Cardio nr 2

1. Testarea la efort la cicloergometru sau covor rulant este obligatorie:

a. la bolnavii coronarieni înainte de includerea în programele de recuperare fizică
b. in evaluarea capacitatii functionale si a ischemiei post infarct, dupa
revascularizare miocardica
c. la bonlavii la care este necesara expertizarea capacitatii de munca
d.testarea la efort nu este obligatorie

2. În interpretarea testului la efort se urmăresc urmatorii parametrii:

a. simptomatologia - durerea anginoasă, dispneea si durerea toracică, în
asociere cu modificările ST de tip ischemic EKG
b. Exclusive modificarile ST de tip ischemic pe EKG;
C. capacitatea maximala de effort prestata de pacient exprimata in MET;
D. nici o varianta de raspuns prezentata mai sus nu este corecta.

3. Tensiunea arterială sistolică în mod normal dupa testarea la efort are

urmatoarea evolutie:
a. creşte în cursul efortului cu 15-20 mmHg pe fiecare treaptă iar absenţa creşterii
ei la efort arata scăderea performanţei sistolice a ventriculului stâng.
b. creşte în cursul efortului cu 8-10 mmHg pe fiecare treaptă iar absenţa creşterii
ei la efort arata scăderea performanţei sistolice a ventriculului stâng.
c. creşte în cursul efortului cu 20-30 mmHg pe fiecare treaptă iar absenţa creşterii
ei la efort arata scăderea performanţei sistolice a ventriculului stâng.
d. creşte în cursul efortului cu 8-10 mmHg pe fiecare treaptă iar absenţa creşterii
ei la efort nu are nici o semnificatie fiziologica sau patologica.

4. Consumul de oxigen (VO2) se calculează:

a. exclusiv direct, la testarea cardio-pulmonara in circuit inchis;
b. exclusiv indirect, din tabele, in functie de greutatea corporala, varsta si efortul
de varf, prin calcularea echivalentului metabolic ( MET)
c. direct, la testarea cardio-pulmonară în circuit închis, fie indirect, din tabele, în
funcţie de greutatea corporală, vârsta şi efortul de vârf, prin calcularea echivalentului
metabolic (MET).

5. Testul de mers 6 minute reprezintă un test util în evaluarea capacităţii de

efort la:
a. bolnavii coronarieni cu insuficienţă cardiacă.
b. bolnavii coronarieni care au suferit un infarct miocardic;
c. bolnavii coronarieni cu forme de angina stabila de efort;
d. bolnavii coronarieni dupa interventii chirurgicale pe cord

6. Distanţa totală de mers permite încadrarea pacienţilor în patru nivele de

efort:
a. nivelul 1: sub 300m, nivelul2: 300-375m; nivelul3:375-450m; nivelul4: peste 450m
b. nivelul 1: sub 350 m; nivelul 2: 350-400m; nivelul 3:400-500m; nivelul4: peste 450m
c. nivelul 1: sub 200 m; nivelul 2: 200-275m; nivelul3: 275-350 m; nivelul 4 peste 350 m;

7. Angina pectorală este:

a. forma cea mai frecvent inatalnita a cardiopatiei ischemice,
caracterizata prin durere retrosternala si/sau precordiala, cu iradiere in umarul si/sau pe
fata cubitala a mainii stangi
b. forma cea mai frecvent inatalnita a cardiopatiei ischemice,
caracterizata prin durere retrosternala si/sau precordiala, cu iradiere in umarul si/sau pe
fata radiala a mainii stangi
c. forma cea mai frecvent inatalnita a cardiopatiei ischemice,
caracterizata prin durere retrosternala si/sau precordiala, cu iradiere in umarul si/sau pe
fata radio-cubitala a mainii stangi

8. Manifestarile clinice ale anginei apar atunci cand ateroscleroza are stadii
avansatede evolutie, astfel:
a. cel putin 75% din calibrul arterial abstruat. (pag 19, curs)
b. Cel mult 75% din calibrul arterial obstruat.
c. cel putin 85% din calibrul arterial obstuat;
d. cel putin 95% din calibrul arterial obstruat;

9. Angor de „novo” se refera la:

a. Primul acces de angor si la perioada imediat urmatoare de ore sau zile
cand instalarea unui infarct miocardic este relativ frecventa (este un angor ce a aparut de
maxim 30 zile). (pag 23, curs )
b. Primul acces de angor si la perioada imediat urmatoare de ore sau zile
cand instalarea unui infarct miocardic este putin frecventa (este un angor ce a aparut de
maxim 10 zile).
c. Primul acces de angor si la perioada imediat urmatoare de ore sau zile
cand instalarea unui infarct miocardic este relativ frecventa (este un angor ce a aparut de
maxim 10 zile).

10. Din punct de vedere fiziopatologic angina se poate clasifica in:

a. angina datorata cresterii necesarului de oxygen- este in general angina cu prag
fix.
b. Angina datorata scaderii tranzitorii a aportului de oxiogen, apare in general in
repaus si spasm coronarian ( reversibil) aparut pe o artera cu o leziune
aterosclerotica minima;este in general o angina cu prag variabil
c. Angina datorata scaderii necesarului de oxygen- este in general angina cu prag fix
d. Nici o varianta nu este corecta
 11. Obiectivele unei sedinte de kinetoterapie la un pacient cu angina pectorala
sunt: 5 obiective vrea
1. Activarea circulatiei colaterale la nivelul arterelor coronare, mai ales in zona
arterei obstructuate.
2. Activarea circulatiei colaterale la nivelul musculaturii scheletice
3. Cresterea extractiei de o2 la nivel tisular
4. Cresterea fortei de contractie a cordului printr-o umplere eficienta, prin
activarea mecanismelor Frank-Starling.
5. Imbunatatirea intoarcerii venoase ceea ce va determina o buna umplere
diastolica a cordului
6. Cresterea capacitatii de efort a organismului
7. Adaptarea la efort a cordului si aparatului vascular, precum si a intregului
organism in noile conditiiimpuse de boala
8. Activarea celulelor STEM, care vor determina neogenza de capilare
9. Reintegrarea sociala si profesionala a pacientului.

12. Frecventa cardiaca maxima teoretica se calculeaza dupa urmatoarea

formula:
a. 210- varsta la barbat si 200 – varsta la femei;
b. 220 – varsta la barbati si 210 – varsta la femei.
c. 220- varsta la barbate si 200- varsta la femei

13. Obiectivele unei sedinte de kinetoterapie la un pacient cu infarct miocardic

faza I sunt:
5 obiective vrea
1. Limitarea efectelor generale ale decubitului
2. Combaterea repercursiunilor psihologice ale imobilizarii
3. Recastigarea capacitatii si a independentei de autoingrijire
4. Reducerea duratei spitalizarii
5. Pregatirea fuctionala a aparatului cardiovascular pentru trecerea la
urmatoarea etapa

14. Hipertensiunea arteriala reprezinta:

a. Un sindrom clinic caracterizat printr-o ridicare a valorilor normale ale
TA (sistolice, diastolice sau sistolo-diastolice) in prezenta sau in absenta unei cauze
organice decelabile.
b. Un sindrom clinic caracterizat printr-o ridicare a valorilor normale ale TA
sistolice, diastolice sau sistolo-diastolice) in prezenta sau in absenta unei cauze
organice decelabile
Mai era o chestie la C, era la fel raspunsul numai ca la sfarsit er cv de genu in prenta unei
cauze organice decelabile....parca...

15. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca indici de hipertensiune

arteriala la adulti, cifrele:
a. 150 mmHg pentru TAS, 95 mmHG pentru TAD
 b. 155 mm HG sau peste pentru TAS si 90mmHg sau peste pentru TAD
c. 160 mm HG sau peste pentru TAS si 90mmHg sau peste pentru TAD

16. „Hipertensiunea de graniţă” au urmatoarele valori:

a. Valorile tensionale care, la examinari repetate la un caz dat, se situeaza intre
140-160 mmHg
b. Valorile tensionale care, la examinari repetate la un caz dat, se situeaza intre
145-155 mmHg
c. Valorile tensionale care, la examinari repetate la un caz dat, se situeaza intre
150-160 mmHg
d.
Valorile functionale care, la examinari.......(nu stiu ce scrie acolo) la un caz dat, se
situeaza intre 140-160 mmHG.
TAS=140-160 mmHG si TAD=90-95 mmHg
17. Clasificarea OMS a hipertensiunii arteriale in functie de stadiul de dezvoltare
este:
Stadiul I – stadiul de....HTA izolata..........................................
Stadiul II – stadiul de hipertrofie.......................................
Stadiul III – stadiul de HTA
complicata...............................

18. Stenoza mitrala are la baza: stramtarea oroficiului mitral, pentru fuzionarea
celor 2 valve la nivelul comisurii lor si prin alterarea morfologica
a cartilajelor tendinoase adiacente.

19. Insuficienta cardiaca este starea patologica in care Inima nu mai poate
pompa sange in cantitate necesara pentru organism.
20. Dupa suficienta cardiaca bolnavii de cord pot fi grupati altfel:
Grupa I cu simptome care apar si in repaus
Grupa II cu S ce apar la eforturi inferioarecelor necesar activitatii
zilnice obisnuite
Grupa III fara S si semne de insuficienta cardia
Grupa IV cu S la activitatea obisnuita