii de lichidare se consideră un an în ceea ce privește recuperarea
pierderii fiscale.
Exemplu:
Societatea Accounting Leader, persoană juridică română (SRL) înființată în anul 2012, a
declarat și plătit impozitul pe profit trimestrial pentru anul 2019, iar definitivarea calcului
impozitului pe profit se realizează până la data de 25 martie 2020. Societatea Accounting
Leader are anul fiscal corespunzător anului calendaristic, adică începe la 1 ianuarie 2019 și se
finalizează la 31 decembrie 2019. Societatea a realizat următoarele venituri și cheltuieli
aferente anului fiscal 2019:

Venituri
• venituri din vânzarea produselor finite – 15.000.000 lei;
• venituri din vânzarea mărfurilor – 3.000.000 lei;
• venituri din servicii prestate – 600.000 lei;
• venituri din dividende de la o persoană juridică română la care deține 25% din
părțile sociale începând cu 1 aprilie 2017 – 40.000 lei ;
• venituri din dividende de la o persoană juridică română la care deține 5% din
acțiuni începând cu date de 29 iulie 2018 – 20.000 lei;
• venituri din anularea unor ajustări privind deprecierea creanțelor în cuantum de
100.000 lei pentru care cheltuielile au fost deductibile – 30.000 lei și nedeductibile
- 70.000 lei;
• venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (contul 755) – 80.000 lei;
• venituri din refacturarea unor amenzi pentru care nu s-a acordat drept de
deducere – 10.000 lei;
• venituri din cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică
română la care a deținut 50% începând cu data de 5 martie 2016 – 100.000 lei;
• venituri din cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică
din Ungaria la care a deținut 5% începând cu data de 8 iulie 2018 – 50.000 lei
(există convenție de evitare a dublei impuneri);
• alte venituri din exploatare impozabile – 200.000 lei;

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

Cheltuieli
• cheltuieli cu materia primă, materialele consumabile și nestocate deductibile –
10.000.000 lei;
• cheltuieli cu energia și apa – 60.000 lei;
• cheltuieli cu mărfurile – 2.000.000 lei;
• cheltuieli cu salariile (contul 641 si 642) – 1.400.000 lei;
• cheltuieli privind contribuțiile salariaților – 30.000 lei;
• cheltuieli pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat
– 40.000 lei;
• cheltuieli cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în
România și în străinătate – 30.000 lei;
• cheltuieli cu serviciile de consultanță prestate de terți – 60.000 de lei, din care
pentru 10.000 de lei societatea nu deține contracte și rapoarte de lucru și nici nu
poate justifica necesitatea prestării serviciilor în scopul activității economice;
• cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile – 80.000 lei;
• cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri ai societății – 120.000 lei;
• cheltuielile sociale reprezentând decontarea contravalorii serviciilor turistice
pentru salariații societății – 80.000 lei;
• cheltuieli înregistrate în contabilitate, care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv – 10.000 lei;
• cheltuieli cu amortizarea contabilă în valoare de 100.000 de lei, iar cea fiscală
este de 120.000 lei, deoarece clădirea în care își desfășoară activitatea societatea
s-a depreciat ca urmare a unei reevaluării efectuate in 2018;
• cheltuieli nedeductibile privind ajustările pentru deprecierea stocurilor in
valoare de 50.000 lei;
• cheltuieli cu dobânda în cuantum de 2.000.000 lei pentru un credit contractat de
la societatea mamă care deține 100% din acțiunile societății Accounting Leader.
Societatea nu a înregistrat alte costuri și venituri aferente finanțării; În anul
2018 costul excedentar nedeductibil a fost de 2.130.000 lei (reportare
nelimitată);
• cheltuielile de sponsorizare în valoare de 6.000 lei au fost efectuate în baza unui
contract de sponsorizare și achitate prin virament bancar în anul 2019.
Sponsorizarea a fost acordată în decembrie și ONG-ul figurează în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
• cheltuieli cu dobânzile/majorările de întârziere, amenzile și penalitățile,
datorate către autoritățile române – 5.000 lei;
• cheltuieli cu impozitele nereținute la sursă în numele unei persoane juridice
nerezidente – 20.000 lei;
• cheltuielile realizate în favoarea asociaților – 10.000 lei;
• ajustările pentru deprecierea creanțelor ce au depășit 270 de zile de la scadență
– 60.000 lei. De asemenea un client, a intrat în faliment în anul 2019 în baza unei
hotărâri judecătorești, iar ajustarea privind deprecierea în sumă de 120.000 lei
a fost constituită în contabilitate pentru întreaga creanță în anul 2018;
• pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a unor creanțe neîncasate și
neconfirmate în ultimii 3 ani – 80.000 (clienții nu sunt în reorganizare, faliment
și nici nu s-a încheiat contract de asigurare);
• alte cheltuieli de exploatare deductibile – 80.000 de lei;
• cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată în primele 3 trimestre – 60.000 lei.

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

Despre entitatea Accounting Leader se mai cunosc următoarele informații:

• capitalul social este de 2.000.000 lei, rezerva legală constituită este de 300.000
de lei;
• societatea a înregistrat o pierdere fiscală în anul 2018 în valoare de 200.000 de
lei;
• a achiziționat un program informatic în valoare de 100.000 lei care a fost dat în
folosință în trimestrul IV și care este folosit în scopul desfășurării activității
economice. Societatea nu a mai beneficiat în trimestrele anterioare de scutirea
de impozit pe profit pentru profitul reinvestit;
• în anul 2018 societatea a înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea în valoare de
3.000 lei pe care le-a reportat pentru anii următori, deoarece a înregistrat
pierdere fiscală;
• rezervele din reevaluare transferate în anul 2019 la rezultat reportat (contul
1175) pe măsura amortizării construcției – 40.000 lei;
Care este impozitul pe profit datorat de societatea pentru anul 2019?

Pasul 1 - Determinarea veniturilor totale realizate în anul 2019

Total venituri 2019:

+ venituri din vânzarea produselor finite – 15.000.000 lei;
+ venituri din vânzarea mărfurilor – 3.000.000 lei;
+ venituri din servicii prestate – 600.000 lei;
+ venituri din dividende de la o persoană juridică română la care deține 25% din
părțile sociale începând cu 1 aprilie 2017 – 40.000 lei ;
+ venituri din dividende de la o persoană juridică română la care deține 5% din
acțiuni începând cu date de 29 iulie 2018 – 20.000 lei;
+ venituri din anularea unor ajustări privind deprecierea creanțelor în cuantum de
100.000 lei;
+ venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (contul 755) – 80.000 lei;
+ venituri din refacturarea unor amenzi pentru care nu s-a acordat drept de
deducere – 10.000 lei;
+ venituri din cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică
română la care a deținut 50% începând cu data de 5 martie 2016 – 100.000 lei;
+ venituri din cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică
din Ungaria la care a deținut 5% începând cu data de 8 iulie 2018 – 50.000 lei
+ alte venituri din exploatare impozabile – 200.000 lei;
= TOTAL VENITURI – 19.200.000 lei

Pasul 2 - Determinarea cheltuielilor totale realizate în anul 2019

Total cheltuieli 2019:

+ cheltuieli cu materia primă, materialele consumabile și nestocate deductibile –
10.000.000 lei;
+ cheltuieli cu energia și apa – 60.000 lei;
+ cheltuieli cu mărfurile – 2.000.000 lei;
+ cheltuieli cu salariile (contul 641 si 642) – 1.400.000 lei;
+ cheltuieli privind contribuțiile salariaților – 30.000 lei;
+ cheltuieli pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat
– 40.000 lei;

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

+ cheltuieli cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în

România și în străinătate – 30.000 lei;
+ cheltuieli cu serviciile de consultanță prestate de terți – 60.000 de lei, din care
pentru 10.000 de lei societatea nu deține contracte și rapoarte de lucru și nici nu
poate justifica necesitatea prestării în scopul activității economice;
+ cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile – 80.000 lei;
+ cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri ai societății – 120.000 lei;
+ cheltuielile sociale reprezentând decontarea contravalorii serviciilor turistice
pentru salariații societății – 80.000 lei;
+ cheltuieli înregistrate în contabilitate, care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv – 10.000 lei;
+ cheltuieli cu amortizarea contabilă în valoare de 100.000 lei;
+ cheltuieli nedeductibile privind ajustările pentru deprecierea stocurilor in
valoare de 50.000 lei;
+ cheltuieli cu dobânda în cuantum de 2.000.000 lei pentru un credit contractat de
la societatea mamă care deține 100% din acțiunile societății Accounting Leader.
Societatea nu a înregistrat alte costuri și venituri aferente finanțării;
+ cheltuielile de sponsorizare în valoare de 6.000 lei au fost efectuate în baza unui
contract de sponsorizare și achitate prin virament bancar în anul 2019;
+ cheltuieli cu dobânzile/majorările de întârziere, amenzile și penalitățile,
datorate către autoritățile române – 5.000 lei;
+ cheltuieli cu impozitele nereținute la sursă în numele unei persoane juridice
nerezidente – 20.000 lei;
+ cheltuielile realizate în favoarea asociaților – 10.000 lei;
+ ajustările pentru deprecierea creanțelor ce au depășit 270 de zile de la scadență
– 60.000 lei;
+ pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a unor creanțe neîncasate și
neconfirmate în ultimii 3 ani – 80.000;
+ alte cheltuieli de exploatare deductibile – 80.000 de lei;
+ cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrat în primele 3 trimestre – 60.000 lei.
= TOTAL CHELTUIELI – 16.381.000 lei

Pasul 3 - Determinarea profitului contabil aferent anului 2019

Profitul contabil = Total Venituri – Total Cheltuieli = 19.200.000 lei – 16.381.000 lei
= 2.819.000 lei.
Profitul fiscal este diferit de cel contabil, deoarece cel fiscal se ajustează cu
veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile, deduceri fiscal, alte elemente similare
veniturilor și cheltuielilor.

Pasul 4 – Calculul veniturilor neimpozabile aferente anului 2019

La art. 23 din Codul Fiscal sunt enumerate venituri neimpozabile, iar în cazul societății
Accounting Leader următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul rezultatului fiscal:
Venituri neimpozabile:
+ venituri din dividende de la o persoană juridică română la care deține 25% din
părțile sociale începând cu 1 aprilie 2017 – 40.000 lei (art. 23, lit. a) din Codul fiscal);

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

+ venituri din dividende de la o persoană juridică română la care deține 5% din

acțiuni începând cu date de 29 iulie 2018 – 20.000 lei(art. 23, lit. a) din Codul fiscal);
+ venituri din anularea unor ajustări privind deprecierea creanțelor în cuantum de
100.000 lei pentru care cheltuielile au fost deductibile – 30.000 lei și nedeductibile
- 70.000 lei (art. 23, lit. d) din Codul fiscal);
+ venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (contul 755) – 80.000 lei (art. 23,
lit. g) din Codul fiscal);
+ venituri din refacturarea unor amenzi pentru care nu s-a acordat drept de deducere
– 10.000 lei (art. 23, lit. d) din Codul fiscal);
+ venituri din cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică
română la care a deținut 50% începând cu data de 5 martie 2016 – 100.000 lei (art.
23, lit. i) din Codul fiscal);
= TOTAL Venituri neimpozabile – 320.000 lei;

În conformitate cu prevederile art. 23, lit. a) din Codul fiscal, dividendele primite de la
o persoană juridică română reprezintă venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit
indiferent de ponderea și perioada de deținere. Potrivit art. 23, lit. d) din Codul fiscal se
consideră venituri neimpozabile cele rezultate din anularea provizioanelor/ajustărilor care
au fost nedeductibile la calculul impozitului pe profit. De asemenea, veniturile realizate din
refacturarea unor amenzi nedeductibile se încadrează la venituri neimpozabile.
La art. 23, lit. i) din Codul fiscal se specifică că veniturile din cesionarea titlurilor de
participare deținute la o persoană juridică română sunt neimpozabile în cazul în care
societatea deține minim 10% din capitalul social pe o perioadă neîntreruptă de minim un an.
În cazul în o persoană juridică română realizează venituri din cesiunea de părți sociale de la
o persoană juridică dintr-o țară cu care avem convenție de evitare a dublei impuneri (ex.
Ungaria) și perioada de deținere este mai mică de 1 an sau procentul mai mic de 10%, atunci
venitul este impozabil.

Pasul 5 – Calculul cheltuielilor nedeductibile aferente anului 2019

Potrivit art. 25, alin. (1) din Codul fiscal, pentru determinarea rezultatului fiscal sunt
considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității
economice. Cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor, astfel cum sunt definite potrivit
titlului IV Impozitul pe venit din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea
rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice.
Vom analiza mai jos cheltuielile care sunt parțial și integral nedeductibile la calculul
impozitului pe profit:

I. Cheltuieli cu serviciile prestate de terți

Pentru ca serviciile de consultanță să se poate încadra la cheltuieli deductibile este
necesar să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
• serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract
încheiat între părți sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege,
iar justificarea prestării efective a serviciilor se poate realiza în baza a: situații
de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate,
de piață sau orice alte materiale corespunzătoare;
• contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin
specificul activităților desfășurate.
În Codul fiscal în vigoare se menționează că o cheltuială este deductibilă dacă este
efectuată în scopul desfășurării activității economice, însă pentru a putea justifica utilizarea

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

serviciilor pentru activitatea economică considerăm că este necesar să dețineți documente

justificative care să susțină acest aspect.
În exemplul nostru, cheltuielile cu serviciile în valoare de 10.000 lei trebuie încadrate
la cheltuieli nedeductibile, deoarece societatea nu deține documente prin care să poată
justifica necesitatea prestării acestora în scopul activității economice a societății. Prin
urmare, DOAR în baza unei facturi NU se poate deduce cheltuiala atât timp cât nu există o
corelație între natura serviciului achiziționat și activitatea desfășurată de societate.

II. Cheltuielile cu indemnizația de deplasare

Cheltuielile cu indemnizațiile de deplasare sunt integral deductibile la calculul
impozitului pe profit, iar valoarea ce depășește plafonul de 2,5 aplicat la diurna prevăzută
pentru salariații din instituțiile publice se va considera venit asimilat salariului. În aceste
condiții, societatea poate acorda din punct de vedere a impozitului pe profit o indemnizație
de deplasare peste plafon și aceasta va fi integral deductibilă, însă aceasta va fi impozitată ca
și venit salarial (impozit pe venit plus contribuții sociale). În normele metodologice date în
aplicarea art. 25 din Codul fiscal se specifică că cheltuielile cu salariile și cele asimilate
salariilor sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepția celor
expres prevăzute la deductibilitate limitată sau la nedeductibile.
De asemenea, sunt deductibile și cheltuielile de transport și de cazare în țară și în
străinătate și pentru alte persoane fizice în condițiile în care cheltuielile respective sunt
efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea în scopul
desfășurării activității economice a contribuabilului.

III. Cheltuielile de protocol

În conformitate cu prevederile art. 25, alin. (3), lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de
protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor
de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată pentru
cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei.
Cheltuielile de protocol deductibila = 2% x (Total venituri – Total cheltuieli +
Cheltuiala cu impozitul pe profit + Cheltuiala de protocol) = 2% x (19.200.000 lei –
16.381.000 lei + 120.000 lei + 60.000 lei) = 2% x 2.999.000 lei = 59.980 lei;
Cheltuiala de protocol nedeductibilă = 120.000 lei – 59.980 lei = 60.020 lei, iar
această sumă nu mai poate fi reportată în anii următori.

IV. Cheltuieli sociale

În conformitate cu prevederile art. 25, alin. (3), lit. b) din Codul fiscal, cheltuielile sociale
sunt deductibile în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite și
contravaloarea serviciilor turistice acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii
lor de familie, însă aceste cheltuieli ar trebui menționate și în contractul individual de muncă
sau cel colectiv de muncă.
Cheltuielile sociale deductibile = 5% x 1.400.000 lei = 70.000 lei.
Având în vedere că societatea a înregistrat cheltuieli sociale de 80.000 lei în anul 2019,
rezultă că diferența – 10.000 lei va reprezenta o cheltuială nedeductibilă la calculul
impozitului pe profit.

V. Cheltuielile de la un contribuabil inactiv

Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală reprezintă

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

cheltuieli integral nedeductibile la calculul impozitului pe profit. În aceste condiții toată suma
de 10.000 lei reprezintă o cheltuiala nedeductibilă.
În cazul în care cheltuiala înregistrată și reactivarea furnizorului sunt declarate în ani
fiscali diferiți, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei de
inactivitate din anul/anii precedent/precedenți celui în care se declară reactivarea, pentru
determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului
fiscal al anului la care se referă acestea și depunerea unei declarații rectificative.

VI. Ajustările privind deprecierea stocurilor

În conformitate cu prevederile art. 26 din Codul fiscal, ajustările privind deprecierea
stocurilor sunt integral nedeductibile, deoarece nu sunt expres menționate ca fiind
deductibile la calculul impozitului pe profit. În aceste condiții, cheltuiala cu ajustarea
stocurilor în valoare de 50.000 lei este nedeductibilă.
În cazul în care ulterior se va constata că stocurile sunt degradate și nu pot fi imputate
(nu au fost încheiate contracte de asigurare și nici nu se face dovada distrugerii), atunci
cheltuielile generate cu scoaterea din gestiune a acestor stocuri vor fi integral nedeductibile,
iar ajustarea se va anula prin recunoașterea unui venit neimpozabil aferent unei cheltuieli cu
ajustarea încadrată inițial la cheltuieli nedeductibile.

VII. Cheltuielile cu sponsorizarea

Cheltuielile de sponsorizare conform art. 25, alin. (4), lit. i) din Codul Fiscal sunt
cheltuieli integral nedeductibile, însă se scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente în limita minimă precizată mai jos:
Credit fiscal (sponsorizare) = MIN (0,5% x CA; 20% x Impozitul pe profit datorat;
Sponsorizarea realizată);
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei
litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va
efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit. Prin urmare, daca societatea are sume privind sponsorizări care nu s-
au dedus la calculul impozitului pe profit, atunci poate să beneficieze în următorii 7 ani de
această facilitate. Valoarea sponsorizării realizate în anul 2019 în cuantum de 6.000 lei va fi
încadrată la cheltuieli nedeductibile și ulterior va fi scăzută din impozitul pe profit în limita
minimă precizată mai sus.
Începând cu data de 1 aprilie 2019, sponsorizarea efectuată către entități persoane
juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, se va deduce din impozitul pe profit datorat
doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Având în vedere că societatea are și sume de recuperat în valoare de 3.000 lei din anul
precedent, atunci la determinarea creditului fiscal se va ține cont în primul rând de aceste
sume din anii anteriori. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării
acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. În formularul
107 trebuie să fie trecută și suma reportată din anul 2018 plus sumele din anul curent, astfel
încât suma dedusă din acest formular trebuie să corespundă cu cea din formularul 101 de la
rândul 44.

VIII. Cheltuielile cu amenzile și penalitățile datorate către stat

În conformitate cu prevederile art. 25, alin. (4), lit. b) din Codul Fiscal,
dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către
autoritățile române/străine sunt integral nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Prin
autorități române/străine se înțelege totalitatea instituțiilor, organismelor și autorităților din

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

România și din străinătate care urmăresc și încasează amenzi, dobânzi/majorări și penalități

de întârziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale. În cazul nostru întreaga valoare
de 5.000 lei reprezintă o cheltuiala nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

IX. Cheltuiala cu impozitul pe profit și alte impozite suportate

Potrivit art. 25, alin. (4), lit. a) din Codul Fiscal, cheltuielile proprii ale contribuabilului
cu impozitul pe profit datorat și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele
persoanelor juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România sunt cheltuieli
nedeductibile la calculul impozitul pe profit, astfel că suma de 80.000 lei (20.000 lei + 60.000
lei) este integral nedeductibilă.

X. Cheltuielile făcute în favoarea asociaților

În conformitate cu prevederile art. 25, alin. (4), lit. d) din Codul fiscal, cheltuielile
făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste
bunuri sau servicii reprezintă cheltuieli integral nedeductibile. Pentru aceste cheltuieli există
obligația să se rețină impozitul pe venitul din alte surse de către plătitor de venit. În cazul în
care asociatul este și salariat, atunci aceste cheltuieli sunt asimilate veniturilor din salarii și
se va datora contribuțiile sociale și impozitul pe venitul din salarii, însă cheltuiala se va putea
deduce la calculul impozitului pe profit în baza art. 25, alin. (2) din Codul fiscal.
În sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli
făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) bunurile, mărfurile și serviciile acordate acționarilor sau asociaților, precum și
lucrările executate în favoarea acestora;
b) cheltuielile cu chiria și întreținerea spațiilor puse la dispoziție acestora.

XI. Ajustările pentru deprecierea creanțelor

În conformitate cu prevederile art. 26, alin. (1), lit. c) din Codul fiscal, ajustările pentru
deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt
deductibile în limita unui procent de 30% din valoarea acestora dacă sunt neîncasate într-o
perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadențe. Având în vedere că creanțele nu sunt
garantate și nici nu sunt către persoane afiliate, rezultă că 70% din valoarea ajustării
reprezintă o cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. Cheltuiala
nedeductibilă va fi în cuantum de 70% x 60.000 lei = 42.000 lei.
Ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt deductibile, în limita prevăzută de lege,
la nivelul valorii creanțelor neîncasate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Ajustările
pentru deprecierea creanțelor sunt luate în considerare la determinarea rezultatului fiscal
începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite cel 3 condițiile (cele 270 de zile de la scadență,
nu sunt garantate, nu sunt datorate de o persoană afiliată) și nu poate depăși valoarea
acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Prin
urmare, dacă ajustarea a fost înregistră în contabilitate într-un an anterior celui în care se
îndeplinesc condițiile de deducere (30% sau 100%), atunci în anul în care se îndeplinesc
condițiile apare o deducere fiscală și se va înregistra suma la rândul 14 din formularul 101,
chiar dacă contabil nu este înregistrată nicio cheltuială.

XII. Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile

Potrivit art. 25, alin. (4), lit. e) din Codul fiscal, cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile reprezintă cheltuieli integral nedeductibile la calculul impozitului pe profit. În
cazul nostru am presupus că societatea a evidențiat separat cheltuielile aferente veniturilor

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

neimpozabile din dividende de la persoane juridice române și din cesionarea titlurilor de

participare.
În situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară identificării
acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de
conducere și administrare, precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unei metode raționale de alocare a acestora sau proporțional cu ponderea
veniturilor neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil.

CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE:
+ cheltuieli cu serviciile de consultanță prestate de terți – 10.000 de lei;
+ cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile – 80.000 lei;
+ cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri ai societății – 60.020 lei;
+ cheltuielile sociale reprezentând decontarea contravalorii serviciilor turistice
pentru salariații societății – 10.000 lei;
+ cheltuieli înregistrate în contabilitate, care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv – 10.000 lei;
+ cheltuieli cu amortizarea contabilă în valoare de 100.000 lei;
+ cheltuieli nedeductibile privind ajustările pentru deprecierea stocurilor in
valoare de 50.000 lei;
+ cheltuielile de sponsorizare în valoare de 6.000 lei;
+ cheltuieli cu dobânzile/majorările de întârziere, amenzile și penalitățile, datorate
către autoritățile române – 5.000 lei;
+ cheltuieli cu impozitele nereținute la sursă în numele unei persoane juridice
nerezidente – 20.000 lei;
+ cheltuielile realizate în favoarea asociaților – 10.000 lei;
+ ajustările pentru deprecierea creanțelor ce au depășit 270 de zile de la scadență
– 42.000 lei;
+ pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a unor creanțe neîncasate și
neconfirmate în ultimii 3 ani – 80.000;
+ cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrat în primele 3 trimestre – 60.000 lei.
= TOTAL Cheltuieli nedeductibile – 543.020 lei.

Pasul 6 – Determinarea deducerilor fiscale

a. Amortizarea fiscală
În baza art. 28, alin. (17) din Codul Fiscal, pentru mijloacele fixe amortizabile,
deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. În
conformitate cu această prevedere, rezultă că amortizarea contabilă este nedeductibilă,
deoarece aceasta este stabilită de către management potrivit reglementărilor contabile, iar
cea fiscala este integral deductibilă. Contribuabilul are obligația să țină o evidență separată a
amortizării calculate din punct de vedere fiscal, deoarece doar această cheltuială poate fi
dedusă din punct de vedere fiscal.
În amortizarea fiscală se va include și valoarea fiscală rămasă neamortizată care se
determină în cazul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe. Valoarea fiscală rămasă de
amortizat se determină ca diferență între valoarea fiscală și amortizarea fiscală și poate să fie
egală cu valoarea rămasă de amortizat din punct de vedere contabil. Indicat este să țineți o
evidență separată pentru amortizarea mijloacele fixe mai ales atunci când amortizarea fiscală
diferă de cea contabilă. Amortizarea fiscală poate să difere de cea contabilă în următoarele
situații: durata de amortizare diferită, valoarea reziduală, metoda de amortizare diferită,

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

valoarea fiscală vs valoarea de intrare, realizarea unei reevaluări negative care conduc la o
descreștere a valorii sub costul de achiziție/producție/valoarea de piață etc.
În cazul nostru amortizarea contabilă în valoare de 100.000 lei va fi încadrată la
cheltuieli integral nedeductibile la rândul 28 din formularul 101, iar cea fiscală în valoare de
120.000 lei va fi integral deductibilă sub formă de deducere fiscală la rândul 11 din
formularul 101.

b. Rezerva legală
Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului
contabil (soldul creditor al contului 121), la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit,
până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat.
Rezerva legală poate fi maxim 20% din valoare capitalul social subscris și vărsat,
adică 20 % x 2.000.000 lei = 400.000 lei. Având în vedere că societatea a constituit deja o
rezervă legală de 300.000 lei, rezultă că mai poate constitui o rezervă legală de 100.000 lei.
Rezerva legală din profitul anului 2019 = 5% x (Total venituri -Total cheltuieli +
Cheltuiala cu impozitul pe profit) = 5% x (19.200.000 lei – 16.381.000 lei + 60.000 lei)= 5%
x 2.879.000 lei = 143.950 lei.
Rezultă că suma minimă este de 100.000 lei, astfel că societatea va putea constitui
în anul 2019 o rezervă legală de 100.000 lei, adică până la limita a 20% din capitalul social.
Rezerva legală deductibilă se va trece în formularul 101 la rândul 13 cu suma de 100.000 lei.

c. Cheltuielile cu dobânzile (costul excedentar al îndatorării)

Pentru anul 2019, o entitate care NU este independentă (o persoană deține minim
25%) are dreptul să-și deducă echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, iar costurile
excedentare ale îndatorării care depășesc acest plafon sunt deductibile limitat până la 30%
dintr-o bază de calcul. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil
reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro se actualizează în funcție de
cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a fiecărui
trimestru și pentru ultima zi a anului fiscal. Pentru anul 2019 plafonul de 1.000.000 euro se
înmulțește cu 4.7793 lei și rezultă un plafon de 4.779.300 lei.
Baza de calcul (EBITDA fiscal) = Total venituri – Total cheltuieli – Venituri
neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Costurile excedentare ale îndatorării +
Amortizarea fiscală.
În cazul nostru, costul excedentar din anul 2019 este reprezentat doar de cheltuiala cu
dobânda (societatea nu a înregistrat alte costuri ale îndatorării: diferențe de curs, comisioane,
venituri din dobânzi etc.), iar aceasta este integral deductibilă la calculul impozitului pe profit,
deoarece suma de 2.000.000 lei se încadrează în plafonul minim de 4.779.300 lei fără sa mai
fie necesară limitare la cei 30% din EBITDA fiscal.
Costurile excedentare ale îndatorării care nu pot fi deduse în perioada fiscală de calcul
se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere. În
anul fiscal în care se vor deduce aceste costuri se vor trece la rândul 12 - Cheltuieli cu
dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic.
Având în vedere că societatea are dobânzi de recuperat din anul 2018 și suma totală
cumulată cu dobânzile din 2019 NU depășește plafonul de 4.779.300 lei, rezultă că NU mai
este necesară și calcularea plafonului de 30% din EBITDA fiscal.
În cazul în care costurile excedentare cumulate (reportat 2018 și 2019)
depășeau plafonul de 1 milion de euro se proceda astfel:
• EBITDA fiscal = 19.200.000 lei – 16.381.000 lei - 320.000 lei + 60.000 lei +
2.000.000 lei + 120.000 lei = 4.679.000 lei;
• 30% x EBITDA fiscal = 30% x 4.679.000 lei = 1.403.700 lei;

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

Societatea putea sa-și deducă în anul 2019 costuri excedentare ale îndatorării în
cuantum maxim de 6.183.000 lei (4.779.300 lei + 1.403.700 lei). Prin urmare, în cazul nostru
la rândul 12 din formularul 101 se va trece suma de 2.130.000 lei ca și deducere fiscală din
anul 2018.

d. Provizioane fiscale
În conformitate cu prevederile art. 26, alin. (1), lit. j) din Codul fiscal, ajustările pentru
deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile sunt
deductibile în limita unui procent de 100% din valoarea creanțelor dacă a fost declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești. Prin urmare, în cazul
nostru ajustarea integrală a creanțe în valoare de 120.000 lei a fost constituită (înregistrată
pe cheltuieli de exploatare) în anul 2018, iar în anul 2019 se îndeplinesc condiții de deducere
fiscală, astfel că această sumă se va deduce din baza impozabilă prin evidențierea la rândul
14 din formularul 101 aferent anului 2019.

TOTAL deduceri fiscale:

• Amortizarea fiscală – 120.000 lei;
• Rezerva legală – 100.000 lei;
• Costul excedentar din anul 2018 de recuperat - 2.130.000 lei;
• Ajustări privind deprecierea înregistrate contabil în 2018 – 120.000 lei
• TOTAL = 2.470.000 lei.

Pasul 7 – Determinarea elementelor similare cheltuielilor/veniturilor

Potrivit art. 26, alin. (6) din Codul fiscal, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe,
inclusiv a terenurilor, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul
amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate și/sau casate, se impozitează
concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune
a acestor mijloace fixe, după caz.
În cazul nostru, rezerva din reevaluare transferată la rezultatul reportat reprezentând
surplusul realizat din rezerve din reevaluare ( contul 1175) este în valoare de 40.000 lei și va
fi recunoscută ca element similar veniturilor la rândul 8 din Declarația privind impozitul pe
profit (formular 101).

Pasul 8 – Determinarea profitului impozabil aferent anului 2019 înaintea

recuperării pierderii fiscale
Rezultat fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) - (Cheltuieli totale –
Cheltuieli nedeductibile) - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor – Elemente
similare cheltuielilor;
Rezultat fiscal 2019 = (19.200.000 lei – 320.000 lei) - (16.381.000 lei – 543.020 lei)
– 2.470.000 lei + 40.000 lei (rezerve din reevaluare transferate la 1175) = 612.020 lei;
La deduceri fiscale se include amortizarea fiscală, costul excedentar al îndatorării
(cheltuieli cu dobânzile, comisioanele și alte costuri echivalente dobânzii) reportat din
perioadele precedente, rezerva legală constituită în perioada curentă, provizioanele fiscale
care NU sunt înregistrate pe cheltuieli de exploatare, deduceri suplimentare pentru
cercetare-dezvoltare etc.

Pasul 9 – Determinarea impozitului pe profit după recuperarea pierderii fiscale

Pierderea fiscală anuală se recuperează din profiturile impozabile obținute în
următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în

vigoare din anul înregistrării acestora. Având în vedere că pierderea este din anul 2018,
rezultă că societatea poate să o scadă pe toată din rezultatul fiscal la calculul impozitului pe
profit pentru anul 2019.
Rezultat fiscal după recuperare pierderii fiscale = 612.020 lei – 200.000 de lei =
412.020 lei;
Impozitul pe profit calculat = 16% x 412.020 lei = 65.923 lei;

Pasul 10 – Scutirea de impozit a profitului reinvestit

La calculul impozitului pe profit aferent anului 2019 societatea va putea beneficia de
următoarea scutire de impozit pe profit:
Impozit pe profit scutit = 16 % x MIN (Profit contabil brut – profit reinvestit in
trimestrele anterioare (I, II și III); Rezultat fiscal - profit reinvestit in trimestrele
anterioare (I, II și III); Valoarea mijlocului fix/program informatic din trimestrul IV) =
16 % x MIN (2.819.000 + 60.000 lei – 0 lei; 412.020 lei – 0 lei; 100.000 lei) = 16 % x 100.000
lei = 16.000 lei;
Valoarea acestui impozit scutit va fi trecuta la rândul 42.2.1 - Impozit pe profit scutit,
potrivit art. 22 din Codul fiscal. Trebuie precizat că în cazul în care se realizează în trimestrele
I-III achiziții de bunuri și programe care se încadrează la profitul reinvestit în limita maximă
a profitului contabil, dar profitul fiscal este mai mic decât cel contabil, atunci la calculul anual
a impozitului pe profit se va realiza regularizarea. Prin urmare, dacă profitul fiscal va fi mai
mare decât cel contabil, atunci se va putea majora profitul reinvestit în limita profitul
contabil.
Impozit pe profit înainte de scăderea sumelor reprezentând sponsorizare –
65.923 lei – 16.000 lei = 49.923 lei;

Determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin
partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu
prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil înregistrat la
sfârșitul exercițiului financiar. În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se realizează
pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului
investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit.
Vom ține cont de ponderea profitului contabil brut scutit de la impozit în totalul
profitului contabil brut obținut. Astfel, aceasta este de 3,47 % (100.000 lei / 2.879.000 lei).
Rezerva legală este de 100.000 lei, însă cota parte din rezerva legală aferentă profitului scutit
de la impozit este de 3.470 lei (100.000 lei x 3,47%). Rezultă ca profitul scutit de la impozit
transferat la alte rezerve este de 96.530 lei (100.000 lei – 3.470 lei).

Pasul 11 – Determinarea impozitului pe profit după scăderea sponsorizării

Cifra de afaceri 2019 = 15.000.000 + 3.000.000 + 600.000 = 18.600.000 lei;
Credit fiscal anul 2019 (sponsorizare) = MIN (0,75% x CA; 20% x Impozitul pe
profit) = MIN ( 0,75% x 18.600.000; 20% x 49.923 lei) = MIN (139.500 lei; 9.985 lei) = 9.985
lei;
Societatea Accounting Leader are o cheltuială cu sponsorizarea realizată în 2018 în
valoare de 3.000 lei care nu a fost scăzută la calculul impozitul pe profit. În anul 2019
societatea poate să-și deducă integral cheltuiala din sponsorizare reportată din anul 2018 –
3.000 lei și cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată în anul 2019 – 6.000 lei, adică suma totală

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

de 9.000 lei. Suma de 3.000 lei va fi trecută la rândul 44.2 - reportate din perioada precedentă,
iar suma de 6.000 lei va fi menționata la rândul 44.1 - din anul curent.
Impozit pe profit anual = 49.923 lei – 9.000 lei = 40.923 lei;
Diferența de impozit pe profit datorat = 40.923 lei – 60.000 lei (impozit pe profit
declarat prin formularul 100 în anul 2019) = (19.077) lei;
La data de 31 decembrie 2019 societatea va înregistra următoarele note contabile:

691 = 4411 (19.077) lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozitul pe profit
profit

129 = 1061 100.000 lei

Repartizarea profitului Rezerve legale

129 = 1068 96.530 lei

Repartizarea profitului Alte rezerve -analitic
profit reinvestit
În documentul pdf atașat am completat declarația 101 cu datele din acest exemplu.
Trebuie să țineți cont că valoarea cheltuielile cu impozitul pe profit în cuantum de minus
19.077 lei lei se adaugă la cheltuielile de exploatare de la rândul 2 și la cheltuieli cu impozitul
pe profit datorat și impozitul pe profit amânat de la rândul 23 din formularul 101.

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE
___________________

OFFICE@ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADER.RO
WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO

WWW.ACCOUNTING-LEADER.RO
CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADE